Îndrăgostirea unui habsburg de o frumoasă româncă din Ardeal .Naraţiuni istorice

ORIG1NEA, DEGENERESCENTASI TRAGEDIA HABSBURGILOR

INDRAGOSTIREAUNUI HABSBURG

DE O

FRLIMOASA ROMANCADIN ARDEAL

NARATIUNI ISTORICE CU 93 ILUSTR. SI 12 FACSIM. IN TEXT

DE

ION RUSU ABRUDEANLIDEPUTAP DE ALBA

CARTEA ROMANEASCA", BUCURESTI1928

www.dacoromanica.ro

ORIG1NEA, DEGENERESCENTATRAGEDIA HABSBURGILOR

INDRAGOSTIREAUNUI HABSBURG

DE 0

FRLIMOASA ROMANCADIN ARDEAL

NARATIUNI ISTORICE CU 93 ILUSTR. §I 12 FACSIMILE IN TEXT

DE

ION RUSU ABRUDEANU.DEPI1rAT DE ALBA

CARTA ROMANEASCÄ", BUCURESTI1928

33.871

www.dacoromanica.ro

PR E FATA

Timp de 618 ani dinastia Habsburgilor a7ost,cu mici intreruperi, stelpdna pe destinele Roma-nilor din Ardeal $i Ungaria, ba une-ori chiar $1pe destinele prirzcipatelor Munteniei ci Moldo-vei. In toatii aceasta tanga -perioadä de timp,poporul romanesc a fost considerat de Habsburgica plebe ordinarä, Una de exploatat $i de scui-pat. Pentru guvernarea asupra Romanilor, ori-cemijloace, azt de drastice i odioase, erau sfinte".

Gratie principiului austriac de guvernämänt,rezumat in cavia/ele divide et impera", Roma-nii de sub dominatia habsburgica, toti de ritortodox, au fost divizati, En anal 1700, in douciconfesiuni (ortodoxi $i uni(i cu biserica Romei),cu scopul infam, dar bine calculat, de a spargeunitatea sufleteascd a poporului nostru $i dea bäga dihonia in randurile sale. Lovitura a/os/ diabolicä, cáci de aceastä calamitate ne re-simtim $i azi, mai ales In manca de consolidarea Romdniei-Mari. Desigur .multä apd va trebulsä mai cure pe Tarnave $1 pe Dambovita panaand aceastä spä rturä datä unitätii suflete$ti $1

www.dacoromanica.ro

4

de credinta a neamului va putea fi lecuitei attact, intelepciune $1 Pre" convulziuni.

Dinastia Habsburgilor a aval toldeauna politica sa, bine determinate", in sensul de a sus-tine nobilimea utzgureasca $i de a asupri pe Ro-mani. Bubuitul tunurilor dela Plevna in anal1878 $1 ridicarea micei Romiinii in anal 1881 larangul de regat inaltasera inset' $1 su/letal Roma-nilor de sub domnia Habsburgilor. Energiile,careau cli$ligat independenta regatului, trec frontiera$i ca$tigei tot mai mutt independenta sufleteascaa tuturora. Granitele dintre cele cloud plirti aleneamului nostru dispar $1 privirile din Ardeatcerceteaza ce se intampld la Bucure$ti, lar dinBucure$11 se cerceleaza cu interes mai viu ce seinteimplei peste munti. Tot mai mull strilbate con-vingerea di neamul romanesc se sfar$e$te nu.

unde se termina granitele politice ale regatuluiroman, ci unde inceteaza graiul romanesc.

In acela$1 limp incepe tot mai mull sei incol-teascli gandul al $i politica Romailor de sub.Habsburgi trebue sa se orienteze in liniamentegenerale dupei politica mare a intregului neamromanesc $i ca pentru acest neam, dela Tisapang la Nistru, nu poate exista decal un singarcentra cultural, politic $1 economic, spre careel sa-$i indrepte privirile: Bucurestii. De actinainte, pentru loft Romanii, soarele rasiirea laBucure$11. Procesal Alemorandului din 1891 ire-ze$te pretutindeni ineleirjire si tritete$te dorul detallier'. In Parlamentul din Bucure$ti se declara

www.dacoromanica.ro

5

sus $i tate a ches/ja Romanilor ardeleni nu estenumai ches/ja lor particulara, ci a intreguluineam din regal, a cärui existentä, ca stat, estesträns legatä de existenta neamului.

Aceasta rede$teptare puternica a sentimentuluinational in toate straturile poporalui ronzanesca inceput dela o vreme sii puna serios pe gall-duri pe ingamfatii guvernanti dela Pesta $1 Viena,ap a in toamna anului 1896 Insu$i impäratulFrancisc Iosif I cinsteste ca vizita sa curtea re-gala a Romania la Bucure#1 $1 Sinaia, vizita,care, in vara anului 1909, este a/maid de acea aarchiducelui Francisc Ferdinand, mopfenitorul tro-nului habsburgic, la Sinaia. Dupa scurgerea asute de ani, luce puse insfar$it curtea din Vienasä se convinga ca poporul romanesc este un ele-ment viu ,si con$lient de menirea sa, de caretrebue sa se find seama in Europa centred, iarcand insolenta Ungurilor devenise amenintatoare,un Habsburg sentimental incepuse sa arate oare-care semne ca ar fi buni i Romilnii de sub scep-trul habsburgic pentru o treabil mai onorabilii,socotindu-i folositori de a-1 servi in anumitescopuri politice, prinire care introducerea sis-iemului federalist in guvernarea imperiului a-ustro-ungar se afirma a fi pe primal plan.

Acesta a fost archiducele Francisc Ferdinand,rno$tenitorul coroanei habsburgice, caruia ca oca-zia vizitei faced in vara anului 1909 familiei re-gale a Romaniei, la Sinaia, i-a lost dat nu numaisa admire viata austerd dela cartea regelui Carol

www.dacoromanica.ro

6

I, un bun $i cinstit allot al monarchiei austro-ungare, dar $1 sa fie rapit de farmecul frumusetiici inteligentei unei admirabile Romance din Ar-deal: Nielania Ionescu.

Descrierea obiectiva a idilei curate, care s'atesut atunci, in lulie 1909, intre Habsburgul veci-"tic afemeiat $i incantilloarea fiica a Ardealului,venita intr'adins sa asiste la festivitatile organi-zate la Sinaia ca prilejul vizitei viitorului ei im-pärat" iota tot ros/al aparitiei acestui volum.

Cum voiu arata vial la urma, Inclinaren senti-mentala a Habsburgului apilas ,si cu-prins din primele cupe de oftalmo-pornie, n'afost insä de bun augur nici pentru &Mara $1 fru-moasa /a/ä, nici pentru nefericitul erou al idilei:Francisc Ferdinand.

Pentru o mai ampla intelegere a lucrurilor, ga-sesc necesar ins?" ca cititorul sa faca mai Wiliercuno$tinta Cu tara ereditara a Habsburgilor,adecacu bilantul lor patologic $i fisiologic, care, /lira

conslitue, cred eu, o lectura pe catde interesanta, pe atilt $i de instructiva. Din lec-tura el cilitorul 1$1 Va explica mai u$or cauzeleprilbu$irei Habsburgilor.

Ca unul care 'Inca de pe bancile $coalei,(and din istorie re gima! nedrept $i nefast aplicatincontinua de Habsburgi poporului romanesc,amdevenit zi de zi un du$man neimpacat al acesteiputrede $1 degenerate dinastii domnitoare, m'antsimtil indemnat, Zn anal 1915, sa scot de sub ti-par, in colaborare ca amicul mea Vasile Stoica,

www.dacoromanica.ro

7

azi prim-secretar la legatiunea noastrd din Lon-dra, un voium intitulat: Habsburgii, Ungurii siRorrfanii", destinat, in mintea noastrd, sii ser-veascd ca un /el de merinde sufleteasca pentru vi-tejii soldati ai vechiului regat In dipa cdnd vorrupe barierile nefire$ti ale Carpatilor.

Bravura $ijerifele de sange ale fillor micei Ro-mdnii au lost, din fericire, incoronate de succes,cdci oclatd cu Infdpluirea intregirei neamului no-stru, a dispdrut pentru vecie $i dinastia asupri-Mare a Habsburgilor.

Se ca vine deci ca mdcar azi, and putem vorbi$i scrie liber, poporul nostru sd aibd la indemdniio carte, din care sd afle cari au lost caltiii sdi Indecursul a 618 de ani, ce fel de viard imorald audus $i ce /el de politicd mizerabild au fdcut In fa-voarea numai a cloud* popoare, Ungurii 0 Nemtii,,si In sfdr$11 cum i-a ajuns, la sidr,situl armful1918, bine-meritata pedeapsii a proniei cere$ti:priibu$irea $1 scufundarea dinastiei HabsburgilorIn intunerecul veciniciei.

Ion Rusu AbrudeanuBucure;sti, 2-5 August .r928

www.dacoromanica.ro

PARTEA INTAIAOriginea, degenerescenta ti tragedia

Habsburgilor

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I.

Originea Habsburgilor

Familia Habsburgitor 1) este de origine pur ger-manä si constitue, aläturi de Wittelsbachii dinBavaria, cea mai veche dinastie din Europa. Eaisi trage numele dela castelul Habichtsburg, zidit

1) Dinastia Habsburgilor, continuatd prin 20 de gene-ratii, a domnit 648 de ani, gratie legdturilor ei de fa-milie cu dinastiile d'Anjou si a Iagellomlor asupravechiului imperiu sfant" roman, devenit mai tarziu impe-riul habsburgic, iar dela dualismul din 1867 Incoace impe-riul austro-ungar. Acesti 648 de ani constitue desigurcea mai lung, dar si cea mai dezastruoasd domnie dintretoate domniile familiilor suverane ale bdtranei Europe.

Cdnd se vorbeste insd de existenta imperiului sfant"roman sau roman-german din ultimii 600 de ani, numitastfel In chip aforistic, deoarece nu era In fond nicisfdnt, nici roman, neputandu-si justifica numele decdtIn minimd parte, cititorul trebue sa Inteleagd cd estevorba de imperiul habsburgic. Tot astfel cdnd se vorbestede ultimii 68 de ani ai domniei Habsburgilor, trebue sdse aibd In vedere numai domnia impdratului FrancisclosifI, penultimul cesar habsburgic, neputdridu-ne oprila efemera domnie a beciznicului impdrat Carol VII(ca rege al Ungariei Carol IV), acest Romulus Augustulusal veacului XX.

www.dacoromanica.ro

12

de catre episcopal Werner din Strasburg, in anul1027, pe o inaltime la Windisch, langa räul Aar,cantonul Aargau, din Elvetia.

Fiul unui frate al episcopului Werner, imboga-tindu-se in cursul secolului al XI-lea, apare inistorie ca conte de Habsburg. El era posesorul.unor intinse domenii in Elvetia si Alsacia. Aincetat din viatä in anal 1096.

Intemeietoinl de fapt al dinastiei de Habsburgeste insa contele Rudolf de Habsburg, nascut la1 Maiu 1218 si care, prin alegerea electorilor, a-junge la 1 Octombrie 1273 imparat al Germanilor.Acesta, in anu11278, bate cu ajutorul Ungurilor peOttokar, regele Boemiei, si îi intinde domniaasupra Austriei. Urmasii impdratului Rudolf, prininrudirea lor cu familia de Luxemburg, ajung,dupa stingerea acestei familii, si la tronul Un-gariei si al Boemiei. Imp&alai Maximilian I,prin casätoria sa cu Maria de Burgundia, spori(in anul 1477) teritoitiul imperiului cu acel alTarilor-de-jos (Olanda), iar fiul acestuia, Filipcel Frumos, castiga dinastiei, prin casatorie, tro-nul Spaniei.

De ad i inainte dinastia habsburgica se impartein doua fiul mai mare al lui Filip, adicdCarol I, primeste Spania i Burgundia, iar in anul1519 ajunge imparat romano-german sub numelede Carol V (Quintul), pe cand Ferdinand1, aldouilea fiu al lui Filip, primeste tärile germano-austriace, la care mai adauga, in urma casatorieisale (in 1521) cu Ana, sora nefericitului Ludovic

www.dacoromanica.ro

13

II, ultirnul rege al Ungariei si Boemiei, din fami-lia Iagellonilor, mort in lupta dela Mohaci(1526), ambele aceste täri, apoi Moiavia, Sileziasi Lausitz-ul.

Linia Spaniola se continua prin fiul lui Carol

Rudolf I (1218z291), IntemeietoruI dinastieiHabsburgilor, devenit imparat roman-german In anul

1273, autorul tarei degenerative a membrilor ei

V (cunoscut in istoria Spaniei sub numele deCarol I), adicä prin Filip II, si se stinge cuCarol II, in anul 1700.

www.dacoromanica.ro

14

Linia germana', dupa abdicarea lui Carol V(1566), ajunge §i la tronul romano-german i inpartea barbateasca se stinge in 1740 cu Carol VI(ca rege al Ungariei Carol III).

Impäratul Carol VI, in baza sanctiunei pragma-tice, care prevedea ca toate tärile austriace saramana laolalta indivizibile, iar succesiunea la co-roana, in lipsa de descendenti de genul masculin,sä treaca la unja femenina, lasä tronul imperialfiicei sale mai mari, Maria Tereza, care cAsato-rindu-se cu principele Francisc de Lotaringia,acesta devine in 1745 imparat romano-german.

Gratie acestei imprejurari, dinastia de Habs.-burg devine dinastia de Habsburg-Lotaring ia,care s'a sustinut pana spre sfat*tul anului 1918,

adica Wand la terminarea rasboiului Mondial, carea culminat prin detronarea atat a dinastiei habs-burgice din Austro-Ungaria, cat §i a dinastiei deHohenzollern din Germania.

Dupa o serie intreaga de gre§eli politice co-mise in cursul vremilor de diferiti impArati habs-burgici sub presiunea evenimentelor §i a concep-tiilor medievale, 'i-a fost harazit imparatuluiFrancisc losif I sa joace rolul trist de adevaratcioclu al dinastiei Habsburgilor.

Inmormantarea ei s'a desavar5it sub scurtadomnie a ultimului imparat Carol VII. Lui 'i-afost sortit s'a ispa5easca pacatele originare dintrecutul Habsburgilor, agravate prin lunga dom-nie de 68 de ani a unchiului sau, imparatulFrancisc Iosif I.

www.dacoromanica.ro

15

Istoria neiertatoare a tinut sa puna capat, lasfarsitul anului 1918, in puna tragedie, domnieiHabsburgilor, sub povara unei degenerescente ata-vice, supra-incarcata si fara leac, cum voiu dovedi.Dupä o domnie indelungata de 648 de ani, vecheasi istorica familie a Habsburgilor a fost asvarlitade nemiloasa zeita Nemesis in sfasietoarea ora-pastie a intunerecului, unde, cu toate incercarileridicole ale Ungurilor de a o mai cherna la viata-si inca la o viata de actiune de rasbunare, revan-arclii eu cred ca s'a scufundat pe vecie.

Este veche doar iicatoarea ca mortii nu in-viaza' !

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

Ereditatea ti degenerescenta familieide Habsburg

Studiand amanuntit istoria popoarelor euro-pene, ea ne invata ca, dintre toate familiile domni-toare §i suverane ale Europei, cea mai nenorocitaa fost familia Habsburgilor.

Cauza tuturor acestor nenorociri, cu consecintarecentei prabu*i finale: pierderea tronului, afost in prima linie eredilatea familiard.

Factorii patologici ai degenerescentei

Dei in chestia ereditatii trebue s'a ne ferim deori-ce manie 5tiintifica, totu5i speciali§tii cei maicompetenti recunosc §i admit misterul atavismului,care va clainui cat va exista lumea. Cu toate calegile lui nu sunt complect cunOscute, totu5i ere-ditatea nu este o baza prea fragila, cand estevorba de Habsburgi, cari, dela origine, au purtatinteinsii germenii destructivi, gratie unui fata-lism ereditar, alcatuit din ereditatea patologica §iereditatea psiehologica, care difera de dogma pa-

www.dacoromanica.ro

17

catului original, sustinuta de teologi si care, dupddansii, este alfa ori-cArei credinte.

Ce subiect de adaneä meditatiune constitue a-ceastä eterna renastere, aceastd perpetua prime-nire a fiintei umane, succeddnd mortii eternel Dinmomentul ce 5tiinta biologiei a stabilit ca eredi-tatea este o lege biologica, dupa care fiintele in-zestrate cu viata tind a se reproduce prin deseen-dentii lor, se pune intrebarea daca suntem oaremai avansati in ceea-ce priveste explicatia feno-menelor ei? Cate exemple individuale, variabilesi contradictorii nu exista in aceasta privinta?Cate exceptii la legea ereditatii? Cata diversitateintre parinti i copii? Cate deosebiri intre copiiiesiti din acelasi pat? Oare copiii nascuti din a-ceiasi parinti au fost ei conceputi in conditiunitotdeauna identice?

Jata atafea intrebäri, in fata cárora noi, muri-torii, ramanem subiectul unor variatitmi pe catde sensibile, pe atat si de imperceptibile, tot-deauna reale si active, an de an, anotimp de a-notimp si ora de ora 1).

Varsta generatorilor (tata si mama), starea lorde sal-átate in clipa conceptiunii, impresiunile ma-mei in timpul sarcinei, nu influenteaza ele asu-pra germenului, asupra naturei i calitatii pro-dusului?

O alta parte specified ereditätii o constitue asanumitele metamorfoze. Un om de geniu poate da

1) I. Bourdeau : L'hérédité psychologique (Revue po-litigue el litteraire, Juillet 1882 Janvier 1883).

I. Rusu-Abrudeanu. 2

www.dacoromanica.ro

18

nagere unui idiot 5i, invers, un om genial sepoate nage dinteun imbecil sau nebun. Aci sepune insä o altä intrebare dificila: geniul vinedela ,mama 5i. imbecilitatea dela tatäl sau vice-versa?7 Lamartine, in portretul marelui filosof JeanJacques Rousseau, face sa reiasa marea influentaa mamei asupra fiului sail.

Mama lui J. J. Rousseau era fiica unui mi-nistru calvin. Ea era inzestratä dela naturä cuun spirit foarte delicat, era o harnica gospodina51 citea numai carti serioase, pe cand teal lui, unfel de nomad, a imprimat fiului un gust de a-venturi 5i de desordine".

Aceste douä filiatiuni au facut din tänärulRousseau un copil impresionabil, un scriitor su-blim, un visätor chimeric 5i un filosof vitios 2).

Celebrul Bu/Ion era de principiul ca, in general,copiii datoreaza mamei calitätile lor intelectuale5i morale.

Goethe semana fizice5te tatälui säu, iar psi-chologice5te mainei sale. Ficeastä tezä o ilustreazä5i alte exemple, ca Cornelia §i Grachii, Livia §iTiberiu, Agripina 5i Neron etc.

Ereditatea dela tata la filed o verified cazulpapei Alexandru VI i al Lucretiei Borgia, iar alereditatii dela tata la fiu cazul invätatului Her-schell, ca §i al generatief de arti5ti 5i mad muzi-canti, ca Mozart, Beethoven, Bach §i altii.

2) Eugen Ritter : Tineretea si familia lui J. I. Rousseau(Paris 1896).

www.dacoromanica.ro

19

Cate-odata ereditatea se manifestä dela mamala fiicä: Cazul luliei, fiica Scriboniei, a cärei fiicacasatorindu-se cu Agrippa, a dat nastere uneialte Julii si amandoua, mama si fata, au pro-vocat disperarea lui August prin conduita lorinfama.

Toate aceste exemple dovedesc ca copilul mos-teneste insusirile sale dela pärinti, Ca unul dintreacestia n'are nici-odata o actiune exclusiva, darca unul din doui imprima totdeauna o influentapreponderanta.

Stigmatul degenerescentei, care incet, dar si-gur va conduce cu timpul la stingerea rasei u-Inane, copiii il mostenesc in primul rand delaparinti 51 numai in al douilea rand dela mediulinconjurätor, iar in ceea-ce priveste etiologia de-generescentei, rolul principal il joaca patologia.Factorii patologici ai degenerescentei sunt dedoua feluri: factorii primari sau biologici (schim-bäri de mediu, de climat, de regim, surmenagiuletc.) 51 factorii secundan i sau patologici (boaleleinfectioase si intoxicatiile: sifilisul, alcoolismul,apoi boalele zise degenerative: tuberculoza, can-cerul, guta etc.).

Degenerescenta devine progresivä prin ereditate:un degenerat produce in general urmasi mai de-generati decat dänsul si fiecare generatie adaugaun päcat mai mult la päcatele deja existente, sprea le transmite descendentilor. In rezumat, incet-incet, se ajunge in timp si in spatiu, prin eredi-tate, la o acumulare progresiva de cauze degene-

www.dacoromanica.ro

20

rative, care in mod fatal conduc la degenerescentacomplectä, adica la sterilitatea si stingerea urma-silor.

Cauzele disparitiei familiilor domnitoare

Dupa aceste lärnuriri sumare, sa ne punem in-trebarea: Pentruce cea mai mare parte a fami-liilor suverane si nobile, pentruce toate dinas-tiite, vechi si moderne, au disparut sau disparsuccesiv?

La aceastä intrebare oamenii de stiintä räspundunanim: pentrucä aceste familii domnitoare saunobile, constituind prin segregare grupuri cu to-tul distincte de restul omenirei, numai arare-orievadeaza din grupul lor, fug de incrucisari si se-casätoresc intre ele. Este de altfel fapt cunoscutcä degeneratii simt o atractie deosebitä unii fat&de altii; ei se cauta reciproc, ca si cum o fortäimperativa 'i-ar impinge sa se apropie, sa seuneasca. Astfel se explica tarele sau cauzele de-generative, mostenite sau castigate, care multi-plica casatoriile consangene.

Istoria consacrä experienta Ca atunci cand seunesc cloud specii sau cloud rase, specia sau rasa,care poseda constitutia cea mai energicä sau ceamai robust& predomina totdeauna la descendenti.La aceasta constatare s'a ajuns prin faptul cdfamiliile sau dinastiile, cari au ajuns la putere sila stralucire, n'au putut in general sä-si conserveaceasta suprematie decat prin continuitatea alian-telor sanatoase si viguroase.

www.dacoromanica.ro

21

Inca' in vechime anumiti istorici au remarcat caun corp privilegiat i orgolios, care, pentru a-simentine bravura si disciplina sa militara, träesteizolat si se recruteazd numai din propriul säutrib, ajunge sä se stingä in mod gradat, cum s'aintämplat cu Spartanii. AristotelciteazA In aeeastäprivintä douä din cele mai celebre familii ale Gre-ciei: acea a lui Solon, inteleptul legislator, carea sfärsit prin a deveni imbecil, caracter comuntuturor membrilor familiei sale, si apoi pe cea alui Alcibiade, ai cärui descendenti au fost totiatinsi, mai mult sau mai putin, de nebunie ma-niacä.

In timpurile mai noui invätatul Niebuhr scrie,intre altele:

Aristocratiile, reduse a se recruta din pro-priul lor san, se sting, trecând aproape tot-deauna prin degradare la nebunie, la dementä si,,imbecilitate.

MLA unde duce consängenitatea morbidä!Insusi papa Leon XIII s'a speriat de rezulta-

tele funeste ale acestei consängenitäti bolnavi-cioase, cänd a notificat dinastiilor domnitoare dinEuropa ca nu mai acordä dispense de cdsätoriitre rudenii si le-a sfätuit ca, gratie unei in-crucisäri salutare, sä evite degenerescenta i ur-rnärile ei nenorocite.

Consängenitatea morbidä a fost totdeauna in-curajatä fie prin òrgoliul de castä, fie prin nece-sitäti politice sau prin oricare alt motiv. Cäsäto-riile consängene au fost insä totdeauna in onoarein familiile domnitoare.

www.dacoromanica.ro

22

Färä a intra in domeniul faptelor contestabile,cum ar fi ca'sdtoria lui Cambyse, regele Persiei,cu sora sa Meroe, pe care ar fi omorit-o lovindu-ocu piciorul in pdntece cdnd era insdrcinatd, sauaceea a lui Maasol, regele Cariei, care s'a in-surat cu sora sa Artemisa, cdreia 'i-a construitfaimosul mausoleu, putem sà amintim pe Plo-lomeii, cari au' domnit in Egipt timp de trei se-cole §i cari se insurau foarte des intre ei, frati §isurori. Ultima suverand din aceastä familie, fai-moasa Cleopatra, s'a casAtorit cu fratele ei, Pto-lomeu XII. Ea avea 17 ani, iar el 12 ani. Dupsamoartea acestuia, ea s'a recäsätorit cii cel mai micdintre fratii ei, cu Ptolomea XIII.

S'ar crede scrie asupra acestui subiectistoricul Anquetil c aliantele perpetuate intrefamilii din neam in neam ar fi o garantie perma-nentd de prietenie §i pace. Dar au fost, din con-trd, sdmburele du§mäniilor, care nu numai cä au.insdngerat tronul, dar au adus i nenorocirea po-poarelor tdrite in räsboaie civile de suveraniilor. Deasemenea in Syria, prin aceste cdsätoriiconsdngene, crimele s'au inmultit, incepdnd delaNimus i Semiramida pdnd la sfdr§itul domnieiSeleucizilor 1).

Dinastiile, ca i aristocratiile, sunt singure res-ponsabile de propria lor nimicire. Peirea lor estemai mult rezultatul unei sinucideri, provocatä de

1) Vezi Girou de Buzoreingues : Philosophic physio-logique, citat de Prosper Lucas in l'Hérédité nalurelle.

www.dacoromanica.ro

23

spiritul de casta, a cärui marcä distinctivä estenagerea, care singura incurajeazä consangenita-tea in casätorii 5i implica toate consecintele.

Patologia Habsburgilor

Este o lege de patologie generalä cä nimeni nuscapä de ereditatea sa. Ei bine, in ceea-ce pri-ve5te ereditatea morbidä, nici o familie domni-toare n'o verifica in mod mai convingator cadinastia Habsburgilor, gratie unei anomalii fa-ciale, prognatismul despre care vom vorbimai pe larg la locul s'au. Ad vom spune numaica decadenta membrilor familiei regale din Spa-nia (1449-1700), ca 5"1 a membrilor familiei re-gale din Franta (Orleani 5i Bourboni) se imputade catre biologi 5i istorici in primul rand casato-riilor acestora cu femei din familia Habsburgilor.

Timp de 300 de ani Habsburgii au furnizat re-gine Frantei 5i au infuzat sange german regilorei: Eleonora a fost sotia regelui Francisc I, Elisa-beta a lui Carol IX, Ana a lui Ludo vic XIII, MariaTereza a lui Ludovic XIV, Maria Antoinetta alui Ludo vic XVI §i Maria Luiza a lui Napoleon I.

Ana de Austria, mama regelui-soare (LudovicXIV), era sora regelui Spaniei, Filip IV. Primasotie a acestuia, Elisabeta, era sora regelui Fran-tei (Ludovic XIII). Devenit väduv, Filip IV s'arecasatorit cu propria lui nepoata, care fusese lo-godnica, unui fiu al sau 5i cu care a avut douicopii: Maria Tereza, sotia regelui-soare, care erade doua ori vara sa primara. Ea n'a avut mai

www.dacoromanica.ro

24

putin de 6 copii, dintre cari 5 au murit inainteaei si numai unul, cel mai mare, a mai trait si dupämoartea reginei. Acesta a fost Monseigneur, cu-noscut sub numele de Grand Dauphin, greoiu sihidropic". Primul copil al acestuia, ducele deBourgogne, a murit -lanai., dupä ce se casatorise cuvara sa de-al douilea grad, Maria Adelaida de

Ana de Austria (16o1 1666), sotia regelui FranteiLudovic XIII, ca regentà, avánd la dreapta pe Ludovic

XIV minor ')

Savoia, fiica fetei lui Monsieur, fratele regelui Lu-dovic XIV.

Un nou exemplu, nu mai putin caracteristic, il

1) Ana de Austria a fost fica regelui Spaniei Filip IIIsi s'a cAsAtorit in anul 1615 cu regele Frantei LudovicXIII, cu care a avut doui fii : pe Ludovic XIV si peFilip, Intemeietorul casei de Orleang.

www.dacoromanica.ro

25

gäsim si in descendenta Mariei Antoinetta, tothabsburga, si Ludovic XVI. Acesta din urma aveacui apartine: esit din Habsburgi si Bourboni, 1-seputea spune cä era un degenerat de rasa

Maria Antoinetta de Austria '(1755-1793), fiica impArAteseiMaria Tereza si sotia regelui Frantei Ludovic XVI

bunä" 1). Dupä mama, descindea din Habsburgi:mamä-sa fiind Maria Josefa de Saxa, iar bu-

i) Paul Iacoby : Étude sur la sélection (Paris 1881).

www.dacoromanica.ro

26

nica-sa Maria Tereza de Austria. Aici cauza de-generescentei provenea dela mama.

Intriadevar, in familiile, in care unul dintre soti

Maria Luiza de Austria (1791-1847), fica imparatuluiFrancisc I al Austriei, maritata in prima casatorie cuImparatul Napoleon I, iar in a doua cu generalul conte

A. Neipperg

este sanätos i altul nu, in general acesta dinurma ii imprima stigmatul degenerescentei, pecand in casatoriile dintre rudenii degenerate ere-

www.dacoromanica.ro

27

ditatea patologicd atinge fard exceptie pe toti co-piii. Aceasta constatare se poate observa mai binela Habsburgi: De cdte ori ace5tia s'au casatoritintre ei, urma5ii lor au suferit profund stigmatuldegenerescentei. Cdnd insd unul dintre ei s'acdsätorit cu un membru dintr'o familie sträind,dar care ávea in vinele ei o anumitd proportiede sänge habsburgic cum este cazul regilorFrantei atunci ereditatea se imprima de sän-gele habsburgic. De aci rezultä cä toti aceia,cari s'au aliat ca Habsburgii in scopul de a-5iperpetua 5i regenera rasa lor, au fost amarnicin5elati.

Insu5i Napoleon I a cdzut victima acestei eroride judecatä sau necunoa5teri a legilor fisiologice,cänd a luat in cäsätorie pe Maria Luiza deAustria, fiica impäratului habsburgic Francisc I.Fructul acestei aliante, ducele de Reichstadt sauregele Romei, a purtat stigmatele indelebile aledescendentei lui Carol Quidul, tipul degenera-tului habsburgic. Napoleon II era un Habsburg,el prezinta acel prognatism inferior, insotit de ohipertrofie a buzei corespondente 5i a nasului,precum 5i o a5a diformatiune a craniului, Meatoferea tipul cetui mai evident degenerat.

In rezumat, familia Habsburgilor constitue do-vada vie cà una dintre cele mai mari familii su-verane ale Europei '5i-a inmultit 5i '5i-a altoitde-odatä in anomaliile fizice $i pe cele psichiceconcomitente.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

Stigmatul caracteristic al familieiHabsburgilor : prognatismul sau

diformatiunea maxilarului

In nici o alta familie suverana, ereditatea mor-bidä nu se poate verifica mai convingätor si maiplastic ca in familia Habsburgilor si aceastagratie perpetuarei unei anomalii faciale cu totulcaracteristicä, prin asa numitul prognatism, apoiprin desvoltarea exageratä a buzei inferioare, lacare, daca se mai adauga o inaltime putin comunaa fruntii si o proeminenta exagerata a globuluivizual, care da ochilor aspectul ca 5i cand ar fiesiti din orbitä, vom avea trasäturile generale aledinastiei Habsburgilor.

Prognatismul

Ce este prognatismul? Doctoral Galippe inte-lege prin prognatism anomalia in virtutea careiaraportul dintre cele doua maxilare si dinti ne maiprezentand un mecanism normal, mandibula esteproiectata inainte, lasand maxilarul superior maimult sau mai putin in urma, dand astfel o difor-

www.dacoromanica.ro

29

matiune a fetei ca la cáinii buldogi. /n aceastäprivintä patologia compared are surprize, carenu contribue cu nimic spre a ridica prestigiul fi-intei umane. Singurul privilegiu, cu care omul sepoate läuda dacä existä vre-unul apoi esteacela ea', dintre toate fiintele vii, omul este celcare e mai bántuit de cel mai mare numär detare morbide.

Este de remarcat cä desvoltarea anormalä amaxilarului e adesea ori insotitä de anomalii con-comitente: la unii o deviatie a cloasonului nasal,iar la altii tin nas neobicinuit de lung sau gros,färä .deviatie. Deasemeni s'a mai observat cämulti prognati su. nt rachitici. Limba insäsi pre-zintä o desvoltare anormalä, care face pronuntareadefectuoasä. Aceastä particularItate a fost sem-nalatä la Ludovic XIII, regele Frantei, fiul luiHenric IV cu Maria de Medicis, insurat cu AnaMaria de Austria, ca 5i la Carol Quintal, fiul luiFilip de Austria i al Jearutei d'Aragon, zisaNebuna. Lado vic XIII a fost multà vreme gángav.

Naturalistul Geofroy Saint-Hilaire a stabilit caoamenii anormali la exterior sunt de cele maimulte ori anormali si in structura lor intimä.Ceva mai mult: anomaliile psichice se intálnescde obiceiu cu stigmatele fizice. Specialistii au con-statat de mult cä anumite anomalii se intalnesccu o frecventä mult mai mare la acele grupuri deindivizi, de a cäror stare de degenerescentä nu seindouieste nimeni.

Dacä este o credintä acreditatä ca bärbia ina-

www.dacoromanica.ro

30

intata este indiciul unei vointe hotarite, in aceastaspecie ea se confunda cu o obstinatie incapata-natä. Prognatii inferiori sunt inteadevar, a-proape totdeauna, incapatanati sau impulsivi, cari,

ImpAratul Maximilian I de Austria (1459 1519) ;fiul luiFrideric III. Tip de degenerat si dupa buza si dupà nas.

sub influenta unei suparari, contracta maxilarele,ceea-ce le da momentan un aspect de ferocitate,dar aceasta nu-i impiedeca de a fi niste nevro-pati, niste degenerati.

www.dacoromanica.ro

31

Celebrul pictor Leonardo da Vinci, cdnd aveasd indice josnicia morald a unui individ, ale ca-rui träsdturi le pieta, 11 gratifica totdeauna cuprognatismul inferior, adicd cu stigmatul dege-nerescentei, ca in admirabilul tablou' Cina ceade Mind", in care este redat cu data putere sitalent tipul trädatorului luda Iscariotul. Tot ast-fel au procedat in tablourile lor si celebrii pictoridin scoala olandeza: Jean Stradanus, Tenier, Van,Ostade i. altii.

0 diformatie anatomicd sau teratologica esteea insd in mod fatal indiciul unei decaderi inte-lectuale sau morale? Iata o intrebare, la care arfi temerar sa räspundem apriori afirmativ, fdrä afi examinat mai intaiu particularitätile psichice alefiecdrui individ. Dar ceca-ce putem läsa sa seinteleaga este ca vom intdlni la prognatii, pe cariii vom trece in revista, aldturi de cazuri de imbe-cilitate sau debilitate mintala, cati-va geniali sausupra-oameni, ca Carol Quintal. Acesta, ca si fiulsdu Filip II i ceilalti descendenti, nu era insdscutit de tare nevropatice au alte defecte, in-tunecând mai mult sau mai putin cele mai strd-lucite calitäti.

Stigmatele degenerescentei Habsburgilor

Pentru stabilirea stigmatelor degenerescenteiHabsburgilor ne oferd dovezi neindoioase docu-mentele iconografice ale timpului si anume maimult medaliile decdt picturile, autorii acestora din

www.dacoromanica.ro

32

urmd cäutänd, fie din interes, fie de fried, sd-'siflateze modelele.

Frideric III (1415-1459) este primul Habs-burg, a cdrui efigie este recunoscutä autenticd.Medalia, care il reprezintä, este de un adevdrizbitor. Ea aratd foarte ciar proeminenta maxi-larului inferior si retragerea buzei superioare,pe care o gäsim mult mai evidentd la fiulMaximilian.

