INDUMNEZEIREA OMULUI LA SrAnrut MAxrM MAnruRrsrToRUL omului la Sfantul Maxim... · lilrli' iltil...
18
fean-Claude Lancnm INDUMNEZEIREA OMULUI LA SrAnrut MAxrM MAnruRrsrToRUL Traducere din limba francez| de Marinela Bojin BASILICA Bucuregti - 2019
Transcript of INDUMNEZEIREA OMULUI LA SrAnrut MAxrM MAnruRrsrToRUL omului la Sfantul Maxim... · lilrli' iltil...
fean-Claude Lancnm
INDUMNEZEIREA OMULUILA
SrAnrut MAxrM MAnruRrsrToRUL
Traducere din limba francez| de Marinela Bojin
BASILICABucuregti - 2019
lilrli'iltilItli,lriiilrji
i,
i.UL
s la purification deascdtique et de mys-
le Pseudo-Denys'l-191 1.
du monde selon Ie
'e de spiritualitL, III,
rascine,Ettal, 1959.
enschlichen Wissen
rn, 1914.r?'l in M. I. CHnrs-Divine Nature. Thelhristian Traditions,
hen in der christli-iinster, 1913.
t912.
>aden, 1955.
rite'iin Actes dult'-r32.
nysius Areopagita,
ch Fathers, vol. I,
rgy of St Maximusing the Purpose ofon. Proceedings ofBelgrade, October
pp.85-113.
Cuprins
INrnooucnRE................. ........................ 5
I. invifitura despre indumnezeire la predecesorii Sfintului Maxim........ 5
II. lnsemnitatea pe care o are tema indumnezeirii
in scrierile SfAntului Maxim ...... 48
IIL Stadiul cercetdrilor........:............. ..................... 52
IV. Obiectul, problematica gi contribu{iile studiului de fali ......................74
Capitolul IiNputvrNezEIREA oMULUI - pLAN AL LUI DuuNnznu
I. Planul dumnezeiesc de indumn ezeire aomului .'.'............77
II. Legitura cu intruparea CuvAntului.................... '.'.'.-.-.--.'...79
III. Planul dumnezeiesc de indumnezeire a tuturor fipturilor .............'.. 103
IV. Planul dumnezeiesc definit prin ra[iunile (logoi) creaturi1or............. 111
Capitolul llFuNr,livrnNrELE ANTRoPor,ocICE ar,n iNoUUNEZEIRII
I. ,,Logosul' naturii umane......... ......:..............................'...... 125
II. Naturi gi ipostas..... ...........'....... 131
III. Liberul arbitru........ .........:.............................. 136
IV. ,T,.ogos" qi ,,tropos".. .....,.,.,....'... 144
V. Chip qi aseminare.. ................... 156
VI. Existenli - existenld buni - existenli veqnici
- existenfi veqnic fericiti ........ I73VII. Menirea omului ... 184
V[I. Starea originari a lui Adam gi condilia paradisiaci ...... 189B33
Cupnrxs
I
}'
I.
II.
Capitolul IIINBiuprrurnEA LA oRrcrNs a iNouraNEZErRrr:
pj,cerul srnAuognsc sr unuAnrrr s,q,rn
I. Picatul strimogescII. Efectele pbcatului strimogesc ...................... 20g
1. Natura acestor efecte ......... ....................... 20g2. Transmiterea efectelor picatului strimogesc ..............217III. Drepfii Vechiului Leglmdnt puteau fi ei indumn ezei\i? ....................225
Capitolul IVFUNoRMINTELE HRrsrolocrcE ar,s iNourvrNnzernlr (I).MAmrurnEa - coNDrTrE pnaeresrr;. a iNoururNnznrnrr
i.II.III.IV
V.
239
244
250
272
Capitolul VFuuolnrnNtElE HRrsrolocrcE ar,E iNoulrNrznlnrr (II).
Mooul oB iNpuuNezErRE A FrRrr oMENEsrr A LUr Hnrsros
Indumnezeirea firii omenegti a lui Hristos se sivArgegte ea, oare,in mod progresiv, ln corelalie cu iconomia Sa mintuitoare? ............ 301indumnezeirea firii omenesti in Hristos se sdvArsesteca urmare a unirii dupi ipostas cu firea dumnezeiascd ................ .....304III. in ce fel este indumnezeiti firea omeneasci a lui Hristos ................. 316f . indumnezeire prin preponderenla firii dumnezeiegti? .................. 3162. Critici adresate Sfdntului Maxim ............3203. Limitele criticilor adresate Sfdntului Maxim ..............32g4. Firea omeneascd a lui Hristos igi pistreazd neschimbate,
dupi unire, insugirile fiin{iale .................. 3505. Ipostasul compus al Cuvdntului intrupat,
condigie a unirii gi a salvgarddrii firilor unite .................................. 359
834
rzErRrr (I).VINEZEIRII
r CuvAntului ....239.....244
trupat .............. 250re
.....272
..... 288
ernrr (II).ur Hnrsros
ste ea, oare,
itoare? ............ 301
e .................. ... 304itos ................. 3L6
;ti? .................. 316...320
........................ 328rbate,
... 350
....................... 3s9
IV.
V.
Cupnrus
6. Perihoreza firilor in ipostasul CuvAntului,
principiu al indumnezeirii ............ ...........365
7. O solulie a antinomiei: firea omeneasc[ a Cuvintuluieste indumnezeiti nu dupi ,,logosul" fiingei Sale,
cidupi,,troposul'existenleiSale............. ....................381
Caracterul entitativ al indumnezeirii firii omenesti
a lui Hristos ..................... .......... 386
Firea omeneasci a lui Hristos
are ea un rol activ in indumnezeire? .......... ...................... 395
Capitolul VIFuNoeMsNtELE HRIsroLocIcE eLe iNputuxnzernrr (III).
