1.Introducere in esenta conceptului de globalizare

Cuvântul „globalizare” stă pe buzele tuturor; a devenit rapid lozincă, incantaţie

magică, paşaportul capabil să deschidă porţile tuturor misterelor prezente şi

viitoare. Pentru unii „globalizarea” este ceva ce trebuie să realizăm neaparat dacă

vrem să fim fericiţi; pentru alţii, sursa nefericirii noastre rezidă tocmai din

„globalizare”. Este sigur însă pentru toată lumea ca „globalizarea” reprezintă

destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea, un proces ireversibil care ne

afectează pe toţi în egală măsură şi în acelaşi mod. Toate cuvintele „la modă” au

aceeaşi soarta: cu cât aspiră să desluşească mai multe experienţe, cu atât devin mai

opace. Cu cât mai numeroase sunt adevărurile pe care le elimină şi le înlocuiesc, cu

atât mai rapid acestea se transformă în canoane tabu. Practicile umane pe care

conceptul de globalizare încerca să le denumească iniţial nu mai prezintă

importanţă, acum termenul pare să explice „schimbări ale materiei”, calitatea „lumii

înconjurătoare”, pe care le invocă atunci când vrea să îşi probeze trăinicia în faţa

îndoielii. Secolul 20 reprezintă perioada cea mai dinamică şi mai densă în derularea

unor fenomene contradictorii şi complexe care au avut consecinţe sau efecte în plan

economic, social, politico-militar. Secolul 20 este analizat ca fiind secolul

extremelor în care omenirea a realizat cele mai spectaculoase evoluţii (reuşind să

comprime timpul şi să scurteze distanţele) cunoscând cel mai ridicat nivel de

dezvoltare economico-cultural. Este totodata şi secolul în care sute de mii de oameni

au fost victimele unor fenomene globale: războiul, “revoluţiile din domeniul

economic, politic, ştiinţific şi tehnic” dar şi a intoleranţelor ideologice sau ale

sărăciei cronice.

Astazi, globalizarea înseamna “lumea în mişcare”. Globalizarea este un

concept abstract, deoarece aceasta nu se referă la un “obiect concret” nefiind pus în

evidentă de dimensiunile sale fireşti, uşor identificabile prin unităţi de masură

consacrate. Putem spune că nu există nici un indicator sau indice statistic obţinut

prin calcule matematice care să poata cuantifica dimensiunea acestui fenomen.

Datorită acestui fapt, fenomenul nu este nici usor de definit.

2.Influenta globalizarii asupra modului de viata si mentalitatii omului.

Lumea a devenit in aspectele importante un sigur sistem social ca rezultat al

dezvoltarii legaturilor de interdependenta care ne afecteaza acum pe fiecare dintre

noi.In zilele noastre globalizarea a devenit un termen la modă, folosit de ceva timp

în dezbaterile politice,publicistice şi ştiinţifice din ce in ce mai mult, şi care este

privit, pe de oparte, ca o „ameninţare“ şi, pe de cealaltă, ca o „oportunitate“ ...“ .Nu

suntem noi în măsură să decidem sau să alegem dacă vrem globalizare, dacă

acceptăm globalizarea. Astăzi, globalizarea există pur şi simplu, iar noi suntem

oarecum predestinaţi să trăim sub semnul acesteia,sub spectrul ei şi să-i facem faţă.

Globalizarea are anuminte puncte tari, care au un oarecare efect pozitiv, și anume

faptul că oamenii intră în relații unii cu alții mult mai ușor, granițele sunt mai

deschise și indivizii nu devin de ținuți în propriile țări, comunicarea se face mai

ușor și rapid prin intermediul tehnologiilor noi(internet,telefonie mobile si fixa),

viața în multe aspecte devine mai ușoară datorită anumitor dispositive ceea ce

inseamna ca oamenii incep a gindi global ,incepind sa se debaraseze de

steriotipurile locale , apare tendinta spre o viata mai buna mai confortabila mai

