INFARCTUL

35
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT MIOCARDIC ACUT

description

anato-pat (nu este complet )

Transcript of INFARCTUL

Page 1: INFARCTUL

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT MIOCARDIC ACUT

Page 2: INFARCTUL

DEFINIŢIE. Infarctul miocardic reprezintă necroza ischemică a unui teritoriu al miocardului, determinată de scăderea bruscă a fluxului sangvin în artera coronară care deserveşte teritoriul respectiv. În majoritatea cazurilor, afecţiunea de fond este reprezentată de ateroscleroza coronariană

Diagnosticul IMA se bazeaza pe;Manifestarile clinice

Modificarile EKGTeste paraclinice

Confirmarea diagnosticului, in caz de deces, esteanatomo-patologica.

Incidenţa infarctului miocardic este în continuă creştere, mai ales în ţările puternic industrializate dar şi în cele în curs de industrializare. Conform statisticilor AHA (American Heart Association, 2004), în SUA infarctul miocardic ocupă locul doi după accidentele cerebro-vasculare, iar în fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 500.000 cazuri noi de cardiopatie ischemică dureroasă, din care mai mult de jumătate prezintă IMA

La noi în ţară, nivelul mortalităţii prin infarct miocardic este de 45/100.000, cu o rată de creştere anuală de 0,1

Page 3: INFARCTUL

Aspecte anatomo-patologice •Localizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si Localizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si mai putin frecvent la nivelul ventriculului drept. Localizarile mai putin frecvent la nivelul ventriculului drept. Localizarile atriale sunt exceptionale. atriale sunt exceptionale. •Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare, Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare, hemoragii la nivelul placilor de aterom, spasme persistente ale hemoragii la nivelul placilor de aterom, spasme persistente ale coronarelor. coronarelor. •Morfologic, IMA este un

Morfologic, IMA este un infarct alb (anemic) infarct alb (anemic) reprezentat de o reprezentat de o zona de coagulare consecutiva anoxiei, dar poate fi si un

Page 4: INFARCTUL

zona de coagulare consecutiva anoxiei, dar poate fi si uninfarct infarct rosu (hemoragic) rosu (hemoragic) prin patrunderea brusca a sangelui din prin patrunderea brusca a sangelui din circulatia colaterala in teritoriul de necroza, ca urmare a scaderii circulatia colaterala in teritoriul de necroza, ca urmare a scaderii presiunii sangvine locale prin obstructia arteriala. presiunii sangvine locale prin obstructia arteriala. •Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala, Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala, anevrism parietal, ruptura de sept interventricular, embolii, anevrism parietal, ruptura de sept interventricular, embolii, infarcte in circulatia sistemica. infarcte in circulatia sistemica.

Page 5: INFARCTUL

Cauze IMA Cauze IMA

Aspect macroscopic alaterosclerozei coronariene; seobserva reducerea marcată a

lumenului arterial şi îngrosareaperetelui.

Page 6: INFARCTUL

Placă de aterom constituită;se observă interesarea intimeişi mediei cu prezenţa spaţiilor

aciculare de colesterol şizonele de calcificare în placă

(HEX40).

Artere coronare obstruatede prezenţa de trombi roşii,cu suprafaţă rugoasă,

Page 7: INFARCTUL

puternic aderenţi lasuprafaţa internă a vasului.

Aspectul microscopic altrombozei coronariene; reţeauacoraliformă face corp comun cuendoteliul vascular; în ochiurile

eişi la suprafaţă exista reţea fină

defibrină ocupată de elementele

figurate ale sângelui, dintre care

predomină hematiile – trombrecent (HEX40

Aspecte macroscopice •Infarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o

Infarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o zona mata, albicioasa, constituita din depozite de fibrina (placa zona mata, albicioasa, constituita din depozite de fibrina (placa laptoasa). laptoasa). •Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida,

Page 8: INFARCTUL

Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida, cenusie-bruna, de contur si forma neregulate, relativ bine cenusie-bruna, de contur si forma neregulate, relativ bine delimitata, proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor delimitata, proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor miocardice, de consistenta ferma. miocardice, de consistenta ferma. •Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu

Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu reprezentat de lizereul leucocitar, la periferia caruia se gaseste reprezentat de lizereul leucocitar, la periferia caruia se gaseste o zona de hiperemie-hemoragie. o zona de hiperemie-hemoragie. •Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala, deprimata, alb- Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala, deprimata, alb- sidefie, de consistenta crescuta, bine delimitata de tesutul din sidefie, de consistenta crescuta, bine delimitata de tesutul din jur.