Maximilian I (1459-1519), fiul lui FridericI/I§i al Eleonorel de Portugalia, era de 18 anicdnd s'a insurat cu Maria de Burgundia. Ei bine,prognatismul sdu inferior se regdseste in toatetablourile, medaliile, monezile si stampele epoceisale. Pe un desen al sdu, facut dupd naturd decelebrul pictor german Albert Darer, acesta preci-zeazd cu mána lui originalul, cdci scrie:

Acesta este imparatul Maximilian, pe care eu,Albert Diirer, l'am pictat la castelul Augsburg,in mica sa camera' din etagiul superior, anal1518, Lunia care urmeazd dupd siirblitoarea luiloan Botezdtorul".

Aci putem spune in treadt cd imparatul Maxi-milian purta o deosebitd stimä pictoruluiSe povesteste cä intr'o zi Darer voind sä pictezefrescä, impäratul rugd pe unul din nobilii salsd se preteze ca artistul sd se urce pe spatele luipentru a putea ajunge la locul, unde trebuia sd.aplice pensula. Nobilul arätdndu-se umilit de aprimi un astfel de ordin, Maximilian ii spusecu un ton sever:

www.dacoromanica.ro

Buza ancestralA habsburgicA : ImpAratul Carol VQuintul (1500-1558), ultimul ImpArat roman

Incoronat In Italia, la Bologna (153o).

cäte-va particularitäti, cari nu sunt indiferente.Fie vitiu organic, fie incuria profesorului säu,printul articula atat de prost pänä la 10 ani,

33

Pot dinir'un gran sa tac un nobil; dar din-frun nobil n'asi $ti sli fac un astfel de pictor.

Biografii acestui impärat sunt sobrii in detaliiasupra constitutiei sale fizice. Ei relateazä totusi

I. Rusu Abrudeanu 3

www.dacoromanica.ro

34

incdt mama-sa, dezolatd, il considera deja ca mutpentru toatA viata; dar acest defect dispdru luce-tul cu incetul si deatunci Maximilian strAluci in-totdeauna printeo mare usurinta de vorbd.

Ceeace stim din alta' sursä este cä Maximilianera foarte instruit si räspundea ambasadorilor innemteste, latineste, italieneste si frantuzeste. El a

ImpAratul Rudolf II (1552-1612), care a contribuit laasasinarea lui Mihai Viteazul si a provocat rAsboiul de30 ani, Buza de jos probeazA si la el degenerescenta

Habsburgilor

compus mai multe lucräri si lui i-se datoresc di-verse descoperiri relative la arta militarä. El isidotase armata cu o artilerie formidabild. Icono-graful sau ni-1 aratd discutdnd cu turnätoriul sAi siadmirdnd gura unui mortier, strämos al aceluitun tip 420 din anul 1918, numit ,fleissige

www.dacoromanica.ro

35

Bertha", care trägea asupra Parisului dela o dis-tantä de peste 100 kilometri.

Impäratul Maximilian voia sä cucereasca renu-inele celui mai ilustru cäpitan din toate timpurile.

Buza habsburgica n secolul al 17-lea : ImplratulLeopold I (1640-1705), autorul diviziunei confesionale

a Rornanilor In ortodoxi i uniti.

Aspira la aceasta, mai ales pentru-cä o profetieil desemnase ca un cuceritor faimos.

Dei credinta in preclictiuni, dragostea de mi-

www.dacoromanica.ro

36

nuni, sunt comune secolelor XV siXVI, totusi nuputem trage concluziuni despre caracterul maimult sau mai putin mistic al acelui ce impArtAsea,in definitiv, superstitiile contimporanilor sdi; daravem alte particularitäti, cari tin mai mult dedomeniul patologiei.

Apucat, dupd o expresie imprumutatd dialectu-lui italian, della rabbia pupate (de turbarea pa-palä), Maximilian I a avut un moment ideia de aabdica si de a schimba coroana imperialä pentrucea pontificald. In consecintA el insistd stäruitorpe IdngA Papa Julia II de a-1 asocia si pe el inexercitiul supremei functiuni sacerdotale. El primiinsd un refuz categoric, ceea-ce Il facu sä sesupere pe papa Julia II Vt lad de tot creditul

chiar de eel al aliatului säu, Ludovic al XII,pentru a detrona, prin conciliul dela Pisa, pe eelcare indräznise reziste.

Färd a ne opri mai mult decAt trebue asupraacestui episod din viata_impAratului Mwdmilian,care mArturiseste cel putin un acces de megalomat-nie, trebue sA semnaldm un fapt, care evidentiazdo deranjare cerebrald si care se va ardta de alt-fel mult mai accentuatA la Habsburgii din Spania.

La regina leana Nebutteyi aproape la toti cei-lalti descendenti ai sal, dela Carol Quinlul,tipulHabsburgului degenerat, cum dovedeste stigmatulanatomic din fotografie, i OM la Carol II, vomregdsi o obiesiune caracteristicd pentru lucrurilefunebre, un fie de tanatofilie sau necrofilie, pen-tru a uza de un termen stiintific, care este, pentru

www.dacoromanica.ro

37

alienisti, indiciul unui desechilibru mintal. Unuldin biografil säi ne spune cA la 1515 Maximiliantira dupä clansul, in toate cdlätoriile sale, un cufär

Buza habsburgicA In secolul al 19-lea : archiduceleAlbrecht (1817-1895), aa zisul InvingAtor dela Custozza

in forma' de cosciug. Aceastä curioasd mobiM eraintotdeauna asezatd in odaia lui de culcare si,de multe ori, a fost auzit adresändu-i cuvantull

www.dacoromanica.ro

38

Cufärul era un simplu co$ciug cu toate accesoriile-lui.

Impäratul dAduse cele mai minutioase instruc-tiuni pentru executarea inmormäntdrei sale, iartestamentul lui continea dispozitiunile cele maicurioase. Astfel el dispunea ca corpul su sa fieras, sä i-se scoatd toti dintii inainte de a fi in-mormdntat, sä fie mäcinati i prefäcuti in centi$e;apoi mai ordona sd fie inmormdntat cu pantaloni(ismene), cäci era din toti muritorii cel mai pudic.Aceastä pudoare mi I-a oprit insa pe /Yiaximilian_sd aibd mai multi copii naturali: i-se atribue numai putin de 8, cari vin sA mat-eased nunfdrulceior pe cari 'i-a avut din cdsOtoria

Se $tie cä .Maximilian s'a casatorit prima oar&cu Maria de Burgundia, fiica lui Carol Temerarul.Nu vom mai aminti cum si-a terminat acesta, subzidurile orasului Nancy, aventuroasa lui carierä,nici nu ne vom ocupa de soarta rämägtelor lui.Trebue totu$i sA retinem o particularitate a exa-menului anatomic al osemintelor lui si In specialal craniului säu: acesta prezenta $i el acel prog-natism, pe care trebue s6-1 declaräm ori unde 11gäsirn, pentru a intäri teza noastrd. Este de re-linut cA Temerarul avea o groasd buzd inferioark.care Insote$te atat de des anomalia maxilaruluila Habsburgi.

Aceasta grosime a buzei inferioare o regOsim$i la Filip cal Bun, tatäl Temerarului, care esteardtat de staturd mijlocie", cu nas aquilin, darlung, fru.nte plinä si mare, buze groase si colo-

www.dacoromanica.ro

r

39

rate. Semnele de degenerescenta se continua laHabsburgi generatii de-a randul pana in ultimiilor descendenti, cum dovedesc ilustratiile ce re-producem: ale imparatilor Rudolf II, Carol VI,Leopold I si Ferdinand I, a archiducelui Albrecht

Regina vAduvA. Maria Christina a Spaniei (n. 1858), fiicaarchiducelui habsburgic Carol Ferdinand, mdritatA cu

Alfonso XII, regele Spaniei, mama actualului regeAlfonso XIII al Spaniei. Degenerescenta habsburgica

este solid imprimata 0 pe fata ei.

etc., semne caracteristice aproape la toti Habs-burgii, sfarsind cu imparatul Francisc Iosif Ifiul säu Rudolf.

www.dacoromanica.ro

40

Scriitorul H. Bouchot sustine nu numai caHabsburgii 'si-au conservat stigmatul lor familiar,dar si ca l'au impus si familiilor, cu care s'au in-rudit. Regina vaduva Maria Christina a Spaniei,archiducesa austriaca, ca si fiul ei, actualul rege

Alfonso XIII (n. 1886), actualul rege al Spaniel, a cAruifisionomie dovedqte cà aschia nu sare departe de tulpinA.

Alfonso XIII, certifica pe deplin aceasta consta-tare evidenta, dupa cum se poate observa sidin ilustratiile lor.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV.

Dela Impitratul Carol V1 la ImpäratulFrancisc losif 1 (1740-1848)

Dinastia Habsburgilor a fost impartità, cum

'ft

oi

,'

Imparatul Carol VI, ca rege al Ungariei Carol III(I7II 1740). Degenerescenta habsburgia este

pronuntata fi pe fata acestuia

8M vazut in primul capitol, in douà bran5e

www.dacoromanica.ro

42

sau linia spaniold i linia germand. Cea din-tau s'a stins in anul 1700 cu Carol II, iar ceade a doua dupa abdicarea lui Carol V, in anul1566, ajunge si la tronul imperiului romano-ger-man, dar in partea barbateasca se stinge si ea la1740 ca impäratul Carol VI (ca rege al UngarieiCarol III).

Imparatul Carol VI, autorul restaurarii cetatiidin Alba Iulia, in baza sancfiunei pragmatice,care prevedea ca toate tarile sà ramana laolaltaindivizibile, lar succesiunea la tron, in lipsa dedescendenti de genul masculin, sa treaca la unjafemenina, lasa mostenitoare a coroanei imperialepe fiica-sa Maria Tereza, care, casatorindu-sein 1736 cu ducele Francisc de Lolharingia, acestaajunge in 1745 imparat romano-german.

Impiriiteasa Maria TerezaImplirdleasa Maria Tereza, näscuta la 1717, a

domnit 40 de ani (1740-1780). In tirnpul dom-niei ei s'au fdcut numeroase reforme, printre careorganizarea instructiunii populare, crearea fon-dului cultural din averile secularizate dela Iezuiti,regularea zilelor de robotd, colonizarea Banatuluica Sarbi, dotarea episcopiei romane-unite ca do-meniul dela Blaj, infiintarea celor 3 regimente ro-manesti de graniteri la Sibiu, Caransebe i Na-säud.

In ce priveste pe Romani, domnia ei s'a ilustratprin prigonirea ortodoxiIor in favoarea unitilor,trecuti recent la catolicism, pe cari ii sprijind prin

www.dacoromanica.ro

ImpArAteasa Maria Tereza (nAscutA in 1717 si reposatA in1780). Buza ancestralA habsburgicA se remarcA si la dansa.

se ordonA ortodoxilor sa tina sarb6torile catolicesi sa mearga la bisericd. Tot ea numeste o comi-

43

numeroase mäsuri si ordonante. Astfel in 1747reinoieste decretul tatalui ei din 1732, prin care

www.dacoromanica.ro

44

siune catolica permanentä cu misiunea de a im-piedeca päräsirea unirei si reintoarcerea la or-todoxie; dispune facerea unui recensamant al fa-miliilor romanesti unite si neunite, precum si dis-trugerea a o multime de manästiri si schituri cä-lugäresti ortodoxe din Ardeal. Toate aceste mä-suri au prilejuit necurmate turburari in sanulpopulatiunei romanesti ortodoxe, care, evident,n'a Camas cu mainile in san. Propaganda anti-unitä fäcutä in muntii Abrudului de Mlueirul So-fronie din comuna Cioara, jud. Alba, a dat multde lucru armatei, iar preotimea romanä-unitä aavut mult de suferit. Romanii ortodoxi s'au plansprin graiul prolopopului Baiomiri, trecut intr'omandstire din Muntenia, panä si la curten impä-rateascä a Rusiei, plansoare care a avut efect,cäci implirdteasa Elisabela a Rusiei a dat ordinambasadorului rus din Viena sä intervink innumele ei, la guvernul austriac in favoarea neuni-tilor. Totusi prigonirile nu au incetat, dar nicibiserica unitä n'a rämas scutitä de lupte grele.

Doud evenimente de mare insemnätate istoricäs'au intamplat sub domnia Mariei Tereza: primatmplirtire a Poloniei (2 Aug. 1772) si rapirea Bu-covinei In anul 1775, cand a fost incorporatä laimpärätia habsburgick talhärie impreunatä Cu

omor, deoarece Grigore A. Ghica, Domnul Moldo-vei, care rezista sä cedeze frumoasa provincie alui Stefan-eel-Mare, a fost omorit de caläul turcKara Hisarli Ahmed Bey, in ziva de 12 Octom-brie 1777, la Iasi.

www.dacoromanica.ro

45

Maria Tereza din cdsdtoria sa cu ducele Fran-cisc de Lotharingia a ldsat 10 copii, dintre caridoi au jucat un important rol istoric: impdraiallosil II i Maria Antoinetia, mdritatä cu Ludo-'vic XVI, regele Frantei. Cum se tie, Maria An-toinetta i sotul ei au cdzut jertfa revolutiei fran-ceze, fiind ghilotinati in ziva de 16 Octombrie1793.

Impiratul Iosif II

Din lungul ir de impärati ai dinastiei Habs-burgilor, singurul de§tept, generos §i animat desentimente mai bune fatä de popoarele monarchieihabsburgice a fost färä indoiald inzpdraful losif II.Se poate spune chiar O a fost un suveran excep-tional.

Dei a domnit numai 10 ani (1780-1790), ela Idsat urme de adalid reforme sociale, conformecu cele mai sändtoase idei ale timpului säu. Doc-trinar, eit din coala filosofilor francezi §i. a luiFrideric-cel-Mare, impäratul Iosif H cu cdte-vatrdsäturi de condeiu a inzestrat imperiul säu, cureforme din cele mai indräznete. Astfel a desfiin-tat privilegiile nobilimei i ale clerului, a supri-mat iobägia §i robota, a decretat egalitatea tutu-ror inaintea legilor, ca i toleranta religioasd, aacordat libertatea cuvAntului, a presei i a con-curentei.

Vajnicul taran din tara Motilor, martirul Horia(Nicola, zis i Ursu), care s'a prezentat in 3 rdn-duri in audientä la impAratul, in Viena, cu inte-

www.dacoromanica.ro

46

Imparatul Iosif II (1741-179o). Stigmatul degenerescenteihabsburgice este vizibil si la dansul.

www.dacoromanica.ro

47

meiatele sale reclamatiuni, a contribuit desigurmult la aducerea unei insemnate parti din acestereforme.

Intreagä aceastä serie de reforme noui 'i-auadus lui Iosif H denumirea de: revolutionarulin-coronat".

Neavand copii, Iosif H era muncit de gandulcalitätilor, pe care visa sä le intruneascä moste-nitorul tronului, care, in cazul mortii frateluisat' Leopold, era desemnat in persoana primuluicopil al acestuia, cu numele Francise. Spre acestscop, el viziteaza, in anul 1784, orasul Florenza(Italia), capitala marelui ducat de Toscana, undefratele säu, archiducele Leopold, era vice-rege.Fiul lui Leopold avea pe-atunci 16 ani.

Adresandu-se confelui Colloredo, educatorul ta-närului principe, impäratul Iosif II, voind sa afleadevärul, ii zice:

Tanärul pare a fi lenes!"Da, /Ylaiestate, atat trupeste cat si sufle-

teste", räspunse contele. El dispretueste ori-cesfortare si nu dovedeste seriozitate i perseverentäin nici o ocupatiune".

La intrebarea impäratului: Cum se poartäFrancisc cu fratii sai?" Colloredo zise:

In general bine, insä el tine sä fie tof-deauna preferat i apoi cate-odatä ii supära raude tot!"

Are el vre-un prieten bun?" mai intreabaimpäratul.

Nu, pentru-cä este extra-ordinar de ne-increzätor si putin comunicativ".

www.dacoromanica.ro

48

Aceste defecte constituiau pacate de moartein ochii lui Iosif II, care era un fanatic al dato-riei, al adevarului si al hotaririlor ferme. El s'aintors la Viena cu impresii unte dela Florenza,fapt care explica in parte urmatorul gest Meat pepatul de moarte: La sfatut cancelarului sau, con-iele Kauailz, un patent reactionar, emotionat deopozitia inversunatä a claselor -privilegiate, careamenintau imperiul cu revolutia dela un capät laaltul, impäratul Iosif II revoacä, putin inaintede a inchide ochii, toate reformele acordate, men-tinand numai decretele pentru usurarea soarteiiobagilor 5i edictul de tolerantä religioasä.

Din aceasta cauzä toate popoarele din vastulsau imperiu, dela Marea Nordului 5i panä inCarpati 5i Apenini, s'au bucurat de moartea ti-sanalai", intamplatä in ziva de 28 Ianuarie1790.

Impiratul Leopold II

Impäratului Iosif II ii urmeaza la tron fratele&au Leo pold II. Intr'o scurta domnie de 2 ani,el desfiinteazä restul reformelor josefine. In ceprive5te toleranta religioasä, noul impärat, subpresiunea miscarii puternice a Romanilor or-todoxi in contra unitilor, caseazä la 1791 toatelegile 5i dispozitiile anterioare, considerate caasupritoare pentru Románii ortodoxi. De aci in-cepand, credinciosii bisericei ortodoxe din Tran-silvania, condu5i de episcopal Gerasim Adamo-vici, calugär sarb din manastirea Bezdinuluicaci dela unire (1700) si pana la 1810 Romanii

www.dacoromanica.ro

49

ortodoxi n'au fost invredniciti sa aiba un archie-reu din sanul lor, iar cand li s'a numit un con-ducator, acesta trebuia sa fie sarb au putut säse bucure cel putin de liberul exercitiu al religiu-nei lot%

Impilratul Francisc I

La 1 Martie 1792 se urca pe tronul habsburgicimpiiratul Francisc I, cel lenes, uricios si egoist,fiul raposatului Leopold /I. El a domnit dela1792 pana la 1835 si anume ca imparat romano-german pana la 1806, and, depunand coroanaimparatilor germani, se declara imparat ereditaral Austriei.

Sub domnia acestuia, Austria devine un statpur politist. Politia secreta este atot-puternica.Inchisorile se umplu de functionari, de nobili, deprofesori etc., sub banuiala ea ar fi nutrindidei liberale sau ar fi francmasoni. Insisi cei 4frati ai imparatului sunt supusi ochilor indiscretiai politiei. Archidacele Carol, desi batuse pe tm-paratal Napoleon la Aspern si adusese mari ser-vicii dinastiei ca comandant de armata, este a-runcat in disgratie si considerat ca un criminalsub pretextul ca ar fi avand simpatii pentsuFrancezi.

Mentorul acestei politici era printul ClementMetternich, cancelarul imperiului, (nascut la Co-blenz in 1773 si mort la Viena in 1859), desprecare Napoleon zicea pe vremea cand Metternichera numai ambasador austriac la Paris:I. Rusu Abrudeanu 4

www.dacoromanica.ro

50

Domnul de Metternich este pe drumul ce!mai bun de a ajunge bärbat de stat. El §tiedeja minti foarte bine".

Impdratul Francisc I (1768-1835) si sotia sa CarolinaAugusta. Degenerescenta habsburgicd este

tipicd si la ddnsul

Dar impäratul Francisc I era incântat de ca-litätile tanärului säu ambasador dela Paris, pe

www.dacoromanica.ro

51

care, dupä 3 ani petrecuti pe länga curtea im-perialä a Frantei si avänd abia 36 de ani, il re-cheamä la Viena si il numeste ministru al aface-rilor sträine. Incepand din acea zi, istoria A-ustro-Ungariei, in mare parte chiar istoria Euro-

Printul Clement Metternich, cancelar al Austriei sub3 impArati, s'a nAscut la Koblenz in 1773 a

murit la Viena In 1859

pei, este timp de 39 de ani sträns legatä de per-soana lui Metternich. El a fost intemeietorul des-potismului reactionar.

www.dacoromanica.ro

52

Metternich era de fapt regentul Austriei, iarimpäratul Francisc o 5tampila incongienta inmana puternica a cancelarului säu. In vremeacand regi, printi 5i ambasadori se amuzau, prin-tul Metternich, surazand, obtinea tot ceea-cevoia. Astfel Austria '5i-a recapatat nu numai pro-vinciile pierdute in urma rasboaielor napoleonene,dar a mai pOmit pedeasupra, drept cadou, inflori-torul regat al Lombardiei 5i Venetiei, care peatunci era cea mai bogata tara din Europa.

Mai mult Inca: liniile tinere ale dinastiei deHabsburg au fost din nou puse in fruntea pro-iinciilor Toscana, Parnza i Modena, cimentandhegemonia Austriei in Italia.

Dupa congresul dela Viena, care a restabilitstatul-quo in Europa, se incheie, la 1815, fai-moasa sidnitl alianN" intre impar atii Austriei,Rusiei 5i regele Prusiei. Mara de Anglia, Turciaçi scaunul papal, toate statele europene au intratconsecutiv in aceasta alianta, conceputa pe bazaprincipiilor religiei cre5tine de catre implfratulAlexandra I al Rusiel.

Gratie perioadei de pace, care a urmat duparasboaiele napoleonene, imparatul Francisc I, deidu5man incapatAnat al poporului muncitor, erade fapt mai iubit de massele populare cleatinsug Iosif II, care fusese in realitate un omexceptional. Poporul il numea: imparatul celbun".

Väzänd ca. imbätrane5te 5i simtind ca 'i-seapropie sfar5itu1 vietii, Francisc I se simte in-

www.dacoromanica.ro

Contele A. Neipp erg chiorul(1775 1829), prefectul graj-durilor ImpArAtesei MariaLuiza, vAduva lui NapoleonI, si devenit In anul 1822

sotul acesteia

53

demnat sä-i facä testamentul. Prin acest actde ultima vointä, el recomandä fiului sdu Fer-dinand ca, urcandu-se pe tron, s'ä domneascä,dar sä nu schimbe nimic din bazele edificiuluistatului, iar in afacerile publice §i in materiede persoane sä nu ia nici o hotärire färà a cere§i avizul printului Metternich, pe care l'a rugats'a-1 serveascä cu acela§i devotament ca pe dän-sul.

Principele Wilhelm deMontenuovo, flul conteluiA. Neipperg (1821-1895).

A murit nebun.

$i, ce e drept, teribilul cancelar a ser vit cudevotament i pe tatäl §i pe fiul. Sd mai därnun exemplu:

Pe vremea domniei lui Francisc I träia lacurten din Viena §i ducele de Reichstadt, fiul

www.dacoromanica.ro

54

fiicei impäratului Francisc I, Maria Luiza, dincasätoria ei cu imparatul Napoleon. Casatoria a-ceasta a avut loe in anul 1810 si dupa un an,la 20 Martie 1811, s'a nascut regele Romei",titlu acordat de Napoleon, sau ducele de Reich-stadl, titlu conferit de impara-tul Francisc I.

Copiläria acestui print constitue insa o ade-varata drama. Inteadevar, dupa caderea lui Na-poleon si exilarea lui fortata, intaiu in insulaElba si apoi a doua oarä in insula S-ta Elena,imparateasa Maria Luiza n'a gasit de cuviintäsä-si urmeze sotul, ci s'a retras cu fiul ei laViena, unde s'a recasätorit morganatic cu ma-resalul ei de curte, generalul conte Neipperg. Dinacest al douilea mariaj, Maria Luiza a avut unfiu, caruia 'i-s'a dat titlul de principele Wilhelm'Montenuovo. Näscut in 1821, acesta a murit in1895, träind ultimii cinci ani ca nebun.

Traiul sau petrecerea la curtea din Viena afiului impäratului Napoleon, care, dei avea otara ereditara incarcatä din partea mamei saleMaria Luiza, era totusi un tanar simpatic sifrumos, nu era de loc pe placul membrilor di-nastiei Habsburgilor. Traind sub aureola strälu-citei sale nasteri, 'i-a fost sortit ducelui deReichstadt sä treaca si prin aureola unei mortigrabite. Inteadevar, indata dupa nasterea archi-ducelui Francisc losil, destinat sa ajunga in viitorimparat (caci era fiul archiducelui Francisc Ca-rol, care era al douilea copil al impäratului,deci nepotul impäratului Francisc I in linie bar-

www.dacoromanica.ro

55

bateasca), trebuia Cu ori-ce pret sa dispara delacurte ducele de Reichstadt, dei era si el nepotulimpäratului Francisc I, dar din linie femeiascasi cu sange napoleonian in vine. Si anturagiulcurtii, in special printul Metternich, a ingrijit cafiul lui Napoleon, a cärui amintire ii facea peAustriaci sa se cutremure, s'a apuce repede dru-mul veciniciei. Impins cu anume scop la o viatädesordonatä si de pläceri, regele Romei" a in-cetat din viatä, avand abia 22 de ani. FannyElsler 1), faimoasa balerina dela Opera din Vi-ena, primise sarcina sä stoarca toata seva vi-talä din impärateasca odrasla a lui Napoleon I,care devenise un spin in ochii Habsburgilor ve-ritabili.

Baroneasa Sturmteder, educatoarea micului ar-chiduce Francisc Iosif, istoriseste in memoriilesale ca inteuna din zile 20 Octombrie 1831ducele de Reichstadt a venit in apartamentele a-cestuia ca sa-1 vaza si sa se joace cu el. Fran-cisc Iosif era atunci numai de un an. Pe cand sejuca Cu el, ducele de Reichstadt zise precep-toarei:

Micul Francisc Iosif o sä fie un printfoarte räzboinicl"

La intrebarea baronesei ca de unde trage a-ceasta concluzie, nefericita odraslä a marelui Na-poleon räspunse urmatoarele:

i) Vezi prefata lui Marcel Drown, care insotqte vo-lumul Souvenirs de la princesse Pauline de Metternich(1859-1871) Paris, 1922.

www.dacoromanica.ro

66

El este nascut in zodia leului. Apoi estecrescut de o femeie, care stie ce insemneazafurtunile sufletesti, si, in al treilea rand, elcreste in sunetul tobelor gardei imperiale, care

Duce e de Reichstadt, fiul lui Napoleon I si al MarieiLuiza de Austria, Onand pe genunchi pe Francisc Iosif,viitorul impArat al Austriei, care avea atunci un an de

zile. Fetita este vara sa, ducesa de Salerno

se afla sub ferestrele sale. Este desigur foarteplacut lucru sa cresti in mijlocul sunetului tobe-lor. Exista insa 5i oameni, cari, dei tobosari,

.'r

www.dacoromanica.ro

57

manOncd bataie ceea-ce nu este de loc lucruplacut".

Ei bine, cine ar fi crezut atunci cä, peste 84de ani, copila5u1 Francisc Iosif, care fusese tinutpe genunchi de fiul lui Napoleon, devenit Impa-ratul Francisc losif I, va semna el acel documentnefast, dupä urma cäruia s'a desläntuit cel maimare räsboiu din istoria omenirei?

Impiratul Ferdinand ILa 4 ani dupä moartea prematurä a ducelui de

Reichstadt a incetat din viatä (2 Martie 1835)5i impäratul Francisc I, urmAndu-i pe tron fiulsau Ferdinand I, prost i imbecil, care erarege Ungariei incd din 28 Septembrie 1830.La 14 Iunie 1835, Ferdinand se incoroneaz,a caimpArat al Austriei, la 7 Septembrie 1836 ca regeal Boemiei i la 6 Septembrie 1838 ca rege alLombardiei i Venetiei.

Atins de släbiciune mintalä incO din copilärie,Ferdinand era numai cu numele impärat. Facto-rul diriguitor era tot printul Metternich. Insu-ficienta lui s'a constatat imediat dupd incorona-rea ca rege al Ungariei. Fiind introdus inchestiunile de guvernämant, el asista la 5edinteleconsiliului de mini5tri ca un manechin, caci nuintelegea nimic 5i nu-5i putea fixa atentiuneaasupra nici unei afaceri de stat. Diverse incer-cAri de asemenea naturà l'au dovedit complectincapabil. Singura lui dorintä era sA fie toatälumea multumitd.

www.dacoromanica.ro

58

A 5tiut tatäl säu pentru ce 'i-a ordonat printestament ca sä nu facti si sd nu intreprindä nimicfara a cere si pärerea cancelarului Metternich.Nu este deci de mirare cä in asemenea condi-

Buza habsburgica in secolul al i8-lea : imbecilul itmpAratFerdinand I (1793-1875), unchiul impAratului

Francisc Iosif I

tiuni, säracul Nandl", cum il botezaserä Vie-nezii, cari de-altfel il iubeau, era o simplä päpusein mäinile trinitätii: cancelarul print Metternich,

www.dacoromanica.ro

39

contele Kolowrat ministru de, finante i apoi deinterne) si baronul Kiibeck, presedintele Senatu-lui imperial.

and insa valurile revolutiunei franceze dinprimävara anului 1848, care detronase pe LouisFilip, regele Frantei, si proclamase republica, s'auabätut i asupra capitalei Austriei, soarta impa-ratului Ferdinand era hotärita.

In Martie 1848, Viena era si ea in pragul re-volutiei. Era chestie de zile: cand si cum o saizbucneascä. Si pretextul fu gasit u§or: 13 Martie,ziva nasterii fostului despot", imparatul Iosif II,atat de urgisit odinioara, dar care acum eraidolul masselor in fierbere. In aceastä zi poporulvienez iese in strada, manifesteazä, fluera si a-runca cu pietre in edificiile publice, cerand li-bertate, egalitate i caderea printului Metternich.

In aceeasi zi o delegatie de cetateni rasculatise prezintä la minister ul de externe i prin guratanärului advocat Alex. Bach ii declara lui Me-tternich:

Noi n'avem nimic, Excelenta, cu persoanaD-tale, dar suntem impotriva sistemului de gu-vernamant.

Plebea de afara striga insa sgomotos:Jos cu Metternich! Spanzurati-l! La fell-

nar cu el!Excelenta, iti mai dam ragaz 5 minute,

peste care nu mai garantäml" incheie revolutio-narul Bach sub presiunea strigätelor de afarä alemultimei.

www.dacoromanica.ro

GO

IThzänd furia multimei, printul Metternich de-clarA urmätoarele in fata delegatiei cetätenesti:

DacA D-voastra credeti cä rämänerea meamai departe la conducere pericliteazä bunulmers al monarchiei, retragerea mea nu constituepentru mine nici o jertfä I"

Metternich era virtualmente cAzut, fapt careputin mai tarziu a atras in mod fatal si abdica-rea impäratului Ferdinand I, intämplatä in zivade 2 Decembrie 1848, dupä renuntarea la trona fratelui säu archiducele Francisc Carol in fa-voarea fiului acestuia Francisc losif I.

Fostul impärat a mai trait dupä abdicare incä27 de ani, incetând din viatä la 29 Iunie 1875,in värstä de 82 ani, in Praga.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.

Impiiratul Francisc losif 1La inceputul anului 1848 ideile generoase de

libertate, egalitate. $i frätietate ale revolutiei fran-ceze i$i fac drum si in capitala Austriei. La 15/Vlaiu 1848 revolutia triumfase $i la Viena. Pentruprima oara se recunogea suveranitatea poporuld.Sub presiunea revolutiei $i de teama unei dicta-turi anarchiste, impAratul Ferdinand I $i curteasa se refugiazä la Olmi'Az, in Moravia.

Primul Parlament, intrunit in ziva de 22 Iulie1848 la Frankfurt, fu un fel de turnul Babilonu-lui, un adevarat haos, din cauza elementelor cariil compuneau $i cari n'aveau cea mai mica' ideede ce insemneazd parlamentarism. Din primulmoment a särit in ochii tuturor marea du$mäniedintre Cehi $i Germani.

Urmarea acestor neintelegeri a fost izbucnireacontra-revolutiei la Praga $i Viena, pe care ainecat-o in sánge printul Al/red Windischgraetz,a cärui sotie fusese impu$catä la 12 Iunie, inPraga, de un glont rätäcit, in timpul cdnd priveala o fereasträ manifestatia revolutionarä de pestrazi.

www.dacoromanica.ro

62

Al douilea punct din programul contra-revo-lutiei, dupä sufocarea ei, a fost inlaturarea im-paratului slab de minte Ferdinand I, operatie cares'a §i adus la indeplinire in ziva de 2 Decem-

Imparatul Francisc Iosif I, in primele luni dedomnie 1849)

brie 1848, cu tot ceremonialul cuvenit. FerdinandI abdicänd dela domnie, iar archiducele FranciscCarol, frate mai mic al impäratului Ferdinand I, re-

www.dacoromanica.ro

63

nuntdnd si el la tron in favoarea fiului sau maimare Francisc losif, acesta ja conducerea impe-rinlui in aceiasi zi sub numele de impdratal Fran-cisc losif I.

Tdnär, cäci avea numai 18 ani, si cu o apa-rentä demnitate naturalä, Francisc Iosif, numitin cercurile familiare Franzi, da impresia unuisuveran ndscut. Spre a evita numirea unui re-gent, din cauza minoritatii sale, el fu declaratmajor printr'un ultim decret iscalit de impäratulFerdinand inainte de a abdica. Din clipa aceasta,Francisc Iosif I a domnit 68 de ani, durata pecare in analele Europei a intrecut-o numai Lu-dovic XIV, regele Frantei. Din cei 28 de prese-dinti ai republicei Statelor-Unite, abia 17 insi,la un Ioc, au exercitat malta lor functiune in a-ceastä duratä de timp.

Despotismul impiratului Francisc losif 1

Viata lui Francisc Iosif leagA ca o punte eve-nimentele secolelor XVIII si XIX cu cele dinveacul XX. In anul nasterii sale (1850) fdlfaiainca peste Franta steagul alb al Burbonilor. Im-peiratul Napoleon I fusese unchiul sau prin cdsä-toria lui cu Maria Luiza de Austria si, ca copil,Franzi se jucase pe genunchii regelui RO1llei (du-eele de Reichstadt), rodul acestei casätorii, pen-tru-ca la sfdrsitul domniei sa cufunde cu subma-rinele sale dreadnougt-urile franceze si engleze,iar aeroplanele sä bombardeze orase inamice, vd-rdnd jalea si durerea in atdtea mii de familii.

www.dacoromanica.ro

64

Numai victimele aeroplanelor din Bucuresti, invara anului 1916, cdte blesteme nu vor fi ri-dicat la cer in contra bdtrdnului asasin!

Schimbdri din cele mai mari s'au inregistrat deistorie, in tot decursul lungei sale domnii, atdtin Eutopa, cdt si in Asia si in America. Numai

Archiclucele Francisc Carol, tatAl imparatului FranciscIosif L Tipica buzA habsburgicA este bine pronuntatA

si la acest degenerat.

el, Franzi, a rdmas neschimbat. De 5 ori 'si-aschimbat Franta forma de guverndmant; Italia si

.Germania 'si-au realizat intregirea lor nationald.Numai imperiul austro-ungar, alcätuit ca un mo-

www.dacoromanica.ro

65

zaic din crämpeie de popoare, tinea sa dainuiascaca cea mai mare putere de pe pamänt. Numaiimpar atul Francisc Iosif I, care, ca copil, cu-noscuse barbati de stat purtänd peruci pudrate, acrezut lucru intelept ca la apusul vietei sale sasemneze acel document nefast, care a desläntuitrasboiul mondial.

El se considera drept un cesar. Idolul lui eracesatul Octavian August, care era atot-puternic,atot-$tiutor $i privit ca un zeu, uitänd insd eael, Franzi, traia intr'o epoca, in care puteri mereucresande luptau in contra valurilor regale, pecare in cele din urma le-au $i doborit. Soartainsa l'a pedepsit amar, deoarece, cänd 'i-s'a a-prop iat sfar$itul, a fost cuprins de un presenti-ment puternic cä va fi ultimul dintre cesan.

Imparatul Francisc Iosif I a fost un suveranlipsit de cultura $i mai ales de bun simt politic.In sufletul sail se bateau cap in cap douä conceptiidiferite: de o parte despotismul cel mai feroce5i reactiunea clericalä, mostenite din $coala luiMetternich i a cardinalului Rauscher, iar pede alta parte ideile progresiste ale profesorilorsai Pilgrim, Lichtenfels 0 colonelul Hauslab. Sin-gatele ocupatiuni, in cari se distingea, erau: ea-la] la, dansul $i vänatul.

