SOCIOLOGIA EDUCAȚIEIInegalități sociale și școală

Clasa socială și relația dintre familie și școală

Clasă socială

Familie

Școală

Cercetătorii din domeniul științelor sociale au căutat de-a lungul timpului să documenteze, să elaboreze și să creeze replici ale influenței mediului social de proveniență asupra șansei de reușită în mediul școlar.

Cercetările au fost, până la un punct, concentrate mai degrabă pe rezultate școlare, și foarte puțină atenție a fost acordată proceselor prin care aceste tipare educaționale sunt create și reproduse

Au urmat studii despre: Curriculum Organizarea socială a claselor ș.a.

relațiile de autoritate dintre profesori și elevi au sugerat modalități prin care procesul educațional contribuie la reproducerea socială

Cu toate acestea, nu a existat până recent o concentrare substanțială asupra implicării parentale în procesul educațional, deși unele studii cantitative au relevat faptul că implicarea parentală poate fi determinantă pentru performanța de natură academică

Implicare parentală

Performanță academică

Abordări conceptuale asupra fluctuațiilor în implicarea parentală

Cultura claselor sociale mai joase e formată din valori, principii și organizare socială caracteristice – familiile care aparțin clasei muncitoare și altor medii defavorizate au o apreciere mai scăzută pentru educație

Există discriminare în instituțiile de învățământ – în aceste medii, elevii care aparțin clasei de mijloc se simt mai incluși decât cei care aparțin clasei muncitoare și cei care aparțin unor medii defavorizate

Instituțiile de învățământ au efecte variate asupra elevilor aparținând diferitor clase sociale – resursele sociale și culturale ale membrilor societății nu sunt exploatate în mod egal în școli

Întrebări-cheie

1. Ce exigențe impun instituțiile de învățământ asupra părinților în legătură cu experiența educațională a copiilor lor?

2. În ce mod influențează clasa socială nivelul de implicare al părinților în procesul educațional?

Clasa socială și conceptul de „capital cultural” în mediul educațional

Una dintre teoriile existente statuează că orice asociere dintre capitalul cultural și rezultatele școlare ale elevilor pornește de la tendința cadrelor didactice de a comunica mai eficient cu elevi care participă la culturi de „elită”, de a le acorda mai multă atenție și sprijin și de a-i percepe ca având o inteligență superioară acelor elevi care nu afișează aceleași caracteristici.

Aptitudini apreciate în mediul

școlarAptitudini caracteris

tice statutului în clasa socială

dominantă

O altă teorie

susține că un rol

esențial este atribuit „capitalului cultural parental”

Încrederea de a-și asuma rolul de expert în educația copilului propriuCunoștințele despre educație

Eficacitatea în comunicarea cu cadrele didacticeAbilitatea de a compensa deficitele identificate în educația de care beneficiază copilul propriu

Rețelele parentale – dimensiune centrală a capitalului social

Rolul capitalului social în context educațional a fost în special cercetat din perspectiva rețelelor parentale formate în cadrul aceleiași generații (de copii) capitalul social, în acest context, capătă sensul unui set de relații sociale care facilitează monitorizarea reciprocă a copiilor de către părinți ai colegilor – formă de suport social

Diferențe induse de clasa socială

Rețelele sociale ale părinților din clasa de mijloc

Rețelele sociale ale părinților din clasa muncitoare

Formarea rețelelor sociale parentale

Clasa de mijloc

• Prin activități organizate pentru copii

• Prin contacte informale cu profesori

• Prin contacte informale cu alți profesioniști

Clasa muncitoare

• Cel mai adesea, prin relaționarea înăuntrul și în jurul grupurilor de rude

Formarea rețelelor sociale parentale diferă foarte mult în funcție de clasă socială

Rolul activităților organizate pentru copii are un rol crucial în acest proces

From Social Ties to Social Capital: Class Differences in the Relations between Schools and Parent Networks , Erin McNamara Horvat, Elliot B. Weininger, Annette Lareau, American Educational Research Journal, Vol. 40, No. 2 (Summer, 2003), pp. 319-351

Cum afectează capitalul social al părinților experiența școlară a copiilor lor? Rețelele parentale de clasă mijlocie își

procură adesea resurse variate pe care părinții le pot utiliza pentru a obține un rezultat dorit pentru copiii lor, spre deosebire de rețelele parentale de clasă socială mai joasă.