Rnleln DINTRE iNnuuunzuREA FIRII oMENE$TI e ruI Hnrsros
sr iNoutvtNEzEIREA oAMENILoR
I. indumnezeireaoamenilorseintemeiazipe indumnezeirea firii omeneqti in ipostasul Cuvintului '......'.-'-'.'...399
il. in Hristos este indumnezeitdfrrea comuni tuturor oamenilor '....... 401
IlL indumnezeireafirii umane
gi indumnezeirea persoanelor umane
[V. Principiul,,tantum-quantum"
4r24t2
Capitolul VIIFuNoeunntELE pNEVMAToLoGIcE er,B iNoUUNEZEIRII
L Participarea SfAntului Duh la planul trinitar
de indumnezeire a omului gi la realizarea luiprin iconomia CuvAntului intrupat
II. Rolul Sfdntului Duh in unirea oamenilor cu Dumnezeu
gi in primirea de citre ei in Biserici
aharuluimAntuitorgiindumnezeitor........... .'.'.....".......423
III. Darul nagterii duhovnicegti gi al lnfierii dat de Duhul Sfant .'........... 426
IV. Sfantul Duh,lucritor gi dititor al indumnezeirii .....'.'............'.'...'..'.428
V. Sfdntul Duh, izvorul desivArgirii duhomicegti .............'.'...........'....... 430
VI. Lucrarea Duhului se indreaptd citre persoane, in diversitatea lor .... 434835
CupnrNs
..i.1 : l
." -...- - .,'*,1*r&i@i&iiiipir;:
Capitolul VIIIFuNoeivrnurElE EcLEzroLocrcE sr
'A.RAMENTALE ALE iNDUMNEZETRTT
I. incorporarea in Biserici, trupul lui Hristos.Medierea Bisericii in indumne zefte ............
II. Lucrarea indumnezeitoare a LiturghieiIII. Botezul ...................
1. Botezul gi chemarea omului2. Fundamentul hristologic al Botezului ...............3. Natura Tainei
4. Efectele Botezului5. Locul Botezului in viafa duhovniceasci ...............
ry. implrtlgania ..................
1. Formele de impirtigire neeuharistice ............2. Problema simbolismului gi a realismului euharistic3. Efectele implrtigirii euharistice4. Sinergia dintre harul euharistic
gi viala duhovniceascd a crestinului .............V. Preofia, mijiocitoare a indumnezeirii .............
Capitolul IXFuNneunurELE ASCETICE sr coNTEM'LATIVE arr iNouultEzErRIr
IiII
:
439A t1aa:
450
450
452
456
457
460
468
468
471
475
477
479
I. Rolul efortului personal al omului in procesul mdntuiriisi indumnezeirii sale. Sinergia dintre vointa omeneascigi harul dumnezeiesc ................. ................... 4gl
II. Practica (praxis) virtufilor ......4g91. Locul practicii (praxis) ........ 4g92. credinfa ............ 5053. Lucrarea (praxis) poruncilor ................... 50g4. Curilirea de patimi .............. 5135. Virtulile ............ 5166. Locul cu totul special al iubirii ................ 529
III. Dimensiunea entitativi a virtulilor ............. 536IV. ,,The6rid' ...............543V. infelepciunea ................. ........... 548
836
--l.-.-
Capitolul X
Couurlrrln,,TEor,ocICE"ALE iNDUMNEZETRTT
I. ,,Theologia" ............. ...................551
II. Renunfarea la orice cunoagtere cu privire la frpturi ....:..................... 553
III. incetarea tuturor operaliilor de cunoagtere umani ....... 555
IV Caracterul supraeminent al gnozei teologice ................. 556
V Dumnezeu nu este cunoscut intru fiin1a Sa, ci in energiile Sale ....... 561
VI. Cunoagterea prin gi in lumini ..................... 570
VII. Raportul dintre ,,theologia" gi indumnezeire ............. ....573
VIII.Rolul rugiciunii ....................... 581
IX. Rolul corelativ al curifiei, al virtu[ilor gi al iubirii ......... 584
CapitolulXl
PRocEsur, sr NATURA ixoulrNnzprnII
I. Introducere ............ ................... 591
II. incetarea tuturor lucririlor omenegti ......... 591
III. Extazul ................." 599
IV. Pasivitatea omului .................... 606
V. indumnezeirea prin lucrarea dumnezeiasci ....................................... 613
\/I. O singuri lucrare a lui Dumnezeu gi a Sfinlilor .............622
1. Expresia ca atare gi corelatele sale ............. ...................622
2. Critictle adresate SfAntului Maxim
3. Justificarea pe care o oferi insugi SfAntul Maxim ......625
4. Se poate vorbi de o evolulie in gdndirea SfAntului Maxim? ..........627
VII. Analiza 9i justificarea concepliei Sfhntului Maxim ........633
f . indumnezeirea este mai presus de fire ........................ 633
2. Puterea de infbptuire a indumnezeirii nu existiin firea omeneasci; aqadar, omului ii este
cu neputinfi s-o sivArqeasci prin propria-i lucrare ....................... 633
3. indumnezeirea nu poate proveni decdt dintr-o lucrare
mai presus de fire, cea a lui Dumnezeu.