Principiile sale de guvernämänt au fost "$i auramas totdeauna urmatoarele: Poporul trebue säasculte $i sa se supunä. Monarchal $i consilieriisai pot guverna cum vor voi. Hotärirea incapa-tanata era atributul cel mai important in materie

1. Rusu Abrudeantt 5

www.dacoromanica.ro

Mi

de guvernare si arta de a lovi farä erutare ultimaintelepciune.

Este intr'adevär de mirat cum, condus de ase-menea principii despotiee, a putut domni acestimparat 68 de ani, adied o viata* intreag& mai

Archiducesa Sofia, mama Imparatului Francisc Iosif Ifiica regelui Maximilian I de Bavaria (1805-1872)

ales, inconjurat fiind, cum a si fost, numai decolaboratori mediocri, alesi pe spränceana", casä nu fie el intunecat. In intregul sir de prim-ministri si ministri de externe, pe cari 'i-a avut

www.dacoromanica.ro

67

in acest lung rastimp, nu se gasete un singurbArbat politic superior §i de talent, cum a fostbund-oarä printul Metternich. bleepAnd Cu printuiFelix Schwarzenberg, cu Bar/i, con(ii Buol deSchauenstein 1) i Stadion, Cu Schmerling, cuconfii Rechberg, Beast, Hohenwart i sfdrsindcu con/ele Andrassy, cu con/ele Taaffe, borona!Gautsch, contele Goluchowsky, contele Badeni,con/ele Kalnoky, baromd Aehrenthal, con/eleBerchtold, con/ele Czernin 5i baronul Buriantoti au fost oameni de duzind, farä conceptii largi,

1) Contele Buol von Schauenstein a fost o serie de anicancelar al Austriei. Ca delegat al Austriei, n'a ridicatnici un protest cand congresul pacii dela Paris din 1856,(lupa rasboiul Crimeei, a impus Rusiei sa cedeze Moldoveicele 3 judete basarabene: Cahul, Ismail si Bolgrad, careli fusesera rapite In anul )812, dimpreuna cu intreagaBasarabie, de catre !arad Alexandru I al Rusiei. Mai multchiar, el cerea retrocedarea intregei Basarabii. In schimba fost incontra admiterii .unirii Moldovei cli Muntenia.Contele Buol a avut douà fete : una maritata cu conteleBiome din Viena, tatal contelui Biome, care a luat incasatorie pe printesa Stirbey, fiica printului Dumitru.. tirbey, raposata la Campina, in 1926, in urma unui grayaccident de automobil. A doua fata a contelui Buol a fostmaritata cu contele Coloman Hunyady, general de cavalene si fost mare maestru de ceremonii la curtea impa-ratului Francisc Iosif I. Contele Coloman Hunyady erafratele frumoasei printese Mihail Obrenavici al Serbiei,remaritata, dui:4 asasinarea acestuia, in 1868, cu prinlulCarol d'Arenberg, si tatal contelui Carol Hunyaay, unuldintre cei mai distinsi aristocrati unguri, care a optatpentru cetatenia romand, traind fericit si multumit pepamantul Romaniei Mari (la Sayarsin, in judetul Arad),strain cu totul de once miscare politica, care ii repugna.

www.dacoromanica.ro

68

cari sa satisfaca cerintele vremii $i sa contribueinteun fel sau altul la cimentarea imperiului_Cele 5 constitutii acordate erau numai pe hartie.Bunul plac $i arbitrariul le tineau locul.

Destriimarea imperiului austro-ungar

Timp de 68 ani imperiul austro-ungar n'a fostadministrat, ci vecinic carpacit, pana cand a tre-buit sa se darame, in 1918, din cauza incuriei$i nepriceperii imparatului Francisc Iosif I $i amini$trilor sai. .

Cauza principal& care a condus la destramareaimperiului, a fost lipsa unei politici mijlocii $i deimpacaciune intre elementul maghiar $i celelaltenationalitati ale monarchiei, in special Cehii,Romanii $i Croatii. De unde la 1849, FranciscIosif da frau liber generalului Haynau sa reprimecu ultima energie pe toti generalii unguri, fo$tipartizani ai lui L. Kosuth, care detronase di-nastia Habsburgilor, $i-'$i asigura cu fagaduelimincinoase concursul Romanilor, prin Avrant¡anal, 5i al Croatilor, prin banal Jellacici, cariii $i salveaza tronul, in anul 1867 se da cu ma.-nile legate in bratele Ungurilor, carora le acordädualismul $i imparte astfel monarchia in douäparti distincte. De unde la 1849 situatia Ungu-rilor era tragica, caci erau impu$cati $i spanzuratipe capete ca revolutionari, iar cea a Romanilorera tragi-comicä, caci, dei luptasera $i suferi-sera pentru dragutul" lor de imparat, ei $i

Croatii primeau ca rasplata ceca-ce primisera Un-

www.dacoromanica.ro

6)

gurii ca pedeapsa, imparatul Francisc Iosif I,la 1867, uitänd chiar i lovitura de pumnal ce-'ifusese aplicatä in gal de cAtre ungurul Libényi(15 Februarie 1853), distruge unitatea imperiului

Contele Carol Buol de Schauenstein, fost cancelar alAustriei intre anii 1850-1860 si delegat austriac la congresuldin Paris (1856), in care, dupà rAsboiul Crimei, s'a impusRusiei retrocedarea cAtre Moldova a judetelor basarabene

Cahul, Bolgrad si Ismail.

habsburgic, gratie dualismului acordat de dragulUngurilor. Aceastä spärturd adusd unitätii im-periului austro-ungar a fost primul pas in di-

www.dacoromanica.ro

70

rectia destrdmarii monarchiei, caci a impins fa-tal lucrurile spre rdsboiul mondial. Acest com-promis era doar ideal: Ungaria avea la drepturi50 la sutä, iar la obligatiuni numai 30 la ma!

Sistemul dualistic, conform caruia guvernareaimperiului se baza pe hegemonia minoritatii ger-mane in Austria §i pe hegemonia aristooratiei ma-ghiare in Ungaria, a incoronat victoria Ungurilorasupra imparatului Francisc Iosif, victorie ins&care s'a terminat in 1918 cu prdbuirea monar-chiei habsburgice, cum voiu ardta putin mai jos,

Dela 1848 pánd la 1867 bilantul domniei luiFrancisc Iosif s'ar putea rezuma astfel:

Ingratitudinea cea mai neruinatd ardtatd in-tdiu Romanilor §i Croatilor, cari au luptat inanii 1848 49 ca sa-i salveze tronul amenintat deUnguri, i apoi Tarului Rusiei, Nicolae I, care,tot la 1849, a trimis o armatä de 200.000 Ru5i,sub comanda generalului Paskievici, ca sd dealovitura de gratie ambitiilor ungurqti.

Se §tie cd Tarul Nicolae, care se considera a-pardtorul crestinilor ortodoxi din Orient, decla-rase in Octombrie 1853 rdsboin Turcilor. Cuacest prilej insd Francisc Iosif i ministrul säude externe contele Buol tin s'a atraga atentiuneaRusiei cd inimei lor le este tare scumpa integri-tatea teritoriald a imperiului turcesc! Färd in-doialä, avea mare dreptate lordul Palmerston,mi-nistrul de externe al Angliei, care nutrea o va-ditä aversiune in contra Austriei, cdnd declara,incä la 1851, ea Austria va ulmi lumea priningratitudinea ei".

www.dacoromanica.ro

71

Pierderea Lombardiei §i Venetiei la 1859, apoipierderea provinciilor germane in urma rasboiu-lui cu Prusia din 1866, care, prin tratatul dinPraga, a condus la scoaterea Austriei din Bundulgerman i a confirmat preponderenta Prusiei,prevesteau furtuna $i desagregarea totala de maitarziu.

IP 41.1 ,sitrOW.-

11/11111111 teiro tfioji1/C4-.4iVVIri -.11},, .1 a

Castelul Schönbrunn, de IftngA Viena, resedinta impAratilhabsburgi dela Maria Tereza incoace, care l'a construit

la 1750

ft

O dovada patenta despre lipsa de seriozitate§i de inteligenta a imparatului Francisc Iosif Ine-o da scriitorul Eugen Bagger in recentulvolum intitulat: Franz lose/, eine Persönlich-keits-Studie", aparut in anul 1927.

El spune ca in ziva de 19 Septembre 1867,

www.dacoromanica.ro

72

cand tezaurul austriac, in urma rasboiului cuPrusia, era gol de tot un soiu de vacuum ,se prezintä in audienta la imparatul trei persoanede-odata: preotul Roccatani si colotzelul DelaRosa, italieni, si con/ele de Fresno, spaniol, casä-i destainuiasca un mare secret si sa-i propunain acelasi timp o mare afacere. Secretul era opretinsa inventie a lor, care consta ziceauei in transformarea argintului in aur pur, iarafacerea se reducea la finantarea acestei inventiiprin acordarea sprijinului material de catre im-paratul, care, in caz de reusita, ar lua parte lacastig.

Atat cei 2 italieni cat si spaniolul erau inrealitate niste escroci veritabili. Totusi FranciscIosif le-a dat in parte crezamant si le-a pus ladispozitie pe profesorul Schrlitter ca sä facäexperientele necesare pentru verificarea faimoaseiinventii. In cele din urmä s'a descoperit cä totulse reducea la o indrazneatä escrocherie, care l'acostat pe Franzi suma de 20.000 florini.

Aceasta patanie, necunoscutä pan'acum mare-lui public, constitue desigur Inca o proba a ca-racterului impäratului Francisc Iosif. Dar carac-terul, dupa cum spunea acum 18 veacuri He-raclit, era insasi soarta.

M artir ul !

Daca natura a fost sgarcita cu Francisc Iosifin ceea-ce priveste inteligenta si nobletea sufle-teasca, in schimb fatalitatea 'i-a adus gloria unuimartir.

www.dacoromanica.ro

73

Inteadevar, multi dintre membrii familiei sales'au prapadit unul dupä altul, cazand fie-care

ImpAratul Maximilian al Mexicului, Impuscat In 15 Maiu1867 la Queretaro, si sotia sa Charlotta, moarta acum

2 ani ca nebuna

victima unei morti ingrozitoare. Fratele sau ar-chiducele Maximilian, impins de el ca sä ajunga

www.dacoromanica.ro

74

imparat al Mexicului, este condamnat la moartede partidul republican 5i impu5cat in ziva de19 Iunie 1867 dimpreuna cu generalii sai Mira-mon i Me/a. Sotia sa Charlotia, fiica regeluiBelgiei Leopold I, a inebunit de durere din cauzaaceasta 5i a trait nebuna pan' acum 2 ani inteuncastel langä Bruxelles.

Unicul ski fiu, archiducele Rudolf, se sinu-cide in noaptea de 30 Ianuarie 1889, la caste-lul May erling.

Frumoasa 5i incantatoarea sa sotie, inzpilrii-teas2 Elisabeta, este asasinatl mi5e1e5te de catreanarchistul Luccheni, la Geneva, in ziva de 10Septembrie 1898.

Cumnata sa, ducesa d'Alencon (sora impa-ratesei Elisabeta), arde cu ocazia focului delabazarul de caritate din Paris (strada JeanGoujon).

Archiducesa Iledviga, fiica archiducelui Al-brecht, arde 5i ea din cauza unei lumanari, ras-turnata in momentul cand se imbraca.

Archiducele Wilhelm moare in urma unei cA-deri de pe cal.

Archidu cele Ladislau inceteaza din viata, im-pu5candu-se din gre5ea1d Cu o puga de \Tana toare,pe care voia s'o descarce iar

Archiducele loan Salvaior (Orth) se ineacii lasudul Americei de sud, in Oceanul Atlantic, dim-preuna Cu vaporul ski.

Ungurii spun ca toate aceste nenorociri l'auajuns pe Francisc Iosif in urma blestemului fäcut

www.dacoromanica.ro

75

de con/esa Karolyi, cumnata contelui Ludovic Bat-thanyi, partizanul lui L. Kossuth i fost primministru al Ungariei, care la 1849 a fost im-pu$cat din porunca lui Francisc Iosif, blestemadresat cerului ca, pentru sängele nevinovat vär-sat, impäratul sä fie lovit in tot ceea-ce are elmai scump, in copiii säi, in neamul säu!"

Oare numai acest blestem, e$it din gura uneinobile maghiare, sä-1 fi ajuns pe nenorocitulFrancisc Iosif? Eu cred cä sute $i mii de alteblesteme s'au unit cu cel al contesei Karolyi inacela$i scop.

$i cu toate acestea, la 2 zile dupà tragicamoarte a lui Rudolf, el era sculat la orele 5 dimi-neata $i rezolva diferite härtii la biroul säu, jarcänd i-s'a adus $tirea despre asasinarea sotieisale, a zis:

Nimeni nu stie cät am iubit eu pe aceastä fe-meie! Inteadevär, nici o durere nu mi-a fostcrutata!

Totu$i in aceia$i zi continua sä lucreze la bi-roul sau.

Sentimentul datoriei are ceva eroic Intein-suI", zice Meredith, dar un om liber nu estesclavul nimanui".

Devotamentul supra-omenesc al lui FranciscIosif in indeplinirea datoriei sale era insä expre-sia /ipsei sale de libertate interioarä. Incapabilde a se consola $i usura printr'o izbucnire a du-rerii, el se imbräca in haina unei nesimtiri stoice,se a$42za la masa sa de scris $i se mängäia astfel

www.dacoromanica.ro

76

de crudul lui destin, ceca-ce nu trada pe bar-batul cu suflet mare.

S'ar parea ca atát moartea fratelui sau Maxi-milian, cdt i a lui Rudolf i a impárätesei Eli-sabeta l'au u$urat de o povara.

Impiratul Francisc losif ti räsboiul mondial

Lunga, chinuita i nepriceputa domnie a lidFrancisc Iosif a fäcut inevitabild cea mai marecatastrofä politica a timpurilor moderne: distru-gerea imperiului habsburgic, ultima ramasitä dinmcWenirea lui Carol cel Mare.

Firuncandu-se cu total, gratie dualismului din1867, in bratele Ungurilor, miopul impárat n'aprevazut desnodämántul ce fatal trebuia sä ur-meze. Turbatul 5ovinism unguresc, incurajat deputerea de stat, a de,teptat intr'un mod neobi-cinuit sentimentul national la toate popoarele ne-maghiare, supuse dominatiunei asupritoare a Un-gurilor. Politicei instinctului national a nationali-tatilor nemaghiare, care cre$tea din zi in zi inmod amenintAtor pentru stäpánirea maghiard,tre-

buia sä 'i-se gäseascä un zágaz, pe care el ilcredea asigurat prin cdte-va surisuri sau vizite,cum a fo.st vizita din toamna anului 1896, fa-cutä Curtii regale a Romaniei la Bucure5ti 5i

Sinaia, dar pe care guvernele unguregi II in-telegeau in sensul de a spori nedreptatile §icrimele in contra nationalitatilor nemaghiare.

In acest scop, guvernul unguresc a deschis

www.dacoromanica.ro

77

largi usile inchisorilor, in cari au fost varati inanul 1894 toti membrii comitetului partidului na-tional roman, in numar de 14, pentru faptul cas'au dus la Viena ca sa inmaneze imparatului unmemoriu continand plangerile poporului romandin Transilvania si Ungaria. Delegatia Roma-nilor nefiind primita in audienta, memoriul a

Vizita imparatului Francisc Iosif I la Sinaia, In Sept.1896. Ilustratia infatiseazA, dela stanga la dreapta, pe:principele Ferdinand, regele Carol, regina Elisabeta,Imparatul Francisc Iosif I, principesa Maria si duceleAlfred de Edinburg, tatAl principesei Maria, actuala

noastrà reginA-OduvA

fost trimis in plic inchis curtii imparatesti, care,la randul sal, tot nedesfacut l'a trimis d-ruluiI. Ratiu prin mijlocirea guvernului din Buda-pesta. Acest demers al Romani/or, fiind consi-derat ca o crimä in contra statului, membrii co-

`74,7

Pit

www.dacoromanica.ro

y Membrii coinitetului national roman, cari s'au dus in Main 1892 cu inernorandul in Viena, la,impAratul, faptA pentru care au fost condarnnati in 25 Mam 1894 la 31 de ani inchisoare.

www.dacoromanica.ro

79

mitetului national, in frunte cu presedintele dr. I.Ratiu, au fost trasi in judecata si condamnatitoti in corpore la 31 de ard temnita ordinard (25Maiu 1924). Crima consta in faptul ca in me-moriu sau in memor and se accentua ca politicaguvernului maghiar ameninta existenta nationalaa poporului romanesc.

Dei Romania facea parte din Tripla aliantaInca din anul 1883 si dei impäratul Francisclosif cinstise curtea regala a Romaniei cu vizitalui in toamna anului 1896, totusi guvernele un-guresti continuau a asupri pe Romanii ardeleni,In cari, cu toata alianta, nu mai aveau insa nicio incredere si din acest punct de vedere ne-increderea era reciprocä si simtiau deci abso-luta nevoie de un nou motiv, care sa le dea po-sibilitatea sugrumarii si mai departe a popoare-lor nemaghiare din regatul ungar. Si Ungurii,sovinisti si impulzivi, l'au si descoperit in varaanului 1914: provocarea unui rasboiu, mondialsau nemondial caci asta n'o puteau pre-vedea rasboiu, care, in cazul cand va fi casti-gat de ei, pumnul unguresc va putea Inca celputin 50 de ani sa stranga de gat fiinta natio-nala a Romanilor, Croatilor, Sarbilor si Slova-cilor.

Zis si facut. Regisorii, cari sa puna in scenaaceastä teribila tragedie, au fost gasiti repede inpersoanele a trei conti unguri: contele Tisza,prim-ministru al Ungariei, contele Berchtold, mi-nistru de externe al monarchiei austro-ungare,

www.dacoromanica.ro

b0

$i con/ele Forgack, ef de sectie in acelqi mi-nister. Drama sängeroasa, intämplatä la Sera-jewo in ziva de 28 Iunie 1914, cu asasinareaarchiducelui Francisc Ferdinand, mostenitorul tro-nului, si a sotiei sale ducesa de Hohenberg, fuprilejul bine venit ca tragedia sa" inceapä sA sejoace.

Contele Stefan 'Tisza, fost prim-ministru al Ungariei,care In vara anului 1914 a jucat vabanque" soartaUngariei pe o singur A carte : provocarea rAsboiului

mondial, din care credea cA Ungaria va esivictorioasA

La Viena O la Budapesta räsunau strigatele deräsbunare in contra Sdrbilor si a guvernului dinBelgrad. Batránul $i neputinciosul impArat doreainsä sa träiascä in pace ultimele zile ale vietii

www.dacoromanica.ro

81

sale. Pe un ministru al sail, care in 1913, Cu

ocazia unui consiliu de coroanä, recomanda räs-boiul ca ultima ratiune pentru a esi din crizabalconied, Francisc Iosif il intrerupse:

,,D-ta ai fost vre-odatä in räsbbiu? Eibine, eu am fost si stiu ce insemneaza rasboiul I"

Dar contele Berchtold, acest tip viu al insufi-cientei criminale, impingea din rasputeri pe im-päratul la räsboiu, ajutat la randul säu de con-tele Stiirga, primul ministru al Austriei, careura pe Sarbi ca schismatici si considera räsboiulca singura solutie pentru o rezolvare fericitä aneajunsurilor interne ale monarchiei.

Aproape toti generalii cantau in cor: acum emomentul solutiilor mari! Un singur om era, lainceput, de partea pacii si a imparatului: con-tele Tisza. El lacea pe pacifistul numai intr'atátintru cat nu gasea momentul potrivit, de oa.receconstelatiunea diplomatica nu era favorabilä, iararmata nu era pregatita. In primul rand conteleTisza se temea de Romania, despre care stia ca,dei pe hartie lacea parte din Tripla alianta, infapt ea era partizana Puterilor Antantei si dor-nica de a sari in spateIe Ungurilor, spre a des-robi Ardealul, ceea-ce s'a si intamplat. Primulministru ungar s'a declarat pentru räsboiu numaiin momentul cand s'a convins de concursul mi-litar al Germaniei, lucru care n'a fost greu deloc, intiiliratal Wilhelm fiind avid de a intraintr'o aventura ca a Nibelungilor si preconizandel insusi räsboiul.

I. R ti,u A brtul a i 11

www.dacoromanica.ro

82

ImpAratul Francisc losif I (n. 1830 si m. 1916),diva o fotografie din ultimii ani ai vietii sale

www.dacoromanica.ro

83

In ziva de 6 Iulie 1914, generalal Conrad von1-lölzendorf,eful statului major al armatei austro-ungare, se prezinta in audienta la impäratul §istärue pentru räsboiu.

Egi d-ta sigur de ajutorul Germaniei?"intrebd Francisc Iosif.

Generalul Conrad ii spuse atunci imparatuluicä in acest sens fusese expediatä inainte cu

Contele L. Berchtold, ministrul de externe al Austro-Ungariei, unul din principalii criminali vinovati de

provocarea rdsboiului mondial

cdte-va ore la Berlin o telegrama, la care sez§tepta raspuns.

Daca in räspunsul ce se a§teapta se vaafirma categoric cä Germania va fi de parteanoastra, in acest caz putem declara räsboiu,,Serbiei?" intreaba generalul.

www.dacoromanica.ro

M

In acest caz, da!" raspunse imparatul. EIsovaia.

La 14 Iulie soseste la Viena o scrisoare a im-paratului Wilhelm, in care isi oferea si asiguraconcursul sau. Temerea lui Tisza fiind inlaturata,consiliul de ministri hotataste la 19 Iulie ca fai-mosul ultimatum al contelui Berchtold sa fie in-manat Serbiei la 23 Iulie. Guvernul sarb trebuiasa raspunza in 48 de ore, daca accepta sau nutoate conditiunile ultimatului.

In dimineata zilei de 25 Iulie, generalul Mar-gatti, adjutantul imparatului, inmaneaza suve-ranului sau, la Ischl, o hartiuta, prin care i-senotifica cum-ca baronul Giesl, ministrul Austro-Ungariei la Belgrad, a päräsit capitala Serbiei,negasind suficient räspunsul guvernului sarb.Har-tiuta tremura in mainile batranului imparat, carese aseza pe un scaun si medita adanc asupra gre-lelor si hotaritoarelor cuvinte din cele 3 randuriale hartiutei. Apoi arunca petecul de hartie pemasa si, cufundat cum sta pe ganduri, un sunetmetalic il sperie. Ce se intamplase? I-i cazuserdcele doua inele din degetul al patrulea dela manadreapta si, lovindu-se de o sticla de pe birou,produsesera sgomotul, care il infricase. Putindupa aceasta, el se adresa lui Margutti cu cu-vintele:

Dar ruperea relatiilor diplomatice nu in-semneaza doar numai decal räsboiul!?

Doua zile mai tarziu, la 27 Iulie, contele Berch-told supunea imparatului, spre semnare, decla-

www.dacoromanica.ro

ImpAratul Francisc Iosif I, meditAnd adanc dupAiscAlirea declaratiei de rAsboiu adresatA Serbiei

(28 Iulie 1914)

trupele austro-ungare trebuia sä aiba libertatea dea se mica, ceea-ce, dupa dreptul international,nu se putea decät in urma inträrii in vigoare astarii de räsboiu.

Luand de buna aceastä minciuna, nenorocitul

85

ratia de rasboiu in contra Serbiei, insotita deun memoriu explicativ prin care i-se spunea si omare minciunä, anume ca, dupä informatiile cor-pului IV de armatä din Budapesta, trupele sar-besti ar fi impuscat in ajun, la Kubin (jud. Timis),asupra vapoarelor austriace de pe Dunare. Deci

www.dacoromanica.ro

86

imparat, care era o simpla jucarie in mainile di-plomatilor unguri, iscäli in ziva de 28 Iulie de-claratia de rasboiu in contra Serbiei, care a sifost imediat expediatä la Belgrad, insa cu o sin-gura schimbare: La 29 Iulie, adica cu 24 ore maitarziu, Berchtold trimitea imparatului un nou me-moriu, in care ii spunea ca deoarece nu se con-firma atacul sarbesc dela Kubin, a eliminat dindeclaratia de rasboiu cuvintele sub sanctiuneaulterioarä a Maiestätii Voastre", ca si fraza re-lativa la atacul dela Kubin al trupelor sarbesti.

Acest atac nu se putea confirma, fiindca pestetot el a fost inventat de contele Berchtold, inscopul de a sili pe impäratul sä semneze decla-ratia de rasboiu, care pe urma a fost atat defatalä Austro-Ungariei, dupa cum o si merita cavarf si indesat.

Este interesant de amintit ca asupra rezulta-tului final al räsboiului, Francisc Iosif nu-sifacea nici o iluzie.

Dacii monarchia va fi sd piara, cel putinsii piard ca onoare!" zicea el iiiteo seara Caregeneralul Conrad, dupä inceperea ostilitätilor, iarcand adjutantul general contele Paar 'i-a adusvestea ca. Anglia a declarat räsboiu Germaniei,imparatul a strigat:

Partida noastrd este pierdutd. Noi nu sun-tem duptanii Ami gliei!"

Incetul Cu incetul octogenarul suveran a in-ceput sa se convingä ca mandrul säu imperiu numai lupta pentru existenta sa, ci pentru o scurtäamanare a sentintei de moarte.

www.dacoromanica.ro

Caterina Schratt, fosta artista de talent la Hofburg-theater din Viena, intima prietena a imparatuluiFrancisc Iosif. Traeste si azi in capitala Austriei, in

complecta mizerie

87

Imbatrdnit si amardt, Francisc Iosif I a inchisochii pe vecie, dupd 86 ani de viata, in seara zileide 21 Noembrie 1916, in urma unei duble pneu-

monii, fatä fiind toti archiducii si archiducesele,In cap cu mostenitorul tronului, archiducele Ca-

www.dacoromanica.ro

88

rol, 5i singura prietena a imparatului: artista Ca-tarina Schralt.

Aparitia acestei femei la patul suveranului mu-ribund a provocat urmatorul mic incident: Archi-ducesa Maria Valeria, fiica lui Francisc Iosif,'i-a intors spatele marei artiste vieneze, care seoprise tocmai langa ea. Gestul fiind observatde un functionar dela curte, acesta, sarac Cu

duhul, s'a simtit indemnat sa pofteasca pe biataCaterina Schratt sa paraseasca imediat palatul.In urma acestei duble ofense, cea mai intima a-rnica a lui Francisc Iosif, cu ochii inecati de la-crimi, facu cati-va pa5i sa piece, cand un barbattánar, in uniforma de general, se apropie de ea5i ji oferi bratul. Acesta era archiducele Carol, carepeste cateva minute deveni imparat. Archiduce-sele 5i lacheii priveau cu stupefactie pe mo5teni-torul tronului, conducand pe o d-na, careplangea 5i suspina, la patul imparatului, caretragea sa-5i dea sufletul. Tin sa accentuez caCaterina Schratt, in societatea careia Francisclosif se simtea 5i el om fericit, trae5te inca 5i azila Viena, ducand insa cea mai neagra mizerie.

Chipul cum '5i-a sfar5it viata Francisc Iosif,era simbolul vietii sale. El a murit straits inchingi de diplomatia austro-ungara, victima in-constienta a 5ovinismu1ui maghiar.

Inainte de a fi a5ezat in cavoul bisericii Ka-putinilor, lana inainta5ii sai, corpul imparatuluia fost imbalsamat. Doctorii au incercat insa unprocedeu nou, injectandu-i parafina in vine. Dar

www.dacoromanica.ro

incercarea n'a reu§it, caci intreg corpul s'a um-flat, iar fata nu mai era de recunoscut.

Francisc Iosif Minas credincios i inmoarte. Fiind un simplu cadavru, el s'a opus uneiinovatiuni, pentru-ca dupa imbalsamare nu se-mana mai mult cu fostul imparat.

Aceasta era prima reforma sub imparatul Ca-rol, cel din urma imparat Habsburg, care, dupa

Imparatul Francisc Iosif I, dormind somnul de veci(21 Noembrie 1916)

2 ani, fiind detronat de revolutia soldatilor in-tori de pe front, s'a refugiat in Elvetia cu fa-milia §i cu ceea-se a putut sa ja cu el.

Dinastia Habsburgilor era doborita la pamant.De asta-datä destinul a facut un popas definitiv,curmand ritmul istoric al unei glorii impärätesti,care s'a frant ca prora unei corabii, pe care opandea de mult furtuna.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI.

Impäräteasa Elisabeta

Tänarul imparat Francisc losif I s'a hotärit sase casatoreasca dupä-ce, bine inteles, cunoscusearta de a iubi. Mama-sa, ducesa Sofia, fiica du-celui Maxitnilian de Bavaria, care era o femeiedesteapta si supraveghia cu multa ardoare edu-catia primului ei baiat, ingrijise ca si aceastafazä a vietii copilului ei sä nu fie läsata la ca-priciul intamplarii. Aceastä problema higienicafusese incredintata de marna-sa unei initiatoare",care ocupa un loc destul de important, dar ne-oficial, in anturagiul lui Francisc Iosif. Sarcinainitiatoarei" era intru diva usurata prin faptulca in alegerea femeilor nu juca rol nici nasterea,nici inteligenta, nici frumusetea, el numai o sa-natoasa constitutie animalica. In special fete dindistrictul Krems, locuit de o rasä slavo-germa-nica, solid construitä si cure& erau destinate sacaza in bratele Habsburgului, chemat la o misi-une asa de malta ca cea de impärat. La 20 deani, Francisc Iosif stia bine ce va sä zica pa-tima si chiar excesul amorului.

www.dacoromanica.ro

91

Cisitoria impiiratului Francisc Iosif I

In iarna anului 1851, archi-ducesa Sofia cla7 baluri spre a-si introduce fiul in lume, in ran-dul barbatilor. La varsta de 22 ani, prima dato-rie a unui suveran este sa se insoare, sa aibacopii, urmasi. Pe vremea aceea imparatul Austrieiera cea mai buna partida. Tareviciul Alexandru,fiul Tarului Nicolae I al Rusiei, era insurat decurand, iar printul de Wales, devenit mai tarziuregele Eduard VII al Angliei, era Inca copil. Totastfel si Napoleon III. In plus, Francisc Iosifera socotit printre cei mai bogati suverani aiEuropei.

Unor inclinan i ale acestuia pentru fiica archi-ducelui losil, palatinul Ungariei, le-a pus re-pede capat mama-sa Sofia, care facuse o altaalegere in persoana ducesei Elisabeta, fiica du-celui Maximilian de Bavaria. Acesta avea 5 fete,toate frumoase. Cea mai mare, Elena, era desti-nata, in gandul tatalui sail, pentru Francisc Iosif.

In August 1853, familia ducelui Maximilian,dimpreuna cu toate fetele, vin sa petreaca vara laIschl, ca invitate ale mamei imparatului. Dupa,o saptamana un comunicat oficial anunta deja lo-godna imparatului Cu ducesa Elisabeta de Ba-varia. Francisc Iosif alesese pe Elisabeta, careera pe-atunci cea mai frumoasa printesa dinEuropa: Svelta, cu ochii negri ca mura, un parnegru lung si bogat, ale carui coade cadeau injos peste umeri.

Contesa Kleinmichel, o doamna de onoare dela

www.dacoromanica.ro

92

curtea imperialä a Rusiei, care o cunostea bine,descrie astfel frumusetea Elisabetei:

Era desigur una dintre cele mai radioase fru-musefi, care au existat vre-odata. 0 padure depär negru ii umbrea fruntea si forma o dia-demA in jurul capului. Ochii ei aveau o strälu-

impArateasa Elisabeta, fostA ducesA de Bavaria, ca fatA

cire extra-ordinara si vorba banala ca sträluciauca niste stele, ¡ti da exact impresia, pe care oproduceau 1).

1) Vezi Comtesse Kleinmichel : Souvenirs d'un mondeenglordi. Pag. 45.

www.dacoromanica.ro

93

Ducele Maximilian era insa indignat de putinmagulitoarea apreciere fäcutä fiicei sale mai mari.CAnd insa imparatul 'i-a zis: pe Elisabela saupe nici una!" tatal cedd si binecuväntä tänärafrumoasa pereche.

Nu trebue sä uitam cd si Francisc Iosif erafoarte bine ca barbat: inalt, frumos, cu ochi al-bastri-caprii, cu o mustatd blonda, finä ca md-tasea, insa buzat, ca toti Habsburgii, gratie tareiereditare, care nu iartä. Cu un intelect cam re-dus, tänärul imparat era in schimb harnic sifoarte matinal: la orele 51 2 dimineata, el erain birou si lucra, täind i spänzuränd prinrezolutiile ce le punea pe härtii. El era iute, su-paracios, fära rabdare si fära scrupul. Manierelesale din timpul mesei aduceau de multe-ori antu-ragiul intr'o situatie delicata, chiar desperatd.Francisc Iosif mänca foarte repede; imediat dupaterminarea mesei se ridica, fredona o melodieapoi isi aprindea o tigara, asa ca minitrii, ge-neralii cu suita erau de cele mai multe-ori silitisa se scoale dela masa, flamänzi si indignati.

länd sau bänuind poate uncle defecte aleviitorului ei sot, ducesa Elisabeta, care era ca ofee, ca o zänä din povesti, nu simtea nici o a-tractie fatä de el. Ea declara mamei sale cd nuvrea sä-1 ja, dar inteleapta Sofia ii fäspundea:

Unui imparat nu poti sä-i zici nu!"O, mamá, dacd ar fi un croitor!" ofta Eli-

sabeta.Facea oare acest räspuns aluzie la amorurile

imparatului, ajunse la urechea rdpitoarei prin-

www.dacoromanica.ro

94

tese sau la reaua lui reputatie din cauza sdngeluivarsat in anul 1849, cAnd peste 2000 de fiinte aufost executate pentru pretinse crime politice?

Totusi, dei Elisabeta avea numai 16 primaveri,

ImpArAteasa Elisabeta ca mireasb. (23 Aprilie 1854), dupàun tablou de celebrul pictor Kaulbach ')

casatoria s'a facut, sub presiunea mamei, cu oextra-ordinara pompa in ziva de 23 Rprilie 1854.

1. Acest tablou de mare valoare a fost daruit de tatalElisabetei, ducele Maximilian de Bavaria, contelui Buolde Schauenstein, cancelarul Austriei, cu ocazia casato-riei. Azi se afla in posesia contelui Carol Ilunyady. ne-potul contelui Buol de Schauenstein, mare proprietar incomuna Savdrsin, judetul Arad.

www.dacoromanica.ro

Tara ereditari a impiritesei Elisabeta

Descendenta din vechea dinastie a Wittelsbachi-lor, care a domnit in Bavaria din anul 1180 sipana in 1918, imparäteasa Elisabeta 'si-a acu-mulat si ea o tara ereditara supra-incarcata, care,unita cu cea a Habsburgilor, nu putea sa dea caurmasi decat niste starpituri, fara vlaga si bol-navi.

Cate-va amanunte in aceasta privinta sunt e-dificatoare si vor lamuri cititorul asupra multordrame intamplate in familiile Wittelsbach-ilor siHabsburgilor:

Cum am mai spus, imparateasa Elisabeta eraa doua fata a ducelui Maximilian de Bavar.ia(nascut la 1808 si mort la 1888), din cäsatoriaacestuia cu ducesa Ludovica, fiica regelui Maxi-milian losif I al Bavariei, cu care s'a casatoritin anul 1838 si a avut 8 copii, printre care urma-toarele 5 fete: Elena, maritata cu printul Thurn-Taxis; Elisabeta cu impnratul Francisc losif I;Maria cu printul Francisc, mostenitorul regatuluide Neapole; Matilda cu contele Trani de Neapole§i ducesa Sofia casatorita cu ducele d'Alençon,fiul ducelui de Nemours. Aceasta din urma a ca-zut victima incendiului dela bazarul de caritatedin Paris (strada Jean Goujon).

