indurabile

Col""ti" \F

Andrei Crdciun

I D I T U RA

H E RG B E N ET

2017

Cuprins

Povestire despre acel octombrie.'.........'........................ 9

Povestire despre adolescenli gi speran;e ..... -.. -... -........ 72

Povestire despre Afacere...... ..................... 15

Povestire despre Alice, fiica Generalului...............'..... I 8

Povestire despre Alma......... .....-.-.............20

Povestire despre futist......... ....-.-.-......-.....25

Povestire despre Baba.......... ....-..-.............28

Povestire despre cinema...... .....-..............' 30

Povestire despre Cristian..... ....-...............32

Povestire despre Diana........ ...........-.........35

Povestire despre Dumnezeu ...-----.............37

Povestire despre femei......... .....................39

Povestire despre fericire....... ..............-......42

Povestire despre Gabriel...... ..-............-.....46

Povestire despre Ga;ci........ ...----.-.-.-........48

Povestire despre Geanina ,,....,,r;ii.,.r,........50

Povestire despre GIad........'.

Povestire despre Gloria ..........55

Povestire despre guru.......... ..................... 58

Povestire despre iubirile birjarilor.... -.......-62

Povestire despre inceput...... ...'....'............65

Povestire despre linigte gi lumini... ........-..67

Povestire despre Lisabona ......70Povestire despre Maestru .......73Povestire despre mahala .........77Povestire despre Marian...... .....................81

Povestire despre Ma;a......... .....................84

Povestire despre Mina......... .....................87Povestire despre minutul acesta......... .......90Povestire despre Miruna ........93Povestire despre Misiune .......95Povestire despre moartea lui Oliviu.. ........97Povestire despre Moscova.... .....................99

Povestire despre Nadejda gi Boris...... ..... 101

Povestire despre Napoli....... ................... 105

Povestire despre neputintiPovestire despre o clipi.......Povestire despre omul cu portocde ........ 113

Povestire despre Organizagie ..................117Povestire despre Palestina.... ................... 120

Povestire despre prostituata-poeti ......... ................... 123

Povestire despre salonul numirul 2 .......................... 126

Povestire despre singuritate ................... 128

Povestire despre Stelian ;i Rita....... ........132Povestire despre gah............ ...................135Povestire despre ticerea lui Sebastian ............... ........137Povestire despre trecerea timpului.... ......141Povestire despre unchiul Anghel ............143Povestire despre un inger ............;..... .....146Povestire despre vise............ ...................149Povestire dintr-un bar............ ................152Povestire dupi douizeci de ani..... ..........155

Povestire despre acel octombrie

in ziua. aceea, George ftcu o descoperire care il des-

cumpini. Lucra de zece ani in respectiva corporu+ie. Zece

ani blestemagi! Avea sute de colegi de munci, dar de cel

pugin jumi.tate de deceniu fusese intotdeauna singur la

masa de pr|nzt. intotdeauna.Colegii sii - corporatigtii - erau inevitabil nigte imbe-

cili cu care nu putea discuta nimic. Nimicul e un tiran.

Nimicul e atotcuprinzitor. Erau nigte imbecili la costum,

care citeau cirgi motivagionale, asta daci mai citeau ceva.

Singura lor preocupare riminea si urce in ierarhia com-

paniei, intr-o teribili intrecere intre impostori.

Erau innebunigi dupi conferinte ginute de algi impos-

tori, dar doar atita timp cit era ,,business cool" si fii vi-zut acolo. Erau incurabili, da. I-ar fi ucis fh.r5. regrete - pe

toEi.

George igi dispreguia colegii, iar ei o ;tiau gi ildispre;uiau la rindul lor. Nu putea fi altfel. El era un

artist care naufragiase pe insula aceasta ca si aibi din ce

trii. Compania fusese generoasi financiar cu el. ii rispli-tea chinul, ii luase viaga.

in..pea si triiasci zilnic, degi pugin, de la orele 18 fix.

Mai erau qi sfArgiturile de siptimina, cAnd se imbita cu

vin in compania unor activigd de mAna a doua cu care se

iluziona - degi tot mai greu - ci va putea schimba lumea,

Andrei Criciun

ca si cum lumea ar purea fi schimbati de ceva. pendula,deci, lntre entuziasm gi disperare.