Ea nu poate fi, altfel spus, decit un dar al lui Dumnezeu,
un rod al harului Siu ............. ..............,.... 636
CupnrNs
,E INDUMNEZEIRII
477
IDUMNEZEIRII
...499
...499........................ 505........................ 508
....................... 513
....................... 516
....................... 529
....................... 536
....................... 543
....................... s48
trllca
48r
837
CupRrws
4. Coerenla conceptiei maximiene ...........6395' Fundamentele neotestamentare ale formulei maximiene:
,,o singurd lucrare" ............. 6396. Diferenla dintre monoenergismul hristologic
si,,nlonoenergismul" antropologic .......64I7. Omul indumnezeit rdmdne om deplin ...................... 6448. Omul is,i pdstreazd prin urmare facultdlile omenesti ................... 6459. Lucrarea naturald a omului nu este suprimatd, ci pistrati .......... 647
10. Libertatea omului este salvgardatd .............. ..............649VIIL Omul devine cu adevirat dumnezeu,
rimanand om deplin .............. 6531. Legile gi mdrginirile firii sunt desfiinlate
pentru omul indumnezeit. El este inll{at deasuprafirii celor ce sunt si deasupra propriei sale firi ............ 653
2. Omul indumnezeit suportd o prefacerecare se rdsfrAnge asupra firii sale ............. 65g
3. Omul care devine dumnezeu nu este insdindumnezeit prin fire, nu devine dumnezeu dupi fiinldsi nu inceteazd, de a fi orn .......... ............... 661
4. indlfare gi implinire a firii omenegti, iar nu desfiinla rea ei ............ 664iX. Solufia antinomiei .................... 666
1. Omul devine dumnezeu dupd har ..........6662. Omul devine dumnezeu dupd har gi prin participare .................... 6733. Omul devine dumnezeu dupd har gi prin pozilie (0eo.rq) .............. 6754. Omr_rl devine dumnezeu dupi har gi prin stare (6(rq) .................... 6775. Omul devine dumnezeu dupi har gi prin calitate ..... 67g6. Omul devine dumnezeu nu dupd ,,logosul,,firii sale,
ci dupd modul, ,,troposul,] existentei acesteia ............ dgOX. Caracterul entitativ al indumnezeirii omului ................. 6g2XI. indumnezeirea omului implicd o comuniune personald.cu Dumnezeu ............... ............6g7
XII. Omul indumnezeit igi pdstreazi identitatea personald ...................... 689XIII. indumn ezeirea omului este insolitd de infierea lui ............... ............. 692XIV Caracteristicile stirii omului indumnezeit ................. ....703XV. Se indumnezeieste intregul om, suflet gi trup ................7Ig
838
:]]iflilit
lill
.'*'.rl.-.m-
Capitolul XIIPnrunr,n RoDrRr ALE INDUMNEZETRTr gr iMILTNTREA Er
iN vnecul cE vA s;. FrE
I. CuvAntul ,,indumnezeird' exprimi procesul in sine
sau sfArgitul lui? ............. ...........721
II. inceputurile indurnnezeirii aici, pe pimAnt,gi lmplinirea ei in veacul ce va se fie ............... .................723
III. Caracterul analogic al indumnezeirii ............. .................728
ru Vor fi to$ oamenii indumnezeili intr-un sfArgit? ...........734
V. Va fi o indumnezeire finali a tuturor creaturilor? .........746
VI. Odihna in perpetui miscare a omului indumnezeit .................. ........749
VII. Dificultatea de a concepe indumnezeirea .............. .........760
Concluzie ...-.-................763
Bibliografie ...................775
CupRrus
!
839
ORLiL
si permitl, pe lAnglsituarea ei exacti incele care i-au urmat,
, pe de o parte, dacizi, dupi cum au afir-reti rupturi in raportrtul Dionisie Pseudo-lonian, gi prin urmareteologice gi spirituale:, daci ea constituie o
;iturii despre indum-elaborate de SfAntul
irigorie Palama), potrremisele sale nu duczantind ulterioari s-a
m, asa cum au pretins
---".rrrfrr-
Capitolul I
INnuncNEzErREA oMutur * pLAN AL LUr Dunnr,tnznu
I. Planul dumnezeiesc de indumnezeire a omului
I n Viata Preasfintei Fecioare - care pare sd fie una dintre primelet'I scrieri ale SfAntului Maxim * ni se infbligeazi indumnezeireatuturor oamenilor ca voie statornicl a lui Dumnezen, neimpiedi-catl de clderea protopirinfilor.l Aceasti dorin
iNrru&rNnzsrREA oMULUT re Sr.A.Nrur Mexrm M,LRrunrsrronur
contextul acestor diferite pasaje nu trebuie insi si ne fac[ si cre-dem ci voinfa dumnezeiasci de indumnezeire ar fi legati numai deciderea omului si de iconomia mantuitoare a cuvantului intrupat.Dumnezeu a avut acest plan inci de la crearea omului Ei acesta esteinsugi scopul creafiei lui, dupl cum arat[ un pasaj din Epistolele 24 gi43, care constituie una dintre expresiile majore ale cugetlrii sfintuluiMaxim pe aceasti temi:
,,Cici spre aceasta ne-a gi fhcut, ca <sd ne facem pdrtagi dum-nezeiegtii firi> (2 Petru I,4) gi ai vegniciei Lui gi si ne aritimasemenea Lui prin indumnezeirea cea dupi har, pentru careeste toati existenfa gi durata celor ce sunt gi aducerea la fiinli gi
nagterea celor ce nu suntl'a in altl parte, Sfintul Maxim spunernai pe scurt ci indumnezeirea este ,,ratiunea tainici gi supremia celor hitrdzite de Provident[ oamenilor".s
indumnezeirea omului nu se atard. caplan dumnezeiesc doar inmomentul crealiei, ca gi cum el ar fi fost creat intr-un anume fel pen-tru sine qi in sine ca om, gi abia dupi aceea primegte chemarea lao stare mai presus de fire. Potrivit Sfintului Maxim, indumnezeireaomului a fost ginditi gi voiti de marele Sfat al lui Dumnezeu maiinainte de toli vecii; astfel, el spune ci ,,lucrul Sfatului dumnezeiesc( poula) este indum nezeirea firii noastre".6
4 Ep.,24, PG 91, 609C = Ep.,43,6408 [tr. rom. de pr. prof. Dumitru Stiniloae,in: srANrur Maxru MAnrunrsrroyvr, scrieri (lr), scrieri gi epistole hristologice;i duhovnice;ti, Epistola 24 9i, respectiv, Epistola 44, pSB, vol. 81, E.I.B.M.B.O.R.,Bucuregti, 1990, p. 163 9i pp. t7Z-I73 - n. trad.l. Cf. Matei 25,34:,,Veni{i, bine_cuvintatii Pirintelui Meu, mogtenili impirilia cea pregititd voui de la intemeierealumii'i
s Thal.,40, PG 90, 3968C, CCSG 7, p.267.22-24 [tr. rom. cit., in: Filocalia,vo|.3,Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 40, p. 172 - n. trad.l.
6 Pater, PG 90, 873D, CCSG 23, p. 29.50-51 [tr. rom. de pr. prof. DumitruStrniloae, in: Filocalia, vol. 2, scurtd thlcuire a rugdciunii ratdl nostru...,E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 2008, p. 307 - n. trad.).