Pentru o ilustrare si mai convingatoare a lu-crurilor, trebue sa spunem ca Sofia, mama impa-ratului Francisc losif I, era a patra fiica dincele ease ale regelui Maximilian I al Bavariei,

95

www.dacoromanica.ro

96

reputate deasemenea toate prin frumusetea si in-teligenta lor. Sofia, care nu era cea mai putinfrumoasa, era in schimb cea mai desteaptä dintoate. Trei din ele s'au märitat cu regi germani.Cea mai in värstä, Carolina Augusta, a fost a

Dansatoareaportugheza LolaAIontez, amantasa, care l'a costatpierderea tronului

Regele Ludovic Ial Bavariei (n. 1786

si m. 1868) si

patra 5i ultima sotie a imparatului Francisc I,a$a ca Sofia, care se casatorise cu al douilea fiual imparatu/ui Francisc I, adica cu archiduceleFrancisc Carol, fatal imparatului Francisc Iosif I,era sora soacrei sale.

www.dacoromanica.ro

97

Pe de altd parte, Sofia, mama impdratuluiFrancisc Iosif I, era sort Cu Ludovica, mamaimpärätesei Elisabeta, ast-fel cd Francisc Iosif Iera vär primar cu sotia sa. In acelasi timp,Sofia era sord si cu faimosul rege al Bavariei,Ludovic I, care era frate tot de-odatd si cu im-pariiteasa Carolina Augusta, vdduva imparatuluiFrancisc I.

Ludovic I era unul dintre cei mai originalisi mai suciti suverani 'ai timpului sdu. El era unamator pasionat al frumusetii femeiesti. Indatdce vedea pe stradd o femeie frumoasd, el o in-vita la palat si punea pe un pictor al sdu, cu. nu-mele Stieler, sd-i facd portretul, asa cd avea inpalatul sdu o intreagd galerie de frumuseti".In anul 1848, a fost insd silit de revolutia po-porului miinchenez, care se scandalizase de amo-rurile lui compromitätoare cu dansatoarea portu-ghezd Lola Montez, sd abdice in favoarea fiuluisdu Maximilian II, tatäl celor doui regi nebuni aiBavariei: Otto §i Ludovic II, care, cum se stie,s'a inecat in anul 1886 in lacul Starnberg, tit-gaud cu sine la moarte si pe medicul sail per-sonal, d-rul Gudden.

Este lesne de inchipuit la ce tarä ereditard auputut conduce aliantele matrimoniale atdt de fre-cuente intre Wittelsbachi si Habsburgi, unii maidegenerati decdt altii.

Tot in aceastd ordine de idei mai este intere-sant sä amintim cd fratele impärdtesei Elisabeta,ducele Ludovic de Bavaria, a renuntat la dreptul

I. Rusu Abrudeanu 7

www.dacoromanica.ro

98

de mostenire asupra tronului Bavariei ca sa sepoatA casatori morganatic cu artista HenriettaMendel, devenith" baroneasd de Wallersee, §i apoi

Nebunul rege Ludovic II al Bavariei (1845-1886), cares'a aruncat in lacul Starnberg, trAgAnd si inecànd odatàcu dansul si pe medicul sAu, d-rul Gudden, in ziva

de Rusalii 1886

www.dacoromanica.ro

99

cu Antonia Bart, precum §i faptul ca alt printLudo vic de Bavaria, fiul prineului regent Lull-pold, care, ca fiu al regelui Ludovic I, tinealocul celor doui -regi nebuni Ludovic II §i Otto,s'a insurat in anul 1868 Cu archiducesa MariaTereza de Austria, cu care a avut nu mai putindecat 12 copii, o intreaga prasila de degenerati.

Ca toti Wittelsbach-ii de altfel, ducele Maxi-milian, tatal imparatesei Elisabeta, era ì el unexcentric. O dovada: Toti cei opt copii ai sai,daca voiau sä vaza pe tatal lor, trebuia sa-iceara audienta, pe cand ceilalti copii, pe cariavea din flori caci avea i de ao4tia o mul-time intrau la el cand voiau. El iubea muzica§i literatura i a publicat mai multe volume depoesii §i cantece.

Dintre toti cei 8 copii legitimi, ducele Maxi-milian tinea mai mult la Elisabeta, cAci ea impar-t4ea dragostea lui de natura, iubea excursiile

exercitiile corporale, ii placea sa duca o viatasimplä §i afectiona mult animale,le.

Aceasta dragoste MO de animale constituiainsa la multi membri ai dinastiei de Wittelsbachun desechilibru cerebral. Nu a apartinut oareacestei dinastii printesa Maria Tereza, care nucalatorea decat in societatea unei adevarate me-nagerii, din care nu trebuia sa lipseasca pana§oarecele! Un asemenea desechilibru s'a constatat

la imparateasa Elisabeta, care deasemenea nuvoiaja MCA sa fie insotitä de o vaca de rasa, cual carei lapte se spala zilnic pe obrar, spre a-ipasha intact tenul splendid ce-'1 poseda.

www.dacoromanica.ro

100

Fata de sotia sa Ludovica, ducele lYlaximilianse purta intr'un chip extraordinar de delicat 5iprevenitor. El nu indraznea sa-i treaca mäcarpe dinainte 5i ingrijea ca toate pläcerile ei sä-ifie imediat satisfäcute. In schimb, Ludovica nuputea sä uite, chiar la varsta de 60 de ani, ca semaritase sub rangul ei, deoarece ducele Maximi-lian fäcea parte din unja mai tanara a Wittels-bach-ilor. Intr'adevar, ea era fata lui Maximilianlosif I, din gratia lui D-zeu 5i vointa lui Na-poleon I, rege al Bavariei. Cele cinci surori aleei slau märitat: una cu un impärat, trei cu regi5i a cincea era mama unui imparat. Este vorba deregina Hortensia, maritatä Beauharnais, mamaimpliratului Napoleon III.

Cisnicia nouilor disiitoriti

Dar sa ne intoarcem la cäsnicia nouilor casä-toriti: Francisc losif I 5i Elisabeta. Odatä cäsa-torita, n'a trecut multä vreme 5i imparäteasaElisabeta s'a convins cä era cu mult mai cumintedaca s'ar fi calugarit, intrand intr'o manästire,decat sa se dedice indatoririlor de mama. Des-iluziile provocate de sotul ei n'au fost prea mari,fiindcä nici nu s'a gteptat la lucru mare dinpartea lui. Ceea ce o chinuia in primul rand erainsä eticheta dela curte, copiatä dupä modeluldela curtea regala a Spaniei: sa mänance ga 5iga, sä bea a5a, sä se imbrace ga etc., totforme seci, pe cari ea le dispretuia.

Ea ura pompa 5i fastul, care o inconjurau ca

www.dacoromanica.ro

101

Impäräteasä a Austriei. Principala ei preocupareera sä-si menajeze si cultive frumusetea, cu careo inzestrase natura. Avea oroare de bätränete,de ingräsarea corpului si de sbärcirea pielei.

Teama de a imbatrani o Moza adese-ori melan-

ImpArateasa Elisabeta In anul 1864, dupd un tablou depictorul Winterhalter

colicA si deprimatä. De aceea igiena corpului erapreocuparea ei cea mai serioasä. Pentru intre--tinerea frägezimei fetei, purta noaptea o masca

www.dacoromanica.ro

102

umpluta pe dinläuntru cu carne crudä de vitel,iar in timpul fragilor isi infasura fata i gatulinteo pasta de fragi. Dese-ori imparateasa luabag calde de unt-de-lemn de masline, care, dupapärerea ei, contribuiau la mlädierea corpului. Pen-tru a-si menaja talla sveltä, dormea de multe-oripunandu-si pe $olduri bucäti de postav udate inapa $i tot pentru acest motiv bea o mixturä gre-toasa de 6 albusuri de ou cu sare. °data peluna, Elisabeta isi spala extra-ordinar de boga-tul ei par cu spirt, in care punea mai multe ouaproaspete, dupa care il clätea apoi Cu o solutie.desinfectantä. Odata parul spälat $i curatat, im-parateasa imbraca o hainä de matase groasase plimba prin apartamentele sale pana cand seusca. Atentiunea i ingrijirea cu care îi trataparul nu se pot descrie. Pentru a intelege lucrul,este destul sa spun cä Elisabeta stia exact tot-deauna cate fire de pär avea in cap. Dei de ofrumusete rara, imparateasa Austriei avea, la 40de ani, un mare defect: ii lipseau dintii de sus.De-aceea cand vorbea, pentru a-$i masca cusurul,tinea o batista la gura, ast-fel cä trebuia sa fiifoarte atent, ca s'o poti intelege.

Femeia, care indeplinea oficiul de a o friza,n'a väzut-o nici-odata fara manusi, zivanoaptea. Purta unghiile taiate scurt si nu purtainele. Rochiile la brate erau totdeauna scurte,deasemenea si camasile de zi, cari trebuia sa selipeasca pe corp. Vara purta pantaloni de matasetricotatä, iar lama de piele. Corsetele de matase

www.dacoromanica.ro

103

si moiré le comanda la Paris si nu le purta deed2-3 saptamani. Ele n'aveau nici un mecanism infata. Ciorapii de mätase ii comanda la firmaSwears & Wells din Londra si ii purta prinsi decorset.

Lingeria impäratesei Elisabeta era extra-ordi-nar de find si de frumoasä. Camäsile de noapteerau insa simple, dar toate traversate si legatecu panglici de m'atase mauve.

tlisabeta dormea intr'un pat simplu de fier,pe care il lua in toate calatoriile Cu dansa. Nuintrebuinta perne si dormea in pozitie cu totulplana, convinsa fiind ca aceasta influentena inbine asupra frumusetii corpului.

Imparateasa ura parfumurile si intrebuintarealor in apropierea ei era strict interzisa. Nu eraamatoare nici de bijuterii, pe cari nu le purtadecal la serbari oficiale. Singura ei pasiune erauperlele, din care avea o serie de exemplare splen-dide si rare si pe care le ingrijea cu o deosebitaatentiune, tratandu-le cu bai de mare.

Artei de a se imbräca, imparateasa Elisabetaii acorda cea mai mare atentiune si rabdare. A-ceasta era dupa dansa datoria unei suve-rane. Singura femeie din Europa, care, pe vremeaaceea, se imbraca impecabil ca si Elisabeta, eraprinfesa de Wales, devenitä mai tarziu reginaAlexandra a Angliei, sotia regelui Eduard VII.

Este foarte curios faptul cä cu tot gustul finde a se imbräca, cu toatä oroarea de batranetesi cu toata grija minutioasä ce o punea in asa

www.dacoromanica.ro

104

zisa igiena a femeii, Elisabeta simtia o marcatärepulsiune fa tä de eticheta dela curte. Ei bine,acest desgust al ei nu era de loc pe placul per-sonagiilor influente dela curte, cari au inceputsä-i cauzeze suparari 5i critici In sensul 6* nu5tie ce datore5te inaltei sale situatiuni". Inteade-vär, ea uita cä era impäräteasä 5i ce obligatiuniii impuneau acest rang. Ea era impäräteasd, insäfärä aparare. Francisc Iosif, care spusese tatäluiei, cu ocazia insuratoarei, ca sau o va lua pe Eli-sabeta sau pe nici una dintre surori, nu cata-dixea sa-i fa apdrarea in fata campaniei de in-trigi, calomnii 5i ofense, puse la cale chiar desoacra sa, archiducesa Sofia, care fiind forma-listä 5i rea de gura, ambitiona s'o vazd peElisabeta supusä 5i sä-i asculte sfaturile. A5a, deexemplu, sä nu cäläreasca decdt pe cai blänzi 5idresati, iar nu pe cai späriosi 5i sälbateci, decari pänä 5i servitorii se apropiau numai cu mareprecautiune.

Dar Elisabeta nu tinea seamä de povetele soa-crei inräite. Ea lua lectii de cäldrie dela cei maiabili caläreti ai unui circ din Viena, ca 5i dellalti profesori englezi. Aceasta atitudine din par-tea unei impärätese era consideratä ca necu-viincioasä".

Vorba era oare numai de atdt lucru? Cine amai auzit cdnd-va ziceau criticii de o im-päräteasä, care face singurd lungi preumbläri pejos? De o impäräteasa, care, la asemenea preum-blä'ri, poartä rochie scurtä, care permite sä 'i-se

www.dacoromanica.ro

105

vaza picioarele, $i ghete cu tocuri barbatesti?D'apoi vecinica pretentie de a avea o camera cubaie?

Intr'adevar, prima intrebare a imparatesei Eli-sabeta, cand 'si-a luat resedinta conjugalä inpalatul dela Schönbrunn, a fost: Uncle estebaia?" Ei bine, asa ceva nu se gasea nici laSchönbrunn, nici la Hofburg. 0 asemenea stu-pida moda englezeasca" nu era in vigoare lacurtea austriaca si n'a fost nici sub MariaTereza, nici sub. losif II etc. Membrii familiei deHabsburg nu erau atat de murdari, ca sä simtänevoia unei camere cu baie. Aveau probabil altemijloace de a se curati, ceea-ce insa nu intra invederile Elisabetei, care nu s'a lasat pana candnu 'i-s'au instalat doua camere cu baie: una laSchönbrunn si alta la Hofburg.

Cand implinise 17 ani, imparateasa Elisabetaera de o frumusete strälucitoare si impäratul erade fapt amorezat de ea. Totusi din cauza etiche-tei si a intrigilor dela curte, puse la cale desoacrä-sa si alimentate de adjutantul imparatului,generala! conte Granite §i cardinalal Rauscher,n'a domnit chiar dela inceput intre cei doui soti ointelegere cordialä. Nici-odata Francisc Iosif siElisabeta, ca barbat si sotie sau mai bine zisca bärbat si femeie n'au fost o pereche potri-vita. Ca mireasa, ea era tanära, frageda, fru-moasä si copilaroasa si nu putea fi comparata,din nici un punct de vedere, cu carnoasele, ro-bustele si durduliile fete dela Krems, locul de

www.dacoromanica.ro

106

recrutare predilecta a initiatoarelor", destinatesa-1 introduca pe Francisc Iosif in arta de aiubi.

Primul fruct al casätoriei Elisabetei a fost,dupä un an, nasterea unei fetite, Sofia, iar, dupdal douilea an, alta fatä. Soacra isi musca irisabuzele si da din cap, caci, in lipsa unui !Aid,nu vedea asiguratä continuarea in linie directä adinastiei. Din aceasta cauzä se soptea prin Vienaca. imparatul Francisc Iosif 'si-a reluat obiceiu-rile din tinerete si ca intretinea metrese 1). Svo-nul ajunsese si la urechile Elisabetei. Dar ea,mandra si vanitoasä, suferea cu resemnare ofen-sele amoroase ale sotului ei.

La 21 August 1858, lovituri de tun 101 lanum.& anuntau populatiei vieneze ca insfarsitimpärateasa a näscut si un baiat, pe arehiduceleRudolf. Se credea cia cel putin de asta-data soa-cra-sa, Sofia, va fi multumita. Asa ar fi trebuitsa fie. Decat soacra zicea: Fie-care femeie poatesa nascä un baiat, dal= nu fie-care femeie poatesä creased un mostenitor al tronului!" Si intea-devar, soacra, adoptand eticheta curtii spaniole,'i-a interzis Elisabetei sä-si creased singurd co-pilul, incredintand aceastä misiune baronesei ba-vareze Welden, o femeie bine educatä si reli-gioasä, dar care neavand copii, n'avea ces maimica idee de ceea-ce insemneazä cresterea lor.Impärateasa ura din suflet pe aceastä dadacä, caci

1) Vezi Eugen Bagger: Franz loseph, eine PersOnlich-keits-Studie, pagina 9. Amalthea-Verlag 1927.

www.dacoromanica.ro

107

ea voia sa-si creased singura baiatul, mai alesea prima fetitä, Sofia, care deasemenea nufusese sub ingrijirile ei pärintesti, murise dupaun an de zile.

Pribegia impiritesei Elisabeta,

Rtitudinea excesiv de autoritara a soacrei sale,ca si intrigile si eticheta dela curte, pe care nu leputea suferi, au amarit din zi in zi tot mai multpe imparäteasa, care, profitand in iarna anului1860 de o racealä, destul de grava, ce contractase,hotari sä paräseasca Viena si plecä pentru timpmai indelungat in insula Madeira. Din suita ceo insotea in acest voiaj recreator fäcea parte siun tanär si distins ofiter ungur, contele EmericHunyady. Ce s'a petrecut intre acest aristocratungur si impärateasa Elisabeta nu se stie, darfapt este cä contele Hunyady a fost rechemat din.Madeira si ca imediat dupa aceea s'a pus capätbrusc 1) ramanerii mai departe a Elisabetei infrumoasa insula.

Cu toate acestea, si de aci inainte impärateasaElisabeta isi gäsea linistea si fericirea numaiin calatorii. Asa se si explica faptul ca daca eravazuta in insula /Yiadeira, peste o lurid Elisa-beta era la Smyrna, ori in Egipt, sau pe coastaNormandiei si mai tärziu in insula Corfu din Ma-rea Adriatica, unde V-a cladit, ca un alt Odys-seus, pe o inältime pitoreasca, faimosul palat

i) Vezi volumul: Meine Vergangenheit de Maria ba-roneasa Wallersee, fosttt contesa Larisch. Pag. 57.

www.dacoromanica.ro

108

Achilleion. Aid ii placea sa se recreeze in citireaversurilor poetului ei favorit H. Heine i in in-vätarea limbei neo-grecesti, pe care 'i-o predaprofesorul grec dr. Chrisiomanos.

ImpArAteasa Elisabeta in insula Madeira (1860 la easeani dupa cAsAtorie

In toate cdlätoriile ce intreprindea, Elisabetaera de obiceiu insotita de cáte un aristocrat, pre-

A

www.dacoromanica.ro

109

ferat al ei, Cu deosebire magnati unguri. Impd-räteasa Elisabeta nutrea o deosebitä simpatie fatäde poporul unguresc, a cdrui limbd, destul degrea, o invatase la perfectie. Dragostea fata deUnguri ii fusese infiltrara de altfel de catre in-susi Francisc Iosif, care cäzuse cu totul in cap-cana lor, ddnd conducerea intregului imperiuaustro-ungar pe m'aria Ungurilor si a Nemtilordin Austria. Astfel dacd in voiajul la insula Ma-

Contele Iuliu Andrassy, fost cancelar al Austro-Ungarieisi unul dintre cei mai intimi prieteni ai ImpArAtesei

Elisabeta (1823-1890)

deira a fost insotitä de infräcdratul conte EmericHunyady, in Ungaria, la castelul din Gödöllö,avea pe lAngd ddnsa cdnd pe contele NicolaeEszterhazy, cAnd pe contele Elemér Bathyanyi,care trecea drept cel mai frumos bdrbat din Eu-ropa si al carui tatä, contele Ludovic Bathyanyi,fost prim ministru al Ungariei, fusese impuscat

www.dacoromanica.ro

110

la 1849, din ordinul imparatului Francisc Io-sef, ca trddator de patrie. Contele luliu Andrassy,rebel deasemenea la 1848,ceea-ce nu 1-a impie-dicat sá ajunga mai tarziu cancelar al Austro-Ungarieifigura $i el nu mai putin printre intimiiElisabetei. Nu trebue sd scapam din vedereimpärateasa Elisabeta mo$tenise $i ea din mo$i-stramo$i o tara ereditard incärcata i, ca toti de-generatii, era o naturd sensuala $i mai ales dor-nicd de a fi iubitä $i ravnita. Nepoatä-sa baro-neasa Wallersee, fosta contesa Larisch (fiica du-celui Ludovic de Bavaria, fratele Elisabetei), carea fost cea mai intima confidenta a ei, spune(vezi pag. 28 din volumul ei: Meine Vergangen-heit) ca de cand se scula $i pana seara nu se in-teresa decat cum sä faca sa fie mai frumoasä $imai dorità de lume.

O via(c1 filrii dragoste n'ar avea pentru minenici un farmec!" a zis odatd Elisabeta care ne-poatd-sa.

Simpatia ei prea accentuatä fata de aristocratiiunguri, ca $i firea ei esentialmente opozitionista,ii insträinasera Elisabetei multe din simpatiileVienezilor $i ale Austriacilor. Totu$i cand 1$i luare$edinta la Viena de obiceiu rare-ori i pu-in timp $i cand 'i-se povesteau cancanurile

mondene din inalta aristocratie vieneza, ea luatotdeauna apararea eroinelor, ajunse pe gura lu-mei, care le sfartica.

A$a cronica scandaloasa a timpului spune caca ocazia unui ceaiu dat de imparateasa la pa-

www.dacoromanica.ro

111

latul din Schönbrunn, unele aristocrate faceau,din gelozie, aluzii rautacioase la adresa conte-set Clam Galias, care primise din partea aman-tului ei, baronul Rotschild, eful de pe atunci

ImpArAteasa Elisabeta, facand exercitii de cAlarie inanul 1879

al vestitei case de bancd din Viena, un splendidcolier de perle in valoare de un milion coroaneaur. Incontestabil un cadou imperial, care putea

www.dacoromanica.ro

112

ImpArAteasa Elisabeta (n. 1837 si m. 1898) la varstade 35 ani

www.dacoromanica.ro

113

sa destepte invidia colegelor sale din nobilimeametropolei austriace. Se zice ca Elisabeta, pen-tru a curma aceasta esire putin eleganta, a in-tervenit in discutie dg maniera urmatoare:

Vedeti, dragile mele, eu cred ca d-v. sun-teti prea severe in aprecierile ce faceti. Eu vaspun drept: Daca vre-un gentilom ar indraznisa-mi faca mie un cadou In valoare de o ju-

Vederea palatului Achilleion" din insu/a Corfu, loculfavorit de reculegere al Impardtesei Elisabeta, unde

mergea Insotitg totdeauna de profesorul grecdr. Christomanos

matate milion, l'as refuza la sigur. Dar dacami-ar oferi un colier de perle de un milion co-roane, va marturisesc ca as sta pe chibzuri. sin'as sti ce sa fac: s'a' zic: da sau nu! E foarteprobabil d. as zice: da!

I. Rusu Abrudeanu

www.dacoromanica.ro

114

Cdlatoriile in Anglia constituiau nu mai putinun punct de atractie pentru distractia imparäte-sei Elisabeta. Mare amatoare de sportul calarieisi al vdnatoarei, ea mergea dese-ori la vanatoarede vulpi in Anglia si in Scotia, unde deasemeneaavea prietenii solide si intime, 'printre care seciteaza in primul rand cäpitanul scotian Midleton,cunoscut prin lipsa lui de discretiune. Englezulmanca labe de gasca.

In ultimii ani ai vietii sale, imparateasa Elisa-beta petrecea mai ales o !mina parte din timp lapalatul Achilleion din insula Corfu, unde dupa-cea imbatranit si dua-ce ridicase aici o frumoasastatue poetului ei favorit Heinrich Heine, se dedala lectura studiilor filosofice ale lui NietscheSchopenhauer, in societatea profesorului grec dr.Christomattos.

In toate calatoriile sale, Elisabeta pastra in-cognito-ul, land .diferite nume, ca con/esa deHohenembs sau d-na Megaliotis aceasta dinsimpatie pentru profesorul ei de greceste. Insusiimparatul Francisc Iosif era atat de obicinuit cuacest ultim pseudonim, incat cate-odata, cand te-legrafia si el amicei sale intime, artista CaterinaSchratt, gresea si iscalea Megaliotis". Sa fi in-semnat poate o rasbunare din partea lui Fran-cisc Iosif?!

Asasinarea Impiritesei Elisabeta

Mereu in calatorii si ratacind, Elisabeta eraprisoniera destinului ei. Fiind lased in libertate,ea profits de ea. Francisc Iosif nu era tovarasul

www.dacoromanica.ro

115

ei, ci pazitorul sau gardianul destinului ei. Siinca ce gardian! In aceasta calitate, imparatul sepurta ca un gentleman. El ig Meuse socoteala ur-matoare: Daca amor, pasiune i inteligenta nu-iputea da, fiind-ca nu le avea, in schimb se purtaextrem de amabil i de atent cu Elisabeta. Ori-cecheltueli ii traznea prin cap imparatesei sa faca,amabilitatea lui Francisc-Iosif nu cuno5tea mar-gini in aceastä privinta. Nu e vorba, avea i deunde, caci era unul dintre cei mai bogati potentatiai Europei.

Dar zilele 5i anii treceau §i Elisabeta imba-tranea i ea. Din rapitoarea 5i fascinanta frumu-sete de odinioara nu-i mai ramasese decdt trupulei svelt §i maiestuos, gratie unui regim alimentarascetic. A venit insa o zi cdnd a renuntat §i laregimul alimentar i atunci a inceput sa se in-gra§e.

Tragicul sfarit al fiului ei, archiducele Ru-dolf, a distrus'o, dei n'a fost intre ei o dra-goste prea mare. Rudolf fiind crescut ca unstrain intre straini, lipsit de respect, patima5,neincrezator i cu toane, semana in multe pri-vinte cu mama-sa, insa in sens barbatesc mai ac-centuat. In sufletul ei, Elisabeta se temea de Ru-dolf. Totu§i el era copilul ei i evenimentulingrozitoarei sale morti dela Mayerling ea il

considera ca un semn prevestitor de lucruri rele.Soarta se desvoltase a5a, ca, sub loviturile ei,Elisabeta sa caza sdrobita. Totu§i cand i-s'a co-municat vestea tragediei dela Mayerling, ea a ra-

www.dacoromanica.ro

116

mas in picioare, cäci ea a fost aceea, care, Cucapul ridicat, 'i-a adus lui Francisc Iosif primastire a nenorocitei drame intämplate. Nimeni altuln'a indräznit.

Din clipa aceea insä cälätoriile ei päreau färärost si dau aspectul unei armate bätute in retra-gere. Ea nu mai putea sta locului i in fie-carenoapte î5i muta patul dintr'o camera intealta..

Vederea hotelului Beau-Rivage" din Geneva, In caresi-a trait ultimele cupe Imparateasa Elisabeta, si a

cheiului de 1mbarcare, unde a fost asasinata

Renuntase la toate pläcerile afara de una sin-gurä: de a face preumbläri pe jos. Când se pre-umbla, ea era cunoscutä dupä pasii ei miciprivirea-i nervoasä, care ii dau aspectul ca sicAnd ar fugi. Pierzä'ndu-si busola vietii, a cäzutvictima rätäcirilor ei farA de rost, fiind asasinatäla 'Geneva, in ziva de 10 Septembrie 1898, pe

www.dacoromanica.ro

117

cand se imbarca pe un vapor, in fata HoteluluiBeau Rivage, spre a face o excursie de placere pelacul de Geneva. Anarchistul Luigi Luccheni 'i-apus capat vietii printr'o lovitura de pumnal, im-plantat drept in inimä.

Moartea a fost mai miloasä cu ea ca viata.Nefericita impärateasa n'a §tiut nimic ca fuseselovitä si 'si-a dat ultima suflare fait nici o du-rere aparenta.

Impäratul Francisc Iosif 'si-a gasit consolatia,dupa aceasta grea lovitura a soartei, in caminulmodest al d-nei Caterina Schratt, cunoscuta ar-tista dela Burg-theater din Viena. Umbrela sievantaliul Elisabetei au fc-t trirnise de FrandscIosif, ca amintire, impiiriitesei Eugenia, vaduvaimpàratutui Napoleon III, drept recunostinta pen-tru primirea calduroasa ce 'i-se facuse la curteaimperiala a Frantei, in Octombrie 1867, cu ocuiavizitei expozitiei din Paris, unde de alt-fel impa-ratul Austro-Ungariei mersese singur, fall fru-moasa, dar neglijata lui sotie.

Fasta imparäteasa a Francezilor nu s'a pututdecide insa nici-odata sa desfaca pachetul primit,.stiind bine CA avea in fata ei moartea!

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII.

Archiducele Rudolf, mottenitorul tronului,eroul tragediei dela Mayerling

Nenorocitul mostenitor al tronului austro-ungara vazut lumina zilei in ziva de 21 August 1858,

Castelul Laxenburg, de langd Viena, unde s'a ndscutprincipele de coroand Rudolf

in castelul Laxenburg din apropierea Vienei.Extra-ordinar de incarcata tara ereditara, moste-

www.dacoromanica.ro

119

nitä din mosi-strdmosi si augmentatä cu res apärintilor säi imptiratul s Francisc Iosif I siImp.?'" ulleasa Elisabeta l'a destinat inca" din faseuntti sfdrsit tragic.

Rudolf a avut parte de o crestere mai ingrijitádecdt a tatdlui sdu. La varsta de 4 ani inväta 4

Archiducele Rudolf, mostenitorul tronului habsburgic, caadolescent

limbi: nemteste, frantuzeste, ungureste si ceheste.Alai tärziu 'i-s'a dat si studiul limbelor latina sipolond. Dela orele 7 dimineata pdnd la 8 seara,el trebuia sd buchineascd, sä-si apropie vorbireaatittor lirnbi. Fard indoialä, doza era prea mare,avdnd mai ales in vedere organismul sdu slab si

www.dacoromanica.ro

120

pipernicit, pe care, ca sä-1 fortifice, 'i-s'au impuspe deasupra 5i sporturile: cäldritului, inotului,duelului, dansului, tirulgi 5i in plus exercitiile mi-litare.

Ca intelect, Rudolf era bine dotat. Poseda ominte agerd, fantezie vie 5i era dornic de a seinstrui. Sfortäri prea mari nu putea insa sä su-porte. Once abuz de munca il imbolnavea, avOndasupra organismului säu efectul otravei.

C'isiltoria archiducelui Rudolf

Cand a implinit 22 de ani, pärintii sdi, in spe-cial Francisc losif, s'au gändit sä-1 insoare. Secäuta o printesd tOrfarä 5i sdnOtoasd, dintr'o fa-milk domnitoare catolicä. Ea a fost repede gäsitàin persoana prinfesei 5telania, a doua fiicä a re-gelui Leopold II al Belgiei (unja Coburgilor),care era deja inruditä cu Habsburgii: Charlo/la,sotia fratelui lui Francisc Iosif, a nefericituluiMaximilian, impäratul Mexicului, care a fost im-pu5cat la Queretaro, era doar fata regelui Leo-pold I al Belgiei din casOtoria acestuia cu prin-tesa Luiza, fiica lui Ludo vic Filip, regele Franfei.Impärateasa Charlotta a murit nebunä acum 2 aniin castelul Bouchout din Belgia.

Tratativele pentru cäsätoria lui Rudolf cu Ste-fania au fost duse la bun sfOr5it de con/ele Bo-huslav Cito/eh, ministrul Austro-Ungariei la Bru-xelles. Suveranii Belgiei au rämas incäntati depropunerea ce li-se facea, mai ales cä regina Hen-rietta era 5i ea din na5tere archiducesä austriacd.

www.dacoromanica.ro

121

Logodna a urmat färä intärziere. La serbärile or-ganizate Cu aceastä ocazie au asistat, printre oas-peti, si familia ministrului austro-ungar Chotek cucele 2 fiice mai mari ale ei. Una dintre acestea,Sofia, de 12 ani, era subtire, inaltd, cu picioaregroase la glesne si avea o bärbie, care denotacaracter si vointä.

Visa oare atunci aceastä fatd cä peste 20 deani (la 1 Iulie 1900) ea era sä fie sotia altui mos-tenitor nenorocit al Coroanei habsburgice: ar-chiducele Francisc Ferdinand, succesorul lui Ru-dolf?

Cdsätoria archiducelui Rudolf Cu Stefania n'afost insä un menaj fericit. Dupä 14 luni, el seconvinse ca a fäcut o alegere proastä. Nu eraupotriviti de loc la caracter. Ca femeie propriu zisäera insuportabilä, cäci corpul ei, cu toatä higiena,exala un miros, care era antidotul dragostei. Inplus era plictisitoare, pe child sotul ei alergadupà frumos, dupä adevär si dreptate. Ea se in-teresa de mode si de luxul dela curte, pe cand elera preocupat de politica mare in sensul elibe-rdrii lui personale si a omenirei din cAtusele ti-raniei tatälui säu.

Fatä de desgustul traiului din palat, archidu-cele Rudolf se consola la inceput cu munca. Fiindmostenitorul tronului unuia din marile imperii alelumei, el simtea marea räspundere ce apäsa peumerii säi. De aceea trebuia sa invete stiinta siarta de a guverna. Era dornic sd participe la con-ducerea afacerilor de stat. Aid insä se lovea de

www.dacoromanica.ro

122

rezistenta de granit a tatälui sail, care nu numaica nu-i permitea sä se amestece in chestiunile destat, dar nu-i da vote nici mdcar sä ja contact Cupoporul, ci numai cu malta aristocratie si cu ofi-terimea. Francisc Iosif era gelos de fiul sau, cumfusese gelos si de fratele säu Maximilian, pe

Archiducele Rudolf (n. 1858 Si m. 1889) Cu sosia saStefania, flica fostului rege Leopold II al Belgiei

(azi sotia contelui ungur Elemer Lonyay)

care, ca sä scape de popularitatea lui, l'a impinssa accepte tronul Mexicului, care 'i-a fost fatal,caci, cum am spus mai sus, el a fost executat, iarsotia sa a inebunit de durere.

www.dacoromanica.ro

123

Altfel raporturile dintre tatA si fiu erau din-tre cele mai corecte, insA numai in aparentä.Francisc Iosif era exceptional de curtenitor cuRudolf. Dar aceastd curtenire avea caracterulcurteniei dintre impArat si mostenitorul coroanei,iar nu dintre tatA si fiu. Ajuns om in vArstä,Rudolf nu putea, fArA voia tatAlui sAu, sä meargänibear la OperA, sä-si cumpere un bilet $i sä laloc printre poporul de rAnd. El 'trebuia sä soli-cite pArintelui sail pAnA si favoarea de a se foloside loja imperialA.

Ideile politice ale archiducelui Rudolf

FatA Cu aceastä inAbusire a energiei sale, Ru-dolf gäsea refugiu in studiile stiintifice, in spe-cial in geografie si istoria natura/A. Inteadevär,el a publicat mai multe descrieri despre cAläto-riile ce Meuse, precum si o serie de studii indomeniul ornitologiei, fiind totodatA sufletul edi-tiei ilustrate a lucrbrii in mai multe volume asu-pra Monarchiei austro-un gare in vorbe si icoane".

Aceastä activitate nu-i da insä satisfactii per-manente si indestulAtoare. El era desperat cA nupoate indrepta multe scäderi, pe cari le observain administratie, in industrie, comert etc. StiacA aristocratia era obraznicä, lingusitoare si dus-manA reformelor liberale, pe cari Rudolf le doreacu ardoare, tinAnd sä lase sä intre aer nou sicur at in guvernarea imperiului.

Archiducele Rudolf fenomen curios si in-teresant nutrea principii liberale si republicane.

www.dacoromanica.ro

124

El adora Franta, pe care o privea ca patria libera-lismului si a tuturor ideilor generoase si de pro-gres a omenirei. Intr'o scrisoare din 1882, adre-sata arnicului sail Mauricia Szeps, editorul ziaru-lui liberal Neues Wiener Tageblatt, Rudolf seexprima asupra fericitei, bogatei si puterniceiRepublice franceze, care astäzi, abia 12 ani dupäSedan, da dovada nedesmintita ca Republicele inEuropa pot face multe lucruri mari".

In acelasi timp el ura si dispretuia Germania.De-altfel istoricul E. Bagger spune ca chiarmamä-sa ar fi recomandat profesorilor fiului eisa-i dea o educatie cat mai putin germana".Aceastä aversiune rezulta din modul ctun privea elnoul imperiu german, pe care il considera drepto soldatescä prusiank enorm de mare, pusäla indemana unui patriotism de poruncealä sicrescutä pe varful baionetelor". Cauza, pentrucare el ura Germania si in special Prusia, erabrutalitatea grosolana si ingamfata a nationalis-mului german.

