1/19

ÎÎÎNNNDDDRRRUUUMMMAAARRR DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII

SSSTTTAAATTTEEELLLEEE UUUNNNIIITTTEEE MMMEEEXXXIIICCCAAANNNEEE

--- 222000111222 ---

2/19

CCCUUUPPPRRRIIINNNSSS:::

111... IIINNNTTTRRROOODDDUUUCCCEEERRREEE ............................................................................................................ 3 222... MMMEEEDDDIIIUUULLL DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII DDDIIINNN MMMEEEXXXIIICCC.................................................................................... 4

222...111... CCCOOONNNSSSIIIDDDEEERRRAAAŢŢŢIIIIII GGGEEENNNEEERRRAAALLLEEE....................................................................................... 4 222...222... CCCOOOMMMEEERRRŢŢŢUUULLL EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR ............................................................................................ 5 222...333... IIINNNVVVEEESSSTTTIIIŢŢŢIIIIII SSSTTTRRRĂĂĂIIINNNEEE.............................................................................................. 6 222...444... AAAPPPOOORRRTTTUUULLL IIINNN DDDEEEVVVIIIZZZEEE DDDIIINNN EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR ........................................................................ 6 222...555... CCCUUURRRSSSUUULLL MMMEEEDDDIIIUUU DDDEEE SSSCCCHHHIIIMMMBBB AAALLL MMMOOONNNEEEDDDEEEIII NNNAAAŢŢŢIIIOOONNNAAALLLEEE MMMEEEXXXIIICCCAAANNNEEE................................... 6 222...666... RRREEESSSUUURRRSSSEEE NNNAAATTTUUURRRAAALLLEEE............................................................................................... 6 222...777... FFFOOORRRMMMEEE DDDEEE PPPRRROOOPPPRRRIIIEEETTTAAATTTEEE IIINNN EEECCCOOONNNOOOMMMIIIEEE... ................................................................... 7 222...888... PPPLLLAAANNNIIIFFFIIICCCAAARRREEEAAA DDDEEEZZZVVVOOOLLLTTTĂĂĂRRRIIIIII EEECCCOOONNNOOOMMMIIICCCEEE ................................................................. 7 222...999... IIINNNDDDUUUSSSTTTRRRIIIAAA........................................................................................................... 7 222...111000... AAAGGGRRRIIICCCUUULLLTTTUUURRRAAA..................................................................................................... 7 222...111111... TTTRRRAAANNNSSSPPPOOORRRTTTUUURRRIII SSSIII CCCOOOMMMUUUNNNIIICCCAAATTTIIIIII........................................................................... 8 222...111222... AAACCCTTTIIIVVVIIITTTAAATTTEEEAAA DDDEEE CCCOOOMMMEEERRRŢŢŢ EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR...................................................................... 8 222...111333... SSSOOOCCCIIIEEETTTĂĂĂŢŢŢIII CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLLEEE....................................................................................... 8 222...111444... PPPOOOLLLIIITTTIIICCCIII CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLLEEE......................................................................................... 9 222...111555... FFFIIISSSCCCAAALLLIIITTTAAATTTEEE....................................................................................................... 9 222...111666... SSSIIISSSTTTEEEMMMUUULLL BBBAAANNNCCCAAARRR ŞŞŞIII PPPRRRIIINNNCCCIIIPPPAAALLLEEELLLEEE BBBĂĂĂNNNCCCIII DDDIIINNN MMMEEEXXXIIICCC...........................................10 222...111777... AAACCCHHHIIIZZZIIIŢŢŢIIIIIILLLEEE PPPUUUBBBLLLIIICCCEEE.........................................................................................10 222...111888... TTTÂÂÂRRRGGGUUURRRIII SSSIII EEEXXXPPPOOOZZZIIIŢŢŢIIIIII .......................................................................................11 222...111999... CCCAAAMMMEEERRREEE DDDEEE CCCOOOMMMEEERRRŢŢŢ ,,, IIINNNDDDUUUSSSTTTRRRIIIEEE SSSIII SSSEEERRRVVVIIICCCIIIIII,,, AAASSSOOOCCCIIIAAAŢŢŢIIIIII PPPAAATTTRRROOONNNAAALLLEEE ....................11

333... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL DDDEEE CCCOOOMMMEEERRRTTT EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR ..................................................................................12 333...111... FFFOOORRRMMMAAALLLIIITTTĂĂĂŢŢŢIII CCCEEERRRUUUTTTEEE FFFIIIRRRMMMEEELLLOOORRR LLLOOOCCCAAALLLEEE.................................................................12 333...222... DDDOOOCCCUUUMMMEEENNNTTTEEE CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLLEEE.....................................................................................13 333...333... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL IIINNNVVVEEESSSTTTIIIŢŢŢIIIIIILLLOOORRR.......................................................................................13

444... IIINNNFFFOOORRRMMMAAAŢŢŢIIIIII UUUTTTIIILLLEEE PPPEEENNNTTTRRRUUU OOOAAAMMMEEENNNIIIIII DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII RRROOOMMMAAANNNIII...............................................13 444...111... DDDAAATTTEEELLLEEE DDDEEE CCCOOONNNTTTAAACCCTTTAAARRREEE AAALLLEEE AAAMMMBBBAAASSSAAADDDEEEIII RRROOOMMMÂÂÂNNNIIIEEEIII,,, DDDIIINNN CCCIIIUUUDDDAAADDD DDDEEE MMMEEEXXXIIICCCOOO...............13 444...222... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL VVVIIIZZZEEELLLOOORRR ÎÎÎNNNTTTRRREEE RRROOOMMMÂÂÂNNNIIIAAA SSSIII MMMEEEXXXIIICCC..........................................................14 444...333... CCCOOONNNTTTRRROOOLLLUUULLL VVVAAAMMMAAALLL LLLAAA IIINNNTTTRRRAAARRREEEAAA SSSIII IIIEEEŞŞŞIIIRRREEEAAA DDDIIINNN MMMEEEXXXIIICCC ...........................................14 444...444... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL AAADDDMMMIIISSSIIIEEEIII DDDEEE MMMOOOSSSTTTRRREEE..............................................................................14 444...555... ZZZIIILLLEEE DDDEEE SSSĂĂĂRRRBBBĂĂĂTTTOOOAAARRREEE............................................................................................15 444...666... CCCUUUMMMPPPĂĂĂRRRĂĂĂTTTUUURRRIII ÎÎÎNNN MMMEEEXXXIIICCC.......................................................................................15 AAANNNEEEXXXAAA NNNRRR... 111..............................................................................................................16