Page 9: INFARCTUL

jur.

Leziune ischemică transmuralăcu localizare antero-laterală lanivelul ventriculului stâng.

Page 10: INFARCTUL

Leziune subendocardicăcircumferenţială care

îmbină aspectul de infarctvechi cicatriceal cu

infarctul recent; este vorbapractic despre o extinderea procesului de necroză

Page 11: INFARCTUL

Infarct miocardic recent – maipuţin de 4 ore de la instalare;ţesutul miocardic necrozat nuse colorează la tratarea cualbastru de nitro-tetrazolină;este o metodă utilă înidentificarea acestei leziuni.

Aspecte microscopice

Page 12: INFARCTUL

•Infarctul alb se constituie microscopic din urmatoarele zone: –Zona de necroza de coagulare (fibrele miocardice sunt balonizate, intens acidofile, striatiile transversale devin indistincte, cu omogenizarea citoplasmei si disparitia nucleilor) –Zona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce

inconjoara aria de necroza (corespunde lizereului leucocitar) –Zona de hiperemie-hemoragie

•In timp hiperemia scade, polimorfonuclearele neutrofile sunt

inlocuite de macrofage, lichidul de edem se resoarbe, iar suprafata infarctului se deprima. In jurul infarctului apare un tesut de granulatie cu proliferare de fibroblasti, capilare de neoformatie si infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite si macrofage. Tesutul de granulatie trimite prelungiri in interiorul zonei de necroza, pe care o inlocuieste cu tesut conjunctiv.

Page 13: INFARCTUL

Infarct miocardic recent. Seobservă aspectul vălurit al

fibrelor miocardice necrozate;pe alocuri există nuclei

(HEX40).

Page 14: INFARCTUL

Infarct miocardic recent cunecroza benzilor de contracţie,dispariţia pe alocuri a nucleului şizone de omogenizare acitoplasmei (HEX200).Necroză de coagulare evidentă la12 ore de la instalareaaccidentului coronarian (HEX40).

Page 15: INFARCTUL

Aspectul clasic al IMA la 72ore; se evidenţiază necroza decoagulare delimitată deinfiltrat cu PMN şi zona dehiperemie-hemoragie (HEX40).

Aspect microscopic tipic de IMA înintervalul 5-12 zile, cu necroză

acidofilă, prezenţa unui amestec dePMN şi macrofage încarcate cu

Page 16: INFARCTUL

hemosiderină; se observă foartebine dispariţia edemului precum şi

a nucleilor (HEX200

Aspectul clasic al IMA la 72ore; se evidenţiază necroza decoagulare delimitată deinfiltrat cu PMN şi zona dehiperemie-hemoragie (HEX40).

Aspect microscopic tipic de IMA înintervalul 5-12 zile, cu necroză

acidofilă, prezenţa unui amestec dePMN şi macrofage încarcate cu

hemosiderină; se observă foartebine dispariţia edemului precum şi

a nucleilor (HEX200).

Page 17: INFARCTUL

Aspectul microscopic alinfarctului miocardic la 14 zile;se observă vasele deneoformaţie şi fibroblaştii(HEX100).

Evidentierea ţesutuluiconjunctiv fibros albastru cuajutorul coloraţiei Masson -

(X40).

Page 18: INFARCTUL

Diagnostic diferential •Infarctul rosu de miocard

Infarctul rosu de miocard –Existenta unui mare numar de hematii printre fibrele miocardice pe

care le disociaza, fibrele musculare sufera in timp modificarile caracteristice necrozei

Page 19: INFARCTUL

–La periferie sunt prezente macrofage incarcate cu hemosiderina

provenita din degradarea hematiilor •Infarctul miocardic vechi –Zona deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, reprezentata

microscopic de existenta unei cicatrici din fibre de colagen

Complicatiile IMA •Soluţii de continuitate la nivelul muşchilor papilari Soluţii de continuitate la nivelul muşchilor papilari •Ruptura septului interventricular, interatrial sau atrioventricular

Ruptura septului interventricular, interatrial sau atrioventricular •Tamponada cardiaca

Tamponada cardiaca •Ruptura de cord

Ruptura de cord •Trombembolism pulmonar

Trombembolism pulmonar •Edem pulmonar acut

Edem pulmonar acut

Page 20: INFARCTUL

Complicatiile IMA Aspect macroscopic ce prezintă soluţie de continuitate la nivelul muşchiului papilar anterior într- un infarct antero-lateral.