Aprecierile fäcute de Rudolf asupra imparatu-lui Wilhelm II al Germaniei, urcat atunci de cu-rand pe tron, si publicate de el in Neues WienerTageblatt sunt extrem de interesante si denotä oprofunda cunoastere a oamenilor. Fiul lui Fran-cisc Iosif scria:

Wilhelm II promite. S'ar pulea foarle upr in-tdmpla ca el sä producd o mare con fuzie In bd.trtuza Europä. El este omul potrivit pentru c4aceva: energic, inclipätanat 4 crezdndu-se pe sine

www.dacoromanica.ro

125

drept cel nuzi mare geniu. Ce vreti mai malt?In cdti-va ani de zile el va aduce Germania instarea, care o merilii!".

Ce bun profet a fost nefericitul Rudolf deHabsburg!

Rudolf era international si se simtea cosmopo-lit. Intr'unul din articolele sale publicate tot inIVeues Wiener Tageblatt, el scria urmatoarele:

Ideia de nationalitate este bazata pe princi-piul animalitatii celei mai obicinuite; ea este asazicand victoria simpatiilor si a instinctului car-nei asupra avantagiilor culturale si spirituale,pe cari le ofera omenirei numai ideia egaLitätiituturor natiunilor, adeca cosmopolitismul.

Politica ce se facea la Viena si la Budapestafa tä de nationalitati il umplea de desgust si elsingur scria, la sfarsitul anului 1882, urmätoa-rele aprecien i despre aceasta politica:

Consider ca un mare regres dusmaniile na-tionale si de rasa g este destul de semnificativCA tocmai elementele cele mai retrograde dinEuropa profeseaza si exploateaza aceste prin-cipii. Vremuri triste si unte ne asteaptä. Ai im-presia ca batrana Europa 'si-a trait traiul siacum se apropie de präbusire. 0 mare si pu-ternica reactiune trebue sä yin& transformärisociale sa se produca, din cari se va naste, cadupa o lunga boala, o Europa cu totul nour.

Catä dreptate si cata prevedere manifesta ne-norocitul mostenitor al tronului austro-ungar inanul 1882! Ce s'ar fi intamplat oare daca unui

www.dacoromanica.ro

126

bärbat cu asemenea veden i progresiste 'i-s'ar fidat putinta sä domneasca? La aceastä intrebareistoricul Bagger räspunde urmatoarele:

Daca 'i-s'ar fi dat posibilitatea sa ja parteactiva la guvernare, Rudolf ar fi putut, poate,sä impunä un program de reforme cu un regimmai dulce $i mai liberal, de necesitatea cart&era deplin convins. Dar pentru el toate usile erauinchise. Predispus din nastere spre melancolie,fostul mostenitor al tronului ajunsese la convin-gerea cä batranul säu tata, care avea o consti-tutie mai viguroasä decat el, ji va supravietui $iatunci el se resemna in fata destinului, care ildesmogenise chiar prin na$tere de dreptul de aguverna.

Privite cu obiectivitate, liberalismul $i republi-canismul lui Rudolf apar ca manifestäri inofen-sive, dei este intru cat-va natural si explicabilea la baza lor sä fi fost $i desperarea cä, dincauza vigoarei de fer a tatalui sau, el nu maiputea ajunge la domnie. In toate aceste idei, MI-päratul si intreaga clicA dela curte, conclusa dearchiclucele Albrecht, invingatorul dela Custozza,vedeau in ele urmele unei nebunii revolutionare.

Nepotrivirea de caracter dintre tata fl fiUPus in fata acestei situatiuni, mostenitorul co-

roanei vedea Ca cu cat trecea vrernea, Cu atat seindeparta $i speranta intr'un compromis al sauCu viata, inteo intelegere Cu tatäl sail, care, prin

.egoismul lui insaturabil, primejclida insasi exis-

www.dacoromanica.ro

127

tenta monarchiei, condamnatä sa dispard din ran-dul statelor europene. Gandul 5i scopul lui Ru-dolf: rasturnarea guvernului conlelui Matte, caredainuia de prea multä vreme, i salvarea Austrieiprin urcarea lui pe tron, se indepärtau din cein ce mai mult din vaga5u1 realizarilor pacinicenormale. Teal säu, dei bdtran, traia inca 5i sa-nätos tun, cum era, ameninta sd .mai trdiascamult, a5a cä nu odatä s'au deschis mintii salenoui posibilitäti: apelal la putere, la torta. A-cestui substrat de gdndire se datora sträduintalui de a-'5i intdri popularitatea in rändurile ar-matei.

Dar anii treceau 5i lasau in urma lor nemultu-miri, nenorociri i desiluzii. Insä5i casa lui Ru-dolf, menajul lui familiar, devenise un infern. Elnu mai putea suferi pe sotia sa i nici macarprivirile ei. Dupa na5terea unei fete 1), Stefaniaa fost nevoita sa se supuna unei operatiuni 5i

Rudolf 5tia cd nici-odatd nevasta-sa nu va maiputea na5te un copil (fie bäiat sau fatä). Darrnai 5tia cä el insusi era bolnav de o board incu-rabila, mo5tenitä dela tatäl sdu 2).

i) Prinlesa Elisabeta, nascuta la 2 Septembrie 1883, simaritata la 23 Tanuarie 1902 cu print:a Otto de Windisch-graetz. Nici aceastä cdsatorie n'a fost fericita, printulWindischgraetz divortdnd de Elisabeta din cauza vietiiei desordonate si desfranate, pe care o ducea cu ofiteriidin garnizoana Laxenburgului.

2) Vezi Eugen Bagger : Franz loseph, eine PersOnlich-heits Studie,. pagina 488, Wien, 1927.

www.dacoromanica.ro

125

Toate aceste imprejurari, atat de hotaritoarein viata unui om, 'i-au agravat melancolia, decare era cuprins, dandu-i o stare sufleteasea dincele mai chinuitoare. Spre a se remonta, Rudolfincepu sa bea si sa iubeascd. Sampania si amo-rul devenisera cei mai buni prieteni ai lui. Elintretinea metrese, ceea-ce nu insemna prea multlucru in vesela si toleranta Viena, dar adormeaintr'insul puterea de muncia, de creatiune. Dan-

A

Locotenentul Geza Mattasich si amanta sa printesa Luizade Coburg Gotha, sotia printului Filip de Coburg Gotha,flica regelui Belgiei Leopold II si sora printesei Stefania,

sotia lui Rudolf de Habsburg

du-se acestei vieti, incepu sd aiba presimtiritriste.

Eu nu voiu domni nici-odata; el (adicätatal sau) nu-mi va da nici-odatd o asemeneaocaziunel" exclama Rudolf de multe-ori catrecumnata-sa Luiza de Coburg, sotia printuluiFilip de Coburg 5i fiica regelui Leopold 11 al

www.dacoromanica.ro

129

I3elgiei, care a fugit pe urma cu locotenental dehusari Gaza Maliasich.

Intr'una din zile, ca ocazia unei vanatoare deursi in muntii Gurghiului din Ardeal, i incon-jurat fiind de o multime de magnati unguri, Ru-dolf, fall nici un fel de introducere, zise de-odatA:

Archiducele Francisc Ferdinand la vánAtoare in muntiiGurghiului, in Transilvania

Eu nu voiu fi nici-odata imparat al Austro-Ungariei, ci acela care vine acolo!

In clipa aceea, prietenii sai, mirati, vedeauurcand seal-He pe archidacele Francisc Ferdi-nand, care de fapt a putut ajunge mostenitor al

I. Rusu Abrudeauu 9

www.dacoromanica.ro

130

tronului, dar imparat nu, omorit fiind la Sera-jewo (28 Iunie 1914) dimpreunä cu sotia saducesa de Hohenberg, fosta fetita de 12 ani aministrului Bohuslav Chotek, care asistase 5i eala Bruxelles, in anul 1880, la logodna archiduce-lui Rudolf cu printesa Stefania.

Tragedia dela Mayerling

In Noembrie 1888, archiducele Rudolf face cu-nostinta baronesei Maria V ecsera, care avea a-tunci 17 ani si era de o frumusete räpitoare: ofiintä fermecatoare, a carei gura regulata si buzerosii ascundeau un sir de dinti mici si albi, iarochii mari, albastri, adumbriti de niste gene trasepar'ca cu penelul, erau strajuiti de niste spran-cene bogate si frumoase. Avea un par lung sinegru, picioare si maini simetrice, iar mersul eiseducator era de o gratie irezistibila.

Cunostinta dintre archiduce si incantätoareabaroneasä a fost inlesnitä de catre conlesa La-risch, nascuta baroneasa Wallersee, nepoata im-paratesei Elisabeta si ruda prin alianta, dupabärbat, si cu familia prinfilor 5tirbey dela noi.Mama contelui G. Larisch era frumoasa prin(esiiElena ,Stirbey, fiica prinfului domnitor Barbu5tirbey. Contesa Larisch purta o deosebitä sim-patie printului Rudolf, care era var cu ea, si candbaroneasa. Vecsera 'i-a destainuit amorul ei pa-sionat pentru Rudolf, n'a facut nici o dificultate

www.dacoromanica.ro

131

ca s'o ajute in planurile sale. Totul se reducea laaranjarea unei intrevederi intre cei doui amorezi,ceea-ce s'a si intamplat peste putine zile, cu o-cazia unui bal (1888) si la care archiducele Ru-dolf nu era deck un simplu invitat, oferindu-i-sesurpriza placuta a unei intalniri cu o tanara sifrumoasa fat& care dorea ferbinte sa-1 cunoasca.

Dela prima vedere, Rudolf a fost cucerit. Els'a aprins asa de puternic dupa Vecsera, care nudorise decat sa-i faca cunostinta, incat uitan-du-si toate obiigatiunile, pe cari 'i-le impuneasituatia sa de mostenitor al tronului, nu traia maimult decat pentru obiectul amorului sau: pen-tru baroneasa Maria V ecsera.

Prietenia dintre Rudolf si inchntatoarea baro-neasä a servit repede ca prilej unui scandalpublic. Thnara fatä nu era destul de discreta siera peste masura amorezata de printul de co-roana, lucru cu care ea se mandrea. Cu ocaziaunei serate in palatul ambasadei germane, prin-tesa $tefania, in vazul intregei aristocratii vie-neze, a tinut sa ofenseze pe frumoasa baroneasa,ceea-ce a sporit si mai mult dragostea dintre ceidoui amorenti.

Familia Vecsera nu era bogata, iar batrana ba-roneasa, grecoaica de origine, näscuta Baltazzi,femeie desteapta si frumoasa si ea ()data, lasalucrurile sa-si faca cursul, nadajduind intr'o si-tuatiune, care ar putea forta pe Rudolf la unpas eroic: la casatorie. Baroneasa Maria Ve-

www.dacoromanica.ro

132

csera 1) era fructul unei legaturi de dragoste amamei sale cu contele ungur luliu Szechenyi.

Daca tallara Vecsera era indragostitä peste ma-surä de Rudolf. acegta, la randul lui, iubea si el

-

!, :'

1

. ' - - , ,,,, 'i. a' -.- `1"4:41;4:*7Lit . , ..._.

o

,.).

-

Printul de coroanA Rudolf in ajunul tragediei delaMayerling

pentru prima °ara serios in viata lui. Iubirea luipentru ea era pe cat de adanca i calda, pe atat

1) Baroneasa Maria Vecsera a mai avut 2 frati, unulcAzut victimA cu ocazia incendiului dela Ringtheater dinViena, unul mort in rAsboiul mondial, precum si o sorA,moartil si ea.

www.dacoromanica.ro

r

133

si de lard sperantd. Ea constituia simbolul in--tregei sale vieti.

Eu nu pot sä am, ceea-ce vreau si dacd vreau,,ceva, nu pot sä am. Cel putin acum vreau säuit, sä uit totull" zicea el in amorul säu desperat.

Baroneasa Maria Vecsera, iubita 0 victima dragosteiarchiducelui Rudolf

Nu trebue sä se uite ca in epoca dramei, ar-chiducele Rudolf era bolnav in adeväratul in-teles al cuväntului, un nevropat, suferind fizi-ceste si moralmente de o epuizare prematurä, care

www.dacoromanica.ro

134

mai era agravan de abuzul stupefiantelor, maiales al morfinei.

Inteo conversatie, pe care a avut-o putine zileinainte de a se produce tragedia dela Mager-ling, cu unul din intimii sal., pe atunci maremaestru de ceremonii la Curtea din Viena, prin-tul de coroana dedea un spectacol ingrijitor des-pre exaltarea, de care era cuprins 1).

Eu sunt pierdut, un om pierdut... da, pier-dut, se vaita el. Sunt bolnav, foarte bolnav, cumult mai bolnav dec.& ai crede... Tani meuimi pretinde sa ma impac cu sotia mea, ceea-ceeste un lucru imposibil, pe vecie imposibil! Eunu mai sunt stapanul vietii mele. Tot ce potsa-ti spun, este ca sunt un om pierdut. Cum amajuns aci, nu pot sa $tiu. Obsesiuni groaznice 'machinuesc zi 5i noapte, ca $i visuri sangeroase $iviziuni abominabile.

Si pe cand interlocutorul sau incerca sä-1 cal-meze, spunandu-i: Exagerati starea Altetei Voa-she, care n'are la baza decat o simpla surexci-tare din cauza vietii condensate, pe care o du-ceti $i pe care doctorul o s'o remedieze, seputea citi de pe fata archiducelui o complectádesnäclejde 5i desperare.

Eu simt ma bine, zicea el, ea este preatärziu. 'Mi-o spune mima mea, mortifican $i

distrusä. Am halucinatiuni teribile $i cand iispun doctorului, el nu gasege sa-mi recomande

i) Vezi : Légendes el curiosités de l' histoire par ledocteur Cabanés, pag. 387.

www.dacoromanica.ro

135

alta-ceva dec.& repaus. Repaus! Ca $i candlini$tea ar fi posibila la un om, ai carui nervisunt complect sdrobiti $i al carui creer ardeca un pahar cu punch. Repaus! Ei ma cred neu-rastenic, pe cand eu $tiu ea sunt nebun! Eun'am nervii bolnavi, ci complect obositi. Imisimt mima $i sufletul distruse, naufragiate... Eusunt un nenorocit inspäimantator!"

Si intr'adevar un minutios examen medical,la care fusese supus apchiducele cu putine zileinainte de drama de catre doctorul Curtii, pro-fesorul Wiederhofer, o somitate medicaid, n'aputut sä constate deck Insta realitate.

Cum s'au desvoltat lucrurile ca sd se ajungala teribila drama dela Mayerling? Asupra acesteichestiuni controversate s'au publicat o serie in-treaga de versiuni, care de care mai fanteziste $imai tendentioase. Nu le voiu cita, nici in$ira aci,dar pentru a pune lucrurile la punct cred inte-resant sä reproduc ultimele versiuni bazate pemarturisiri $i destainuiri facute uncle de oameniseriosi, iar altele de rude $i personagii care auinsotit pe Rudolf la Mayerling in noaptea tra-gediei. Una din aceste versiuni este marturiacontesei Kleinmichel, fosta doamna de onoare laCurtea Rusiei si cu intinse legaturi atat la Curteaimperiala din Viena, cht $i in cercurile diploma-tice din Petersburg si capitala Austriei, marturiepublicata, in anul 1927, de contesa Kleinmichelinteun volum intitulat: Souvenirs d'un mondeenglouti" (Paris, Calmann-Lévy editeurs, 1927).

www.dacoromanica.ro

136

In capitolul XXI al cartii sale, intitulat Ar-chiducele Rudolf", contesa Kleinmichel scrie ur-matoarele:

Ducandu-ma la Roma (pela inceputul lui Fe-bruarie 1889), m'am oprit, intre 2 trenuri, pen-tru cate-va ore, in Varsovia, la marchizul Si-gismund Wielopolsky, care ma invitase la masa.El era insurat cu o prinfesd Monlenuovo, careera nepoata imparatesei Maria Luiza, sotia luiNapoleon I, prin tatal sau, näscut din unirea,,imparätesei cu al douilea ei sot, contele Neip-perg, care primi mai tarziu titlul de print deMonlenuovo. Wielopolsky imi spuse ca primiseingrozitoarea stire a asasinatului archiduceluiRudolf. Nici un detaliu nu era dat in telegrama,care era personalä. Toatä lumea era inmärmurita.

La orele 10 seara, am plecat si de indata ceam trecut frontiera austriacä, in tot parcursuldrumului, am vazut trenul luat cu asalt de cätreofiteri de toate gradele, cari ocupau locurile,spre a se duce la Viena. Emotiunea era la culme.Detaliile succedau detaliilor, unele mai contra-dictorii cleat altele. Singur cuvantul de sinu-cidere nu era pronuntat. Este un asasinat po-litic, povesteau unii, asasinat comis de Franc-masoni. Altii pretindeau contrariul si anume ca,,archiducele, inconjurat totdeauna de Evrei si deziaristi, cäzuse sub loviturile unui fanatic, carevoia sä debaraseze monarchia catolicä de un,,ateu. Unii vorbeau de un sot galos, altii in finede un simplu accident de vänatoare, care fusesedenaturat.

www.dacoromanica.ro

137

Ajunsa la Grand Hotel, in Viena, ma duseiimediat sa väd pe contesa Sofia Benckendorlf,care locuia in acela§i hotel, ;;i o gdsii stAnd devorba cu barbatul ei, atunci prim-secretar (laambasada rusa din Viena), cii contele Petre,,Pahlen i cu baronul Teodor Badberg. Toti erausub lovitura dramei dela Mayerling. Imi po-vestird ca moartea archiducelui era datoritä uneisinucideri §i nu unui asasinat, cd ea ivusese loe

Castelul de vanatoare dela Mayerling, unde s'a intamplatcelebra tragedie

la castelul dela Mayerling, dar ca amanuntelelipseau, pentru-ca emotiunea era de nespus.

A doua zi putui sa mä conving cä detaliileprecise nu erau fixate incä. Faptul era atdt derecent, atdt de nea5teptat, atdt de neprobabil,incdt o versiune oficiala destinatä massei nuavusese incä timpul sä se stabileasca. Aceea§imirare dureroasä cuprinsese strada si societa-tea; fie-care cduta adevdrul 5i comunica rezul-

www.dacoromanica.ro

138

tatele cercetdrilor sale. Chelnerul, care iti aduceadimineata cafeaua, fructarul din colt, dela carecumparai portocale, birjarul, pe care il strigaiin- stradd, coaforul, la care te duceai sd te on-duleze toti povesteau ceea-ce auziserd spu-ndndu-se i toti te intrebau despre ceea-ce stiaitu insuti.

In acea zi am luat masa la printut Lobanoli,ambasadorul nostru (al Rutiei), cu tot persona-Iul sau i Cu consulul general Gubastofi, caredeveni mai tdrziu ajutorul lui lswolsky. In cursulzilei, baronul Aehrenthal, mai tärziu ministru alafacerilor straine si care ocupa atunci modestulpost de secretar particular al contelui Kal-noky (fäcusem de multe-ori exercitii de cäldriecu amdndoui la Petersburg), venind sä ma vazd,imi pdvesti faptele urmatoare:

Archiducele Rudolf se dusese petreacanoaptea la castelul dela Mager cu d-soaraVecsera, care ajunsese acolo inaintea lui. Dupao noapte de dragoste, o omori si apoi s'a sin--ucis. Dar pentru-ce si cum, nu era inca cla-rificat.

Am stat 10 zile lä Viena si am vazut aproapein fie-care zi persoane, care erau totdeauna pri-mite in casa mea la Petersburg, ceea-ce stabiliseintre noi o mare intimitate. Toti erau, prin si-tuatia lor, in putintd de a cunoaste adevärul,pe care il aflau incet-tncet. Gratie istorisiriloracestora, care nu erau tendentioase in momentulacela, istorisiri, pe care le-am putut controla

www.dacoromanica.ro

139

unele prin altele, cred cd am ajuns sä reconsti-tuesc cu detaliile sale veridice acest eveniment,care a dat loc la atdtea controverse.

Aceste persoane erau: prin(ul Lobanoll, amba-sadorul nostru, i membrii ambasadei noastre,toti bine väzuti in societatea vieneza; printalHenric VII de Reuss (ambasadorul Germaniei)si sotia sa, care seara, in ajunul dramei, lua-sera masa la impdralul Francisc conleleNigra (ambasadorul Italiei), unul din prieteniimei intimi, care inainte de a trimite regelui Ita-liei raportul säu despre moartea archiducelui,il citi prinlului Lobanoll in fata mea. Cei douiambasadori i prieteni comparará rapoartele lor,care erau identice. Apoi prinlul Carol Khewen-

amic al archiducelui Rudolf, contele Kal-noky, ministru al afacerilor sträine, si secretarulsäu Aehrenthal, mai tdrziu devenit si el ministrual afacerilor sträine. Numele tuturor acestor per-soane constitue o garantie despre valoarea ju-decätii lor.

Iata acum rezumatul celor ce am aflat atunci:Archiducele Rudolf, fiinta nevropatä, per-

versä, dar totusi gentilont de sentiment vis-a-visde femei, era amorezat de d-soara Vecsera, cd-reia ii inspirase q, mare pasiune. Nevrdnd sätrateze acest amor in aventurä vulgarä si sim-tindu-se vinovat fatd de aceastä tAnärä fatä,pe care o compromisese, se hotdri s'o ia de so-tie. Foarte nenorocit in cdsnicia sa, insurat detanär cu printesa Stefania a Belgiei, el se a-

www.dacoromanica.ro

140

dresä printr'o scrisoare nasului säu, Papa PiaIX, caruia 'if märturisea, printeun apel suprem,toatä drama existentei lui si il implora sä-i

Contele G. Kalnoky (1832-1898), fost ministru de externeal Austro-Ungariei dela 1881 pana la 1895, cand ia luatlocul contele Agenor Goluchowsky, fost ministru plenipa-

tentiar pe langa Curtea regala a Romaniei

www.dacoromanica.ro

141

desfaca ettsatoria cu Stefania, asigurandu-1 caera gata sil renunte la Iron, daca aceasta puteasa usureze deciziunea in privinta careia se a-dresase Sfantului Parinte.

Acesta facu sä astepte mult timp raspunsursail. El veni insfarsit ciar si negativ. Archidu-cele se simti atunci desonorat. El propuse d-soa-rei Vecsera sä moara cu el impreuna dupa onoapte de dragoste. Un valet de camera, pusdinainte in confidentä, aduse pe d-soara Vecserala castelul dela Magerling. Un birjar, cu nu-mele Bratlisch, cantaret popular foarte cunoscut,conduse pe archiduce la castelul de vanatoare.

Aid au Milt toata noaptea. Printul Filip deCoburg, care stia secretul amorului archiduceluiRudolf cu d-soara Vecsera, dar nu si pe acela alsinistrului proiect, le tinu companie. Bratfischle canta tot repertoriul sail si expediat fiind di-mineata, la orele 4, archiducele ii spuse:Tinegata echipajul D-tale pentru maine dimineataiPlec la vanatoare! Aceste cuvinte sunt tex-tuale si fac parte din depozitia lui Bratfisch.

Dupa aceasta, perechia se duse sa se cake.Dimineata, dupa investigatiile facute in urnia,archiducele omori cu un glont de revolver ped-soara Vecsera, o acopen i cu o plapoma dematase, aranja patul si resfira flori peste ea.Inainte de a se culca langa dansa, Rudolf su-nase si fail sa deschida usa, dadu ordin va-letului sail de camera sa le aduca cafes neagrasi sa puna cestile pe masä in odaia de alaturi.

www.dacoromanica.ro

142

Cand auzi cd valetul se departase, dupä-ce adu-sese cafeaua, lud una din cesti, care s'a regasitdupd aceea goalä langa pat. Pe urmä apucä omica oglinda, care s'a gdsit in mdna lui crispatd,cand anturajul patrunse in camera. Archiduceleavea o rana mare la cap.

Detaliu dat de Kalnokg: mama d-soarei Ve-csera, negasindu-si fata nicaeri si auzind ca eaar fi fugit in Hofburg la archiducele Rudolf,pätrunse a doua zi, inlacrimatd, la primad-soarä de onoare a impäratesei Elisabeta, re-clamandu-si fata. Impäräteasa, anuntatä, inträsi intinzand mana doamnei Vecsera, ea ii zise:

Radi e moll si tuca D-voastrei e moarteisi ea. Swami douù mame nenorocite!

Motivele pentru care versiuni diferite circularámai tarziu, dupd plecarea mea din Viena, aufost urmatoarele: Archiducele se facuse vinovatde dubla crimä: de asasinat si sinucidere. Pen-tru aceste fapte trebuia sä fie excomunicat,ceea-ce ar fi fost un oprobriu pentru dinastiaapostolica a Habsburgilor. In afarä de aeeasta,Rudolf n'ar fi putut fi inmormantat la bisericaCaputinilor, unde se odihnesc toti stramosii lui.

Este evident cä adevärul nu era bine sd sespunä si ca trebuia inventatä o legendä, care sanu intunece memoria mostenitorului tronului.Cum versiunea oficiala nu fu stabilita imediat,ddndu-se prin asta timp adevärului sd se ras-pandeascä, imaginatia si-a continuat drumul siin loc de o legenda, au fost mai multe.

www.dacoromanica.ro

143

CAti-va ani dupd aceea, la Karlsbad, am vor-bit cu printul Carol Khewenhfiller §i mai tArziula Paris, cu fratele säu, con/ele Rudolf Khe-wenhfiller, despre aceasta lugubrd drama'amandoui mi-au spus cu tristete: Da, (4as'au petrecut lucran/e!

Afirmatiunile contesei Kleinwiichel, luate dingura unor personagii asa de distinse si in mä-suit de a cunoaste adevärul, sunt de altfel con-firmate si de constatdrile doctorilor, cari au fäcutautopsia cadavrului archiducelui in ziva de 31Ianuarie 1889: doctorii Hoffmann, KundratHermann Wiederhofer. Acestia afirmA, sub semnä-tur5, cA fractura din tampla dreaptà a craniuluiarchiducelui a fost facuta printr'un foc de re-volver, tras de aproape".

Sinuciderea archiducelui Rudolf este confir-matá si de doctoral Cabanés, cunoscutul istoricfrancez, in interesanta sa carte: Légendes et at-riosités de l'histoire", care sustine, ca de altfel

contesa Kleinmichel, cä cei doui amanti aumers la moarte printr'un acord mutual.

Mostenitorul tronului austro-ungar, convingAn-du-w cA nu poate lua in cAsätorie pe Maria Ve-csera, era silit sá rupd o legatur5, care incepeasä devie scandaloasä. Nevropat la exces, aparti-Wind acestei dinastii a Habsburgilor, supusä legiiistorice a degenerescentei, nu vedea alt refugiudecAt in sinucidere, cu singura mftngaere de atrage cu ansul la moarte si pe aleasa inimeisale.

www.dacoromanica.ro

144

Cea mai noui versiune asupra tragedieidela Mayerling

Cel mai nou scriitor asupra Ilabsburgilorin special asupra domniei impäratului FranciscIosif I, Ea gen Bagger, in voluminoasa i docu-mentata sa lucrare, recunoa5te 5i el ca motiv aldramei dela Maerling amorul puternic dintrecele cloud victime nefericite, mai ales cd'nd s'auconvins cd nu le era ingaduit sä convietuiascäimpreunä in aceastd iume, devenitd 5i pentru eivalea plangerii".

Bagger, dupd cercetdrile sale, mai sustine cä esteprobabil ca Rudolf sd nu fi fost impins numai deiubirea-i nenorocitä la desperata lui hotdrire

cu totul din alte motive '5i-a ales acest sfdrsitdupa stdruitoarele insistente ale iubitei sale MariaVecsera, mai ales cánd el '5i-a dat consimtimân-tul ca 5i ea sä moard °data cu el.

Rudolf -- afirmä Bagger '5i-a ridicat viata,fiindcä era obosit de ea; fiind-cd nu mai puteasuporta sà fie legat de o sotie ca $tefania; fi-ind-cd era bolnav in chip iremediabil; fiind-cä elsimtea ca nici-odatd nu se va urca pe tronulHabsburgilor; fiind-cd se convinsese cd tatal sduera mai viguros decdt ddnsul 5i fiind-cä 5tia casinuciderea lui va fi cea mai ingrozitoare lovi-turd i cea mai mare ru5ine, pe care ar putea-oprocura pärintelui sdu. Cu alte cuvinte, el anima,con5tient, corpul säu neinsufletit la picioarele

ca -protest al urei sale neputincioase i caun act de sdngeroasä räsbunare.

www.dacoromanica.ro

145

Dar se pare i aici zace partea cea mai in-teresantä a destainuirilor lui Bagger cà Ru-dolf se virise in niste intrigi politice, pe cari n'aavut nici puterea, nici curajul sä, le ducä la in-deplinire, dar cari amenintau sd se räsbune im-potriva lui.

Ideia cá sinuciderea lui Rudolf avea si unsubstrat politic rezultd de altfel, intre altele, sidin volumul contesei Larisch 1), intitulat: MeineV ergangenheit (Trecutul mea).

1) Con/esa Larisch era fiica ehicelui Ludovie de Bavaria,fratele imparatesei Elisabeta, din casatoria morganaticaa acestuia Cu artista Howie/sr Mendel. Ca fata a primittithil de baroneasa de Wallersee. Pana la tragedia delaMayerling a tost cea mai intima prietena i confidentaa Imparatesei Elisabeta. Pe barbatul ei, con/ele GeorgeLarisch, l'a luat dupá recomandatia imparatesei, care s'aopus la cAstitoria ei cu con/ele Nicolae Esterhazy, desiacesta o iubea. Motivul a fost ca contele Esterhazy eraiubitul Imparatesei si nu voia sA-1 Indeparteze. Dupadrama dela Mayerling, in care ea a fost amestecata Intrucata menajat intalnirile printului mostenitor Rudolf cu baro-neasa Vecsera, contesa Larisch a cazut complect In dis-gratia curtii imperiale. Ea a tacut si a suportat cu resem-nare toate acuzatiile ce i-s'au adus in legAtura cu tragediade la Mayerling. Abia dupa 25 ani i numai dupA ce fiulei George Larisch s'a sinucis In urma lecturei unei cArti,in care se desvaluia rolul jucat de marna-sa in teribiladrama, contesa s'a hotarat sa rupa tdcerea, publicand In1913 asupra acestui trist eveniniment un volum intitulat7recittrel melt (in editura librariei F. Fontane din Berlin).Fortata sA paraseasca Austria, contesa Larisch traesteazi In Statele Unite ale Americei, ca sotia unui modesfermier.

I. 1111,t1 Abluckanu 10

www.dacoromanica.ro

146

Cartea contesei Larisch, apärutä 25 ani dupätragedia dela Mayerling, este o apärare in contraacuzatiunilor ce 'i-se aduceau cä ar fi inlesnit gincurajat amorul lui Rudolf cu Vecsera. Ei bine,in acest volum, din care au apärut pänä azi mai

Contesa Larisch (baroneasd de Wallersee) este fiica duceluiLudovic de Bavaria, fratele imparatesei Elisabeta, maritatdcu contele George Larisch. A fost prima confidentä aimparatesei Austriei 'Jana la tragedia dela Mayerling.Mama sotului ei a fost frumoasa printesd Elena Stirbey,fiica fostului print domnitor al Munteniei Barbu Stirbey 1)

multe editii, contesa Larisch istorise5te urmäto-rul fapt extrem de interesant:

1) Prinpd Barbu . tirby, domnul Munteniei dela 18491856, s'a ndscut in August 1799i a incetat din viataJa Nizza In Aprilie 1869. A avut 5 copiii anume :George Stirbey (n. 1832), fost ministru de externe ; Alexan-

www.dacoromanica.ro

Rudolf complotând In contra tatälui säu

Ea raporteazd c'd in ziva de 27 Ianuarie 1889deci in ajunul misterioasei plecdri la casteluldela Mayerling Rudolf, mostenitorul coroanei,imbrdcat Cu o manta militar'd pOnd sus la bdrbie,spre a nu fi recunoscut, s'a prezentat in cameraei dela Grand Hotel si a rugat-o sO ia in pas-hare o casetä de otel, cusutd intr'o bucatä depostav. El 'i-a märturisit cu aceastd ocazie cdcste amestecat intr'un periculos complot politic.Daca tatd1 sdu, adicä impäratul, ar pune mdnape continutul casetei, el n'ar putea face alt-cevadecAt sd-i semneze sentinta lid de moarte. Ru-dolf 'i-a mai dat indrumarea cd in caz cand elnu s'ar mai intoarce, ca sd-si reja caseta, s'opredea persoanei aceleia, care 'i-ar da parola al-vintelor R. I. U. O.

In contra vointei ei, contesa Lar isch a primacaseta si a ascuns-o. La 14 zile dupd tragediadela Mayerling, a primit o scrisoare, in care era

147

dru .5tirbey (n. 1836), fost de mai multe ori ministru,tatAl actualului print Barbu Stirbey, fost prim-ministruIn vara anului 1927; Dumitru Stirbey, fost senator ;Elena . tirbey, mAritatA cu contele H. Larisch, si AlinaStirbey, mAritatA cu generalul I. Em. Florescu, fost prim-ministru, si apoi cu AIexandru Plagino, fost ministruplenipotentiar al Romftniei la Roma si Londra. Printuldomnitor B. Stirbey era frate cu printul George Bibescu,care a domnit deasemenea In Muntenia dela 1842-1848.Printul Stirbey a fost adoptat de bogatul sAu unchiuStirbey, al cArui nume l'a si luat.

www.dacoromanica.ro

148

rugata ca in acea noapte, la orele 111/2, sa seprezinte in coltul format de Heugasse cu piataSchwarzenberg. Conform instructiei din scrisoare,ea s'a prezentat cu caseta la locul indicat si s'asperiat de moarte cand un strain misterios, im-bräcat cu o manta de postav gros si cu o palärielata 5i moale, 'Asia spre ea. El murmura cuvin-tele enigmatica ale parolei date 5i primeste caseta.Dupa" asta individul isi ridicä pälaria si atunci,stupefiata, ea recunoaste pe arekiducele loan Sal-valor de Toscana, cel mai bun prieten al lui Ru-

Archiducele loan Salvator de Toscana (Iohann Orth) siamanta sa Milly Stubel

dolf. Archiducele ii declara ea Rudolf 'si-a i-dicat singur viata si ii multumeste totodata pen-tru pastrarea vigilenta a casetei, pe care, dacaar fi dat-o imparatului, desigur cä ea n'ar maifi fost disgratiata, ci dimpotriva inaltata la ran-gul de printesa.

D-Ta mi-ai salvat viatal" continua archi-ducele loan, rugandu-o sa nu regrete pe Rudolf,fiindca daca imparatul ar fi pus mana pe har-

www.dacoromanica.ro

149

tiile din caseta, s'ar fi putut intampla si mai rau.Printul de coroana s'a sinucis el singur, iardaca imparatul ar fi stiut toate, datoria lui erasa-si trimitä fiul inaintea consiliului de räsboiusi sa-1 impute ca tradator.

Ah, Doamne!" strigä contesa. Dar ce afacut? S'a gandit el la coroana Ungariei?"

Archiducele da din cap, mi mult pentru a sesustrage interogatoriului contesei Larisch, deve-nitä curioasa. De fapt nu exista nici o dovadadespre un complot unguresc in seqsul de a seurca pe tronul Ungariei archiducele Rudolf. Ade-värat este numai c,ii Rudolf era iubit in Ungaria.Atat e totul.

Daca Rudolf ar fi vrut sa faca vre-o lovitura destat, aceasta n'ar fi avut in vedere numai coroanaUngariei, ci ar fi urmärit scopuri mult mai inalte.Si dovada despre aceasta este corespondenta luicu Mauriciu Szeps dela Neaes Wiener Tageblati,din care rezultä ideia unei dictaturi militare, Caarmata gandea la fel cu el, simtea cu el si stalangä el si cá ultima nadejde trebuia cautata nu-mai intr'o interventie militará. Dar un gandbine cugetat, lui Rudolf 'i-se parea 'ca o fapta in-deplinitä. De aceea gandurile lui nu mai erauganduri, ci visuri curate.

Adevärul adevarat nu se va cumiaste, poate,nici-odatä. El se pare ca zace ingropat in adan-cimele fara fund ale Oceanului Atlantic de pecoasta Americei de Sud, unde a disparut archi-ducele loan Salvalor de Toscana, cunoscut sub

www.dacoromanica.ro

150

numele de lohann Orth, dimpreund cu amanta saMilly Stubel 5i cu vaporul Santa Margherita",inecat intr'o noapte furtunoasd la La Plata, in a-propierea capului Horn. Caseta de otel a luiRudolf, dacä ea a existat cand-va, va fi desigurtot in fundul Oceanului. In altä parte nu exista.