3/19

111... IIINNNTTTRRROOODDDUUUCCCEEERRREEE

Asezare: Mexicul este asezat in America de Nord intre meridianele 118° 27' 24"(litoralul Baja California) si 86° 42’ 36”(Insula Femeilor, in Marea Caraibilor), precum si intre paralelele 32°43’ 06”(granita cu SUA) si 14° 31'54” latitudine nordica (raul Suchiate, la granita cu Guatemala)

Suprafata: Teritoriul mexican insumeaza 1.972.550 Km2 (locul 14 in lume), din care zona insulara 49.510 Km2.

Vecini: Statele Unite ale Americii la nord, Marea Caraibilor si Golful Mexic la est, Guatemala si Belize la sud, Oceanul Pacific la vest si sud- sud-vest

Populaţia: 103.088.021 locuitori, conform celui de al II-a Recensamant al populatiei si locuintelor realizat de Institutul Nationald e Statistica la 17 octombrie 2005 (locul 11 in lume). Conform estimarii, la 31.08.2011 populatia ajunsese la 114.975.406 locuitori. Densitatea medie 57 loc. /Km2. Populatia sub 24 ani reprezinta 40% din total iar cea intre 0 si 29 de ani , 55% din total populatie.

Populatie activa: 61 milioane persoane.

Rata natalitatii: peste 18% la 1.000 locuitori.

Studii recente estimeaza o stabilizare a numarului de locuitori la 130 milioane, in anul 2050. Speranta de viata: 75,2 ani.

Oraşe importante: Ciudad de México (22,98 milioane locuitori), Guadalajara (4 milioane locuitori), Monterrey (4 milioane locuitori), Veracruz, San Luis Potosí, Tijuana, Puebla, Acapulco, Cancún etc.

4/19

222... MMMEEEDDDIIIUUULLL DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII DDDIIINNN MMMEEEXXXIIICCC

222...111... CCCOOONNNSSSIIIDDDEEERRRAAAŢŢŢIIIIII GGGEEENNNEEERRRAAALLLEEE

A. Relaţii economico-comerciale externe

Mexicul este:

membru al GATT din 1986 şi ulterior membru fondator al OMC;

membru al OCDE din aprilie 1994;

semnatarul unor acorduri de liber comerţ – cuprinzând 44 de state de pe trei continente, dintre care NAFTA (SUA, Canada si Mexic, în 1994), si TLCUEM, cu Uniunea Europeană (Acord de Parteneriat Economic, Concertare Politica si Cooperare - iulie 2000) sunt cele mai importante, ţinând cont de volumul si valoarea schimburilor, nivelul investiţiilor şi al cooperării economice;

membru al APEC – Cooperarea Economica Asia – Pacific din 1993;

semnatarul unui Acord de liber comerţ cu AELS (Asociaţia Economică a Liberului Schimb – in 2001);

viitor membru al ALCA – Aria de Liber Comerţ a Americilor (negociere)

In capitolul politici comerciale sunt redate tratatele de liber comerţ semnate de Mexic.

B. Evoluţia economiei mexicane în 2011

Produsul Intern Brut

Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistica si Geografie al Mexicului, arata ca PIB-ul Mexicului a crescut in 2011 cu 3,8%, comparativ cu 2010, situându-se la nivelul de 1.657 de miliarde de dolari SUA, la preturi curente. Mexicul este a 14-a economie mondiala. Pentru anul 2012 se estimeaza o crestere economica intre 3,5% si 4,5%.

Structura PIB:

agricultura , silvicultura si pescuit – 3,59%,

minerie – 1,47%,

industria manufacturiera – 16,17%

constructii – 5,12%

electricitate, gaz, apa – 1,30%

comert, restaurante si hoteluri – 19,34%

transport, depozitare, comunicatii – 9,67%

servicii financiare, asigurari, activitati imobiliare – 11,79%

servicii comunitare, sociale si personale – 23,29%

Investiții străine directe: 335 de miliarde de dolari SUA (la 31 decembrie 2011).

5/19

Dupa intrarea in vigoare a acordului de liber schimb intre Mexic si Uniunea Europeana, investitiile europene in Mexic s-au triplat, reprezentând 36,6% din total (investitiile SUA reprezinta 52%).

Sunt prezente companii precum Volkswagen, Ericsson, Telefonica, Heineken, dar si banci precum BBVA, Bancomer, Santander si HSBC.

Principalele state membre cu investitii in Mexic sunt Spania (15%), Olanda (13,5%), Marea Britanie (2,8%) si Germania (1,8%).

Inflaţia: 3,28 % (potrivit datelor furnizate de Banca Centrala a Mexicului – Banxico).

Rata şomajului: 5,1 %

Rezervele valutare: 142 miliarde USD. La acestea se adauga linia de credit flexibila pe care Mexicul o are cu Fondul Monetar International, in valoare de 75 miliarde USD.

Cursul de schimb (pesos/dolar): media anuala 12,51.

222...222... CCCOOOMMMEEERRRŢŢŢUUULLL EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR

In 2011, schimburile comerciale ale Mexicului au ajuns la 701 de miliarde de dolari SUA, reprezentând pozitia a 15-a la nivel mondial.