Dar abia arunci - in acea zi de miercuri din acel oc_tombrie - George i;i didu seama cu adevirat de comple_ta singuritate in care isi tAra fiecare amiazi..

Privi citre alte mese - tineri cu badge-uri de gAt pli_nuind concedii in Thailanda (Maldive e ,,so last yr r,,!1,sporoviind nimicuri despre ratele lor bancare si noi pro_iecte imobiliare. I se ftcu foarte pofti si ii mi.celireasci- futia sunt oameni? ,,Poate cd., totugi, Statul Islamic nu ecea mai rea idee", glumi, la el in cap, cu acel amestec decinism;i deznidejde cu care isi vorbea mereu.

$tia ritualul: cei care aveau copii (destul de putini, dealtfel) dezbiteau chiar acum - deloc in surdini - aspec-te din arta parenring-ului. Aduceau in discugie cele maipotrivite tehnici de educatie prescolari, criticau gridinigegi educatoare, blestemau ,,clasa zero", invigitoarele, pro-fesorii si in general erau depisigi de situagie.

George nu avea copii, iar adevirul era chiar mai du_reros - nu mai intreginuse relaEii sexuale de mai bine dedoi ani. Nu era ca si cum socorea timpul acesrei clepsidre,dar era destul de ugor si gini. minte data aceea. Fusese unI mai. Un cicat de 1 mai. Atunci auzise, de altfel, ultimaoari, din partea femeii lui, cuvintele ,,te iubesc,,.

A doua zi, c|nd se rrezise, descoperise ci fusese piri-sit. Femeia lui (fusese ea vreodati femeia lui cu adevirat?)nu ti oferise multe explicatii suplimentare. ii.omunicasedecizia - aga a simEit! - pe o jumitate de coali de hirde44. Existau, totu;i, n\te incerci.ri de argumenre - roarestupide.

Logica nu fusese niciodati punctul forte al femeiisale, iar de la o vreme - de cind i se intirise dezgustul

10

indurabile

- George credea ci aceasta eta o caracteristici a speciei

feminine in general. Femeia lui (da, chiar, fusese ea vreo-

dati femeia lui cu adevirat?) dispiruse in zori. George se

trezea pe la zece.

O vreme continui - absurd - si o iubeasci, apoi se

blazi. intr-o greali ndicali,. Se refugie in aceasti scArbi

care nu avea unde si il duci. Biu tot mai mult, se buhiil-

9l a9tepta sa lnneDuneasca.

Iar in acel octombrie, in acea zi de miercuri, ingelese

cu adevirat cit de singur era, ingelese tot -;i tot adevirulse pribugi peste el deodati, ata cum cade uneori toamna.

Sau poate ci altfel - ce importanle are? ingelese ci nu mai

era nimic de sperat. Viaga trecuse.

George puse mAna pe cugit gi igi tiie incet, incet,

pieptul de pui la grLtar. Mugci dintr-o bucati. O mes-

teci. Avea acela;i gust din ultimii zece ani - avea gust de

cauciuc.

1l

Andrei Criciun

Povestire despre adolescenti gi speranle

Cind am intrar in cuseri, adolescentul era deja acolo.Daci ingerii ar avea v6rsre, atunci el era un inger foartetinir. Era blond, erazvelt si era beat. Era foarte beat.

Dupi c6.teva incerciri ratate de a se ridica in capul oa-selor si de a iegi pe culoar, s-a lisat piguba;, pribugindu-se pe spare ca un om iremediabil infrant. Bineinteles cin-am avut nimic impotrivi si rimAni. el in patul de jos.

Adolescentul avea ceva emodonanr, ca de copil, un felde naivitate care m-a frcut si mi. gindesc la brutalitateadespirtirii de lumea copiliriei si la nedreptatea trecerii laviata de adult.

AdolescenEa e o graniti pesre care trecem din grabi, caniste nebuni, urmindu-i pe togi nebunii dinaintea noas-tri.. Daci. ne-am gindi pugin, am vedea ci nu e delocprofitabil. Dar, adolescenti fiind, iatl" cb,nu ne gAndim.

Voiam si citesc o carte - era un jurnal, era jurnalulunui nebun, in care un diarist bitran isi povestea chi-nurile erotice, el fiind obsedat de nora sa, dansaroare gi,

probabil, prostiruari in tinerege; nu stiam toate detaliile

Povegtii, ;i tocmai de aceea voiam si. o citesc. Luminainsi. l-ar fi niucit pe adolescent. A;a ci eram amAndoicondamnati la intuneric.