78
r :;L ie ne face si cre-I ;: : -egatd numai de
i -.--.--l:ltului intrupat.i. -'- '":i si acesta este
*.ri :-:r Egistolele 24 qi, o'tl r--i:iirii sfAntului
IU!-{T] ::i:Lii dUm-
- r ., -,: ---; afatim@ T,i-. :a:::u care
nnr" :f:: -: iixle $i
mU,l ,:-l:l SPUne
ll! lElliif r:i r: S-fpfemi
f .uUr:::;:eSC dOar inimr i: :::::1e fel pen-
@IIiHrl: ::iemafea la&mrrnr. -:-:*:nnezeirea,[, ur I -i-lezeu mai['fu:r :-;rnnezeiesc
IhInuMNszErRE,q oMUt,uI - pLAN AL LUI l)umNaznu
II. Legitura cu intruparea cuvintului
Acest Sfat dumnezeiesc,T in toate pasajele scrierilor SfintuluiMaxim in care se vorbegte despre el, are intr-o asemenea misuri dreptscop intruparea Cuvantului gi totodatl indumnezeirea omului, lncAtgi una, gi cealaltl par slfie prevlzute gi legate intre ele ,,mai inainte de
toli vecii'lprima avind drept linti infbptuirea celei de-a doua. Astfel,SfAntul Maxim spune cl, pentru firea omeneasci, Cuvintul ,,a impli-nit tot Sfatul lui Dumnezeu gi Tatll, indumnezeind-o prin putereaintruplrii Sale'ls in altl parte scrie: ,,Marele Sfat al lui Dumnezeu gi
Tat[l este taina cea tlcutl gi negtiutl a iconomiei, pe care implinind-oprin intrupare Fiul cel Unul-Nlscut, a descoperit-o, fbcAndu-Se ingeral marelui Sfat dinainte de veci al lui Dumnezeu gi Tatil"e; iconomiadespre care se vorbegte aici se referi la indumnezeire, pentru c[ incele ce urmeazd este pomeniti inlllarea omului citre Dumnezeu gi
unirea cu El, ce se infbptuiegte pe culmea acestei inilllri: ,,Tot aga se
face inger al marelui Sfat dinainte de veci al lui Dumnezeu gi Tatll,cel ce cunoagte raliunea tainei gi se inal1l frr[ de sfirgit prin fapti gi
raliune peste toate atAt de mult, pini ce ajunge Ia Cel ce S-a pogorAt
atit de mult".t0 SfAntul Maxim spune iarlgi: ,,Prin <Sfat> [David, inPsalmul32,ILl a inleles, poate, Sfatul lui Dumnezeu gi Tatll cu privirela coborirea (chenoza) negrlitl a Fiului cel Unul-Niscut in vederea
7 Sfatul dumnezeiesc este prezentat de Sfdntul Maxim ca Sfat al Tatilui, pentruci Tatil este obArqia lui. Dar e vorba bineinleles de Sfatul Preasfintei Treimi, SfAntulMaxim subliniind de altfel participarea celor Trei Persoane dumnezeiegti - fiecare inmodul corespunzitor particularitilii Sale ipostatice - la planul Ei lucrarea comunide indumnezeire a omului, ca gi la iconomia intrupirii (a se vedea Thal.,60, PG 90,
6248C, CCSG 22, p. 79.94-IlI) [tr. rom. cit., in: Filocalia, vol. 3, Rdspunsuri cdtre
Talasie, intrebarea 60,p.376 - n. trad.).8 Thal.,54, PG 90, 520D, CCSG 7, p. 459.284-286 [tr. rom. cit., in: Filocalia,
vol. 3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 54, p.285 - n. trad.).e Th. Ec., II,23, PG 90, 11364 [tr. rom. de Pr. Prof. Dumitru Stiniloae, in:
Filocalia,vol.2, Cele doud sute de capete pentru cuno;tinla lui Dumnezeu ;i iconomiaintr up dr ii F iului lui D umn ezeu, II, 23, p. 212 - n. tr a d.l.
'o Th. Ec., II, 23, PG 90, 1136A8 [tr. rom. cit., in: Filocalia, vol.2, p.212- n. trad.l.
?c]
f wnu:orNs zErR.EA ol,{u,-ur r,a Sr"A"r+:rur Maxr u MAnr unr sr I onur.
indumnezeirii firii noastre, sfat care imbrlligeazi marginea tuturorveacurilor".ll
De acest text extras dtn Thlcuire a rugdciunii ratdl nostrLt, secuvine si legim un amplu pasaj din Rdspunsuri cdtre Talasie,22, incare sfantul Maxim inftligeazl istoria ca implrfiti mai inainte de to{ivecii, potrivit Sfatului dumnezeiesc, in doui mari perioade: vremeaintrupirii, in care aceasta este pregitit[ gi apoi infbptuiti, gi vremeaindumnezeirii omului, care este scopul ei:
,cel ce a dat fiinfi intregii zidirivilzutegi nevizute numai cu pute-rea voinfei Lui, a al.ut inainte de tofi vecii, deci inainte gi de facerealumii, un plan preabun gi negriit in legituri cu ea. Iar aceasta afost ca s[ se uneasci El insugi, ftrd schimbare, cu firea oamenilor,prin unirea adevirati intr-un ipostas, Ei sd uneascl cu sine in chipneschimbat firea omeneasc[. Aceasta pentru ca El s[ devind. om,precum numai El a gtiut, iar pe om sdl fac6 dumnezeu prin unirecu sine. in acest scop a impirfit veacurile cu in{elepciune, rdndu-indu-le pe unele pentru lucrarea prin care s-a fhcut pe Sine om, iarpe altele pentru lucrarea prin care face pe om dumnezeu. Sfargitulveacurilor mai dinainte hotirate pentru lucrarea prin care s-afbcut pe Sine om, a ajuns la noi, sfatul (np60eoLg) lui Dumnezeucu privire la intrupare afldndu-qi implinirea prin infhptuirea lui.La aceasta gandindu-se dumnezeiescul Apostol, gi vizdnd ci sfa-tul cu privire la veacurile hotdrdte de Dumnezeu ca si se faci oms-a implinit prin insdgi intruparea lui Dumnezeu cuvintul, spuneci <a ajuns la noi sfargitul veacurilor> (1 corinteni r0, r).Agadar,nu e vorba pur gi simplu de toate veacurile gdndite de noi, ci decele randuite pentru infrptuirea tainei intrupd.rii, care au ajuns lacapitul lor prin hotarirea lui Dumnezeu.odati ce veacurile rdnduite de mai inainte pentru lucrareaprin care Dumnezeu avea si se facd om au luat sfdrgit la noi,Dumnezeu implinind cu adevirat intruparea sa desivargiti, tre-buie si agteptim de aici inainte celelalte veacuri ce vor veni, care
tt Pater, PG 90,873cD, ccsc 23, p.29.41-44 [tr. rom. cit., in: Firocaria,vor.Scurtd tdlcuire a rugdciunii Tatdl nostru..., pp.306-307 _ n. trad.l.