Mexicul a exportat produse in valoare de 350 de miliarde de dolari SUA (din acestea, 56 de miliarde de dolari SUA au fost produse petroliere), cresterea fata de anul precedent fiind de 17,2%. Importurile au totalizat 351 de miliarde de dolari SUA, in crestere fata de anul 2010 cu 16,4%.

Principalele produse exportate: bunuri manufacturate, petrol si produse din petrol, argint, fructe si legume, cafea si bumbac.

Exporturile au fost orientate, în principal, către Statele Unite ale Americii (peste 80% din totalul exporturilor).

Principalele produse importate: masini unelte, produse metalurgice, masini agricole, echipamente electrice, parti pentru autovehicule, avioane.

Principalele surse de import: SUA (48%), China (13,9%), Japonia (4,9%), Coreea de Sud (4,7%) si Germania (4,2%).

A. Cadrul juridic UE-Mexic

Schimburile comerciale sunt reglementate de către Acordul de Asociere Economica, Armonizare Politica si Cooperare dintre Mexic si Uniunea Europeana intrat în vigoare la 1 iulie 2000. Schimburile comerciale reciproce de produse industriale au fost liberalizate complet de la 1 ianuarie 2007. In cazul produselor agricole (Capitolele 1-24 din Sistemul Armonizat), perioada de tranziţie în care se face liberalizarea schimburilor comerciale este mai lungă.

B. Schimburile comerciale UE-Mexic

In anul 2011, UE a fost al treilea partener comercial al Mexicului, cu aproximativ 56.59 de miliarde de dolari SUA, dupa SUA si China, si a doua sursa de investitii straine directe, dupa SUA.

6/19

Exporturile europene au fost de aproximativ 37.77 de miliarde de dolari SUA (crestere de 15,7% fata de 2010), principalele produse exportate fiind masini si echipamente de transport, produse chimice (in special benzine si produse farmaceutice), produsele electrice si cele metalurgice.

În 2011, importurile din Mexic au totalizat aproximativ 18.82 de miliarde de dolari SUA (crestere de 31,6%), produsele electronice ocupând prima pozitie. Urmatoarele pozitii sunt detinute de petrolul brut, autoturisme si parti ale acestora, instrumente de precizie cu scop medical.

222...333... IIINNNVVVEEESSSTTTIIIŢŢŢIIIIII SSSTTTRRRĂĂĂIIINNNEEE

Datele furnizate de Ministerul mexican al Economiei si Banca Mexicului indica investitii straine directe in valoare de 18,529 de miliarde de dolari SUA, in crestere de la 16,251 de miliarde de dolari SUA in 2010, 13,978 de miliarde de dolari SUA in 2009, dar mult mai mici comparativ cu 2008 când au atins nivelul de 24,297 de miliarde de dolari SUA.

Deficitul de cont curent se ridica la 2% din PIB.

Pentru 2012, Nissan si-a anuntat intentia de a investi 12 de miliarde de dolari SUA pentru extinderea fabricii de autovehicule din Aguascalientes.

222...444... AAAPPPOOORRRTTTUUULLL IIINNN DDDEEEVVVIIIZZZEEE DDDIIINNN EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR

In 2007, anul de maxim dinaintea crizei economice, sumele transferat din exterior, in Mexic, s-au ridicat la valoarea de 23,98 de miliarde de dolari SUA. Aceste transferuri, in special din SUA, dar si din alte state (Canada, UE, Australia si Japonia) sunt ajutoarele trimise de emigranţii mexicani familiilor rămase in Mexic şi depăşesc veniturile din turism de 18,8 de miliarde dolari SUA.

222...555... CCCUUURRRSSSUUULLL MMMEEEDDDIIIUUU DDDEEE SSSCCCHHHIIIMMMBBB AAALLL MMMOOONNNEEEDDDEEEIII NNNAAAŢŢŢIIIOOONNNAAALLLEEE MMMEEEXXXIIICCCAAANNNEEE

A fost in 2011 de 12,51 pesoşi pentru un dolar SUA , potrivit Băncii Centrale a Mexicului.

222...666... RRREEESSSUUURRRSSSEEE NNNAAATTTUUURRRAAALLLEEE

In materie de resurse neregenerabile, cele mai importante sunt hidrocarburile si argintul. Rezervele probate de petrol erau la 1 ianuarie 2012 de 12,42 miliarde barili, iar rezervele de gaze naturale de 360 miliarde metri cubi. Rezervele de petrol ale Mexicului au scazut din anul 2000, când erau de 24,18 miliarde barili.

Pentru perioada 2008 – 2012 Pemex prevede ca productia totala de hidrocarburi (petrol si gaz) se va mentine la valoarea de 3,5 milioane de barili pe zi, din care 3,1 milioane barili petrol. In anul 2011, exportul de petrol a adus Mexicului 56 miliarde dolari.

Mexicul ocupa primul loc in lume in ceea ce priveşte producţia de argint, cu o productie de peste 2.550 tone anual.

Poseda, de asemenea, importante rezerve de cărbune, uraniu, antimoniu, cadmiu, plumb, aur, mercur, seleniu, zinc wolfram, sulf, bismut si cupru.

Conform Institutului Naţional de Statistica, in 2011 Mexicul a înregistrat următoarele producţii minerale: cărbune – 10,88 milioane tone, cocs – 1,57 milioane tone, minereu de fier – 6,59 milioane tone, plumb 120 mii tone, cupru 327,5 mii tone, aur 35.89 tone, argint 2413 tone.

7/19

222...777... FFFOOORRRMMMEEE DDDEEE PPPRRROOOPPPRRRIIIEEETTTAAATTTEEE IIINNN EEECCCOOONNNOOOMMMIIIEEE...

Proprietatea privata a atins la finele anului 2011 nivelul de 94%.