Exemplu: reacția părinților la comportamentul inadecvat al unui profesor Un studiu a arătat că atunci când sunt confruntați cu

comportamentul inadecvat al unui profesor față de copiii lor, relațiile părinților din clasa de mijloc le-a permis să funcționeze într-un sistem unit, în mod colectiv, abordând situația nedorită ca grup și astfel aducând o soluție necesară.

Prin contrast, părinții din clase sociale mai joase au reacționat la situații de acest gen de o manieră individualistă și s-au dovedit mai reticenți la confruntarea școlii cu problema survenită. Deși în grupul de rude era cunoscută nemulțumirea față de școală, alți părinți nu erau conștienți de aceasta.

Exemplu 1

Garrett Tallinger – clasa mijlocie

Exemplu 2

Wendy Driver – clasa muncitoare

Funcții alternative ale rețelelor de părinți din clase sociale mai joase

Chiar dacă acest tip de rețea parentală nu asigură părinților resursele necesare în privința experienței școlare a copiilor lor, nu putem trage concluzia că acestea sunt irelevante. Astfel, este important de menționat că acest tip de rețea oferă alte beneficii și îndeplinește alte funcții legate de viața cotidiană a copiilor și părinților:

Relații mai strânse cu familia extinsă și beneficiile care decurg din acest lucru;

Transportul de la și până la școală; Îngrijire; Suport emoțional; Suport financiar, ș.a.

Rasa și inegalitățile în mediul școlar

În literatura de specialitate se argumentează faptul că diferențele substanțiale din organizarea vieții școlare a copiilor, inclusiv rețelele parentale și modul de interacționare cu reprezentanții instituțiilor de învățământ, pot fi trasate în funcție de clasă socială, și în mult mai mică măsură, în funcție de rasă.

Inegalități în mediul școlar

RasăClasă

socială

Astfel, s-a arătat faptul că familiile din clasa mijlocie, caucaziene și de culoare, au mult mai multe caracteristici în comun (între ele), decât au cu familiile de clasă socială mai joasă de aceeași rasă.

Concluzii

Clasa socială este un element determinant pentru nivelul inegalității în mediul școlar.

Clasa de mijloc pare a fi avantajată în acest context, față de clasele sociale mai joase.

Capitalul cultural parental este, de asemenea, determinant pentru nivelul inegalității în mediul școlar.

Concluzii

Capitalul social sub forma rețelelor parentale influențează experiența educațională a copiilor.

Rețelele parentale de clasă mijlocie procură mai multe beneficii în mediul școlar decât cele de clasă socială mai joasă.

Părinții din clasa mijlocie acționează ca grup, iar cei din clase mai joase acționează individual.

Rasa este mai puțin determinantă decât clasa socială în conturarea inegalităților din mediul școlar.

Bibliografie

Lareau, Annette - Social Class Differences in Family-School Relationships: The Importance of Cultural Capital, American Sociological Association, Sociology of Education, Vol. 60, No. 2 (Apr., 1987), pp. 73-85

Lareau, Annette, McNamara Horvat, Erin, Weininger, B. Elliot - From Social Ties to Social Capital: Class Differences in the Relations between Schools and Parent Networks, American Educational Research Journal, Vol. 40, No. 2 (Summer, 2003), pp. 319-351

Lareau, Annette, Weininger, B. Elliot - Cultural capital in educational research: A critical assessment, Theory and Society 567^606, 2003