80
ITORUL
$eaze marginea tuturor
iciunii Tatdl nostru, se
;uri catre Talasie, 22, inrrfit[ mai inainte de tolimari perioade: vremeaoi infrptuitl, si vremea
lzute numai cu pute-i inainte gi de facerea
i cu ea. Iar aceasta a
:. cu firea oamenilor,
easca cu Sine in chipca El si devini om,
lumnezeu prin unireinlelepciune, rdndu-ticut pe Sine om, iardumnezeu. SfArEitul
:rarea prin care S-ateotq) lui Dumnezeuprin infbptuirea lui.tol, Ei vizdnd ci sfa-
zer ca si Se facd omzeu Cuvdntul, spune
teni I0,11). Aqadar,
Jindite de noi, ci de,arii, care au ajuns la
rte pentru lucrarea
r luat sfrrgit la noi,r Sa desiv6rgiti, tre-uri ce vor veni, care
om. cit., in: Filocalia,vol.2,n. trad.l.
Iunuutrlnzsrltn.q oMULUI * pLA.N AL LUr f)uprunznc
sunt rinduite pentru lucrarea indumnezeirii tainice gi negri-ite a oamenilor. in cursul lor ne va ardta Dumnezeu bucuriacovArgitoare a bunitilii Lui, lucrAnd desivArgit in cei vredniciindumnezeirea. [...] Acest lucru a vrut sd ni-l facd cunoscut inchip tainic marele Apostol cAnd a spus ci <in veacurile ce vor venise va arita in noi bogilia covArgitoare a bunat[fii lui Dumnezeu>(Efeseni 2,7).Si impirlim deci gi noi cu gAndul veacurile Ei si rdnduim pe
unele pentru taina intruparii, iar pe altele pentru harul indum-nezekli omului. Ficdnd aga, vom afla cd cele dintdi au ajuns lasfhrgitul lor, iar celelalte inci n-au ajuns. Scurt vorbind, uneledintre veacuri sunt pentru cobordrea lui Dumnezeu la oameni,iar altele pentru urcarea oamenilor la Dumnezeu. [...] Sau gi maibine: daci Domnul nostru Iisus Hristos este inceputul, mijlo-cul gi sfdrEitul tuturor veacurilor trecute, prezente si viitoare, pe
drept cuvAnt putem zice cL a ajuns la noi, prin puterea credinfei,sfArgitul veacurilor destinate indumnezeirii celor vrednici, care
in mod real se va face aritat dupi har in viitor".r2
Aceasti gAndire care leagi mai inainte de tofi vecii indumnezei-rea omului de intruparea CuvAntului pune totugi unele probleme.
t2 Thal.,22, PG 90, 3l7B-320C, CCSG 7, p. 137.4-139.65 ltr. rom. cit., in: Filo-calia,vol.3,RdspunsuricdtreTalasie,intrebarea22,pp. 100-102 -n.trad.l.inciqialtepasaje leagi indumnezeirea omului de intruparea CuvAntului, prezentAnd-o pe cea
dintii drept finalitatea celei de-a doua, iar pe cea de-a doua drept conditie a celei din-tti Amb. Io.,7,PG 91, 1084CD [tr. rom. clt., Ambigua. Cdtre loan,7f,p.87 - n. trad.).Thal.,2, PG 90, 2728, CCSG 7, p. 51.21-22; 40, scolia 2, CCSG7, p. 275.10-lI; 55,scolia 14, CCSG 7, p. 523.141-145 [tr. rom. cit., in: Filocalia, vol. 3, Rdspunsuricdtre Talasie, intrebarea 2, pp.49-50; intrebarea 40, scolia 2, p.177; intrebarea 55,scolia 14, p.321- n. trad.l. Th. Ec.,II,25, PG 90, 11368 [tr. rom. cit., in: Filocalia,vol. 2, Capete gnostice sau teologice, II,25, p. 212 - n. trad.l Th. Pol. 7, PG 91,77C[tr. rom. de Pr. Prof. D. Stlniloae, in: Sr,A.Nrur Mlxrlr MAnrunrsrrortut, Scrieri (II),Scrieri ;i epistole hristologice ;i duhovnice;ti, Scrierea despre lucrdri ;i voinfe, Opusculul6, PSB, vol. 81, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1990, p. 220 - n. trad.).De notat, pe de altiparte, ci SfAntul Maxim leagi indumnezeirea de legea harului, ea insiqi legatd deintrupare (a se vedea ThaI.,64, PG 90, 7258-728A, CCSG 22, p.235.777-237.804;65, PG 90,745D, CCSG 22, p.265.249-267.251) ltr. rom. cit., in Filocalia,vol.3,Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 64, pp. 461-462; intrebarea 65, p. 478 - n. trad.l.