Rămân in continuare in proprietatea statului industria petroliera si de exploatare a gazelor naturale, precum si comercializarea pe piaţă a energiei electrice, deoarece Constituţia maxicană nu permite privatizarea acestora. Deschiderea sectoarelor petrolier si energetic investiţiilor străine este limitată in acest moment, ca urmare a neaprobării de către parlament a legii de modificare a Constitutiei, promovata de administratia Fox. Administratia presedintelui Felipe Calderon a prezentat Congrasului un proiect de reforma energetica, care prevede initiative importante pentru sprijinirea si modernizarea Pemex insa respinge catagoric propunerea de privatizare. Pemex va ramane, in continuare, cea mai importanta intreprindere de stat din Mexic. Reforma energetica prevede un nou regim fiscal si autonomie pentru Pemex in gestionarea fondurilor, aprobarea de ,,bonos ciudadanos,, ca alternativa de obtinere de fonduri precum si imputernicirea Pemex de a contractat finantari externe de care are nevoie (pentru achizitionarea de noi tehnologii, modernizarea productiei si cresterea competitivitatii).

222...888... PPPLLLAAANNNIIIFFFIIICCCAAARRREEEAAA DDDEEEZZZVVVOOOLLLTTTĂĂĂRRRIIIIII EEECCCOOONNNOOOMMMIIICCCEEE

Guvernul mexican elaborează planuri de dezvoltare economica si sociala pe 6 ani, care conţin sarcini specifice pentru sectorul economic de stat si orientative pentru sectorul privat.

222...999... IIINNNDDDUUUSSSTTTRRRIIIAAA

Este dezvoltata si diversificata, datorita faptului ca investiţiile străine directe substanţiale, atrase de economia mexicana in ultimii ani, au determinat o infuzie constanta de tehnologie de vârf, de provenienţă americana, europeana si asiatica.

Pilonul acestui sector îl constituie industria de asamblare, bazata in principal pe importuri de părţi, piese, subansamble etc., cu o contribuţie esenţiala la activitatea de export.

In 2011 industria de autovehicule a cunoscut o crestere de 7,5%, realizand 4.500.000 autovehicule – autoturisme, camioane, tractoare si autobuze.

Evolutia diferitelor sectoare industriale a fost urmatoarea: mineria a avut o crestere negativa (– 3,4%), manufacturier (2,7%), constructiile (3,0%), iar industriile de generare a electricităţii, a furnizării de gaze naturale si apa au crescut cu (7,2%).

De asemenea, Mexicul poseda importante capacităţi de producţie in domeniile industriei petrochimice, alimentare, textile, prelucrării lemnului, etc.

222...111000... AAAGGGRRRIIICCCUUULLLTTTUUURRRAAA

Este o ramura importanta a economiei, căreia Mexicul ii acorda prioritate in programele sale de dezvoltare. Dispune de aproximativ 50 milioane de hectare de teren arabil, din care 25% irigat. Mediul rural este însă în continuă deteriorare ca urmare a concurenţei produselor americane similare subvenţionate, precum si a eroziunii solului, deşertificării şi exploatării neraţionale a resurselor (păduri, ape, sol). Se cultiva porumb, grâu, sorg, soia, orez, cafea, bumbac, citrice, banane, trestie de zahar, etc.

Şeptelul de bovine (31 milioane de capete); porcine (17,9 milioane de capete); ovine si caprine (5,8/10 de milioane capete); cabaline (5,9 de milioane de capete); pasări (260 de milioane).

8/19

Mexicul ocupa locul 4 in lume ca producător de miere de albine si primul loc ca exportator.

222...111111... TTTRRRAAANNNSSSPPPOOORRRTTTUUURRRIII SSSIII CCCOOOMMMUUUNNNIIICCCAAATTTIIIIII

Infrastructura mexicana de transport si comunicaţii avea la sfârşitul anului 2011, următoarele componente de baza:

șosele si autostrăzi: 274.000 km asfaltaţi;

căi ferate: 26.700 km.

aeroporturi: 57 internaţionale si 28 naţionale

porturi maritime: 148

linii telefonice: 22 milioane

telefoane celulare: 60 milioane de utilizatori

222...111222... AAACCCTTTIIIVVVIIITTTAAATTTEEEAAA DDDEEE CCCOOOMMMEEERRRŢŢŢ EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR

Activitatea de comerţ exterior este reglementata in Mexic prin Legea Federala a Comerţului Exterior, care poate fi consultata in site-ul www.economia.gob.mx.

De asemenea, în acelaşi site, se regăsesc legi precum:

Legea Investiţiilor Străine;

Legea Comisiei Naţionale Bancare si de Valori;

Legea Impozitelor Generale la Import si Export (Taxele vamale);

Legea Vamala;

Legea Concurenţei Economice;

Legea Pieţei de Valori;

Legea Federala de Protecţie a Consumatorului.

Compania Federal de Electricidad CFE (electricitate) si Pemex (petrol) nu dispun de concurenta pe piaţa mexicana în exploatarea resurselor energetice, transformarea si vânzarea produselor, transportul si distributia pe plan local si la export.

222...111333... SSSOOOCCCIIIEEETTTĂĂĂŢŢŢIII CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLLEEE

In Mexic, cu precădere, societăţile având activitate de comerţ exterior se împart in societăţi anonime pe acţiuni -„S.A.” si societăţi anonime pe acţiuni, cu capital variabil -„ S.A. de C.V.”

Majoritatea firmelor mexicane, cu activităţi de import si export sunt din categoria - Mici si Mijlocii, respectiv 90%; acestea realizează aproximativ 12% din totalul importurilor si exporturilor Mexicului (aproximativ 66,63 de miliarde de dolari SUA).

Aproximativ 93% dintre firmele mici si mijlocii exporta produse doar pe piaţa SUA si in puţine cazuri Canada, Uniunea Europeana si Japonia.

Numai in Ciudad de Mexico exista 380 de mii de IMM-uri (28.000 fiind afiliate CANACOPE), care reprezinta 95,6% din totalul intreprinderilor, genereaza 15% din PIB si ofera 40,6% din locurile de munca.