europeana sau mai Americana ,defapt deja apar roadele tendintei datorate

modificarii mentalitatii , invatind practicile tarilor inalt dezvoltate si

inplimentindule,adica se mareste coeficientu de educabilitate odata cu cresterea

nivelului de trai ,oamenii incep sa constientizeze rezolvarii problemelor de mediu

intelegind ca calitatea mediului inconjurator actioneaza direct asupra sanatatii si

calitatii nivelului de trai al lor ,de aceea Mass-Media din ce in ce mai intens

vehiculeaza idea unui mod de viata mai ecologic iar politicile lumii aproba si

inplimenteaza proecte si legi in vederea protectiei si restabilirii mediului

inconjurator. Partea negativă a globalizării însă este mult mai mare și

întunecată ,filosoful politic, scriitor și colaborator al ziarelor Guardian și New

Statesman, John Gray sustine ca in ultimii 200 de ani am reușit să interzicem

sclavia (și s-o mutăm în fabricile de confecții din lumea a treia), am scăpat de

poluarea industrială (pentru că am mutat-o în fabricile din lumea a treia) și am

introdus pacea, drepturile omului și democrația în diverse ținuturi subdezvoltate

prin conflicte lungi și sângeroase.. Avem fructe acai cumpărate din țări sărace după

regulile comerțului corect, avem internet de mare viteză; ne scăldăm în strălucirea

Iluminării, în timp ce restul lumii încă își târăște picioarele prin noroaiele Evului

Mediu, Avem impresia că suntem foarte etici. Facem cumpărături la magazinul

potrivit și ni se pare că am salvat lumea, dar hainele pe care le purtăm sunt produse

de niște muncitori exploatați din lumea a treia .Am trimis poluarea industrială în

China și India, ca să părem curați și cuminți. Dar ei sunt cei care produc bunurile

de care avem nevoie și pe care le folosim ,Autorul descrie asta ca fiind ipocrizie

pentru că ipocrizia sugerează că știi care e adevărul. Alte puncte negative ale

globalizarii asupra omului sunt pierderea individualității,intimității și dreptului la

decizie individuală a omului. Prin globalizare omul devine doar o unealtă în

planurile și interesele globale ale planetei,fără a se ține cont de valoarea lui ca și

individ. Toate aceste aspecte duc la un oarecare haos planetar mai degrabă,decât la

ordine, așa cum se tinde a se susține

În epoca globalizării, vieţile majorităţii oamenilor sunt afectate în mod esenţial de

propriile perspective de muncă. Relaţia dintre muncă şi nemuncă a devenit tot mai

complexă. Politicile de pe piaţa muncii trebuie să se centreze pe creşterea

angajabilităţii şi pe minimizarea angajării precare. Date fiind presiunile pe care

globalizarea le exercită, pieţele muncii suferă transformări ce conduc la situaţii

discontinue de viaţă cu efecte negative, dar şi pozitive, de la probleme de sănătate

sau schimbarea relaţiilor sociale, la joburi mai bine plătite sau aducătoare de noi

satisfacţii.

Globalizaraare tendința de monitorizare în masă spre „siguranța”cetățeanului,iar în

dorința de se ține totul sub control individuleste privit suspicios tot timpul. Acest

lucru duce la inventarea a felurite moduri de supraveghere cât mai performante și

mai discrete: individul poate fi urmărit prin satelit de camere de filmat, prin modul

în care își folosește cardul, prin telefonul mobil sau sistemul GPRS, și mai nou se

zvonește introducerea unui microcip „spre siguranța cetățeanului”.Toate acestea

duc de fapt la încălcarea dreptului omului (atât de discutat) și a intimității acestuia,

care de fapt ar trebui să fie respectate.Omul devine încetul cu încetul doar o piesă

dintr-un mecanism global, care dacă este incomodă într-o situație, poate fi

eliminată cu ușurință(concediere, șomaj sau chiar acte de violență, sau prin alte

aspecte).