8l
iNnumnnznrRrA oMULUT ra SrAruyur lVlaxrlc MAar-umsrronur,
in primul rand, subordonind intruparea cuvantului indum-nezeirii omului, ea risc[, pe de o parte, si faci din intrupare un pro-ces necesar, iar, pe de altl parte, s-o reduc[ la o func{ie instrumentali.SfAntul Maxim este foarte congtient de acest risc gi, intr-un alt context- in care combate conceplia severian[ cu privire la unirea ipostaticiin{eleasi ca fire compusl, menitr s[ desivirgeascl crealia -, el subli-niazd' caracterul liber gi voluntar al intrupirii: ,,Toati firea compusie adusd la unirea intreolalti a plrlilor prin compozi{ie, fhri o trote-rare avoinlei. [...] pe lang[ aceasta, fiecare parte se cunoagte ci a fostfrcut[ spre completarea intregurui, care in chip frumos inftligeazdtotul. Niciuna din acestea nu se vede in Hristos de citre cei ce voiescsi fie binecredinciogi. Fiindcl nu voim si facem unirea CuvAntului cutrupul produsl fbri voie gi fbri o hotirare liberi [...]. clci cuvdntullui Dumnezeu a venit in chip negriit prin trup la oameni prin moduliconomiei, nu prin legea firii'l13
Afirmalia cd.lntruparea Cuvintului a fost voitd. mai inainte de tolivecii prin Sfatul dumnezeiesc in vederea indumn ezeirliomului poateavea, pe de alt[ parte, implicalii mai mult sau mai pufin problematice,in privinfa cirora se cuvine si stabiiim cu precizie gindirea SfhntuluiMaxim:
a. Sau intruparea este legat[ in mod indisociabil de mintuire gi,agadar, de p[catul omului, gi prin urmare clderea omului era pregtiutimai inainte de toli vecii, agadar mai inainte chiar de crearea lui.
b. Sau plcatul este menit mai dinainte in vederea intrupirii, ri.ulslujind astfel drept mijloc de a se ajunge la bine.
c. Sau cuvintul S-ar fi intrupat chiar dacl primul om n-ar fipicltuit.
A doua ipotezd., a unei predetermin[ri din vegnicie a clderii,este de la bun inceput exclusi, ca total str[ind. de gindirea SfhntuluiMaxim, care, pe de o parte, se arati in intreaga sa operi un vajnic ap[-rltor al libertilii omului - inexistentl in acest caz -,si care, pe de altiparte, s-a opus cu indirjire conceptiei origeniste in aceast6 privinflla
B2
13 Ep. 1.3, PG 91, 516D-517C [tr. rom. cit., Epistola 13, pp. 103_10 4 - n. trad.l.la indeosebi in Ambigua. cdtre Ioan,z-zm,pc 91, 106sD-l10lc [tr. rom. cit.,
Ambigua. Cdtre Ioan,7-7m,pp.69-101 - n. trad.l.
)]TORUL
rea Cuvantului indum-:d din intrupare un pro-o func{ie instrumentali.isc ;i, intr-un alt contextr-ire la unirea ipostaticleasci creafia -, el subli-ii: ,,Toatd firea compusl:ompozifie, f5.ri o hoti-rte se cunoagte ci a fost:hip frumos infbligeazlos de cf,tre cei ce voiescm unirea CuvAntului cueri [...]. C[ci CuvAntul:la oameni prin modul
r-oiti mai inainte de tolimnezeirii omului poatenai pulin problematice,;izie gdndirea SfAntului
;ociabil de mintuire gi,
:ea omului era preEtiutiiar de crearea lui.;ederea intrupdrii, riule.
aca primul om n-ar fi
Jin vegnicie a ciderii,r de gAndirea Sfdntuluisa operi un vajnic ap6-:az -, si care, pe de altl;te in aceasti privinfila
,r. pp. 103-104 - n. trad.l.1068D-1101C [tr. rom. cit.,
INnurvrwnzurREA fi&.iuLUI * pr.AN AL n,LrI lJu*rNgr.eu
si ideii, aparlinind aceleiagi conceplii, c6. r[ul ar putea fi un mijloc de:. se ajunge la bine.rs
A treia ipotezi.este creditatl de unii interpreti ai Sfantului Maxim:F. Stuyfl6, M. Lot-Borodine17, H. U. von Balthasarls, G. Florovskyle 9i-{. Radosavljevic2o.
Mai multe argumente pot fi invocate in favoarea ei:a) Dupl cum vom vedea, chiar dac5. de fapt, din punct de vedere
ai stlrii noastre actuale, indumnezeirea nu poate fi disociati de man-ruire, care este conditia ei, gi agadar chiar daci, din acest punct der-edere, intruparea are drept cel dintii scop al ei mintuirea, totugiSfAntul Maxim, ca majoritatea Pi.rin{ilor risi.riteni2l, face distinclieintre indumnezeire gi mAntuire: dac[ in starea actuall de cidere a ome-nirii mAntuirea este condilionat[ de intrupare (adicd de inomenirea
15 Cf. Ambigua. Cdtre loan,7-7m, PG 91, 1069C-1072A [tr. rom. cit. supra,- -7m, pp.70-72 - n. trad.l.
i6 ,,Christ ou J6sus", Revue augustinienne, 2, L903, pp. 197 198.17 ,,La doctrine de la d6ification dans l'Eglise grecque jusqu'au XI" sidcldl Revrle
i'histoire des religions, 105, Paris, 1932, p. 30, n. 1 = La Ddif.cation de I'homme selon
'o doctrine des Pires grecs, Paris, 1970,p.51, n. 35: ,,Potrivit SfAntului Maxim qi anu-
mitor bizantini, CuvAntul S-ar fi intrupat oricum, dar n-ar fi fost dat morlii'i Nustim la ce bizantini face aluzie autorul, pentru ci nici Sfintul Ioan Damaschin, niciSfdntul Nicolae Cabasila, nici SfAntul Grigorie Palama nu au o astfel de concepfie.\iciun Pirinte rdsiritean, predecesor al SfAntului Maxim sau contemporan cu el,nu pare si fi afirmat in mod categoric ci intruparea s-ar fi petrecut chiar dac[ n-arfi existat pdcatul (cf. f. Krncuurvnx, art. ,,Grecque [Eglise]'l Dictionnaire de spiri-tualit6, YI, 1967, col. 822-823 A. MrcHpr, ,,Incarnation", Dictionnaire de th\ologiecatholique,Vll,1922, col. 149l-1492), cu exceplia SfAntului Isaac Sirul (cf. De per-
,tbctione religiosa, ed. P. Bedjan, Paris-Leipzig, 1909, pp. 583-586. Cf. I. HeusnEnn,,,Un prdcurseur de la th6orie scotiste sur la fin de I'incarnation: Isaac de Ninive(VII" sidcle)'l Recherches de science religieuse,22, 1932, pp. 316-320, articol reluat inEtudes de spiritualitd. orientale,Roma, 1969, pp. 1-5).