9/19

222...111444... PPPOOOLLLIIITTTIIICCCIII CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLLEEE

Mexicul se numără printre statele care au semnat numeroase tratate de Comerţ Liber, fiind adeptul liberalizării fluxului de mărfuri si investiţii, libera circulaţie a forţei de munca si renunţarea la toate tipurile de subsidii si subvenţii, in special cele agricole, practicate de statele puternic dezvoltate. Astfel, Mexicul are semnate Tratate de Comert Liber cu 44 de state si acorda tratament preferential vamal celor 13 tari membre ALADI.

Dintre tratatele semnate amintim:

Tratat de Liber Comerţ cu SUA si Canada (NAFTA) - principalii parteneri de afaceri ai Mexicului;

Tratat de Liber Comerţ cu Chile;

Tratat de Liber Comerţ cu Venezuela şi Columbia (TLC-G3);

Tratat de Liber Comerţ cu Costa Rica;

Tratat de Liber Comerţ cu Bolivia;

Tratat de Liber Comerţ cu Nicaragua;

Tratat de Liber Comerţ cu Uniunea Europeana – al doilea partener de afaceri, prin volumul schimburilor si al investiţiilor realizate in Mexic;

Tratat de Liber Comerţ cu Honduras, Salvador si Guatemala.

Tratat de Liber Comerţ cu Uruguay;

Tratatul de Liber Comerţ cu Japonia;

Tratatul de Liber Comert cu Israel;

Tratatul de Liber Comerţ cu Islanda, Norvegia, Liechtenstein şi Elvetia;

Se afla in negocieri tratate de liber comerţ cu Mercosur şi Panama, iar în viitorul apropiat se vor iniţia tratative cu alte state din cadrul APEC (Australia, Noua Zeelandă etc.).

222...111555... FFFIIISSSCCCAAALLLIIITTTAAATTTEEE

Una dintre realizarile importante ale administratiei Calderon a fost promovarea si aprobarea, la 14 septembrie 2007 a Reformei Integrale a Finantelor Publice - Reforma Fiscala, care urmata de Reforma Energetica si Reforma Muncii vor forma pachetul de reforme structurale considerat pilonul dezvoltarii sustinute a economiei mexicane. Pachetul de legi care reglementează nivelul impozitelor în plan federal si statal sunt:

Noua reforma Fiscala care are la baza 4 obiective pentru consolidarea unor Finante Publice moderne si competitive, anume:

- imbunatatirea sistemului de incasare mai eficienta a impozitelor si combaterea evaziunii fiscale;

- stabilirea unei structuri institutionale care sa asigure o cheltuiala mai eficienta si transparenta;

- dotarea statelor federale si municipiilor cu noi instrumente pentru satisfacerea nevoilor financiare ale guvernelor locale;

10/19

- punerea bazelor unui sistem tributar care sa permita inlocuirea veniturilor din petrol cu surse mai stabile iar, in paralel, incasarile Pemex sa-i fie lasate la dispozitie pentru dezvoltare si modernizare (in prezent peste 40% din incasari sunt preluate la buget);

Legea impozitului pe venit (ISR), prevede un nivel de impozitare de 15%;

Legea impozitului Special in Producţie si Servicii (IEPS) se aplica băuturilor alcoolice, tutun, articole de lux, băuturile răcoritoare care nu folosesc zaharul si pentru telecomunicaţii (nu fuseseră anterior grevate de acest impozit) cu urmatoarele taxe:

- bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica de pana la 13,5º GL platesc un IEPR de 25%

- bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica intre 13,5º si 20º GL platesc un IEPR de 30%;

- bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica peste 20º GL platesc un IEPR de 45%;

- bauturile racoritoare preparate pe baza de vin, sucuri de fructe, ape gazoase cu adaos de zahar sau alt inducitor sau aromatizat nu plates IEPS daca este folosit ca indulcitor doar zahar din trestie de zahar.

Prin bauturi alcoolice se inteleg acele bauturi care la temperatura de 15ºC au o concentratie de alcool mai mare de 3º GL, pana la 55º GL. Este considerat alcool daca are peste 55º GL la 15ºC.

- telecomunicatii 5%;

- tutun si articole de lux 60%;

Legea dreptului federal a cunoscut schimbări in ceea ce priveşte nivelul impozitului vizând dreptul de exploatare al faunei si resurselor naturale;

TVA (IVA) a rămas neschimbata (16%) pentru marea majoritate a produselor de larg consum (medicamentele si produsele alimentare sunt exonerate de la plata TVA). In cazul articolelor de lux (bijuterii, cosmetice, articole din piei, tehnica de calcul etc.) s-a stabilit un nivel de plata al TVA de 20%.

Impozitul de 3%, adiacent subsidiilor salariale ( reglementare noua).

222...111666... SSSIIISSSTTTEEEMMMUUULLL BBBAAANNNCCCAAARRR ŞŞŞIII PPPRRRIIINNNCCCIIIPPPAAALLLEEELLLEEE BBBĂĂĂNNNCCCIII DDDIIINNN MMMEEEXXXIIICCC

Sistemul bancar în Mexic este privat, funcţionând un număr important de bănci cu capital autohton şi banci cu capital străin, în special din SUA, Spania, Marea Britanie, Canada, Japonia, Franţa, Italia, Elveţia şi Germania.

222...111777... AAACCCHHHIIIZZZIIIŢŢŢIIIIIILLLEEE PPPUUUBBBLLLIIICCCEEE

Sunt reglementate de o lege federala, care în principal prevede necesitatea organizării de licitaţii naţionale si internaţionale pentru achiziţionarea de bunuri si servicii, transparenta în adjudecarea lor şi existenta unui organism însărcinat cu verificarea corectitudinii întregului proces, denumit „Contraloria Generală a Republicii”. Participarea la achizitiile publice internationale a societatilor comerciale din tara noastra este permisa si este reglementata prin Acordul de Liber Comert dintre Mexic si UE.

