• Inflamaţia -reacţia organismului faţă de acţiunea unor factori patogeni numiţi factori

inflamatori sau flogogeni capabili să producă diferite leziuni tisulare. Ea implică

mecanisme complexe de natură nervoasă, vasculară sau imună.

Reacţia inflamatoare caută atât să distrugă factorul patogen cât şi să-i

neutralizeze sau să-i limiteze acţiunea, încercând apoi să repare leziunile tisulare. Cel

mai frecvent se produce o reacţie de tip normal sau normoergică.

În caz de deficienţa a unor factori inflamatori vorbim de o reacţie hipoergică.

În caz de lipsă a reacţiei -anergie.

Reacţie hiperergică -un prim contact al organismului cu o anumită structură

antigenică îi modifică reactivitatea faţă de structura respectivă. Aceasta se numeşte alergie

sau reacţie de hipersensibilitate şi de obicei decurge în mod exagerat. Când la baza reacţiei

alergice se găsesc anticorpi solubili prezenţi în sânge, reacţia de hipersensibilitate apare la

scurt timp după contactul organismului cu structura antigenică, determinând o reacţie de

hipersensibilitate imediată sau de tip anafilactic.

După unele reacţii hiperergice apare depunerea pe membrana bazală a

glomerulilor renali a unor complexe de antigen-anticorp-complement care produc o intensă

reacţie inflamatoare, determinând o nefrită acută ducând la insuficienţă renală.

Când reacţia alergică se bazează pe proliferarea de celule cu rol în imunitate,

apare după 24-48 de ore -reacţie de hipersensibilitate întârziată.

În organisme anergice, lipsa de reacţie a organismului poate fi responsabilă de

moarte în urma acţiunii unor factori care la majoritatea indivizilor nu produc leziuni

importante.

• Semnele cardinale ale inflamaţiei au fost stabilite de Celsus, la începutul secolului I

şi sunt rubor, tumor, calor, dolor. După încă un secol Galenus adaugă şi functio laesa.

• Factorii inflamatori

Orice factor capabil să producă leziuni tisulare, mergând de la diferite forme

de distrofie până la necroză este un factor inflamator.

Ei sunt de natură exogenă sau endogenă. Există factori fizici (căldura, frigul,

radiaţiile ionizante, razele luminoase), factori chimici (acizi, baze) şi factori biologici (infecţii

virale, bacteriene, micotice, parazitare).