Aspect macroscopic de ruptură desept interventricular – soluţie de

continuitate la nivelul 1/3 medii şi

Page 21: INFARCTUL

inferioare a septului, cu stabilireaşuntului între cei doi ventriculi.

Aspect macroscopic detamponadă cardiacă; se obsevăprezenţa sângelui la nivelulsacului pericardic.

Se observă soluţie decontinuitate la nivelul 1/3

Page 22: INFARCTUL

inferioare a pereteluianterior al ventriculului

stâng.

Aspect microsopic de necroză hemoragică într-un infarct miocardic supraacut complicat cu ruptura de perete liber(HEX200).

Page 23: INFARCTUL

Aspect macroscopic detrombembolism pulmonar; lasecţionarea plămânului seobservă vase obstruate detrombi roşii, aderenti la pereţiivasculari.

Aspectul microscopic aledemului pulmonar acut; se

observă hiperemie vasculară

Page 24: INFARCTUL

precum şi prezenţa unuimaterial eozinofil care ocupăîn totalitate spaţiile alveolare

(lichid de edem) (HEX40

Diagnosticul de infarct miocardic se bazează în primul rand pe date clinice şi paraclinice. Rolul anatomo-patologului este de a certifica prezenţa leziunii, a complicaţiilor şi de a corela rezultatele obţinute în urma examenului morfologic cu datele clinice şi paraclinice.

Page 25: INFARCTUL

INFARCTUL PULMONAR

Page 26: INFARCTUL

INFARCTUL PULMONAR

•Reprezinta o zona de necroza a parenchimului

Page 27: INFARCTUL

Reprezinta o zona de necroza a parenchimului pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial ce pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial ce iriga zona respectiva, prin embolie sau tromboza; iriga zona respectiva, prin embolie sau tromboza; •Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari; Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari; •Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic), Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic), datorita dublei circulatii (pulmonare si bronsice), datorita dublei circulatii (pulmonare si bronsice), caracteristica acestui organ; caracteristica acestui organ; •Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la

Page 28: INFARCTUL

Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la scaderea presiunii sangvine in teritoriul scaderea presiunii sangvine in teritoriul corespunzator, urmata de patrunderea brusca de corespunzator, urmata de patrunderea brusca de sange din dubla circulatie, inundand zona necrozata. sange din dubla circulatie, inundand zona necrozata.

Page 29: INFARCTUL

MACROSCOPIC MACROSCOPIC •In infarctul recent zona afectata proemina la suprafata plamanului; In infarctul recent zona afectata proemina la suprafata plamanului; pleura este acoperita de un exudat fibrinos

Page 30: INFARCTUL

pleura este acoperita de un exudat fibrinos •Culoarea este rosie-negricioasa; consistenta este crescuta; leziunea Culoarea este rosie-negricioasa; consistenta este crescuta; leziunea este bine delimitata este bine delimitata •Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful spre hil, indicand artera obstruata spre hil, indicand artera obstruata •Crepitatiile alveolare sunt absente Crepitatiile alveolare sunt absente •La sectionare se elimina o cantitate redusa de sange; la proba La sectionare se elimina o cantitate redusa de sange; la proba docimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului docimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului •Dupa 1-2 zile, datorita deshidratarii, infarctul se deprima, devine Dupa 1-2 zile, datorita deshidratarii, infarctul se deprima, devine mat, fin granular, cu limite nete mat, fin granular, cu limite nete •In faza de vindecare, infarctul apare ca o cicatrice stelata, In faza de vindecare, infarctul apare ca o cicatrice stelata, deprimata, dura si pigmentata. deprimata, dura si pigment