11/19

In perioada 2010-2012 se vor organiza importante licitaţii pentru achiziţionarea de echipamente petroliere, pompe, maşini unelte etc, de către PEMEX, Compania naţională de petrol, materiale, echipamente hidroenergetice, transformatori etc., de către Compania Luz y Fuerza, CFE (Compania Federala de Electricitate), Ministerele Apărării si de Interne, armament si muniţie, Ministerul Transporturilor pentru maşini si utilaje necesare construirii de şosele si autostrăzi, guvernele statale si municipiile mexicane pentru contoare de gaze şi apă, pompe, tubing, autobuze si microbuze etc.

222...111888... TTTÂÂÂRRRGGGUUURRRIII SSSIII EEEXXXPPPOOOZZZIIIŢŢŢIIIIII

In Mexic, sunt organizate anual aproximativ 220 de expoziţii si târguri, la care se adaugă un număr important de seminarii economice si politico-comerciale, convenţii si congrese. Expoziţiile şi târgurile internaţionale prezintă în Mexic caracteristica specializării pe grupe de produse, servicii sau diverse industrii , după cum urmează :

agrozootehnie, bunuri alimentare si băuturi;

horticultura, arta grafica, cărţi si reviste, bunuri de capital;

încălţăminte, pielărie si marochinărie;

produse chimice, cosmetice si sănătate;

construcţii, turism;

decoraţiuni, cadouri si mobile, textile si îmbrăcăminte, artizanat;

transportul de mărfuri;

electronica, software si calculatoare;

maşini si echipamente agricole, îngrăşăminte, fungicide, pesticide , produse farmaceutice de uz veterinar si hrana pentru animale.

Principalele centre din Ciudad de Mexico unde sunt organizate aceste expoziţii sunt: WTC, Hipodromo de las Americas, Centro Bancomer Santa Fé si Sheraton-Centro Histórico.

In celelalte state mexicane sunt organizate de asemenea, târguri si expoziţii internaţionale specializate, fiind de menţionat cele din Veracruz, Villahermosa, Monterrey, Guadalajara, Toluca si Puebla (petrol, horticultura, agrozootehnie, maşini agricole, industrie chimica, construcţii, artizanat etc.).

Alt gen de manifestări promoţionale, care includ expoziţii si seminarii de afaceri, sunt cele patronate de diverse Camere de Comerţ si Industrie, Camere de comerţ bi-naţionale, asociaţii patronale, Bancomext (Banca de Comerţ Exterior a Mexicului) etc.

Pentru obţinerea de date si informaţii suplimentare, legate de târgurile si expoziţiile organizate in Mexic, se poate accesa: http://eventos.pisodeexhibicion.com/

222...111999... CCCAAAMMMEEERRREEE DDDEEE CCCOOOMMMEEERRRŢŢŢ ,,, IIINNNDDDUUUSSSTTTRRRIIIEEE SSSIII SSSEEERRRVVVIIICCCIIIIII,,, AAASSSOOOCCCIIIAAAŢŢŢIIIIII PPPAAATTTRRROOONNNAAALLLEEE

CANACINTRA (Camera Naţională a Industriei de Transformare), organism care reprezintă sectorul industriei de transformare si are ca sarcină identificarea unor mecanisme de cooperare internaţională si transfer de tehnologie, acordarea de asistenţă de specialitate firmelor membre, pentru importul, exportul si comercializarea de produse industriale. Pentru mai multe informatii se poate accesa: http:// www.canacintra.org.mx

12/19

ANIERM (Asociaţia Naţională a Importatorilor si Exportatorilor din Mexic), organism care acorda asistenta de specialitate importatorilor si exportatorilor mexicani. Pentru mai multe informatii se poate accesa: http:// www.anierm.org.mx

ASERCA (Asistenta si Servicii in Comercializarea Agrozootehnica), asociaţie a fermierilor si firmelor având ca domenii de activitate comerţul cu produse agrozootehnice si agroalimentare.

BANCOMEXT (Banca Naţionala de Comerţ Exterior), instituţie guvernamentală având o puternica componentă comerciala. Promovează exporturile si importurile, sprijină firmele mici si mijlocii în obţinerea de oferte si identificarea de parteneri de afaceri. Pentru mai multe informatii se poate accesa: http:// www. bancomext.com

CANACO (Camera Naţionala de Comerţ, Servicii si Turism a oraşului Ciudad de Mexico). Pentru mai multe informatii se poate accesa: http:// www.canaco.com.mx

COMCE (Consiliul Mexican de Comerţ Exterior), reprezintă diverse camere si asociaţii specializate în comerţ exterior. Pentru mai multe informatii se poate accesa: http:// www.comce.org.mx

CANIFARMA (Camera Naţională a Industriei Farmaceutice), organism al firmelor si laboratoarelor farmaceutice cu activitati importante in importul de medicamente, subproduse si materii prime farmaceutice. Pentru mai multe informatii se poate accesa: http:// www.canifarma.org.mx

CANACERO (Camera Nationala a Industriei Fierului si Otelului), asociatie a producatorilor, importatorilor si exportatorilor de produse siderurgice. Pentru mai multe informatii se poate accesa: http:// www. canacero.org.mx

CANAME (Camera Nationala a Manufacturilor Electrice)

CAMIMEX (Camera Miniera a Mexicului), reuneste societatile miniere.

CANACOPE (Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Comert, Servicii si Turism). Pentru mai multe informatii se poate accesa: http://www.canacope.org.mx

333... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL DDDEEE CCCOOOMMMEEERRRTTT EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR

333...111... FFFOOORRRMMMAAALLLIIITTTĂĂĂŢŢŢIII CCCEEERRRUUUTTTEEE FFFIIIRRRMMMEEELLLOOORRR LLLOOOCCCAAALLLEEE

Activitatea de comerţ exterior este liberalizata în Mexic, existând totuşi unele formalităţi, obligatorii, pentru ca o firma să poată acţiona în acest domeniu.