Marcată de un progres continuu în toate domeniile sale, societatea contemporană

se schimbă sub ochii noştri. Fie că este vorba de mijloacele tehnologice, de

descoperirile din medicină sau de curentele socio-culturale, toate au produs şi

produc în continuare modificări profunde în mintea şi sufletele oamenilor, dar şi în

modul lor de raportare la viaţa de zi cu zi.

Deşi mediul urban este poate cel mai afectat de schimbările produse, având un

acces nelimitat la tehnologiile nou-apărute, nici mediul rural nu a fost ocolit de

impactul modernizării. Dacă de multe ori tindem să ne imaginăm lumea satului ca

desprinsă încă din romanele lui Marin Preda şi Liviu Rebreanu, această perspectivă

este contrazisă cel mai adesea de realitatea actuală a satului românesc. Progresul

înregistrat în mediul rural în ultimele decenii este observabil atât în ceea ce priveşte

aspectul cel mai concret al configuraţiei satului, activităţile pe care oamenii le

practică, cât şi în mentalitatea sătenilor şi în raportarea lor la valorile spirituale.

Confruntată cu stimuli deopotrivă pozitivi şi negativi, lumea satului se află de multe

ori în impas când vine vorba de a discerne între bine şi rău, confuzia creată afectând

de cele mai multe ori pe cei tineri. Apare astfel necesitatea unei pregătiri a acestora

pentru a şti cum să se raporteze la tot ceea ce este nou şi pentru a face diferenţa între

ce este folositor şi ce este dăunător pentru formarea lor intelectuală şi

spirituală .Ideea unei societăţi de consum în care fiecărei persoane i se oferă

posibilitatea de a cumpăra din magazine totul, de la alimente şi până la materiale de

construcţie sau instrumente de lucru, afectează omul de la ţară poate mai mult decât

pe cel de la oraş. Săteanul, obişnuit până nu demult să-şi cultive singur cerealele, să

se ocupe de grădinărit, de creşterea animalelor sau să-şi construiască locuinţa

folosind lemn din pădure şi cărămizi făcute de el, observă acum că procurarea

tuturor celor necesare din magazin i-ar putea uşura foarte mult munca de zi cu zi.

Concluzie

In conditiile in care globalizarea bate la usa,este foarte important sa constientizam

ca acest fenomen trebuie controlat, daca nu vrem sa pierdem tocmai ceea ce ne

defineste pe noi ca fiinte umane – cultura.Noi suntem singurii care putem sa nu

acceptam ceea ce ni se ofera, ci sa fim mai selectivi, iar astfel putem contribui la

stoparea caricaturizarii culturii caci,fiecare natie trebuie sa aiba puterea sa-si

pastreze specificul, intr-o forma sau alta.

In concluzie, n-as spune ca sunt impotriva progresului stiintific, dimpotriva tot ce

este util omului si nu face rau complexului om-natura, este bine venit. In acelasi

timp insa, as spune ca sunt pentru responsabilizarea oamenilor de stiinta pentru a nu

mai lucra la comanda politica, ci numai la comanda constiintei lor si incers pentru

oamenii politici .

Bibliografie

1)http://forum.softpedia.com/topic/926071-evolutie-involutie-progres-

modificare-transformare/

2)http://www.descopera.ro/cultura/10311881-omenirea-30-incotro-se-

indreapta-civilizatia-umana

3)http://a1.ro/news/social/observator-special-robotii-viitorului-vor-modifica-

dramatic-piata-fortei-de-munca.html

4)http://polisago ra.com/?tag=globalizarea-este-o-forma-de-comunism-mai-

eleborat

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de stat din Republica Moldova

Facultatea de Biologie si Pedologie

Masterat : Biodiversitatea şi protecţia resurselor naturale

ReferatTema: Influenta globalizarii asupra modului de viata si mentalitatii omului

Efectuat de catre: Mardari A.

Profesor: Dobrojan S.

Chisinau 2013