Cdnd 'i-s'a adus de cätre impäräteasa Elisa-beta 5tirea mortii tragice a fiului lor, impdratul -Francisc Iosif a exclamat numai atdt:

A murit ca un croitor!"El se gdndea numai la onoarea lui.

** *

Este interesant de relevat cä, dupä räsboiulmondial 5i mai ales dupä revolutia ce 'i-a urmat,ca o consecintä a debandadei armatei austro-ungare, s'au fAcut prin bibliotecile din Viena nu-meroase cercetäri 5i incercäri in scopul de a segäsi documente 5i probe cu ajutorul cdrora sd sepoatä inlätura välul misterului, care a inconjuratmoartea enigmaticä a printului de coroanä Ru-dolf. Cronica oficiald a tragediei n'a fost publi-catä nici dupä rdzboiu. Tot ce s'a publicat pdndin prezent asupra acestei tragedii, nu oferd niciun punct de pornire. S'a lucrat cu cea mai mareprudentä ca fondul lucrurilor sd rämäe 5i mai de-parte tdinuit.

Dar tocmai aceastä tdinuire dovede5te cd in-därdtul acestui roman de dragoste" s'au desfd-5urat importante evenimente politice.

In ultimul timp literatura asupra tragediei dela

www.dacoromanica.ro

151

Mayerling s'a mai imultit Cu o nouä publicatie,destul de interesantA. Ea contine raportul secretal contelui losif Hoyos, prietenul 5i tovara5u1 devdnatoare al archiducelui Rudolf, partas 5i ella tragedia dela /Auerling. /lust raport a apärutintr'un volum intitulat Das Leben des Kron-prinzen Rudolf", in editura Insel". Autorul pu-blicatiei este baronul Oscar de Mills, fostul 5efal archivei imperiale. Raportul contelui Hoyos,pastrat in actele secrete, contine amänunte asu-pra dramei dela Mayerling, fart sä indice insäcare au fost cauzele ei.

Fait' indoialS, dintre toate volumele apärutepänä azi asupra dramei dela Mayerling cel maiinteresant 5i mai aproape de adevar este al con-tesei Larisch, care, fiind yard bunä cu Rudolf,in stransa prietenie Cu acesta 5i cea mai intimäconfidenta a imp'ärätesei Elisabeta, a cärei ne-poatä era, putea sä 5tie adevärul intreg 5i ne-falsificat. In sensul expunerilor contesei Larischabundä 5i documentata lucrare a americanuluiEugen Bagger, despre care am fäcut amintire inmai multe ränduri.

Din istorisirile contesei Larisch rezulta ciarcä in dosul tragediei dela Mayerling stau urma-toarele douä puternice motive: Primul de ordinsentimental: opozitia neinfrintä a tatalui sau 5i aPapei la casatoria lui Rudolf cu baroneasa Ve-csera, pe care acesta o iubea nebuneste.Al douileamotiv de ordin politic este descoperirea complo-tului, la care s'a inhämat Rudolf cu värul 5i in-

www.dacoromanica.ro

152

timul sau prieten archiclucele loare Savafor deToscana pentru detronarea impliratulai Francisclosif I, a cärui domnie diiinuia de prea multtimp, amenintAnd sii ducd monarchia austro-un-yard si insdsi dinastia in prdpastie, cum dealtfels'a si intdmplat, insd numai dupd 29 de ani deladrama din castelul Mayerling.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII.

Archiducele Francisc Ferdinand

Francisc Ferdinand! Iatä inca unul dintre ceimai nefericiti descendenti ai Habsburgilor, alcdrui sentimentalism bolnavicios a fost rascolit,in vara anului 1909, de frumusetea si inteligentaunei indkjite RomAnce din Ardeal: Melania lo-nesca, fiica notarului G. lonescu din Ciuciu, jud.Aradului, episod interesant si care m'a indemnatsa pun sub tipar volumul de fatä, dandu-mi pri-lejul sä fac tot-deodatä un studiu succint, dartotusi destul de documentat, cred eu, asupra de-generescentei si tragediei Habsburgilor.

Dupti tragica moarte a aceluia, despre care in-susi pkintele sail zicea cd a lizard ca an croi-tor", a fost proclamat subit ca mostenitor al tro-nului archiducele Carol Ludovic, fratele impä-ratului Francisc Iosif I. Acesta incetAnd dinviata in anul 1896, prerogativele de mostenitor alcoroanei habsburgice au trecut asupra fiului skimai mare: archiducele Francisc Ferdinand d'Eslesau mai scurt Francisc Ferdinand.

www.dacoromanica.ro

154

Tinerelea Ili ciísiitoria archiduceluiFrancisc Ferdinand

Ca copil si baiat tanar, noul mostenitor al tro-nului suferise de un inceput de tuberculoza, des-tul de avansatä, si medicii il condamnasera. Prin-tr'o minune a naturei si gratie imor ingrijiri per-manente si de tot minutul, s'a facut bine. Amin-tirea boalei insä 'i-a imprimat un caracter ne-sociabil si rautacios. Simtise ca cei din jurul luiii doreau moartea. Ca om matur avea une-ori teri-bile izbucniri de furie, care indicau o and boarddistrugatoare, ale carei simptome prevesteau oturburare a mintii sau o paralizie generala. Ca-racteristica principala a fiintei lui o formau:lipsa de echilibru, un sentimentalism accentuat sio necumpatare exagerata in fata frumusetii fe-meiesti.

Din tineretea lui merita sa fie mentionat in-cidentul dela Sebenico, in Dalmatia, unde sedusese cu o intreaga sun pe un vas de rasboiu,in inspectie militara. Aici väzdnd un grup de fetedalmatine imbracate in costum national, s'a dusin mijlocul lor si fara multa vorba a sarit la ceamai frumoasa, a strans'o in brate si a sarutat-o,in väzul lumei si a suitei. Habsburgul, cazut infata frumusetii femeiesti, nu se mai deslipea degrupul aträgator 5i numai in urma interventieisuitei sale, care se temea de izbucnirea unui scan-dal, a putut fi dus pe vapor si sa-si vaza dedrum.

www.dacoromanica.ro

Archiducele Francisc Ferdinand, fostul mostenitor alcoroanei habsburgice

www.dacoromanica.ro

154;

Inteligenta archiducelui Francisc Ferdinand eralimitata, dar ascutita i chte-odatd subtild, ca aunui iezuit. Dela stramosul sdu Rudolf II moste-nise un suflet posomorit si pasiunea de a colec-tiona lucruri vechi, iar dela Ferdinand II maniareligioasä, cruzimea si o vointd neinduplecatd.

O probä despre aceastd vointa de fer a dat-oca ocazia cdsätoriei. In anal 1894 Meuse, la unbal al elitei din Praga, cunostinta contesei SoliaCholek, a cincea fiica din fecunda prdsilä de fete,cu care fusese binecuvAntatä cäsnicia tatälui ei,con lele Bohuslav Chotek, ministru plenipotentiarin servicial diplomatic al monarchiei austro-un-gare. Familia Chotek nu era bogatä, in schimbera de obdrsie veche, una din familiile curatslave ale Boemiei, care a supravietuit masacrelorsi colonizfirilor germane, din vremea rasboiuluide 30 de ani. Sofia Chotek nu era frumoasä, erainsä o fatd de rasd: inaltä, bine clädità, cu fi-gura pätratä i osoasd de slay& ochi mari negri

cu un bogat pär cafeniu deschis. Ajunsesedoamnä de onoare la curten archiducesei Isabellade Croy, sotia archiducelui Frideric, cu care 'i-afost häräzit sä ajungd intr'un mare conflict.

Archiducele Francisc Ferdinand iubea aprinspe contesa Chotek in aceIasi timp in care archi-ducesa Isabella plänuia sd-si marite una dinnumeroasele fete cu insusi archiducele FranciscFerdinand, mai ales dupa-ce acesta devenise mos-tenitor al coroanei. Ce desiluzie insä! FranciscFerdinand, in loc sd se alipeascd cu inima de una

www.dacoromanica.ro

157

din numeroasele fete ale Isabellei, el a preferatsi-si aleaga ca viitoare sotie pe d-soara ei deonoare, contesa Chotek, care a fost concediatädin serviciul Isabellei imediat ce s'au vdzut in-cotro merg inclinärile inimei noului mostenitor altronului.

Gonita dela curt,ea archiducelui Frideric, con-tesa Chotek s'a väzut intr'o bund zi alungata pänäsi de pärintii ei, sub presiunea curtii din Viena,fapt, care a indemnat-o sä se refugieze intr'omänästire de augarite din Praga. ArchiduceleFrancisc Ferdinand vine insä s'o vazä la ma.-nästire, o asigurä de neclintita lui dragoste, ca side hotärirea fermd de a o lua in cäsátorie.

ImpAratul Francisc Iosif se opunea insä dinräsputeri la incheierea acestei cäsätorii. Fara säse gändeascä la vechiul proverb roman, care spunecä amorul invinge toate piedicile" (amor omniavincii), färä sä-si reaminteascä cä insusi fiul säu,archiducele Rudolf, s'a präpädit din cauza re-fuzului pärintesc de a-si da invoirea la cäsätorialui cu baroneasa Maria Vecsera, impdratul, casef al familiei de Habsburg, se impotrivea därzla aceastä mesaliantä.

Francisc Iosif spumega de mänie si totusi ne-potul rämänea neinduplecat in amorul si hotä-rirea sa.

Mostenitorul tronului era mult incurajat indragostea lui de ditre implirdleasa Elisabeia, careii tinea urrnAtorul limbaj:

Franz, nu te läsa. Insoarä-te cu femeia,

www.dacoromanica.ro

158

pe care o iubegi! Altfel s'a $tii ca o sa ai copiiuratil"

Chestia acestui mariaj dela curtea lui FranciscIosif luase la un. moment dat proportiile unuimare interes european. Insu-$i impäratul Germa-niei, Wilhelm II, .5i Taral Nicolae II al Rusiei,s'au crezut datori sa intervina pe langa batranulsuveran al lustro-Ungariei ca sa cedeze. Dartotul era in zadar. Incapätanarea Habsburguluiperzista mereu, ca $i scenele penibile dintreunchiu $i nepot. Francisc Iosif voia sa puna odataregula in raporturile familiei de Habsburg, careajunsese un fel de graid al lui Augias. Archiducedupa archiduce se casatoriau cu fete,' care nuerau de rangul lor $i scandalurile se tineau.lant.

Aici rezida motivul, care a prelungit atatavreme lupta dintre imparat $i nepot. Se ciocneaucloud vointe tari. Dar Francisc Ferdinand nuera Rudolf. El era tot a$a de incApatanat ca $iFrancisc Iosif, insa era mai rezistent, mai tat-far.Archiducele, in desperare de cauza, se adreseazaPapei, care intervine prompt. Numai in urma in-terventiadii papale, impqratul se decide in cele dinurmä sa consimta la aceasta casatorie, punandinsa o conditiune grava $i anume ca mo$tenitorultronului sa dea o declaratie scrisa, prin care seobliga ca sotia lui, contesa Sofia, sa nu aiba niciun rol la curtea imparateasca, iar copiii, cari e-ventual vor rezulta din aceasta casatorie, sa nuaibä nici un drept la mogenirea tronului imperial.

www.dacoromanica.ro

Ducesa Sofia de Hohenberg, nascuta contesa Chotekfosta sotie a archiducelui Francise Ferdinand

www.dacoromanica.ro

I 60

Strans cu usa, Francisc Ferdinand fu nevoitsa semneze aceastä declaratie de renuntare, dupäcare abia s'a putut sdvar$i casatoria. In ziva de1 Iulie 1900, Sofia Chotek era sotia viitoruluiimparat al Austro-Ungariei.

Fosta contesä, inaintata acum la rangul de du-res)" de Hohenberg, avea multe insusiri bune: eraenergica, cuminte $i devotatä in ultimul grad so-ului intocmai ca o mama, ca un caine credin-

cios. Avea insa $i defecte: era fara tact, ambiti-oasä $1. vanitoasä, din care cauza, cu ocazia ser-barilor dela curte, toata lumea .era in contra ei,archiducesele ca $i malta aristocratie. Cum eatinea sä aiba intaietate, frecarile erau inevitabile,iar Caiafa, care asmutia pe toatä lumea in contraei, era prineul Montenuovo, puternicul mareol alcurtii imperiale, fiul printului Montenuovo, acelacare a murit nebun $i care, la randul lui, erafructul casatoriei morganatice a Mariei Luiza, adoua sotie divortata a lui Napoleon I, cu con-tele A. Neipperg (Chiorul), devenit Neuberg i peurma Montenuovo.

Cu ocazia unui bal dela curte, ducesa Sofia afost lasatä caraghioasä, farä un cavaler, färä undansator. Rezultatul acestei ofense, pusä la calede printul Montenuovo, fu ca archiducele Fran-cisc Ferdinand $i solia sa päräsirä a doua ziostentativ Viena. libia atunci observa Caiafa caimpinsese lucrurile prea departe. Dupa cateva zileel se duse la palatul Belvedere ca sa-$i cearascuze pentru cele intamplate la bal. Dar n'a avutcinstea sä fie primit.

www.dacoromanica.ro

16r

Priipastia dintre impirat ti noul mottenitoral tronului

In rezumat se poate spune ca insuratoarea ar-chiducelui Francisc Ferdinand cu contesa Choteka avut darul sä alimenteze $i mai mutt räsboialdintre unchiu $i nepot. Vechea stare de lucruridintre monarchal gelos $i egoist $i mo$tenitorulsau nerabdator se inrautätea din zi in zi maimult $i ameninta chiar cu un conflict catastrofal,date fiind caracterele $i temperamentele lor.Amändoui erau infocati catolici, dar pe cdndrancisc Iosif era mai mult un pedant, mo$teni-torul coroanei era un fanatic.

Tot asemenea in politica, pe cand impäratulse multumea sä pästreze status-quo, nepotul sauvoia sä faca tabula rasa. El avea de gänd ca lainscäunarea sa pe tronul Habsburgilor sä taie insistemul de guvernare in vigoare ca $i cum artäia cu cutitul intr'o bucatd de unt. Aceastä di-vergentd de temperament $i de idei dintre unchiu$i nepot se manifesta panä $i cu prilejul vänätoa-rei, singura pasiune, care le era comunä. Intea-devär; pe cdnd Francisc Iosif impu$ca animaleledupä toate regulele vänatului, nepotului säu iiplacea sa le doboare in massä, sä le maceldreascä,In ori-ce loc $i in ori-ce timp, delectändu-se lamirosul sängelui $i la chinurile victimelor sale.

Archiducele Francisc Ferdinand vedea cum sis-temal de guvernare a unchiului säu impingea im-perial la un dezastru inevitabil. El intrezärea nu-

l. Rusu Abrudeanu 11

www.dacoromanica.ro

162

mai doua posibilitati: reorganizare san prabn-ire 1). Recuno$tea insa in acelasi timp ca

Ungurii erau, in ceea-ce privea reorganizarea, ceimai mari du$mani ai ei. Inca in anul 1895 spuneael lui Margalti, adjutantul imparatului FranciscIosif, ca singura salvare a federalismului ar fi onoua constitutie dupa modelul Statelor-Unite aleAmericei de Nord, iar la obiectia lui Margutti ca

Palatul Belvedere din Viena, resedinta archiduceldFrancisc Ferdinand si a sotiei sale, ducesa de Hohenberg.A fost construit lntre anii 1694 si 1724 pentru printulEugen de Savoia, dupà planurile architectului Hildebrand

Ungurii nu s'ar impaca niciodata cu asa ceva $ica o asemenea modificare n'ar putea fi adusa pecale constitutionala, Francisc Ferdinand raspunsecalm:

I) Vezi Eugen Bagger : Franz laseph, eine Perstin-lichkeits Studie, Pag. 535.

www.dacoromanica.ro

163

Aland vom lace apel la forta!"lYlostenitorul coroanei compara situatia impe-

riului austro-ungar cu cea a unui om gray bolnav,cu a unui muribund, a cdrui singurd nddejde descdpare mai putea fi intr'o operatie cesariand, färäirisa ca doctorii sä poatd da asigurari cd pacientqlva fi salvat. In tot cazul, operatia da perspectivaproblematicd a unei vindecari, pe cand, dacd nus'ar face, moartea era sigurd.

Popularitatea lui Francisc Ferdinandprintre Romani

Crescut de Jesuiti, archiducele Francisc Fer-dinand, devenit mostenitor al tronului, a stiutsd se conducd astfel 'neat sa inspire convingereacd va fi °data un bun suveran. Gratie independen-tei sale de caracter, ca si afisdrei unor principiipolitice, care nu erau pe placul Ungurilor, dar su-rideau mult Romanilor, archiducele Francisc Fer-dinand, pe cat era de urgisit de Unguri, pe atatera de simpatizat pand in straturile cele mai dejos ale poporului roman din Transilvania si Un-garia.

Aceastä popularitate printre Romani 1-au fa-'cut-o in special regretatul Aurel C. Popo vici,cunoscutul luptdtor de peste munti, autorul cele-brei Replice" a junimei academice romane dinTransilvania si Ungaria la räspunsul dat de ju-nimea academicd maghiard memoriului studentiloruniversitari din Romania, tiparitd la 1892 in cincilimbi, apoi fostul meu coleg la liceul din Brasov,

www.dacoromanica.ro

1(4

dr. Alexandra Vaida Voevod, ca i alt fost colegal meu la seminarul din Sibiu, dr. MirorrCris/ea 1), devenit episcop ortodox al eparchieiCaransebesului, azi Patriarch al Romäniei i InaltRegent, care, aläturi de regretatul dr. Augustin.Bunea, canonic la Blaj i membru al Academieiromäne (incetat din viatä la 1912), si toti la un.loc erau incä de pe atunci personalitati de marevaza in ochii poporului romänesc si cu cari.compta insusi mostenitorul tronului austro-ungar,cAnd va ajunge impärat, sä lucreze in viitor la in-tärirea dinastiei habsburgice i la imbunätätireasoartei Romänilor de sub sceptrul curtii imperialedin Viena.

Toti acesti patru fruntasi ai vietii politice ro-mänesti din Transilvania si Ungaria aveau labaza simpatiei i atasamentului lor fatä de archi-ducele Francisc Ferdinand urmätoarea convingere:-Mostenitorul tronului, prin urea i educatia lui,trecea atät in ochii Germanilor din Austria, cätsi in cei ai Romänilor din cuprinsul imperiului

i) In luna Septembrie 1889 am fost si eu timp dedouA sAptAmani student la seminarul teologic din Sibiu,unde actualul patriarch si regent era In anul III de teologiesi presedinte al societAtii de lecturA a elevilor seminarului.Student distins i cu prestigiu in fata colegilor sai, teologulCristea se Intrezarea de p'atunci ca va deveni om mare.Eu neputand suporta umiditatea din dormitoarele de a-tunci ale seminarului, l'am pArAsit dupA 2 sAptamani Cumarele regret de a nu fi putut Indeplini ultima dorintA ascumpei mele mame : aceea de a deveni preot in satul meu.natal, Abrud-sat.

www.dacoromanica.ro

165

austro-ungar, ca un om care nutrea o accentuataaversiune in contra politicei de asuprire a gu-vernelor unguresti din Budapesta, ca si impotrivasuprematiei, la care tindeau Ungurii, cu tot maimulta" insolenta, ca s'o obtin8 in conducerea tre-bilor monarchiei austro-ungare.

Aurel C. Popovici, condamnat in procesul Replicei" la4 ani inchisoare, sufletul propagandei printre RomAni apoliticei de federalizare a Austro-Ungariei, s'a nAscut In

1863 la Lugoj si a rdposat in Io Februarie 1917 laGeneva

Cei patru fruntasi ai Romdnilor, de cari vor-bim mai sus, cdp5tasera solide impresii din con-tactul ce il aveau personal din cand in cand cumostenitorul tronului si cu anturagiul curtii sale,

www.dacoromanica.ro

166

cu baromd Rummerskirch, colonelul Bandoll, se-ful cabinetului säu militar, si maiorul-adjutantAlex. Brosch von Aarenan, cum-cä Francisc Fer-dinand era adversarul politicei oviniste si deoprimare a guvernului din Budapesta fatä de na-tionalitatile nemaghiare si ca in general nu puteatolera ingámfarea traditionala a aristocratiei un-guresti. Cu ocazia votärei in 1907 a faimoaseilegi scolare a contelui Apponyi, aparatorul deazi al intereselor optantilor unguri la Liganatiunilor, lege prin care se introducea intoate scoalele románesti studiul obligator sizilnic al limbei maghiare, archiducele FranciscFerdinand a tinut sä asigure pe Romäni, prinorganul episcopului dr. Miron Cristea §i al ca-nonicului dr. Ang. &weer, cum-ea nu va trecemult si vor veni vremuri noui si mai bune", candtoate legiuirile apásätoare vor fi schimbate dinfundament.

Pe de altä parte, se mai atribuia mostenitoruluitronului si intentia de a rupe, cánd se va urca petron, cu sistemul politic si de guvernamänt ce sepractica si care aducea imperiul la marginea pra-pastiei, in care de altfel a si cäzut cu prilejulrasboiului mondial, provocat de nebunia ungu-reascä in combinatie cu grandomania imptiratuluiWilhelm II al Germaniei.

Partizan al principiului de federalizare a po-poarelor din monarchia habsburgicä, care s'a ledea posibilitatea de a se administra si instruisingure in limba lor maternä, avänd diete pro-

www.dacoromanica.ro

167

vinciale si apoi un singur Parlament central laViena, archiducele Francisc Ferdinand, presim-tind par'ca cataclismul ce avea sa se abata in cu-rand asupra imperiului austro-ungar, credea tanumai pe aceasta cale il va putea feri de pri-mejdioase sguduiri interne si sa-,i intareascatronul in fata profundei nemultumiri ce ar fi pro-vocat desigur, mai ales printre Unguri, tradu-cerea in fapt a politicei de federalizare.

Cum, pe atunci, Romanii din Transilvania siUngaria asteptau salvarea si tot binele numaidela aplicarea principiului de federalizare si nicinu indrazneau sa se gandeasca la o politica mairadicalä, ca de altfel si barbatii politici din ve-chiul regat, adica la posibilitatea intregirei nea-mului, deci a infapiuirii Romániei Mari, ai careizori abia incepuse sa se intrezareasca, cam ne-bulos si incert, ce e drept, abia spre sfarsitul a-nului 1913, dupa räsboiul balcanic $i pacea delaBucuresti, fruntasii Romanilor de peste Carpatierau atat de entuziasmati de politica, pe care iifacuse sa creada cä o va urma mostenitorul tro-nului austro-ungar, incat Francisc Ferdinand eraadorat si zeificat de toti intelectualii si masselepopulare romanesti.

Aurel C. Popovici si d-rul Alex. Vaida Voe-vod erau partizanii cei mai infocati ai acestei po-litici, ca unii cari aveau stranse legaturi cu curteaarchiducelui Francisc Ferdinand'. Primul publicala Viena un voluminos studiu sub titlul Gross-Oesterreich (Austria Mare), scotand in relief

www.dacoromanica.ro

168

Dr. Alexandru Vaida Voevod, sufletul politicei defederalizare preconizatd de archiducele FranciscFerdinand, al carui intim si devotat partizan era

www.dacoromanica.ro

169

binefacerile viitorului federalism austro-ungar sise dedä la o intinsa propaganda federalista prin-tr'un jurnal, care aparea la Viena: OesterreichischeRundschau, 5i chiar prin ziarul Reichspost, or-ganul partidului crestin-social al d-rului Lueger,fostul primar al Vienei.

Problema federalismului austro-ungar, gratieacestei propagande inteligente si sustinute, casti-gase partizani chiar si in unele cercuri politicedin Bucuresti, printre cari voiu aminti pe regre-tatii Vial Filipescu 5i Barba Delavrancea.

Mari bärbati de stat ai micei Romanii, mult re-gretatii Ion I. C. Bratiarzu 5i Take lonescu, ca siinvätatul nostru profesor si istoric N. lorga, nuimpartasiau aceasta conceptie, deoarece ziceauclansii nu satisfacea intreg idealul poporuluiromanesc. Si viitorul le-a dat dreptate.

Totusi politica federalistä era imbratisata Cutoata caldura de tineretul ardelean, in cap cuAurel C. Popovici si dr. A. Vaida-Voevod. Numaiasa se si explica dragostea si increderea, pe care,in general, o purtau toti Romanii in mima lorfata de archiducele Francisc Ferdinand pana inclipa asasinarii sale, care, fart indoiala, a lasatun mare gol in multe suflete cinstite, dar credulesi Visatoare ale fratilor nostri de peste Carpati.

Zic credule 5i vistitoare, fiind-ca cine stie daca,traind archiducele Francisc Ferdinand si nein-tervenind rasboiul mondial, tainele viitorului ne-pätruns n'ar fi rezervat Romanilor din monar-chia austro-ungara o noua serie de crude si amare

www.dacoromanica.ro

170

cleceptiuni chiar din partea prea iubitului lorFrancisc Ferdinand, devenit odata impärat alRustriei 5i rege al Ungariei! Cine 5tie, dacä chiarincercand sä realizeze indräznetul säu plan po-litic, noul impärat n'ar fi fost constrans sa deainapoi in fata opozitiei turbate a Ungurilor saupoate chiar sub mirajul unui eventual consimti-mant din partea aristocratiei maghiare in sensulca contesa Chotek, casätorita morganatic cu.Fran-cisc Ferdinand, sä fie recunoscuta intr'o !Duna

zi ca veritabilä regind a Ungariei, iar copiii lorsa aibä dreptul pragmatic la mo5tenirea tronuluiungar?!

Cate sacrificii" nu face un bun parinte pen-tru... copiii lui!

De-altfel boala, care rodea intreg organismulimperiului austro-ungar fiind veche 5i avansata,facea pe Francisc Ferdinand sa-si schimbe 5i elideile politice cu uprinta cu care i5i leapadäomul cama5a. Astfel el renunta intrio buna zila principiile sale federaliste, pentru-ca sä deviede-odata partizanul trialismului in sensul caSlavii din sudul Austriei, cu Bosnia, Hertego-vina 5i Croatia ca punct central, s'a alcatuiasca altreilea regal, egal indreptatit cu Austria 5i Un-gana. Prin aceastä impärtire, credea el, s'ar con-trabalansa influenta Ungariei. Pe de alta parte,el mai era de parere cä intru cat Slavii din su-,dul monarchiei i5i vedeau indeplinirea idealuluilor numai in regatul Serbiei, toti &Arbil din Bal-cani, in cazul infiintarii unui stat jugo-slav sub

www.dacoromanica.ro

171

domnia Habsburgilor, ar vedea cu ochi buni, baar fi chiar veseli, ca sub anumite conditiuni säse incorporeze si ei in marele si fericitul im-periu al Habsburgilor".

Mai tdrziu el credea cä aceastä conceptie s'arputea aplica si Romftniei, lansand ideia ca Firdea-lul sd se anexeze Romdniei, pentru-ca apoi, laun moment dat, Romdnia sd se incorporeze substeagul Habsburgilor, ca stat vasal, cam in sen-sul raporturilor dintre Bavaria si imperiul german.

Nu voiu omite de a aminti aci cà aceastd abe-ratie politicd a fost imbrätisatd cät-va timp side unii fruntasi romdni din Ardeal, cari insd,convinsi fiind de barbatii politici din vechiul re-gat cd acest sistem politic nu corespunde idea-lului national al tuturor Romdnilor i ca el nici nuva putea fi realizat vre-odatd, räspundeau cd einu fac decdt sd chioreascd" pe cei dela Viena,ca i cAnd acestia ar fi fost asa de prosti ca s'anu observe manevra.. Dintre oamenii politici aivechiului regat unul singur impartdsea aceastd.aberatie: faimosul C. Stere.

Volumul de MO neurmärind sä provoace po-lemici inveninate, md opresc aci. Adevärul isto-ric in aceastd privintä se cunoaste azi pe deplin,ca i numele nesocotitilor de pe ambele versanteale Carpatilor, cari ar fi fost dornici sd vazd,.in locul Romdniei Mari de azi, o altä hibridä for-matiune de stat sub domnia putregäitä a Habsbur-gilor.

www.dacoromanica.ro

172

Deosebirea de conceptii dintre nepot f i unchiu

Dar pentru ducerea la indeplinire a unor ase-menea vaste si mar* planuri de regenerare amonarchiei austro-ungare, archiducele FranciscFerdinand trebuia sä compteze si cu opozitia oli-.garchiei maghiare, a carei infrangere era o con-ditie sine qua non.

De-altfel ura in contra Ungurilor il obsedamereu pe Francisc Ferdinand. Intr'una din zilemostenitorul tronului se exprima astfel, Care an-turagiul sau, la adresa Ungurilor:

A fost desigur o mare lipsa de gust dinpartea acestor domni ca sä se abata prin Eu-ropal

El nu putea pricepe pentru-ce unchiul sat, avea.asa frica de Unguri, cari nu au altd-ceva decatmustati!" El, care era apdratorul autocratiei ca-tolice din secolul XVII, cerea introducerea vo-tului universal numai .pentru-ca il socotea sin-gurul mijloc, prin care se putea pane fräu aristo-cratiei maghiare.

Toate aceste aprecien i si idei ale lui FranciscFerdinand erau considerate insä de unchiul säu,impäratul Francisc Iosif I, ca niste simple eresiiscoase din noaptea Walpurgilor. Batränul impa-rat avea oroare de nepotul sail, fiind-cä acesta nuse jena ca, chiar in prezenta lui, sä-si exprimeliber principiile si capriciile sale. Din aceastacauza adese-ori se petreceau scene teribile intre

.ei. Cu o ocazie, Francisc Ferdinand a strigatcatre unchiul säu:

www.dacoromanica.ro

173.

Eu n'am nici atata influenta cata are celdin urma lacheur

Cata vreme traesc, nu permit nimanui säse amestece in afacerile de guvernämant!" re-plica impäratul, provocand pe nepotul sau sa-idea räspunsuri ca acesta:

Foarte bine, numai nu trebue sa uiti ca eusunt acela, care va trebui sä platesc oalelesparte de D-tal"

Din cauza acestor certuri, cu toatä tena:itateaneinduplecatä, cu care se agäta de putere, pecare o credea incredintata mainilor sale de proniadivinä, impäratul Francisc Iosif s'a gandit incloud randuri, dupa anul 1900, sä abdice. Dars'a stapanit, motivand:

Daca asi avea un bäiat, caruia sa-i pot in-credinta tronul, poate; acestui nebun periculosinsä nici-odatä!" 3).

Abia in anul 1906 a izbutit Francisc Fer-dinand sa dea o lovitura: sa inlocuiasca pe ge-neralul Pitreich, ministrul de räsboiu, si pe gene-ralul Berk, eful statului major, cu generalulConrad von Hoetzendorh un om devotat al sail.Din acest moment, mostenitorul tronului uza de o.influenta nemärginitä in toate chestiile care pri-veau armata.

Portile puterii guvernamentale ii erau insa in-chise, pentru-cä batranul Francisc Iosif traia

1) Vezi Eugen Bagger : Franz loseph, eine Persdn-lichkeits Studie. Pag. 537.

www.dacoromanica.ro

174

nu da cheile nimanui. Totusi indirect, gratie in-riurirei pe care o avea in armatd si prieteniei salecu imparatul Germaniei, Wilhelm II, precum sisprijinului acordat de partidul anti-maghiar si

Generalul Conrad von Hoetzendorf, seful statului majoraustro-ungar si unul dintre principalii vinovati ai

provocArii rAsboiului mondial din varaanului 1914

anti-semit al crestinilor sociali, 'i-a succes luiFrancisc Ferdinand sa cästige si influentd po-liticA, care era insd foarte periculoasd in ceea-ce

www.dacoromanica.ro

175

privea pe imparatul, fiind-cd era absolut fardnici o rdspundere. Cate-odata influenta politicaa archiducelui venea in conflict fdti$ cu imparatuI.Incepuse sä se vorbeascd de un guvern invi-zibil". Insug primul-ministru al Austriei, ErnestKörber, a strigat °data:

Ficum n'avem numai trei parlamente, ciavem $i doui imparati!"

Deosebirea de idei, de temperament $i de ca-racter dintre acesti doui Habsburgi, cari de faptse urau reciproc, se resimtea $i in politica ex-terna. Francisc Ferdinand era partizanul masuri-lor radicale. La fel cu generalul Conrad von Hoe-tzendorl, noul $ef al statului major, el credea caregularea socotelilor cu Italia, aliatd, era numaio chestie de timp si cd cu cat se va intampla maicurand, cu atat va fi mai bine.

Archiducele Francisc Ferdinand, partizanulrsboiului preventiv

Francisc Ferdinand predica rasboiul preven-tiv, la ceea-ce batranuI impärat raspundea cu cu-vintele lui Bismarck: Rdsboiul preventiv este osinucidere, comisa de frica de moarte".

De fapt, unchiul nu mai avea deck o dorinta:sd-§i sfarseasca zilele in pace. Dar perspectivelepacii se imputinau pe zi ce trecea. Incepand dinanul 1908, cand mandarinul dela externe, con-tele Aehrenthal, proclama unirea de fapt $i dedrept a Bosniei i Hertegovinei cu Austro-Un-

www.dacoromanica.ro

176

garia, orizontul politic era mereu incarcat cu nonigrei, cari prevesteau furtund.

Rusia era suparatd, iar Serbia spumega deindignare. Inir'adevar, dei, la inceput, se pdreacd mogenitorul coroanei habsburgice ar nutri do-rinta de a pune friu influentei nenorocite a im-pdratului Wilhelm II la Viena, ca i despotismuluiunguresc, el 4i schimbd parerile la 1908, in urmavizitei, pe care 'i-o fäcuse Suveranul Germanieila castelul Eckartsau de pe Dunäre, vizitd, caretrebue pusd in legdturd cu vizita fdcutd pesteun an (Iulie 1909), de archiducele FranciscFerdinand, curtii regale a Romdniei la Sinaia,cu care prilej mima Habsburgului sentimental s'aläsat captivatd de frumoasa Romanca Alelanialonescu, fiica notarului din Ciuciu.

Se tic cd putin timp dupd anexarea Bosniei§i Hertegovinei, decretatd de Rehrenthal, Austro-Ungaria era decisd sd reprime cu arma in mdndagitatia fireasch produsd in S2rbia §i peste totin lumea pan-sdrbd prin aceastd anexiune ne-a0eptatä i samavolnicd. Fara indoiald, era opornire criminala i stupidd din partea Austro-Ungariei; criminala, pentru-cd asupritorul voia sdpedepseascä pe asupritii, cari protestau impotrivaopresorului, §i stupidd, pentru-cd m*drile na-tionale nu sufera, prin natura lor, sd fie repri-mate cu armele.

Dar inteleptii" dela Viena §i Budapesta eraude altd pdrere. Ei amenintau Serbia cu rdsboiul.Numai gratie indoielii, in care plutea atunci Ru-

www.dacoromanica.ro

177

sia, $i. interventiei Angli2i s'a putut evita atunciiminenta unui rasboiu european printr'o decla-ratie asiguratoare consimtita de guvernul sar-besc dela Belgrad 1).

Veni pe urma rasboiul balcanic (1912-1913).Toata lumea privea desmembrarea Turciei ca ocatastrofa pentru Austro-Ungaria. Spusele ata$a-tului militar rus catre colonelul englez Thomsonin seara cad a sosit la Viena $tirea despre nia-ra a armatei sarbesti in contra Turcilor,la Kumanowo, cä aceasta insemneaza sfar$itulAustriei, dau expresiune unei convingeri generale.