Astfel, între obiectivele de activitate, trebuie sa aibă trecut importul sau exportul de mărfuri sau servicii, specificându-se cu exactitate grupele de produse, în conformitate cu Sistemul Armonizat.

Totodată, aceste firme se înscriu in Registrul de Comerţ Exterior, din cadrul Secretariatului Economiei şi solicită permis de import, cu anterioritate, pentru fiecare produs, fiindu-le desemnată, la aprobare, vama prin care trebuie sa intre mărfurile importate.

Este util ca exportatorii romani sa cunoască dacă partenerul mexican, respectiv, importatorul, dispune de acest permis, întrucât în caz contrar, mărfurile nu sunt admise in Mexic. De regula obţinerea permisului durează 35 de zile.

13/19

La solicitarea acestui permis, patronul firmei prezintă pe lângă cerere, o serie de documente, printre care amintim: dovada plăţii impozitelor către stat, copie după actul de înfiinţare a firmei, domiciliul legal, scopul importului (comercializare, reexport, activitate industriala etc.) si dovada posibilităţii plăţii taxelor vamale. In cazul reexportului sau includerii mărfii (transformate sau nu) într-un produs nou, care se exportă, se exceptează de la plata taxelor vamale (la produsele la care se mai aplica taxe vamale).

Regimul taxelor vamale aplicat la importurile din Romania este acelasi cu al produselor provenind din UE si este conform Tarifului Vamal convenit in cadrul Acordului de Liber Comert semnat de Mexic si UE.

333...222... DDDOOOCCCUUUMMMEEENNNTTTEEE CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLLEEE

La import si export, sunt cerute, de legislaţia mexicana următoarele documente:

Factura comerciala (o emite producătorul/exportatorul);

Lista de produse (o emite producătorul/exportatorul);

Certificatul de Origine (îl emite producătorul/exportatorul si CCIR-MB, respectiv Ministerul Economiei);

Scrisoarea cu instrucţiuni pentru firma-agent vamal (o emite agentul vamal);

Documentul de Transport Internaţional (îl emite transportatorul mărfii);

Certificatul Fitosanitar Internaţional (îl emite Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor, din România si respectiv, MInisterul Agriculturii, Zootehniei, Alimentaţiei, Dezvoltării Rurale si Pescuitului-SAGARPA din Mexic).

Este de menţionat că tara noastră, respectiv cele două ministere in cauză, negociază un Acord de cooperare fitosanitară, care va conduce la o simplificare a formalităţilor respective.

333...333... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL IIINNNVVVEEESSSTTTIIIŢŢŢIIIIIILLLOOORRR

Detalii asupra regimului investitiilor in Mexic sunt prezentate in materialul intitulat ,,Climatul Investitional in Mexic”, pregatit de Delegatia Uniunii Europene din Mexic.

Pentru realizarea de investitii in Mexic, societatile comerciale romanesti pot beneficia de finantari din partea Bancii Europene de Investitii (BEI) care are un program special pentru Mexic.

Informatii generale despre banca sunt disponibile pe site-ul: www.eib.org

Formularul explicativ a ciclului care trebuie parcurs pentru aprobarea unui proiect sunt disponibile pe site-ul: www.eib.org/Attachments/country/ala_es.pdf

In cazul in care se doreşte realizarea unei investiţii in Mexic este util sa fie consultat site-ul http://www.economia.gob.mx/, precum si Legea investiţiilor străine, care dau informații detaliate privind formalitățile necesare, impozite etc.

444... IIINNNFFFOOORRRMMMAAAŢŢŢIIIIII UUUTTTIIILLLEEE PPPEEENNNTTTRRRUUU OOOAAAMMMEEENNNIIIIII DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII RRROOOMMMAAANNNIII

444...111... DDDAAATTTEEELLLEEE DDDEEE CCCOOONNNTTTAAACCCTTTAAARRREEE AAALLLEEE AAAMMMBBBAAASSSAAADDDEEEIII RRROOOMMMÂÂÂNNNIIIEEEIII,,, DDDIIINNN CCCIIIUUUDDDAAADDD DDDEEE MMMEEEXXXIIICCCOOO...

Adresă: Calle Sofocles nr. 311, Colonia Polanco, Delegación Miguel Hidalgo, C.P. 11560, Estados Unidos Mexicanos.

14/19

Telefon: 0052-55-5280-0197

Fax: 0052-55-5280-0343

E.mail: secretariat@embajadaderumania.org.mx

Web: mexico.mae.ro

Biroul Consilierului Economic: Calle Sofocles, nr. 311, Colonia Polanco, Delegación Miguel Hidalgo, C.P. 11560, Ciudad de Mexico, Estados Unidos Mexicanos.

Telefon : 0052-55-5282-3133

Fax. 0052-55-5280-0343

E. mail: oficina.comercial@embajadaderumania.org.mx

444...222... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL VVVIIIZZZEEELLLOOORRR ÎÎÎNNNTTTRRREEE RRROOOMMMÂÂÂNNNIIIAAA SSSIII MMMEEEXXXIIICCC

Între România si Mexic vizele pentru posesorii de paşapoarte diplomatice, de serviciu si turistice, au fost desfiintate pentru o perioada de 90 de zile respectiv 180 de zile.

444...333... CCCOOONNNTTTRRROOOLLLUUULLL VVVAAAMMMAAALLL LLLAAA IIINNNTTTRRRAAARRREEEAAA SSSIII IIIEEEŞŞŞIIIRRREEEAAA DDDIIINNN MMMEEEXXXIIICCC

La intrarea în Mexic sunt interzise produsele agroalimentare şi băuturile, precum si alte produse care prin cantitate, pot conduce la concluzia că sunt destinate comercializării.

Sumele, în bani, depăşind 10.000 de dolari SUA trebuie declarate.