rB Kosmische Liturgie, Einsiedeln, 1961, p. 27 0.tt
"ucur Deus Homo?> The Motive of Incarnatioi', in The collected works ofGeorge Florovsky, t. III, Beimont, 1976, pp. 167-170; The Byzantine Fathers of theSixth to Eighth Century,Yaduz, 1987, cap. VI: ,,St. Maximus the Confessor",pp.216,227,228.
'?O ,,Le probldme du <pr6suppos6> ou du <non-pr6suppos6> de l'Incarnation deDieu le Verbe", ln F. HprNzBn gi C. voN ScHoNeonN (ed.), Maximus Confessor. Actesdu Symposium sur Maxime le Confesseur, Fribourg, Elvelia, 1982, pp. 193-206.
21 A se vedea capitolul IV al acestei cirli. E3
ixrrulrNszsrRsA o&{ulur La sp',{r,rrur &{exlu MAnruRrsrrnnur
cuvantului), gi daci indumnezeirea presupune mintuirea (firea ome-neasci trebuie si fie mai intAi izbiviti de efectele picatului strimosescgi restaurati in starea ei originari pentru a putea fi indumne zeitd),totusi lucrarea de indumn ezeire este raportati de Sfantul Maxim,dupi cum vom arita, mai degrabl la intruparea insigi (adici ra uni-rea, potrivit ipostasului cuvantului, a firii omenegti cu firea dum_nezeiasci) decdt la lucrarea mantuitoare a cuvantului intrupat.
Trebuie recunoscut cer pulin faptur c6 pentru Sfantul Maximintruparea are un scop care depigegte cu murt mintuirea omeniriicdzute. G. Florovsky noteazd,ci pentru sfdntul Maxim taina intrupiriieste "taina lui Dumnezeu-omul, taina iubirii dumnezeiegti, maicuprinzitoare gi mai profundd decat mila riscumpiriroar€,.22
b) un alt argument important este acela ce, pentru Sfantul Maxim,intruparea CuvAntului a fost hotlrAti ln marele Sfat al lui Dumnezeumai inainte de tofi vecii ca !int[ finall a creatiei si pentru ea s_au adusla existentd cele create.23 El afirmi lucrul acesta'crim nu se poate maiclar intr-un renumit pasaj din Rdspunsuri cdtre Talasie,60:
,,Prin taina lui Hristos, cuvdntul Scripturii a numit pe Hristosinsugi. Aceasta o mirturisegte limpede marele Apostol spunand:<Taina cea ascunsi de neamuri, s-a descoperit acum> (Colosenir, 26), de unde se vede ci dupi el taina lui Hristos este totunacu Hristos. Iar aceastd taini este, desigur, unirea negriiti gineinfeleasi a dumnezeirii gi omenitifii intr-un singur ipostas.unirea aceasta adund omenitatea la un roc cu dumnezeirea intot chipul in raliunea ipostasului gi face din amindoui un sin-gur ipostas compus [...]. Aceasta este taina cea mare gi ascunsi.Aceasta este {inta fericitd [sfarqitul] pentru care s-au intemeiattoate. Acesta este scopul dumnezeiesc gindit mai inainte de ince-putul lucrurilor, pe care definindu-l spunem ci: este linta finaldmai inainte gAndit6, pentru care sunt toate, iar ea, pentru niciuna.
22 The Byzantine Fathers-of the sixth to Eighth century,yaduz, lgg7, p. 227 .23 cf. v Lossrv, Th1.orogie mystique ai rEgtre d'6rient, purir, is++, p. 132[tr. rom. de Pr. Prof. vasile Riduci, in: v tossrv, Teologia mirticd a Bisericii deRdsdrit, Ed. Anastasia, Bucureqti, 199g, p. 166 _ n. trad.l.
84
SITORUL
re mantuirea (firea ome-ele plcatului strimogescputea fi indumnezeiti),tati de SfAntul Maxim,rea insigi (adici la uni-rmenegti cu firea dum-rvintului intrupat.pentru Sfrntul Maximrult mintuirea omeniriitMadm taina intrupirii>irii dumnezeiegti, maicumpdritoare".22
Lpentru SfAntul Maxim,te Sfat al lui Dumnezeuei qi pentru ea s-au adusfia cum nu se poate maire Talasie,60:
a numit pe Hristos{e Apostol spunAnd:
erit acum> (Coloseni
i }lristos este totuna
; unirea negriiti gi
r-un singur ipostas.
: cu dumnezeirea inr amindoui un sin-cea mare gi ascunsi.care s-au intemeiat
:mai inainls de ince-n ci este linta finalirea" pentru niciuna.
