INTRODUCERE

Competiția functionează cel mai bine atunci cînd competitorilor le sunt clare costurile –și costurile

băncilor sunt inevitabil legate de un cost care este extraordinar de neclar,incert și greu de estimat .Acest cost este riscul pierderii în patrimoniu, în special dacă

acest patrimoniu trebuie convertit în bani gheață.Frederic Solomon

Actualitatea temei de studiu

Un mediu de afaceri prosper îi determină pe oameni să lanseze afaceri și îi convinge pe investitorii străini să-și exindă aria de dezvoltare a activității economice. În condițiile trecererii de la comandă , la cea de piață , cunoașterea evoluției sistemului bancar devine o necesitate pentru persoanele juridice, precum și pentru persoanele fizice, pentru a se folosi cît mai intens de avantajele acestei evoluției.

În același timp, sistemul bancar – este una din cele mai importante structuri ale economiei de piață, care poate asigura participanți la piața cu anumite garanții care să le permită să nu aiba obstacole în timpul dezvoltări lor economice. Bănciile sunt mediatori la distribuirea capitalului , contribuind esențial la creșterea capitalului persoanelelor fizice și juridice care dispun de surse financiare, fiind o țară aflată în faza de preaderare și cea de viitor al UE, ceea ce prezumă o bună creștere a reglementărilor naționale , dar și comunitare în domeniul bancar.

Sistemul bancar din Republica Moldova este caracterizat prin diferite contracte bancare care sunt reglementate de Codul Civil al Republici Moldova:

-Contractul de depozit bancar;

-Contractul de cont curent bancar ;

-Contractul de credit bancar;

- Garanția bancară;

În practica bancară , contractele bancare sunt utilizate , fără excepții, formularele tipizate redactate de băncii, cu clauze negociabile, care conferă acestoră natura de simple contracte de adeziune. În consecință , în caz de litigiu, instanța va verifica numai dacă la semnarea contractului clientul cunoștea toate clauzele litigioase , este o aplicație firească a principiului consensualismului. Aderarea la un contract bancar clientul își asumă unele trăsături specifice, în acest fel clientul aderă nu numai la clauzele expres prevăzute în contract ci și la condițile generale de bancă, la uzurile conveționale și la regulile profisionale a instituților de credit.

Cît privește depozitul bancar acesta constituie un veritabil act juridic, intim legat, un produs bancar și gestionat prin intermediul conturilor bancare, facînd parte din categoria actelor juridice reale, care se consideră încheiat numai în mometul predării sumei bănești, obiectului sau titlului de valoare, după caz. Acesta din urmă reprezintă o operațiune juridică care constă în aceia că banca sau altă instituție financiară(depozitar) înființată conform legii va primi o sumă de bani de la persoana (deponent) care va face depunerea, obligîndu-se că după un anumit termen sau la cerere să le înapoieze lichiditățile depozitate deponentului.Sub aspect economic , sunt folosite instrumente de lucru necesare evidențierii în contabilitate a depozitelor. Sunt tratate, astfel, agregatele depozitului bancar, precum: conturile curente în lei/ valută, conturile de economii în lei/valută, certificatele de depozit, conturile de depozit la termen.

Constituirea și utilizarea depozitelor bancare repezintă una din principalele funcții ale băncii, păstrarea disponibilităților bănești ale clienților reprezintă funcția primordială a bancilor, caracterizată printr-o relație specială dintre persoanele fizice și juridice , pe de o parte, și banca pe de altă parte. Perspectiva relației prevede că persoana cedează unele atribuții de administrare a averii sale sau încredințează efectuarea operațiunilor legate de gestionarea disponibilităților monetare băncii, păstrîndu-și dreptul de proprietate asupra sumelor aflate la păstrarea în bancă comercială. Pe de o parte , din atribuția ce și a asumat-o de păstrare a lichidităților clienților, băncile au cheltuile importante la achitarea dobînzilor bonificate și alte cheltuieli de administrare, pe de altă parte , băncile acumulează un sold minim permanent de mijloace bănești , ce pot fi folosite în procesul creditării investițiilor. Periodic banca eliberează clinetului extrasul contului sau depozitului, care reflectă operațiunile efectuate și achită dobînda prevăzută de părții. Conform Codului Civil al Republici Moldova , prevede la art. 1224,, Banca plătește deponentului o dobîndă în mărimea și în modul prevăzut de contract..., banca nu poate plăti dobînzi pentru sumele depuse decît în măsura în care dispune de timpul necesar pentru a le furtifica.

Scopul lucrări constă în analiza și cercetarea complexă ,privind particularitățile contractului de depozit bancar. Astfel pentru realizarea scopului dat mi-am propus ca să analizez problematica depozitului bancar mi-am propus următoarele sarcinii:

-argumentarea noțiunii și caracterelor juridice ale contractului de depozit bancar ;

- tipurile contractului de depozit bancar;

- delimitarea contractului de depozit bancar de alte contracte civile sau bancare;

-efectele contractului de depozit bancar;

-dezvoltarea reglementării legale ale contractului de depozit bancar;

-analiza reglementării disciplinare și materiale ;

Scopul și sarcinile au determinat structura lucrării care cuprinde introducerea, trei capitole, concluzia , bibliografia și anexele. Lucrarea debutează cu analiza problematici depozitului bancar , aceasta în esență prezetînd o deosebită actualitate și utilitate, întrucât cunoașterea și înțelegerea sensului reglementării în această materie își vor aduce substanțial aportul la creșterea calității cunoașterei depozitului bancar.