Cand in al douilea rasboiu balcanic diplomatiaaustro-ungara a luat in brate p 2 Bulgari, presadin Belgrad cerea pe fata räsboiul sfant in con-tra monarchiei habsburgice; se urmarea distruge-rea Austro-Ungariei. Pe de alta parte, dupa tra-tatul de pace dela Bucure$ti din August 1913,care regula situatia in Balcani, atitudinea archi-ducelui Francisc Ferdinand, presupusd därza"pentru pace, nu s'a resimtit de loc, caci contelel'erchtold; cancelarul austro-ungar, $i cercurile$oviniste din Viena $i Budapesta i$i faceau decap $i voiau iar cu ori-ce pret sa provoace ras-boiul.

Se stie ca atunci Austro-Ungaria nu vedea Cuochi buni marirea teritoriala a Serbiei i Roma-niei, Care pri:-nise Quadrilaterul cu cele 2 judete:Cal arra ;i Durostor. Dei aliata cu Romania, mo-

Vezi J. Rusu Abrudeanu : Rointinia si rasboiul mon-dial, Bucuresti 1921. Pag. 25, 26 Si 27.

1. Ruso At. udeanu 12

www.dacoromanica.ro

78

narchia austro-ungarb nu era multumita de re-gularea teritoriala, preväzutä in tratatul din Bu-curesti, i ridica obiectiuni cä Serbia a luat maimult din prada Turciei deck Bulgaria. Ea in-cerca deci sd obtind revizuirea tratatului, lucru lacare Serbia 5i Romdnia se opuneau in mod ho-tarit. Austro-Ungaria hotari atunci sd urmAreascarealizarea cererilor ei cu forta armatä.

Austro-Ungaria preconiza rasboiul inca intoamna anului 1913

Pentru aceasta ea avea insä nevoe de consim-timAntul celorlalte Puteri, cari fáceau parte dinTripla aliantO, 5i in special de acel al Italiei,care totdeauna '5i-a rezervat dreptul de a-'5ispune cuvantul sau in regularea afacerilor dinBalcani. Adeziunea Puterilor Triplei aliante pen-tru o actiune armatä in contra Serbiei era con-siderata de Austro-Ungaria ca absolut necesara,deoarece ,ea 5tia cA un rasboiu cu Serbia nu seputea sa nu provoace un conflict euroiSean. Sprewest scop, con tele Berchtold, cancelarul austro-ungar, nu ezita sä intrebe Italia: care ar fi atitu-dinea ei date fiind obligatiunile aliantei incazul unui conflict cu Serbia 5i eventual in celal unui rasboiu european? Si numai cOnd Giolifti,primul ministru al Italiei, i ntarchizul di San-Giuliano, ministrul de externe italian, räspund laViena ca nu este casas forderis dacä Austria atacaSerbia, rasboinicii din Viena si Budapesta dau

www.dacoromanica.ro

179

inapoi, in 1913, $i amana deocamdata incen-dierea Europei.

Ceea-ce ne intereseaza in prima linie este de aconstata faptul ca Austro-Ungaria, deci implicit$i archiducele Francisc Ferdinand, cu mi an ina-inte de izbucnirea rasboiului european, avea in-tentiunea criminala sa prinda, fära nici un mo-tiv binecuvantat, pretextul trebuitor de a provocaun conflict armat Cu Serbia, mai ales ca la aceaepoca nu fusese omorit nici un archiduce austriac$i nu se descoperise nici o propaganda austro-inaghiarofoba din partea Sarbilor, deoarece Serbiaera ocupata peste masura Cu rasboiul in contraTurcilor $i ceva mai tárziu cu rasboiul in contraBulgariei, aliata sa din ajun.

Curand insa dupa terminarea rasboiului bal-canic $i semnarea tratatului de pace dela Bucu-resti, in Bosnia $i Croatia misunau agitatorii.Deasemenea incepusera sa izbucneasca rascoalele.Concomitent in tot cuprinsul imperiului domneao stare permanenta de nemultumire. Povara insu-portabila a unui eventual rasboiu, cu mobilizarea$i sporirea impozitelor, facea in multe capete maiacceptabil rasboiul decat starea de nesigurantafara de sfar$it. In apusul Europei, rivalitatea an-glo-germana, gratie planului de izolare admirabilexecutat de regele Angliei, Eduard VII, da paciieuropene o coloare sumbra, posomorita.

Ei bine, tocmai in acest moment, cand chestiu-nea Slavilor de sud devenise mai acuta decalori-cand, leit-motivul fiintei de stat a Austro-

www.dacoromanica.ro

180

Ungariei, era in toiul ei lupta de preponderentaintre Schönbrunn si Belvedere: dintre impäratulFrancisc Iosif I si archiducele Francisc Ferdi-nand, mostenitorul tronului.

Un singur om cunoscuse bazele politicei austri-ace mai bine decal trei generatiuni ale barbatilorde stat austriaci. Rcesta a fost Napoleon I. Elspunea odata ea provinciile slave de sud consti-tue cele mai importante posesiuni ale Austriei.Dar imparatul Francisc Iosif habar n'avea deaceastä important& dei le stapanea de peste 60de ani. In schimb, Francisc Ferdinand parea aavea in aceasta privinta o idee identica Cu a im-paratului Napoleon. Evenimentele, dei 'i-au fostfatale, au dovedit-o cu prisos.

Asasinarea lui Francisc Ferdinandgi a sotiei sale

In ziva de 28 Iunie 1914 archiducele FranciscFerdinand voia sa viziteze capitala Bosniei sisa la comanda manevrelor, care aveau loe la gra-nita sarbeasca. Rlegerea timpului si a locului a-cestor manevre nu era insa din cele mai potrivite.Mai intaiu, manevre de trupe austriace la fron-tiera sarba nu puteau fi interpretate altfel decatca o demostratiune ostila in contra Serbiei, inafara de faptul ca ziva de 28 Iunie era pentrulSarbi o zi de doliu national, caci era aniversareacatastrofei dela Kossowo, unde la 1389 sulta-nul Murat I batuse .pe Sarbi, condusi de Tarul.lor, LavIr.

www.dacoromanica.ro

181

Din toate pärtile soseau avertismente cu scopulde a face sd se renunte la aceste manevre,mai ales cä intreaga Bosnia era framantatd deconspiratiuni nationaliste. Intre autoritatile au-striace, militare si civile, se incinse o luptd viede preponderentä. Polonul Bilinski, ministrul co-mun de finante al Austro-Ungariei si tot-odataministru al Bosniei si Hertegovinei, era unuldintre devotatii imparatului Francisc Iosif, unmolly suficient pentruca Francisc Ferdinand sapastreze secretul planurilor sale. Comandantul mi-litar al provinciei, generalul Potiorek, era inschimb omul säu de incredere. El asigura cd per-soana mostenitorului tronului ar fi in cea maimare sigurantä, cad avea 70.000 de soldati con-centrati la Serajewo si putea sä incercuiascd dru-mul ¿le parcurs al archiducelui cu cordoane triplesi chiar incincite. Dar la lucrul acesta, ca si laaducerea a 50 agenti de slgurantd din Budapesta,Francisc Ferdinand nu 'si-a dat invoirea.

Insusi ministrul plenipotentiar al Serbiei laViena, I. M. lovanovici, l'a fdcut atent pe Bi-linski cä tinerea de manevre la granita sarbdIn timpul acela putea fi considered ca o provo-catiune, mai ales ca Francisc Ferdinand era ingeneral privit ca un dusman declarat al Sarbilorsi cä in asemenea conditiuni proiectata cälätoriear putea fi impreunata cu cele mai mari pri-mejdii.

Bilinski multumi diplomatului sarb pentru a-mabila comunicare, iar paste cate-va zile 'i-se

www.dacoromanica.ro

1S2

aduse la cuno0inta d-lui Iovanovici cà nu s'aschimbat nimic in proiectul original si ca decivizita la Serajewo va avea

Archiducele Francisc Ferdinand tinca cu ori-cepret s'A mearga in capitala Bosniei, deoarece so-tiei sale, ducesa de Hohenberg, 'i-se facea Cuacest prilej pentru intaia oara o primire impa-rateasca. Mostenitorul coroanei urmärea conso-

Sosirea archiducelui Francisc Ferdinand la Serajewo, cuo oil inainte de atentat, fiind salutat la garl de

generalul Potiorek

lidarea situatiei sale, ceca-ce se explica si prinrefuzul sal' de a sta de vorba cu autoritatile,evitand amestecul lui Bilinski i bizuindu-se nu-mai pe armatä.

In dimineata zilei de 28 Iunie, pela oree 9,cand archiducele i sosia sa mergeau in automo-bil spre primärie, o bomba fu aruncatá din mul-

www.dacoromanica.ro

l(3

time spre automobilul, care ii conducea. Bombasi-a gresit lusa tinta, cAci explodase ceva maideparte, la spatele automobilului, ranind totusicate-va persoane din public, iar din suita archi-ducelui numai pe colonelul-adjutant Merizzi. Dupdexplozia bombei, automobilul 1) si-a mArit vi-

i) Automobilul, care a fost pus la dispozitia arhiduce-lui Francisc Ferdinand de cAtre autoritAtile militare dinSerajewo, a fost o adevdrata pacoste pentru toti proprietariiprin máinile cdrora a trecut. Dupd tragedia dela Serajewo,acest automobil, numit automobilul rop, a fost pus la dis-pozitia generalului comandant Potiorek, cu care vizitacampul de luptd dintre Austriaci si Sárbi. Cdnd armataaustro-ungard a suferit dezastrul dela Walievo, Potiorekuza de acest automobil. Se stie cd acestui general, dupdinfrangerea rusinoasd dela Walievo, i-s'a luat comanda,fapt care ra facut sa inebuneascd. Pus la dispozitia altuigeneral, automobilul rosu a calcat in apropiere de Sera-jewo doui tdrani i dupd un scurt timp, inteun accident,msusi soferul si-a gdsit moartea. Dupd alte cdteva luni,acelas automobil a omorat doud persoane si soferul afost grav rdnit. Dupd ocuparea Bosniei de cdtre armatasarba, acest automobil a ramas la dispozitia guverna-torului särb, care in decurs de 2 luni a avut cu el patruaccidente. Vándut in cele din urma unui doctor, cu nu-mele Sirkici, acesta nu mai gdsea sofer conducd, atátera de rdu famat automobilul rosu. Doctorul a fost ne-voit sa invete el singur sa-1 conducd. Spre nenorocirealui insd, a avut cu el un accident, plecánd la un bal.Bietul doctor a fost gdsit mort sub automobil. Ajuns inproprietatea unui agricultor bosniac, acesta s'a sinucisdupd un an de zile. Cumpilrat de marele industriasPe/re Svestiri, care ii cunostea trecutul, dar ca om in-teligent nu-i da nici o atentie, abia dupd o sdptAmands'a ciocnit la o intretdere de stradd cu un alt automobil,

www.dacoromanica.ro

184

teza. Ajunsi la primarie, archiducele, rosu demAnie, strigd primarului:

Bine, domnule primar, noi venim aici caoaspeti si D-voastra aruncati cu bombe asupranoastra? Este un adevarat scandal! Si acumtine-ti discursul!"

Primarul ingdna o slabA apArare. Dupä receptie,archiducele isi exprima dorinta sa mearga la spi-tal ca sa vazd pe colonelul Merizzi, care fuseseranit. Se hotAri ca cortegiul sa apuce pe o altä

In care erau 6 persoane, din care una a fost omorAt6,iar patru gray ranite. Din nou automobilul rosu si-agasit un alt proprietar in persoana unui medic comunal.Cum au aflat insa clientii doctorului ca el este propietarulautomobilului rosu, nu mai mergeau la el sa-1 consulte,ceea-ce la fortat sa-1 vanza. Cu mare greutate a pututsapa de el, vanzandu-1 unui sportman din Elvetia. Acestafacand cu el o escursie, In vara anului 1926, prin rnuntiiDolomitilor, la o panta mare s'a ciocnit cu un alt auto-mobil, pe care l'a aruncat intrio prapastie, fiind omordt

soferul celui d'al doilea automobil. Ajuns In proprie-tatea unui evreu din Ungaria cu numele Tibor Hirschfeld,acesta l'a vopsit din nou albastru-inchis si a plecat cu elsa-1 vdriza in Ardeal, unde nimeni nu-i cunostea trecutulplin de nenorociri. Inainte de a-1 vinde, a mers cu auto-mobilul la o nunta, luánd cu el cinci persoane. Ei bine,pe cdnd Hirschfeld facea tovarasilor de drum istoriculautomobilului sail, se ciocneste, tot la o panta, cu unalt automobil. Ciocnirea a fost atftt de puternica, Incdtambele maini au ramas distruse pe loe, iar cinci persoanedin automobilul rosu, devenit automobilul dracului",si-au gasit moartea. Asa s'a sfársit cariera acestui auto-mobil rezistent, dar si foarte nenorocit. (Vezi ziarul Te-mesvarer Zeitung din 24 Iunie 1928).

www.dacoromanica.ro

185

strada, spre a se evita un nou atentat. Dar abiaplecati si rasuna doua focuri de revolver, trasedin randurile multimei. Un glont patrunsese princaroseria automobilului si lovi pe ducesa de Ho-henberg. Ea se reazema, Vara viata, de sotul ei.Al douilea glont nimeri pe mostenitorul tronuluidrept in gat, atingandu-i o artera.

Toata scena aceasta groaznica se petrecuse asa

Dupa primul atentat : Plecarea perechei archiducale delaprimArie spre spital, cinci minute inainte de a se comite

al douilea atentat, care le-a fost fatal

de repede, incat generalul Potiorek abia dupa 3minute isi dadu seama ca el sta in automobil infata a doua cadavre.

Asasinul Gavril Prinzip tintise la sigur. Incate-va minute Francisc Ferdinand si sotia safura morti.

Ralhaus

www.dacoromanica.ro

186

Imp5ratul Francisc losif f i tragediadela Serajewo

Stirea acestui tragic eveniment a ajuns la Ischl,resedinta de yard a impäratului, putin inainte deorele 12. Cand generalul-adjutant coniele Paaro aduse la cunostinta imparatului, acesta cazupe un fotoliu ca si cand ar fi fost lovit de apo-plexie. Cat-va timp nu se mica si ochii ii erauinchisi. Peste cate-va minute se ridica si alearga,grabit si iritat, dintr'o camera intr'alta. Cate-valacrimi ii udara fata, apoi murmura cuvintele:

Este ingrozitor! Ingrozitor!"In sfarsit venindu-si in fire, striga ca si cand

ar fi vorbit cu el singur:Cel Rtot-puternic nu se lasa provocat fara

pedeapsa. Ordinea, pe care, durere, eu n'amavut puterea s'o mentin, a fost acum restabilitaprin vointa lui Dumnezeu!"

Batranul monarch considera tragedia dela Se-rajevo ca o dreapta si bine-meritata pedeapsapentru faptul ea Francisc Ferdinand pi-a luat desotie o femeie de extractie inferioarä si nu devita regalä. El a multumit lui Dumnezeu, ca sicand Cel-de-sus ar fi fost seful politiei de si-guranta, in ale carui atributiuni cadea si sarcinarespectärii statutului familiei de Habsburg.

Dominat de o asemenea mentalitate, nu e demirare Ca imparatul s'a consolat curánd si deaceastä noua lovitura primita. A doua zi el semutä dela Ischl la Schönbrunn, unde incepu iarsa manánce cu pofta.

www.dacoromanica.ro

187

Ziva de 28 Iunie 1914 era a 14-a aniversare arenuntarei solemne din partea archiducelui Fran-cisc Ferdinand la dreptul ca copiii sai, esiti dincasatoria lui cu contesa Chotek, ridicatä maitárziu la rangul de ducesa de Hohenberg, sa aibadreptul la mostenirea tronului habsburgic.

Dei erau intinsi pe catafalc, nenorocitul archi-duce Francisc Ferdinand si nu mai putin neno-rocita sa sotie n'au scäpat nici de asta-data depersecutiile printului de Monienuovo, maresalulcurtii impáratesti, care trebuia sa ja dispozitiilecuvenite pentru inmormäntare. Nepotul conteluiNeipperg-Monlenuovo tinea sa se rasbune, caciordonase sa li se faca o inmormäntare de curtede cosa III; mai mult chiar, dou'a inmormantarideosebite: una de curte pentru archiduce si unamai simpla pentru sotia lui, care nu era din.sange regal.

Numai interventia noului mostenitor al tronu-lui, archiclacele Carol, a pus capat acestei mes-chine si ireverentioase procedäri anti-protocolare.Cei doi soti au fost inmormäntati de-odataziva de 4 Iulie 1914 la Amstetten, langa Linz,conform unei dorinte testamentare a nefericitu-lui mostenitor al coroanei, care, stiind ca sotiasa, murind, osamintele ei nu vor putea fi depusein cavoul bisericei Caputinilor din Viena, in caredorm somnul de veci aproape toti Habsburgii,lasase dispozitia de a fi ingropati unul langaaltul la Amstetten, unde isi i construise unmausoleu.

www.dacoromanica.ro

138

Este demn de amintit ca in ziva de 7 Iulie,inainte de reintoarcerea sa la Ischl, impäratulFrancisc Iosif a crezut de cuviinta sd adresezeräsbunatorului print Montenuovo o scrisoare au-tografä, prin care ii exprima recunostinta sacälduroasa pentru serviciile sale eminente, ca sipentru grija aratatä cu ocazia inmormântärei ne-potului säu, archiducele Francisc Ferdinand!

Abia inchis mormäntul dela Amstetten sisträzile Vienei si ale Budapestei incepurä sa rä-sune de strigätele tuturor fiintelor catilinare, atuturor excrocilor si oamenilor färä constiintä siräspundere, cari cereau räsbunare si pedepsireainicului regat särb. Nu s'a gäsit in toatä Austro-Ungaria nici un bärbat intelept, care sd reziste.acestei nebunii sängeroase a sträzii, care pre-tindea ocuparea de urgentä a fortäretei Belgra-dului si nimicirea Serbiei.

Ceea-ce a urmat se stie: räsboiul mondial cudesfiintarea imperiului austro-ungar si a dinas-tiei imbätränite si degenerate a Habsburgilor.

Pactul dela KonopittPentru complectarea adevärului istoric, nu pot

incheia acest capitol färä a vorbi de asa numitulpact dela Konop4t, din care rezultä cum insusiarchiducele Francisc Ferdinand 'si-a säpat groapalui si a dinastiei Habsburgilor, in complicitate cuimpäratul Wilhelm II al Germaniei, care voia säjoace rolul lui Napoleon.

Cunoscutul si distinsul ziarist englez Henry

www.dacoromanica.ro

Castelul dela Konopist (Boemia), unde s'a sAvarsitcasatoria archiducelui Francisc Ferdinand cu contesaSofia Chotek si unde a avut loc Intalnirea dintreimpAratul Wilhelm II si mostenitorul tronului austro-

ungar la inceputul lunei Iunio 1914

acesta a devenit de-odatA complicele lui Wilhelmtpentru o viitoare §i grabnica conflagratie euro-peand, pusd la cale de grandomanul impärat alGermaniei.

La Konopi§t, impäratul Wilhelm scrie-Steed a deschis archiducelui Francisc Fer-

18W

Wickham Steed a publicat cu privire la acest pactun studiu documentat in räspändita revistä en-gleza The Nineteenth Century and Alter" (nu-märul dela 1 Februarie 1915). In acest intere-sant studiu politic al sau, Steed spune c in in-trevederea, care a avut loc la inceputul luneiIunie 1914, la Konopi5t (un domeniu din Boe-mia al lui Francisc Ferdinand), intre impAratulWilhelm §i moOenitorul tronului austro-ungir,.

www.dacoromanica.ro

190

,,dinand un I-WM-et orizont, desvoltand in fata,,lui un plan grandios, care trebuia sa plaseze,,in curand pe fiii säi Maximilian $i Ernest incapul a doua importante regate din Orient $idin Europa centralä. Conceptia era vasta $i numai putin nerealizabild. S'ar fi provocat Rusiala un räsboiu, pentru care Germania $i Austro-Ungaria erau de mult preparate. Franta era safie redusa prin cate-va lovituri viguroase datela timp. Abstentiunea Angliei era considerataca sigura.

lata pentru-ce barbatii conducatori ai statuluiromán, ca mult regretatii Ion I. C. Bratiann $iTake louescu, apoi d. pro f. N. lorga, cari erau inrnasura sa cunoasca bine dedesubturile politiceiinternationale, n'au dat nici-odatd prea mare a-tentiune aparentelor federaliste ale archiduceluiFrancisc Ferdinand, pe care l'au considerat tot-deauna ca pe un umil servitor al germanismului

bun prieten al imparatului Wilhelm, ale caruiplanuri politice le imparta$ia pe deplin, oricat decriminale ar fi fost ele.

Soarta nepatrunsd a voit insä ca archiduceleFrancisc Ferdinand, care in cloud randuri, in

1908 $i 1913, inclina $i el pentru desläntuireaunui rdsboiu al Austro-Ungariei in contra Ser-bici, sä fie, in 1914, el insu$i, prin asasinarealui $i a sotiei sale, intamplatd in ziva de 28 Iunie1914, la Serajewo, pretextul acestui räsboiu, care.a atras dupä sine carnajul cel mai sangeros dincate cunoa$te omenirea i totodata cu el $i prd-.bu$irea monarchiei habsburgice.

www.dacoromanica.ro

191

Ast-fel mareata perspectiva deschisa lui Fran-cisc Ferdinand, in intrevederea dela Konopist,le catre imparatul Wilhelm, pentru plasarea ce-lor 2 fii ai lui, minorii Maximilian si Ernest, infruntea a douà importante regate din Orient siEuropa centrala, s'a risipit ca fumul la bataiaväntului. In loc de tronul a cloud regate, acesticioui tineri nenorociti, esiti dintr'o mesaliantä,dupa-ce, profund indurerati, 'si-au inmormäntat laAmsteflen pärintii, victime ale dramei criminaledela Serajewo, au fost condamnati de hotaririleistoriei sä asiste, dupa 4 ani, si la tragedia des-membrarei imperiului austro-ungar si la detro-narea putredei dinastii a Habsburgilor.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX.

Archiducele Otto, tatil ultimului Impirathabsburg Carol VII

Pentru-ca cititorul sa-si poata face o idee catmai exacta despre degenerescenta Habsburgilor,socotesc necesar ca, macar in cate-va unii, safac in cele ce urmeaza i tabloul tarei ereditare aarchiducelui Otto, fratele mai mic al nenorociteivictime dela Serajewo, tara, pe care a transmis-ocu atata brio fiului sau, archiducele Carol, ulti-mul imparat de pe tronul Habsburgilor, asupracaruia au trecut drepturile de mostenitor al co-roanei imediat dupa tragedia din capitala Bosniei.

Archiducele Otto a fost fara indoiala tipuldegeneratului per excellentiam. Nascut la 21

Aprilie 1865 ca al douilea fiu al archiduceluiCarol Ludovic, s'a casatorit la varsta de 21 deani cu printesa Maria lose/a, fiica fostului regeGeorge al Saxoniei, o femeie ultra-religioasa.Din aceasta casätorie au rezultat doui copii: ar-chidurele Carol, devenit ultimul impärat habsburg,si archiducele Maximilian.

Barbat de o frumusete remarcabila cad na-tura are capriciile ei archiducele Otto era inschimb lipsit de seriozitate, chefliu i corupt

www.dacoromanica.ro

198

pana in maduva oaselor. Betiile 5i scandalurile,pe care le facea ca ofiter in regimentul 9 de husaritu garnizoana in orasul Sopron, au rämas ce-lebre pana in ziva de azi. Cazut la patima betiei,silea pe ofiteri sd bea cu el si numai acela ii eraprieten, care il asculta si il asista OM la sfdrsitulorgiilor sale.

()data, dupä o noapte de betie torentiala, aluat pe toti ofiterii din escadron i 'i-a dus inpalatul säu, ca sá le arate pe sotia sa cum

Archiducele Otto, tatd1 ultimului impArat habsburgicCarol VII, i cea din urmd amantd a sa Luiza Robinson

doarme! Contele Wurinbrand, maresalul curtiisale, a petrecut atunci cdte-va momente foarteneplacute, caci opundndu-se la Intrarea betiva-nilor in apartamentul archiducesei Maria Josefa,a fost injurat si bruscat de perversa odrasla im-periald. Totusi maresalul a aparat cu corpulintrarea, in miez de noapte, a tagmei de betiviimparätesti in camera de culcare a archiducesei,care era o femeie linistitä i foarte religioasä.Scena aceasta penibild, care denotd omul, mi-a

L Rusu Abrudeanu 13

www.dacoromanica.ro

194

fost povestita de un aristocrat ungur, fost colegde regiment cu archiducele Otto.

O alta isprava scandaloasa din viata de noc-tambul a archiducelui Otto este si urmatoarea:Intr'o noapte din iarna anului 1900, pe candmarchizul de Reverseaux, ambasadorul Frantei laViena, petrecea cu niste prieteni intr'un cabinetseparat la Hotelul Sacher, s'a pomenit de-odatacu archiducele Otto intrand in camera lor, com-plect desbracat pana la piele i incins cu sabiapeste mijloc. Educatie i bravura habsburgica I

Aceasta postura nerusinata din partea unuimembru al familiei imperiale fiind adusa la cu-nostinta imparatului Francisc losif, 'i-a atras,bine inteles, archiducelui Otto o pedeapsä exem-plarä cu arest in toata regula.

Dei insurat i tata de copii, archiducele Otto afost un afemeiat incorigibil g a avut o multime demetrese, printre care voiu cita pe balerina Schlein-zer, cu care a avut 2 fete 1), pe dansatoarea LillyHartmann, pe subreta Luiza Robinson i altele.

Otto a murit in varsta de 41 ani la Viena, inziva de 1 Noembrie 1906, de cea mai oribiladintre boalele venerice, sifilis in gat, pe care l'acontractat dela o negresa intr'un voiaj pe coastaAfricei de nord. Rapus de boar& nu se maiputea nutri decat cu ajutorul unei canule. A fostingrijit pana la ultima suflare cu devotament demetresa lui: subreta vieneza Laiza Robinson.

i) Una din aceste fete s'a mAritat, dui:4 moartea tataluiei, cu un medic din Abazzia, al carui nume lmi scapl.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X.

Ultimul Impfirat habsburg Carol VII(ca rege al Ungariei Carol IV)

Nu este desigur greu de ghicit cam ce fel deindivid a putut fi 5i archiducele Carol, ca produsal unui pärinte stricat 5i pervers, cum a fost ar-chiducele Otto, care pe längA tara ereditard im-primata 5ubredei sale fiinte din mo5i-strAmo5i,a mai transmis fiului säu 5i propriile sale päcate,amplificate 5i perfectionate. Primind mo5tenireaunei ereditäti nefaste, archiducele Carol a fostvehiculul, in care inainta5ii säi V.-au a5ezat toatepacatele.

Archiducele Carol s'a näscut in Persenbeug la17 August 1887 5i s'a cAsAtorit la Schwarzau inziva de 21 Octombrie 1911 cu ducesa Zita deParma. S'a urcat pe tronul Habsburgilor in zivade 21 Noembre 1916, imediat dupA moartea 1m-paralului Francisc losif I, fiind incoronat ca regeal Ungariei la 30 Decembrie acela5i an.

La serbärile incoronArii acestui Romulus Au-gustulus al secolului XX, poporul romän dinTransilvania 5i Ungaria, recte partidul national-

www.dacoromanica.ro

196

Ultimul impArat habsburg Carol VII (ca rege al UngarieiCarol IV), cu sosia sa Zita de Parma si fiul lor Francisc

losif Otto, in ziva incoronArii, 30 Decembre 1916,la Budapesta

www.dacoromanica.ro

197

romän, a fost si el reprezintat prin d. dr. TeodorMihali, deputat pe atunci in Parlamentul dinBudapesta si presedintele clubului parlamentarroman, actual primar al orasului Cluj.

Imparatul Carol a fost un neisprävit, un soiu deavorton. Printre defectele mostenite dela tatalsail n'a lipsit nici darul" betiei. Pe front, inmai multe ränduri, a fost ridicat de suita sa instare de ebrietate complectä, spre a nu fi vAzutde soldatii combatanti. Fondul lui sufletesc erainsä bun si crestinesc. Purtarea lui delicatä Cu

Cateritza Schratt, amica intimä a octogenaruluiFrancisc Iosif I, pe care archiducesele voiau s'odea afar'ä dela patul imparatului muribund, casi inläturarea meschindriei ducelui de Monte-nuovo, care voia sä-i facä archiducelui FranciscFerdinand si sotiei sale o inmormäntare de clasaIII, dovedesc cu prisos sufletul lui bun si cresti-nesc.

Incolo in istorie va rämäne cunoscut numaisub numele de cioclul dinastiei habsburgice, alcarei trecut plin de päcate de tot felul 'i-a fosthäräzit sä-1 pläteasca dänsul, fiind fortat de re-volutia din toamna anului 1918 s'ä se refugiezein Eivetia si sa-si piarzd tronul.

Dupd douà incercari esuate de a reocupa mäcartronul Ungariei, fostul impärat Carol a fost exi-lat de conferinta ambasadorilor din Paris, dupäinterventia Micei Antante, in insula Madeira, locde piked pentru fosta implirdteasii Elisabeta, darunde el meditänd asupra desertäciunilor lumei

www.dacoromanica.ro

198

pämänte5ti, s'a stins din viatä la 1 Aprilie 1923,la Funchal, capitala insulei. El a läsat in urmasa opt copii, dintre cari cel mai mare, archiduceleFrancisc los i/ Otto, ridicä azi pretentii la ocu-parea tronului regal al Ungarieil

Cu asemenea descendenti nu este de mirare cAdinastia Habsburgilor, dupä o domnie de 648de ani, a fost asvärlitä de istorie in sfäsietoareaprapastie a intunerecului, unde, cred eu, s'ascufundat pe vecie.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A DOUAVizita archiducelui Francisc Ferdinand la Si-

naia fi importanta ei politicii.Idila dintre moitenitorul coroanei habsburgice

fi frumoasa Romitncii Melania lonescu.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XI.

Nobleta la Rominii din fosta impiirittie aAustro-Ungariei

0 trasatura caracteristica si comuna aproapetuturor membrilor dinastiei de Habsburg esteexcesul de sentimentalism, care in fata frumusetiifemeiesti face din om o fiinta sla.ba, irezistibilasi gata sa cada topit sub presiunea patimei amo-rului, de care lesne si repede se lasa cuprins.

Lunga domnie a Habsburgilor este Nina deasemenea specimene si exemple. Uitand ce da-toresc rangului lor si dispretuind prescriptiilestatutului familiar, multi din ei 'si-au luat desotii femei de extractie inferioara, ca contese, ba-ronese, ha chiar si de o extractie indoelnicä, caartiste, dansatoare, balerine, etc. Robi ai unuisentimentalism bolnävicios, ca rezultat al uneitare ereditare din ce in ce mai vitiatä incursul atator veacuri, unii Habsburgi n'au voit satina seama de protocolul familiar, care le inter-zicea incheierea de mesaliante si casatorii mor-ganatice, si s'au insurat dupa pofta inimei, re-nuntand de buna voie la toate avantagiile si-

www.dacoromanica.ro

202

tuatiei lor de membri ai familiei domnitoare.Din aceastä cauza istoria Habsburgilor a avut sdinregistreze pana aproape in zilele noastre multescandaluri, drame si tragedii din cele mai sgu-duitoare.

Nu este de mirare deci ca archiducele Fran-cisc Ferdinand, mo$tenitorul coroanei habsburgice,care, dupd-ce contractase, invingand atatea greu-tati, casatoria lui morganatica cu contesa Cho-¿eh, a putut cadea $i el la un moment dat inmrejile unei frumoase Romance, cum era Mela-nia lonescu, fiica notarului G. Ionescu din Ciuciu,fatä din popor, insa instruita, inteligenta $i

plina de farmec.Habsburgul calca pe drumul atavic croit de

inainta$ii sal.

Cikti-va Romini baronizati"

De-altfel ar fi fost $i greu ca archiduceleFrancisc Ferdinand sd lege o idila' de dragostecu vre-o Romanca din Ardeal, nobilli sau aristo-&alit', pentru urmatoarele douä motive: intaiu,fiind-cä idila curatä dintre fostul mo$tenitor altronului si Melania Ionescu a fost, cum vomveden, rezultatul unei simple intamplari $i, aldouilea, fiind-ca peste tot Romanii din cuprin-sul monarchiei habsburgice n'au avut nici-odatdo nobilime sau aristocratie propriu zisa.

In definitiv, daca nobleta se judeca dupa gra-dul de demnitate a individului, atunci putem a-firma 6' $i din randurile Romanilor ardeleni $i

www.dacoromanica.ro

203

bucovineni au esit foarte multi nobili, fara säfie arivisti sau apostolii unei false demnitati.Adevärata demnitate, deci nobleta, nu o conferanumai suveranii sau guvernele lor prin semna-rea unor diplome pe pergamente, cumpärate pebani grei 5i pentru satisfacerea unui orgoliu per-sonal. Adevarata demnitate izvoräste din suflet.Ori si cand o recunosti 5i nu poti nici cand sao iei in ris.

0 asemenea demnitate autentica poseda in su-fletul ei incantatoarea fatä Melania Ionescusi, gratie ei, a putut captiva mima Habsburgu-lui vecinic sentimental.

Pentru cei cari s'au ocupat cu istoria desvol-tarii poporului roman din Ardeal si fosta Un-gane este lucru cunoscut 0, din cauza apäsariisi a persecutiei sistematice, de care a fost par-tas in decursul vremurilor din partea organelorde stat unguresti si austriace, n'a fost posibilaformarea unei nobilimi pur romanesti, ca la cele-lalte popoare conlocuitoare. Marea avere, cu a-jutorul cäreia Romhnii ardeleni 'si-au sustinutviata veacuri dearandul, o constituiau numai vir-tutile mostenite din mosi-stramosi. Din cauzaregimului la care erau supusi, toti Romanii ar-deleni erau, cu mici exceptiuni, säraci cu totul inceea-ce priveste posesiunea pámantului.

Unii nobili din Ardeal, uitand cu totul originealor romaneascä, ingamfati de latifundiile ce sta-paniau, au ajuns sa sfideze bästinatatea pur ro-mâneascA a proprietatii lor. Astfel este foarte

www.dacoromanica.ro

204

semnificativ cd pe mosia baronului F. Banflydin comuna Sän-Craiu, jud. Alba, acesta, in analjubileului statului maghiar (1900), ridicase unmonument cu inscriptia simbolicä: A cut eslepa/natal, a aceluia este tara". Ingdmfatul baron,in ceea-ce priveste Ardealul, nici nu putea säspunä un adevär mai mare. Dupd 18 ani istoria'i-a confirmat-o cu prisos. Tot ceea-ce Romäniiardeleni au agonisit pänä la infäptuirea Romd-niei Mari si pänä la expropriere, a fost rodulmuncei nouilor generatiuni.

Romänii nu 'si-au putut forma o clasä deproprietari mari ori mijlocii, fiind-cä au träitveacuri intregi ca iobagi si alcätuiau in modfortat pätura cea mai sdracä a tärii. Cänd vre-unRomän parvenea sä se ridice, sä ajungd la slujbemari si la avere, atunci el se desfäcea de nea-mul säu, se declara de ungur, imbrätisa religiaromano-catolicä (papistase) ori calvind si a-tunci, ca pretul pärdsirii legii strämosesti, erafäcut nobil, baron sau conte. Titlul de nobletä,!de baron ori de conte, a ademenit pe multi fiiai neamului nostru, cari au trecut astfel in ta-bära ungureascä. Singura exceptie onorabilä afacut-o in aceastä privintd ilustra familie aMocsonyi-etilor din Banat, care, dei era pro-prietarä de mari latifundii si fusese inobilitatd cuparticula de (nemtescul von), totusi nu s'a des-nationalizat si 'si-a afirrnat totdeauna cu man-drie originea româneascä, luptänd din räsputeripe terenul bisericesc, ca si pe terenul politic pen-

www.dacoromanica.ro

205

tru imbunatAtirea soartei Romdnilor. Andrei Mo-csonyi (n. 1812 $i m. 1880) a fost ales membrual Academiei romane din Bucure$ti, iar d. Antonklocsonyi a fost ministru in primul guvern al

Iilitropolitul Andrei baron de Siaguna (n. 1 Ianuarie1809 si m. 16 Iunie 1873)

d-lui general Averescu. Azi d-sa este maestrude vAnätoare al curtii noastre regale.