Adolescentul m-a rugat sL il trezesc atunci cdnd vasuna alarma de la telefonul siu mobil. Tiebuia si. coboare

t2

indurabile

intr-un ora; al cirui nume l-a bolborosit;i nu l-am inEeles.

Nu l-am pus si repete.

Thenul se migca lngrozitor de incet, nePutand citi,

priveam plafonul gi agteptam si vini naibii nagul, care

intirzia suspect de mult, cind adolescentului i-a sunat

celularul.A avut un dialog cu marna dumisale, pe care nu

puteam si nul aud, ln care incerca, fbcind eforturi

supraomenqti, si o convingi ci nu, nu a biut, c5. i se

pare ei ci vocea lui, ci...Mama adolescentului probabil gtia ci fiul ei e la a,cea

riscruce care il poate duce oriunde, la heroini, la pugcirie,

la spitalul de nebuni sau intr-un serviciu oarecare in care

si-gi funcgionireasci viaga gi si se lntrebe, deqi mai degra-

bi foarte rar,lace folosesc toate astea.

Chiar m-au induiogat zadarnicele tentative ale adoles-

centului de a-;i minEi mama, aga ci am coborit gi am iegit.

La capitul culoarului, doi nagi cu ;epcile lisate pe ceafb

discutau, aproape conspirativ, despre politicile catastro-

fale ale partidului de guvernimint, care lisase studenEii

si circule gratis in toate ffenurile vechii companii de stat

care asigura transportul pe calea ferati din gara noastri. $iera o obidi de o tristege sfr;ietoare in pofta lor de gpagi,

pe care studen;ii nu mai aveau si o potoleasci niciodati.

I-a; descrie drept deznidijduigi.Cei doi nagi m-au simgit venind;i au schimbat maca-

zul, virAnd ciffe starea la zi a fotbalului din lara noastri,

pe care au gisit-o, de asemenea, deplorabili, cu aceas-

ti observagie avind categoric dreptate. Nici nu s-au mai

obosit si mi intrebe de bilet. insi m-am indepirtat;i de

ei, simgind chemarea unei singuritili absolute.

Pe bitrinul nebun din carte il cheami Utsugi. E un

t3

Andrei Cri.ciun

nume bun pentru un diarist, daci e un diarist japonez,Asta era in mintea mea - un gAnd care sd. acopere un gol.Ce altceva sunt gnndurile noastre?

Iar cine m-ar fi privit chiar atunci ar fi putut vedea cizAmbesc, gi chiar zAmbeam gAndindu-mi - alt gind caresd umple un gol - la nasul din Moscoua-petu;kia geniuluiErofeev.

Mi-ar fi plicut si am asupra mea o sticli de votci dincare si. ne impirtigim togi, si adolescentul, si cei doi nasiruinagi de politica partidului de guvernimint, gi eu, careplecasem deja pe patruzeci de ani si urcam in toate acestetrenuri de noapte nu ca si ajung undeva, ci din strictiinertie.

Scriam mici note de calitorie in niEte gazete muri-bunde care ar fi trebuit si moari., pentru ci nu le citeanimeni, dar nu mureau pentru ci. erau tinute in viatiartificial de milionari corupti gi snobi.

Mi simteam mizerabil gi, daci a; fi avut curajul unuiset complet de analize, probabil ci medicul de familiem-ar fi indrumat c5.tre preot, si-mi pregi.tesc pledoaria invederea judecigii de apoi.

In urmi cu zece ani, in trenurile de noapte mai ur-cau gi curve care intre doui statii lungi igi cAgtigau, foarteomeneste, existenta. Thnir, apelasem de cAteva ori la ser_viciile lor si niciodat5. nu fusesem dezamfugit.

Ajunsesem chiar sa le cunosc curvelor mele necazurile

- cu birbatii, cu copiii, cu pirintii. Curvele din trenurilede atunci au fosr, de altfel, singurii psihologi pe care i-amfrecventat.

Bineinteles ci plecaseri si-gi practice, cu mai multsucces economic, meseria in Spania. Le-am pier_dut urma. Dar, in lumina noilor realitigi fin"rr.i"r.

t4