În primul capitol al acestei lucrării este tratată problematica tipurile depozitelor bancare , care sunt frecvent utilizate în practica bancară , indentificate de regulamentele interne a băncilor comerciale și legislația bancară. În acest context, băncile gestionează depozitele și mijloacele de plată din economie, astfel colectînd depozitele, banca asumîndu-și responsabilitatea gestionării eficiente a sumelor bănești încredințate, în beneficiul propriu și a depunenților. Banca este instituția de credit care are ca scop axarea activității sale pentru atragerea depozitelor, acceptarea de depuneri de la populație, firme sau alte băncii, plasamentul fondurilor și schimburile comerciale. În acest caz , băncile acceptă depozitele, avînd ca obiect protejarea intereselor clienților, păstrarea secretului și neadmiterea riscului excesiv în sistemul financiar.

Instituțile de credit în cazul în care tind să se dezvolte rapid pe piața economico-financiară trebuie să iei în considerare factorii esențiali în creșterea depozitelor. Toate băncile sunt în drept să-și controleze depozitele prin intermediul ratei dobînzii pe care o acrodă clienților săi. Nivelul depozitelor trebuie să aibă o legătură cu privire la posibilitățile privind plasamnetele profitabile și oportunitățile de investiții, precum și cu situația economică a țării. Practica bancară utilizează diverse conturi de depozitare și numărul lor continuă să crească acest proces este condiționat de tendința băncilor de a satisface cerințele și de a atrage economiile lor în conturile băncii. Astfel pentru a specifica varietatea conturilor existente în cadrul sistemului bancar este necesar de le clasifica după o serie de principii.

În capitolul doi am încercat să descriu depozitul bancar prin lumina legislației naționale , care caracterizează forma pe care trebuie să o îmbrace, poziționându-l , ca act juridic, la limita solemnității și generînd efecete juridice specifice; în momentul predării sumelor bănești depozitarului , aceasta are semnificația închierii unui contract de depozit bancar care generează efecte juridice . În baza celor expuse operațiunile de acceptare a depozitelor în practica bancară, reprezintă o principală categorie de operațiuni prin care instituțile financiare își atrag resursele necesare pentru a putea desfășura activitatea de intermediere de piață. Depozitul bancar reprezintă suma de bani încredințată unei instituții de credit umătoarele condiții:

-să fie încredințată în totalitate , cu sau fără dobîndă și orice alte facilității, la cerere sau la termen convenit de către deponent cu depozitarul;

- să nu se refere la transferul proprietății, în furnizarea de servicii sau la acordarea de garanții;

În cazul dat atragerea de depozite , pe diferite maturități, de la persoanele fizice și juridice, constituie operațiuni pasive, alături de bancnote și monede metalice aflate

în circulație, capital și rezerve. Elementele analizate acordă depozitului bancar de lichidității. În practică , acesta poate îmbrăca o varietate de specii, pînă la cele mai complexe pachete de servicii bancare. Deponentul fiind în drept să aleagă ca depozitar orice instituție de credit, deponentul nu poate discuta clauzele contractuale , el putînd acționa numai modalitatea de rambursare a lichidităților.

Studierea contractului de depozit bancar în Capitolul 3 , mai a profundat mam axat pe efectele contractului de depozitului bancar . În baza celor analizate ,contractul de depozit bancar este unilateral, astfel încît obligațiile pentru operațiunile executate îi revine numai instituție de credit.

Depozitarului revenindui un șir de obligațiuni pe care trebuie să le îndeplinească și la care se obligă la îndeplinirea lor în baza contractului semnat între client și instituția financiară.

Băncii îi revine următoarele obligațiuni:

- Să primească de la deponent o sumă determinată de bani;- Să plătească deponentului o dobîndă în mărimea prevăzută în contract;- Să restituie deponentului sumele bănești depozitate;- Se obligă să păstreze secretul bancar;

Modalitate de analiză constată în lucrare abordează semnificația depozitului bancar

și complementaritatea capitolelor, fiindu-i înlesnit astfel efortul de înțelegere a

regimului său juridic.

Baza metodologică şi teoretico-ştiinţifică a lucrării.

Drept bază teoretico-metodologică pentru realizarea prezentei lucrării ne-a

servit cercetările ale specialiştilor în domeniu din Republica Moldova , România,

Federația Rusă, Franța . În scopul realizării unei analize cît mai obiective şi

coerente am folsit următoarele principii : istorismul, care permite evidenţierea

evoluției sistemului bancar , în calitate de instituție de credit și rolul pe care la

jucat pe parcusului dezvoltării sistemului bancar.

Întreaga investigaţie se bazează pe principiul obiectivităţii, în măsura în

care autorul a reuşit să cerceteze aspectele depozitului bancar în cadrul legilsației

naționale și rolul lui în activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova. Am

încercat a se analiz interesele pe care le urmăreşte deponetul în cazul înființării

unui depozit bancar , pe o parte, și interesele , pe de altă parte , depozitarului caruia

îi sunt încredințate sumele bănești .

Originalitatea lucrării constă în tentativa de a efectua o analiză cu caracter analistic , evaluînd alternativele posibile pe care le poate acorda instiruția de credit în cazul diferitor tiputi de depozite care sunt reglemenatate în legislația națională cît și cea internațională.

Consider ca reperile din literatura juridică națională și străină indicate în monografie adaugă greutății acesteia, justificînd titlul ei simplist, însă generos.