La ieşirea din ţară, se face control vamal, aleatoriu, bagajelor călătorilor, la toate companiile aviatice, pentru împiedicarea actelor teroriste, scoaterii din ţară de valori arheologice sau a unor bunuri şi produse, nedeclarate, care depăşesc 10.000 de dolari SUA. Uneori, controlul poate fi şi corporal.

444...444... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL AAADDDMMMIIISSSIIIEEEIII DDDEEE MMMOOOSSSTTTRRREEE

In activităţile de comerţ exterior, in multe cazuri, partenerii mexicani solicita mostre.

In vederea simplificării formalităţilor este necesar ca firma mexicana să comunice partenerului roman felul si tipul documentelor, întrucât, in funcţie de camera de comerţ si industrie, camera de comerţ sau asociaţia patronală căreia îi aparţine, documentele diferă.

Documentele minime solicitate, in astfel de cazuri, sunt:

Factura proforma, care conţine înscrisul „mostra, fără valoare comerciala”;

Certificatul de origine;

Lista produselor, pachetelor, conţinutul;

Partenerul mexican solicita de la Camera de comerţ, la care este afiliat, formularul de fransiza, pe care-l completează cu datele din documentele trimise de firma românească, obţinând apoi, aprobările necesare de la oficialităţile mexicane în materie (Ministerul Finanţelor si Creditului Public, Ministerul Sănătăţii etc.)

Mostra, ca de altfel în toate statele lumii, trebuie sa aibă eticheta care să indice că nu este permisă vânzarea, în unele cazuri trebuie să fie alterată, pentru a nu putea fi folosită (piese

15/19

mecanice, aparate, etc.), sau incompletă în cazul încălţămintei, eşantioane când este vorba de ţesături sau confecţii etc.

In cazul vinurilor şi altor băuturi, mostrele sunt admise în cazul în care sunt îmbuteliate în sticle atipice, de volum redus (350-450 ml.).

Legislatia mexicana nu permite vanzarea ulterioara a mostrelor (cu sau fara plata taxelor vamale, dupa cum este cazul). Mostrele trebuie scoase din tara.

444...555... ZZZIIILLLEEE DDDEEE SSSĂĂĂRRRBBBĂĂĂTTTOOOAAARRREEE

1 ianuarie – Anul Nou;

5 februarie – Ziua Constituţiei

24 februarie – Ziua Steagului

21 martie – Aniversarea lui Benito Juarez, erou naţional

Săptămâna Sfântă a Paştilor, din calendarul catolic

1 mai – Ziua Muncii

5 mai – Victoria de la Puebla

15 – 16 septembrie – Ziua Independentei

1 – 2 noiembrie – Ziua Tuturor Sfinţilor

20 noiembrie – Ziua revoluţiei

25 decembrie – Crăciunul.

444...666... CCCUUUMMMPPPĂĂĂRRRĂĂĂTTTUUURRRIII ÎÎÎNNN MMMEEEXXXIIICCC

Se fac în moneda locală, pesos.

16/19

AAANNNEEEXXXAAA NNNRRR... 111

Banca Mifel, S.A. México DF. www.mifel.com.mx Banca Quadrum, S.A. de C.V. México DF. www.bancaquadrum.com.mx Banca Serfín, S.A. México DF www.serfin.com.mx Banco del Bajío León www.bancobajio.com.mx Banco del Sureste, S.A. México DF www.sureste.com.mx

Banco Inbursa, S.A. México DF. www.inbursa.com.mx Banco Industrial Guadalajara www.bindus.com.mx Banco Interacciones, S.A. México DF. www.gfinter.com

Banco Invex, S.A. México DF. www.invex.com.mx

Banco Ixe, S.A. México DF. www.ixe.com.mx Banco Mercantil del Norte, S.A. (Banorte) México DF www.gfnorte.com.mx Banco Nacional de México, S.A. (Banamex) México DF. www.banamex.com Banco Santander Mexicano, S.A. México DF. www.bsantander.com.mx

17/19

Banco Unión, S.A. México DF.

BanCrecer, S.A. México DF. www.bancrecer.com.mx

Banobras México DF. www.banobras.gob.mx

Grupo Bursátil Mexicano, S. A. de C.V. México DF. www.gbm.com.mx

Grupo Financiero Banamex Accival, S.A. de C.V. México www.banamex.com

Grupo Financiero Banorte S.A. México www.banorte.com

Grupo Financiero BBVA Bancomer México www.bancomer.com.mx

Grupo Financiero Bital México www.bital.com.mx

Grupo Financiero del Sureste, S.A. México DF. www.bursamex.com.mx

Grupo Financiero Inbursa, S.A. de C.V. México DF.

www.inbursa.com.mx

Grupo Financiero Santander Serfin, S. A. de C.V. México DF.

Grupo Financiero Scotiabank Inverlat, S.A. de C.V. México DF. www.scotiabankinverlat.com.mx

18/19

Invex Grupo Financiero, S.A. de C.V. México DF. www.invex.com.mx

Ixe Grupo Financiero, S.A. de C.V. México DF. www.ixe.com.mx Multivalores Grupo Financiero,S. A. México DF.

Scotiabank Inverlat, S.A. México www.scotiabankinverlat.com

Sofimex, S.A. (Grupo Financiero) México www.sofimex.com.mx

Valores Finamex, S.A. de C.V. México www.finamex.com.mx

Value Grupo Financiero, S.A. de C.V. Monterrey www.value.com.mx

Asociación de Banqueros de México http://www.abm.org.mx/

Banco Santander Mexicano http://www.santander.com.mx/

Bital/HSBC http://www.bital.com.mx/

Banamex/Citibank http://www.banamex.com/

BBVA Bancomer http://www.bancomer.com.mx/

Scotiabank Inverlat http://www.scotiabankinverlat.com/

Inbursa http://www.inbursa.com/

19/19

Banorte http://www.banorte.com/

IXE Banco http://www.ixe.com.mx