uy,Yaduz,1987, p.227."Orient, Paris, 1944, p. I32dogia misticd a Bisericii de
tt
ixnulrNezsrRnA oMulur - pLAN AL LUr DumNnzsu
Spre aceasti linti finali privind, Dumnezeu a adus la existenld
fiinlele lucrurilor. Acesta este cu adevdrat sfdrEitul Providenfeigi al celor providenfiale, cind se vor readuna in Dumnezeu cele
ficute de El. Aceasta este taina care circumscrie toate veacurile qi
descoperi Sfatul suprainfinit al lui Dumnezelr, care existi de infi-nite ori infinit inainte de veacuri (Efeseni 1, 10-11). Iar Vestitor
[inger] al ei s-a fbcut insugi Cuvintul fiinlial al lui Dumnezeu,
devenit om. Cici Acesta a dezviluit, daci e ingiduit si spunem,
insugi addncul cel mai diniuntru al buniti[ii pirintegti gi a aritatin Sine sfdrgitul pentru care au primit fipturile inceputul existenfei
1or. Fiindci pentru Hristos sau pentru taina lui Hristos au primittoate veacurile gi cele aflitoare inliuntrul veacurilor inceputulexisten{ei gi sfirgitul in Hristos. Cici inci dinainte de veacuri afost cugetati gi rinduiti unirea hotarului ldefinitului] gi a neho-
tirniciei [indefinitului], a m[surii gi a nem5.suratului, a margi-nii gi a nemirginirii, a Creatorului qi a creaturii, a stabilitetii gi a
migclrii. Iar aceasti taind [a unirii] s-a infiptuit in Hristos, Care
S-a aritat in timpurile cele din urm[, aducAnd prin ea implinirehotirArii [pregtiinfei] de mai inainte a lui Dumnezeu. [...] Deci
Hristos a fost pregtiut nu drept ce era dupl fire prin Sine insugi, ci
drept ce S-a aritat mai pe urmi ficAndu-Se din iconomie pentru
noi. Cici se cidea cu adevirat ca Acela ce este dupl fire fbcd.-
torul fiinlei lucrurilot si Se faci gi Autorul indumnezeirii dupihar a celor create, ca astfel Dlt[torul existenlei si Se arate gi ca
Diruitorul fericirii vesnice a existenteil'2a
Nu ni se pare insl ci din acest text s-ar putea trage in modindreptllit concluzia ci, potrivit SfAntului Maxim, intruparea s-ar fiprodus in orice caz.
Existl mai multe raliuni care ne inviti s[-i reducem importanladin acest punct de vedere gi s[-i nuanllm semnificalia.
a) Mulli comentatori au subliniat ci, din toate scrierile SfAntuluiMaxim, acest text este singurul care in mod clar ne poate face si
2a Thal.,60, PG 90, 620C-624D, CCSG 22, p. 73.5-79.120 ftr. rom. cit., in:Filocalia,vol. 3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea 60, pp. 371-377 - n. trad.].
55
86
ixnuuNsz nrRfi A oI,.{uLUr r_a SpANrur, X4axmr M"6.nrunrsryonur
credem ci aceasta ar fi concep{ia lui,2s cu exceptia scoliei 1, legatl deel, gi care nu poate fi atribuit[ in mod sigur siturui Maxim.26De fapt mai existi inci alte trei texie care par si susfin[ aceastd
tez6: un pasaj din Rdspunsuri cdtre Talasie,63, cireevoci ,,taina intru_pirii cuvantului, cea conformi providenlei [care] infiptuiegte prin
har indumn ezefueamai presus de fire a celor ce se mintuiesc, hotdritlmai inainte de veacuri"t';rrnpasaj din Tdlcuire ra Tatdr nostru,in carese vorbegte de ,,coborarea [chenoza] negriiti a Fiurui cel unur N6scut,in vederea indumnezeirii firii noastre, coborire care imbrifigeazimarginea tuturor veacurilor""; in fine, gi mai cu seamd, textul dinRdspunsuri cdtre Talasie, 22, din care am citat anterior un ampluextras, care evocd lmpirlirea veacurilor ln doui mari perioade: cea apogorAriilui Dumnezeuia oameni, altfel spus cea a intrupirii, potrivithotirarii celei dinainte de veci a sfatului d^umnezeiesc, gi cea a urciriioamenilor citre DumnezetJ, altfel spus cea a indum nezeirii.2e Dar inprimul text existi o referin{d expliciti ra cei ,,ce se mantuiesc,,; iar incel de-al doilea se vorbegte d. ,rh"rrora,, Cuvdntului, termen folositin general de Sfrntui Maxim pentru a desemna nu doar asumarea decitre Cuvdntul a firii omeneqti, ci gi asumarea stirii cizute a omuluiin urma picatului. in ceea ce privegte cer de-al treilea text, e dreptci am putea presupune ci, daci Adam n-ar fi plcituit gi ar fi rimas
'zs cf' M'-Th' Drsorpn' ,,Les fondements dogmatiques de la spiritualit6 desaint Maxime le confesseur", Echos d'orient,29, L930, p. 3r2, n.2. A.TnnoooRou,"ncur Deus Homo?' A-irpo'no'etoc i1 epnpo'no'eroc ououep,r,nfo,g to'
'eoDA6you (r16l,Lov eiq trrv 0sol,oyiov roD dytou M*(,uou)'r :rno,r,1[,*,,'*'i:Enet,piq
r4c@ eo tro-y mr1 c ZXotr4 q rc 0 IIav en t or 4 1t i o u A.0 q v A v, D, 19 7 2,p. I 9 g.
26
"unirea acestoradupi iposias, prt b.ouid.n1a, cu icela prin care s-au fbcutacestea [cele create], a fo^st.cugetatd [ionceputi] de mai inuinl,ti,- (noi, uo, nc no,625c' ccsc 22,p' 8r'6-8) [tr. rom. cit., in: pirocaria,vor. z, Rdspu)ruri-'ruo, Tarasie,Intrebarea 60, p. 379 - n. trad.l.27 Thal.,63, pG 90,694A, CCSG 22, p.t73.439_441 [tr. rom. cit., in: Filocalia,vol' 3, Rdspunsuri cdtre Tarasie, intrebarea zz, p. +zz,in care se precizeazd: ,,indum-nezeire care ...'l precizare care nu existi in tr. fi. _ n. trad.l.28 Pater, pG 91, g73CD, CCSG 23, p. 29.41_44 [tr. rom. cit., in: Filocalia,vol.2, Scurtd thlcuire a rugdciunii Tatdl nostru...,.p. 3l7;iarigi de menlionat preciza_rea diferiti: ,,sfat [nu chenozl, ca in tr. fr.] .are. . .,; _ n. trad.l'.
----'--'2e Cf. Thal., 22, pG 90, 3t7B_320C, CCSG 7, p. 137.4_139.65 [tr. rom. cit., in:Filocalia,vol' 3, Rdspunsuri cdtre Tarasie,intrebarea 22,pp.100-102 - n. trad.l.