Istoria este plind cu specimene de Rom&ni, cariau trecut in tabAra Ungurilor, incepand cu IonHuniade Corvinul, guvernatorul Ardealului (1446-

www.dacoromanica.ro

206

1453), cu fiul sau Maid, regele Ungariei (1458,-1490), apoi cu Nicolae Olah, mitropolit-primat alUngariei, toti trei descendenti ai lui Dan Basa-rab, fost Domn al Munteniei, §i sfar5ind cu fa-miliile contilor Mailath, Miko, Nako, Kendelly,

Colonelul baron David Ursu de Marginea(n. 1816 si m. 1897)

a baronilor losika, Nopcea, Siria etc., cari totierau de obár5ie roma.neasca.

libia sub era absolutismului austriac, care aluat sfar§it odara cu introducerea dualismului(1867) §i cedarea Ungariei §i a Rrdealului in

www.dacoromanica.ro

207

stapanirea si administratia exclusiva a Ungurilor,inzparatul Francisc losif I s'a milostivit sa acordedin cand in cand si cate unui valach", care sedistingea in mod mai deosebit, titluri de no-bletä. Astfel sub era absolutismului austriac, a-dicä pana la 1868, au fost ridicati la rangul debaroni urrnatorii romani: episcopal Andrei 5iaguna(la 1852), colonelul David Ursu de Marginea (la1859) acesta pentru merite castigate pe cam-pul de bataie la Solferino si Lissa apoi La-dislau B. Popp, fost presedinte de sectie la Curteade casatie din Budapesta (la 1867), in afara degeneralul Leonida Pop, fost adjutant al impara-tului Francisc Iosif.

In timpul scurtei domnii a imparatului Carol(1916 1918), un singur Roman a fost ridicat larangul de baron, anume generalul loan Boeriu,actual deputat national-täranist de Sibiu, care,distingandu-se in luptele cu Rusii la Ivangorod,a fost decorat cu ordinal Maria Tereza, care iiconferea totodata si titlul de baron.

Toti acesti Romani baronizati erau din Ardeal.Romanii din Bucovina au avut parte de mai

multi baroni decat Romanii din Transilvania siUngaria, fiind tratati ceva mai dulce de catre gu-vernele din Viena. Astfel la 1821 se acorda ba-ronia familiei lui Dumitru Mustafa; la 1870 fa-miliei lui Eudoxiu Hurmuzachi, cunoscutul istoricsi membru al Academiei romane; tot la 1870 fami-liei lui Alexandra Petrino, fost ministru de agri-cultura in cabinetul contelui Alfred Potocki (1870-

www.dacoromanica.ro

208

1871); la 1867 familiei lui Eugen Stircea §i la1861 familiei lui lordache Vasilco, ai cärui des-cendenti $i anume George Vasilco, cu ocazia ju-bileului de 60 ani de domnie a impäratului Fran-

Baronul Eudoxiu Hurmuzachi (n. 1811 si m. 1874)

cisc Iosif I, au fost ridicati la rangul de coati.Acest George Vasilco a fost ales, in RomAritaMare, senator si vice-prepdinte al Senatului.

www.dacoromanica.ro

209

Nu voiu cita in randul baronilor romani si pebaronul Simeon Sina, fost bancher in Viena, sibaronul Constantin Dumba, fost in serviciul di-plomatic al Austro-Ungariei, cari, dei eran deorigine Romani din Macedonia, totusi se daude Greci, favorizand interesele elenismului. Unadin fetele baronului Sina a fost märitatä cuprinful lpsilanti, fiul ultimului Domn fanariot din/Yluntenia si Moldova (1799-1809). Singur Ni-colae Dumba, fost membru in Senatul imperialdin Viena, a sprijinit intru cat-va si intereseleculturale ale Romanilor, mai ales ca membru deonoare al societätii studentesti Romania /una"din Viena.

Acestia sunt toti nobilii romani cu titlul debaron, esiti din sanul poporului roman din Tran-silvania, Ungaria si Bucovina, dei multi Ro-mani, de obarsie täräneasca, s'au distins prinactivitate, energie, culturä, inteligentä si , bra-vurä, ca sa merite, conform obiceiurilor medie-vale mostenite, a fi ridicati la ranguri de no-bletä. Dar lozinca administratiei austro-maghiareera ca Romanului sä nu i-se dea nas si posibili-fate de desvoltare. De aceea el trebuia tinut inintunerec si robie cat se putea mai mutt, caastfel sa nu poata ajunge la slujbe mai inaltesi mai ales de conducere.

1. Rusu Abrudeanu 14

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII

Originea familiei notarului G. lonescu

Fiind incontinuu persecutate, umilite si con-damnate la nestiintä, elementele dornice de in-vätäturä ale poporului romänesc nu gäseau re-fugiu decät in popie, adecä in preotie, carieräpentru care se cerea numai cunoasterea ceastovu-lui, a triodului, a cazaniei 0 a cântului bisericesc.

Slujba altarului, sin gura nobleti !

Singura carierd deschisä Romänilor era decislujba altarului, preotia, care a fost totdeauna incinste mare in ochii poporului si din sänul cä-ruia a esit apoi, incetul ca incetul, pleiada deoameni ca studii mai solide, imbrätisänd carierade advocati, doctori si modesti functionari admi-nistrativi. De altfel este bine stiut ca majoritateacärturarilor ardeleni a crescut i invätat cuprescura.

Astfel si notarul George lonescu clin Ciuciu,tatäl Melaniei Ionescu, care a cucerit in varaanului 1909 mima Habsburgului Francisc Ferdi-

www.dacoromanica.ro

211

nand, era dintr'o familie de preoti din comunaSemlac, judetul Aradului.

11/losul säu, preotul Dumitra lonescu, din Sem-lac, a avut patru copii, cari in a doua jumdtatea secolului trecut ajung toti buni indrumatori aiRomänilor din timpul acela i anume:

Copilul cel mai mare, Dumitrulonescu, ajungeprefectul judetului Zarand si impreunä cu sub-prefectul dr. losit Hodo$, fost membru al Aca-demiet romäne, conduce, spre marea multumire apopulatiei, cel mai romdaesc tinut din Transilva-nia, comitatul Zarandu/ui, pänä- la desfiintarealui in anul 1876, cand a fost suprimat si teri-toriul lui anexat parte la judetul Huniedoara,parte la judetul Arad. Ca recompensii pentruslujba pierdutä, D. Ionescu a fost numit consi-lier imperial cu titlul de Excelenfd". Ionescus'a mutat la Viena, unde a si murit.

Al douilea fiu, Lazi,. lonescu, a invätatel dreptul. Fiind un student distins, a ajuns medi-tatorul i educatorul fratilor Alexandru i EugenMocsonyi, cu cari a ramas intr'o stränsd prietenie

dupä-ce s'a stabilit ca advocat in Arad. Aicia functionat multä vreme ca jurisconsult al jude-tului. A fost ales in mai multe ränduri i cadeputat in Camera din Budapesta. El a avut desotie pe nepoata scriitorului dr. Alex. Gavra, fostdirector al seminarului ortodox de teologiepedagogie din Arad. (IsIdscut la 1797 si mortin Arad la 1884).

Al treilea copil a fost o fatä, care s'a märi-

www.dacoromanica.ro

212

tat cu Victor Rusu, directorul de mai tarziu alseminarului din Arad.

4. Al patrulea fiu, tatal notarului G. Ionescu,deci bunicul Melaniei Ionescu, a fost si el preotin comuna Semlac.

George lonescu s'a pregatit pentru cariera ad-ministrativa. PAM a putut insa sa ocupe un loc

Notarul George Ionescu din Ciuciu

de notar, 'i-au esit bietului om peri albi, deoarececapii administratiei, incaputa pe mana Ungurilor,nu voiau sa-i primeasta candidatura. Cu ocaziaalegerei de notar din comuna Banesti, jud. Arad,dei poporul l'a ales si aclamat, fiind singurulRoman fata de 16 candidati unguri, n'a fost con-

www.dacoromanica.ro

213

firmat, consiliul judetian anulad alegerea pemotivul cä alesul e un daco-romdn pericalos".

Numai mgi tarziu reuseste G. Ionescu sä fieales notar cercual in comuna Ciuciu, de ragaHälmagiu, jud. Arad, avand 7 sate curat roma-nesti sub conducerea sa. Suprematia ungureascäera reprezentatä aici numai prin seful gärei lo-cale si jandarmii din sat.

Comuna Ciuciu (a nu se confunda cu Ciucea,din jud. Cojocna) este situatä la 3 kilometri detargusorul Hälmagiu, unde apele Crisului albsunt stranse i par'cä gatuite in albia lor de pre-lungirea ramificatiilor muntelui Gaina, ceea-ceimprumutä localitätii un aspect pitoresc. Pozitiestrategica naturalä, teritoriul comunei Ciuciu afost, in 1919, teatrul unor serioase lupte dintrearmata romana si armata bolsevicä maghiara. Untren blindat unguresc venise in gara Ciuciu (depe unja feratä Brad-Arad) ca sa opereze incontra ostirei romanesti.

Vista unui notar main sub regimul ungurescViata unui notar roman in Ungaria, cum ne-o

ilustreaza d. Octavian Goga in misctitoarea sapiesa teatrald Domnul notar, era, pe timpul re-gimului maghiar, din cele mai grele, mai umili-toare si mai chinuite. Fata de prefect si de cei-alti superiori, el trebuia sä fad pe functionartilpatriot", executand ori-ce mäsura, ori-cat de du-reroasa si de vexatorie ar fi fost ea pentru popu-latia romaneascä, cu calm si cu inima patrioticr.

www.dacoromanica.ro

214

Bietul notar roman putea manifeste libersentimentele sale romline0i numai in cercul intimal familiei sale, unde nu pätrundea ochiul supe-riorului. Este interesant de a constata cä prinreactiunea ce se provoca in sufletul lor, din a-ceastä cauzä, aproape toti notarii i copiii denotan i romäni deveneau cei mai därzi 5i mai in-

Rozalia Ionescu, nascutà Costina, sotia notarului G. Ionescu

fläcärati romäni. George lonescu, ca §i atätiaalti notan, buni romäni, a fost cel mai nenorocitmuritor in clipa cand a primit ordin sä dispunäpreotilor din cele 7 sate ale sale sä traga do-potele in ziva cand a cazut Bucurestii in manadumanului. Cata' durere §i alta scripire dindinti nu s'a resimtit atunci in intreg Ardealult

www.dacoromanica.ro

215

Sotia notarului Ionescu, näscutä Rozalia Cos-lina, apartinea unei familii fruntase din lidlma-giu, avAnd un frate, pe George Costina, preot or-todox in Iosasi, si o sord, Ecalerina, sotia pro-topopului Birla din Hälmagiu.

Marioara Baniciu, cea alai micA fiicA a notarului Ionescu,care, In prirnAvara anului 1919, a fost luatal ca ostatecA

de cAtre bolrvicii unguri

Suferintele indurate de aceastä femeie, la 1919,in timpul räsboiului Romdniei cu bolsevicii unguri,nu se pot deserie. Comuna Ciuciu fiind situatA

www.dacoromanica.ro

216

t,ocmai pe frontul de luptä (in Ciuciu erau bol-sevicii unguri si in Hälmagiu trupele romanesti),batrana notareasa 'si-a vazut intr'o blind zi a-restatä de bolsevici pe fiica ei cea mai mica,Marioara, i tinutä ca ostateca in trenul blindatdin garä. Ce durere ingrozitoare pentru &Irma-nii pärinti sa-si vaza copila ajunsä in captivitateabolsevicilor turbati si avinatil Fruntasul romandr. lastin Marieu, advocat in Arad, a adus ime-diat aceasta arestare ilegala la cunostinta Sfa-tului national din Sibiu, care a si eerut guver-nului conielai Mihail Karolyi elibei.area fetei.Dar toate reclamatiunile si interventiile au fostzadarnice. Biata fatä a fost salvata din manabolsevicilor de calm doui vecini, barbati de o-menie si curagiosi, cari au insotit-o de blindvoie in arestul din trenul blindat .si n'au Ora-sit-o pana in ceasul cand au reusit sa fuga cuea si s'o scape teafära.

Din cauza teroarei bolsevicilor, d-na RozaliaIonescu a fost nevoita in cele din urma sa se re-fugieze si sa-si lase casa si toata gospodaria dinCiuciu pe mana hoardelor unguresti. Toate acestepierden, familia notarului Ionescu le-a suportatcu resemnare si incredere, convinsa Bind ea Ro-ma'nia Mare, pe care atunci abia indrazneau s'oviseze, nu se putea infaptui fall jertfe. Pe ma-suit' insa ce frontul de lupta era impins de bra-vele trupe romanesti inspre Budapesta, familieiIonescu 'i-se pregatea de catre bolsevici o lovi-tura groaznica: Inteadevar, sub pretext di no-

www.dacoromanica.ro

217

tarul G. Ionescn era spionul armatei romane,bolsevicii pun mana pe el, il condamnä la moartesi la Mezötur il si executä, impuscandu-1, dupd-cemai intäiu l'au pus sa-si sape singur groapa.

D-na Lucretia Barbu, filea mijlocie a notarului Ionescu,sotia d-lui dr. Eugen Barbu, directorul Bibliotecii

UniversitAtii din Cluj

Martirulai notar G. Ionescu ii voiu face cinsteaunui capitol special. Acest bray si cinstit roman

www.dacoromanica.ro

218

a murit, strigdnd in fata calailor sai, cari asistaula executie: Triiiascd Romania Mare! Prin aceststrigat a simtit el räzbunata umilita viata a no-tarului roman de sub stapanirea ungureascä.

Sotii George si Rozalia Ionescu au avut treifete, una mai frumoasä decdt alta, si anume:

Pe Melania, autoarea sentimentelor de dra-goste, pe care a stiut sä le inspire archiduceluiFrancisc Ferdinand.

Lucretia, märitata cu d. dr. Eugen Barbu,fost vice-bibliotecar al Universitätii din Buda-pesta si actualmente director al Bibliotecii Uni-versitätii Regele Ferdinand" din Cluj. D-rulEugen Barbu, nepot al mult regretatului martirdin procesul Memorandului, parintele dr. VasileLucaciu, este unul dintre elementele de seamä siculte ale fratilor nostri din Ardeal si a fäcut partein trei rdnduri din Camera deputatilor din Bucu-resti.

Fiica mai mica, cu numele Marioara, s'a ma-ritat dupä räsboiu cu dr. Teodor Baniciu, prim-pretor la Hälmagiu. Dupä 5 ani de casatorie, arämas vaduva cu doui copii mici si traeste längäbuna si bätrana ei mama, la Hälmagiu (jud.Arad).

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIII.

Melania loneacu

IncAritätoarea fatä a notarului din Ciuciu aviizut lumina zilei la 18 Iulie 1889, anul ti-age-diei dela Magerling.

Terminänd clasele primare la scoala confesio-nalä ortodoxä din Ciuciu si apoi la cea din Häl-magiu, Melania lonescu, bunä si serioasä elevädela inceput, a urmat doui ani la liceul romänunit din Beius, ca internä a ,,Institutului Pave-lian", numit ast-fel dupä numele intemeietorului,episcopal Mihail Pavel, §i apoi, ca sa-si insu-siascA limba ungureascä si germanä, a invätat 4ani la coala de fete a cälugäritelor catolice (No-tre Dame de Sion) din Timisoara.

Chinurile morale si de ordin national, in careisi ducea greaua viatä notarul Ionescu din Ciuciu,ca functionar administrativ al Statului unguresc,au sädit in mima curatä a Melaniei, ca si a su-rorilor ei, cele mai frumoase sentimente roma-nesti. Ele nu se simtiau bine si la largul lor decätin mijlocul societätii romänesti din Arad, unde

www.dacoromanica.ro

220

pulsa de atunci o destul de accentuatä viatd ro-maneasca politica, culturala si socialä.

Cele douä surori, Melania §i Lucre tia lonescu(azi d-na dr. Eugen Barba), erau incä din anul1908 vestite in tot tinutul Aradului, ca si in so-cietatea intelectualilor romani din Budapesta, pen-tru sentimentele lor alese de romance, pentrupretiosul i inimosul concurs, pe care il ofereauin toate initiativele culturale romanesti, ca i pen-tru frumusetea lor remarcabilä i impunatoare,ce se distingea prin linii simple, dar fine, alaturide tineretea lor, din care izvorau abundent toateresursele de bogatie sufleteasca pentru tot ceera romanesc si in folosul natiei.

Frumoasele sentimente nationale ale acestordouà Romance incantatoare au fost din fericirebine indrumate de catre d-na Marilina Boca, ointeligenta si distinsa regatiana", fiica prima-rului George Manolescu din Sinaia, care casa-torindu-se cu d. Sever Bocu, pe atunci directoral ziarului Tribuna din Arad, actual deputat deTimis, a stiut imprima, prin munca si farmeculei, vietii nationale romanesti din Ardeal o miscaremai vie si mai activa, contribuind sa ne-tezeasca toate asperitätile dintre Romani si sä-iadune mai des la Arad, gratie diferitelor serbari,baluri i festivitäti, pe care le organiza cu undeosebit talent, marcatä abilitate i reusita.

In luna Iunie a anului 1909, cu cate-va zileinainte de vizita archiducelui Francisc Ferdinand§i a sotiei sale la Sinaia, se comemora de catre

www.dacoromanica.ro

Frumoasa Melania Ionescu, flica cea mai mare anotarului Ionescu

221.

www.dacoromanica.ro

222

intelectualii romani din Arad $i imprejurimi doua-zeci de ani dela moartea marelui nostru poetMihail Eminescu. Ca totdeauna in astfel de oca-zii, Romanii din oral i judetul Arad i$i de-deau tot entuziasmul i prisosul sufletului lor $idispozitia tuturor era din cele mai inältatoare.

In mijlocul programului serbarii, o fata fru-moasa, zglobie $i plina de gratii, tip de Ro-manca rasäritä dela poalele Muntilor Apuseni aiTransilvaniei, se ridica mandra i trupesa, toatapar'ca numai un suflet, i cu glas suav, cwn tre-murat, dar cald 5i mi$cator, declama simbolicaDoinli a nemuritorului Eminescu.

Era Melania lonescu, fata notarului din Ciuciu,presupusul stalp" al unitatii statului maghiar I

Cand aceasta fermecaloare fata a rostit versu-rile:

Dela Nistru pana' la Tisa,Tot Romtinul plansu-mi-s'a,Cli nu mai poate strlibateDe atilla strliinlitate

privirea ei induio$ata s'a ridicat de-odata intr'oardoare infocatä $i a plecat insagetata departe,sburand deasupra spatiului ce-'i atinea gestul eiscurt $i discret pana in umedele celule ale tem-nitei din Seghedin, unde se sbatusera $i se maisbateau inca atati Romani in amar, iar de acialerga lacomä peste campiile Ardealului, pestevitregii Carpati, ca $i peste colinele Basarabiei

www.dacoromanica.ro

223

OM la Nistru. Era transportatä tanara si dulceafatä intr'o lume nouä i ideala si in toatä apo-logia poeticä a celei mai splendide forme ce nearatä asa de ciar intreg trecutul nostru istoric,ea punea tot sufletul, toatä puterea ei de evocatie.La un moment dat, auditorul avea par'ca itnyte-sia cä drägälasa fiinta care declama, trezita dinmagia unui vis maret, sugrumata de z'avorul cä-tuse_lor fatale si de prezenta reprezentantilor po-litiei unguresti, blestema printre dintii ei albi cazapada, repede ca sä nu inteleagä stalpii ordineidin statul maghiar:

Cine a indragit strdinii,Manca-'i-ar inimaMdnca-'i-ar casa pustia5i neamul nemernicial...

Fiori de infläcärare comunicativa' strabaturaIn clipa aceea toata inultimea celor cate-va sutede Romani prezenti, iar din ochii divini ai ace-leia, care evocase durerea i idealul unui neamintreg, cu o privire mandra, cruntä, asprä sinecrutätoare curgeau picaturi de lacrimi sfinte:Melania lonescu plángea durerile seculare aleneamului romanesc.

Doamna Marilina Bocu, adancä cunoscätoare asufletului ardelean, räpita fiind de comoara sufle-teasca a frumoasei fete din Ciuciu, ii propuneacesteia sä mearga cu ea la Sinaia, unde pestecate-va zile avea loc vizita, pe care mostenitorul

www.dacoromanica.ro

224

Doamna Marilina Sever Bocu, protectoarea multregretatei Melania Ionescu

www.dacoromanica.ro

226

tronului austro-migar, archiducele Francisc Fer-dinand, o fAcea familiei regale a Romäniei.

FericitA de a putea chica pe pämäntul Romä-niei libere si de a vedea pe viitorul ei impärat,Melatzia lonescu acceptA cu recunostintä invita-tia ce 'i-se fäcuse si in primele zile ale luneiIulie 1909 ea se gAsea in casa primarului dinSinaia, George Manolescu, tatAl d-nei MarilinaBocu, care, tot in vederea vizitei de mai sus,mai atrAsese cu dänsa la Sinaia si pe d. dr.Alex. Marta, advocat in Lipova, azi prim-pre-sedinte al Curtii de apel din Timisoara, si pe d.dr. V. Avramescu, advocat in Maria-Radna, azidirectorul serviciului contencios al Statului dinBanat si Crisana.

L Rusu Abrudeanu 15

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIV.

Un an inainte de vizita dela Sinaia:Archiducele Francisc Ferdinand in luminapresupuOlor sái viitori colaboratori: dr.Miron Cristea, azi Patriarch al Rominieiti InaIt Regent, fi dr. Augustin Bunea,

canonic la Blaj, azi decedat

Ajungand mostenitor al tronului, archiduceleFrancisc Ferdinand a inceput, cum era si natural,sa se inconjure incetul cu incetul de oameni de-votati lui i ideilor sale. Inceputul l'a facut cu ar-mata si mai tarziu, pe baza de informatiuni se-rioase si bine triate, 'si-a recrutat partizani insanul nationalitatilor nemaghiare: Romani, Croati

Slovaci. Gandul lui era sa-si aleaga barbati deincredere pentru viitoarea lui domnie, pe care,data fiind varsta inaintata a impa'ratului Francisclosif I, o credea apropiatä in fie-care moment.

Dintre Romanii ardeleni, primii adepti ferventiai mostenitorului coroanei habsburgice au fost,cum am spus i in capitolul VIII, regretatul AurelC. Popovici §i apoi d. dr. Alex. Vaida-Voevod,dupa-ce a fost ales deputat in Parlamentul din

www.dacoromanica.ro

227

Budapesta. Acesti doui distinsi i inimoi tineri,intrand cu hotärire barbateasca in politica na-tionald, intretineau un contact frecuent atat cuanturagiul archiducelui, cat si cu el personal, caunii cari erau aderenti convinsi ai ideilor salede guvernamant. Punctele de atractie pentru su-fletele acestor doui lzomini imperatoris erau inprima linie ura, pe care o nutrea Francisc Fer-dinand MO de politica sovinista si turbata a gu-vernelor unguresti, i apoi principiul

popoarelor din Austro-Ungaria.Aurel C. Popovici i Vaida Voevod au lärgit

zi Cu zi cercul partizanilor viitorului imparat, incare ei puneau cele mai mari sperante de in-dreptare pentru soarta Romanilor din monarchiaaustro-ungara. Din sanul celor cloud biserici ro-manesti, ortodoxa si unitä, au fost recomandatide Aurel Popovici si Vaida Voevod ca persoanede incredere d-nii dr. Elie Miron Cris/ea, atunciconsilier consistorial pe langd Mitropolia orto-doxa din Sibiu, si dr. Augustin Bunea, canonic incapitlul mitropolitan al Blajului, destinati aman-doi, dupd cultura si popularitatea lor, ca viitoricapi ai celor cloud confesiuni. Deci viitori con-silieri intimi ai viitorului imparat.

Prin interventia personalä a d-lui dr. Alex.Vaida-Voevod, aceste doua eminente fete bise-sericesti au fost chemate in luna Martie 1908,de insusi archiducele Francisc Ferdinand, laViena, in audienta, spre a-i cunoaste in persoanasi a auzi si din gura lor care anume sunt plan-gerile Romanilor.

www.dacoromanica.ro

228

Jata textul scrisoarei d-lui Vaida-Voevod, princare aducea la cunostinta d-lui dr. Cristea ob-tinerea audientei acestuia si a caiionicului dr.Bunea la mostenitorul coroanei habsburgice:

Prate Crisleat

Azi mam rentors a treia oarl dela Intllni-rea nbastri Incoace dela amicii causetStiruintml mele paz a avea suceea.Azi am primit sscriaoarea de urmitorui cuprins:'bane bezuglich C.-$ bereits das Notige veranlasstet soll such gefasst machen,etwa In der Zeit zwi-schen 26.und Letzten d.M.hieher berufen zu werden,vorlaeurig auer nictit abreisen.Butte den Herrn hievon zu verstaendigen.Ich wurdedacat die Nachrucht keine verzogerung erfaehrt,mea telegrapnueren,wann el kommen &piund zwar colt folgenden Worten:26/z.B./vormittags,oder 27 abends---Carl..womit Tag und Stunde ge-meint ist.wo die Anwesenneit hier bereits natig.erscheint.Der Herr wolle darauf 30 gut Belli unter der Adres-se:AleXander AAPENAU,III.Rennweg6,mir den Erhaltder Depesche zu Otstaetigen und Anfrunft so wieAbsteug94rtier in WIEN bekanntzugeJen,da ich inder Lage seln muss.eine eventue le Aenderung der gStunde mutzutellen.Cam In acelasu timp va fl cnemat §1 celalalt Dcmn.Au don i muli si te pot fntIlnifnainte de plecare.spre a Te informa referitor la o multlme ae ches-tu i de importantti.Eu vol fi pdntl Marto.calmaltMercuri seara in Cluj.Atunci plec la Pesta.Te rogdecu si mi depepzi plecarea Ta orl incoace.orila Pesta.Dacl nu al primi avlzul lui Carl Ondla s.fIr§ltul 1.c.dm asemenea te Log si mi avizezispre a putea avea cauzi si stiliruesc mai departe.

re salutd frite§:eal Tit) cuneen agile

Cluj,22/III,1906 FIDUS.

Te rOR coniirmd-mi primirea aeestel acrusori.

Pentru o mai bunä lAmurire a cuprinsului a-cestei scrisori, cititorul va trebui sä inteleagA:

www.dacoromanica.ro

Taw.

- 96Verltet suma

,

ve-V-1477-

Koasi.storiblraldr cristwnszehen

Ihs.s.b 9 es Mt

tA.VIRA T.

229

amicii cauzei erau personagiile dela curtea ar-chiducelui Francisc Ferdinand; Ica sub cuvdritulCarl" din textul german se ascundea nzaiorul A-lexander Brosch von Aarenau, adjutantul archi-ducelui; el sub cuvantul Herr" se ascundea per-soana archiducelui; ca celalaii domn" era cano-nicul dr. Bunea $i cä sub semnätura Fidus" seascundea insug Vaida-Voevod.

Din cauza spionagiului politiei ungure$ti, careurmärea ori-ce pas al archiducelui Francisc Fer-dinand $i al oamenilor sal, a trebuit sä se recurgain corespondentä la stabilirea unui dictionar se-cret, pe care il posedau numai anturagiul archi-duce_lui i partizanii intimi ai acestuia.

La 23 Martie 1908, adjutantul maior AlexanderBrosch von Rarenau comunica telegrafic d-luidr. Miron Cristea In modul urmätor fixarea au-dientei sale $i a d-rului Bunea la archiducele peziva de 28 Martie:

Továbbito

-!clad%) itivatal Jte, dqszo it nay

de wiel,72 '+ 1661 7 23 427.s = -

abh-tundzfianzi¡ vorAitta2 = Carl"+

ro

www.dacoromanica.ro

230

Dowl-zeci i op. t inainle de amiazi-Carl", ceea-ce insemna c'd audienta la mostenitorultronului era fixatà pe ziva de 28 Martie, inaintede amiazi.

Inainte de plecarea la Viena, d-rul Cristea aexpediat urmätoarele douä telegrame:

Prima:

cVag--a-e,Obe ./ham,fr a-eet

7/frafe 1,7 a

«9h1 9t911-tz,r tki,t, "04 efig a. 01/F

A doua:

-ot At £aelot je-ce-

P17 64,/ /tr-cie-"( "-//tt4"-'414/4-4-1 'n-r-e-e-/-1,647eZe4

Cgt4

www.dacoromanica.ro

231

Ambele telegrame sunt scrise de mana actua-lului Patriarch si Inalt Regent, care pe atunciera numai consilier consistorial". ,,Elie", adeca'lije, era numele säu de botez inainte de a se calu-gari, cand a primit numele de Miron".

La Viena, in dupä amiaza zilei de 27 Martie,d-rul Cristea a primit la Hotel Tegethof, dinpartea maiorului Brosch von Aarenau, o scri-soare, prin care II notifica ca Alteta Sa Imperialäil va primi in audientä Sambätä, 28 Martie, laorele 12, in acelasi timp cu canonicul dr. Bunea.

Cred cd nu trebue sd adaug di cuidienta Dv.trebue sd rdmand secrete mai adauga in scri-soare adjutantul, de teama spionilor maghiari,cari misunau zilnic pe la portile Palatului Belve-dere, resedinta mostenitorului de coroaria, si dincauza cärora dr. Cristea si dr. Bunea au fost in-todusi de adjutant in grädina palatultti pe ousä ca totul dosnica si secretä.

Asupra decursului acestei audiente istorice suntferkit de a läsa sa urmeze jos in intregime notelepersonale ale modestului consilier consistorial dep'atunci dr. Riiron Cristea, ajuns azi, gratie cul-turei si inaltelor sale calitäti sufletesti, Patriarchal Romaniei si InaIt Regent, cea mai inalta situa-tie bisericeasca si politica, la care poate ravni unom in tara lui.

Aceste note asupra conversatiunilor urmate incursul audientei au fost redactate si serse cumana lui de insusi dr. Nikon Cristea.

www.dacoromanica.ro

232

Iatä un fac-simile dela inceputul memoriului,care va fi incheiat la sfar01 tot de un fac-simile,ca dovadA despre autencititatea manuscrisului:

Textul notelor personale ale Sanctititii Saledr. Miron Cristea, Patriarch al RomiinieiInaIt Regent, asupra audientei pe care aavut-o la Viena, in ziva de 28 Martie 1908,la archiducele Francisc Ferdinand, fostul mot-

tenitor al tronului austro-ungar :

620:1744-1-.1-. -7-14 r/2-4:1.-coola.

f4 ft yy,

(grv .4-r., r.10 -1-1474--f-e_7

cA

T7i4-r-e-e-sue.4.4,4, Airt....e...e_evci fi-4.71L-A41

C.-Gocr LiGeog.." aelo

ra-iv, 474_ ,R2-e-zyr

pre,-°G.-0f2ciaegi4 .,, /-e"'" tee

5

e-c4c4 at-#,e..(...4..-"Ze4 Ce Act ..,04-14-e

www.dacoromanica.ro

233

c-ce.4 e.e

645k,41 --447 J107

oCe a-aZfi-eo,,e

ajt- c'65/ e /6,,.

4Lf-77--r'i 444 74$--el-

/kkt.e. ee,5//-e. t4

La orele 121/4 ne pofteste un lacheu la AltetaSa. Ne astepta intr'o salA mare, frumoasä, imbrä-cat in uniformä de general (Feldzeugmeister),avänd toate decoratiile, chiar i Goldene Fliess".Ne-am inchinat, ne-a dat mdna, ne-am spus nu-mele, ne-a zis un cuvdnt de bund-venire. Fipoine-a poftit sd sedem ldriga o masä din un colt.Alteta Sa sedea pe un divan 5i noi pe scaunealäturi.

A. inceput apoi Alteta Sa a ne vorbi foarteafabil. Reproduc in cele urrnätoare decursul au-dientei, notand mai ales ceea-ce a vorbit AltetaSa si eu. D-rul Bun ea, nestiind perfect nemteste,a vorbit mai putin, dar afarä de aceasta, pe cOndvorbea dr. Bunea, eu mä cugetam la ideia, pe careintentionam a o arunca in discutie. De-altfelne-am insemnat de mai inainte chestiunile ce cre-

www.dacoromanica.ro

234

deam necesar a le aminti, unele in cointelegerecu deputatii dr. Maniu si dr. Vaida la Budapesta.

.41te(a Sa: Va multumesc ea' ati venit dindepärtari mari si ma bucur ca ¡mi dati ocazia dea va spune ceea-ce am mai spus deja si laaltii 1) cum-ca eu cunosc bravul si 'lealalpopor romanesc, precum si nacazurile si suferin-tele lui indelungate din partea Maghiarilor. Cu-nose tinuta vrednica si meritele Romanilor intot trecutul lor si in deosebi serviciile si jertfelece le-au adus pentru tron si dinastie in 1848.Cunosc bravura regimentelor romanesti in lupte.Am dragoste fata de poporul roman si adanca do-rinta a sufletului mea este ca sa-i pot ajuta,cand imi va fi cu putintä. Ileum insa nu pot facemult. V'am chemat ca sa \TA* spun ca cunosc toedstarea D-v., ca aveti toed simpatia mea si ca saspuneti in cercurile D-v. si poporului -- dar,bine inteles, cu toata precautiunea, ca sa nu afledusmanii si sä strice care sunt vederile mele.Deci poporul sa persevereze si sa aiba nadejdeaCA se va indrepta situatiunea. Imi voiu da toatasitinta ca sa se schimbe starea de azi.

Dr. Bunea multumeste Altetei Sale pentru pri-mirea noasträ.

Dr. Cristea: Multumim Altetei Sale Impe-riale pentru gratia si deosebita onoare ce ni-le

1) Dr. Alex. Vaida-Voevod a fost primit de mai multeori in audientà de archiducele Francisc Ferdinand. Totastfel si dr. Milan Hodzsa, deputat slovac. Nota auto-misil notelor.

www.dacoromanica.ro

Dr Elie Miron Cristea, episcopul Caransebesului, aziPatriarch al Romaniei si InaIt Regent. (Fotografia estefacuta in Bucuresti in Decembrie 1918, cand a venitimpreuna cu dr. Alex. Vaida. episcopul Hoszu delaGherla si Vasile Goldis ca sa comunice regelui FerdinandI si guvernului roman hotararile marei adunar nationaledela Alba Ililia (1 Dec. 1918) cu privire la unirea pe

vecie a Ardealului cu Patria mama

www.dacoromanica.ro

236

arata, ca si pentru frumoasele fagadueli. Noi sipoporul romänesc consideram aceasta ca un semn,ca o sperantd, ca va veni si pentru poporul nostruun viitor mai bun. Poporul nostru asteaptä unsemn de prea inaltä bunävointä, caci acum esteinlaturat de pe toate terenele. Este un popor detärani, agricultor, dar cinstit, conservator si di-nastic intru toate. E dinastic din convingere,cad tot ce avem noi, avem dela dinastie. Inte-resele noastre se acopera cu interesele dinastiei.De-aceea Maghiarii ne-au exclus si vor sa neexcludä si in viitor dela chestiunile publice. Asavor sa facA acum legea electoralä, introducdndvotul plural.

Dr. Bunea: Ei vor sä guverneze cu locui-torii oraselor, cari stiu citi si scrie, dar cari sunttoti kossuth-isti. Guvernul se intdreste mereu inorase si in comitate. Asa, de exemplu, la Aiud, auinlaturat pe toti vechii liberali si au pus in frun-tea comitatului pe kossuth-istul baron KemenyArpad. Chiar si la noi, in Blaj, au aranjat o a-dunare kossuth-istä, la care au avut indräznealasä invite si pe mitro politul nostru dr. Mihalyi.

Meta Sa: Doar nu s'o fi dus?Dr. Bunea: A refuzat.Dr. Cristea: S'au dus ca spectatori niste

bäeti si studenti romani si fiind-ca n'au voit sä-'sija paläriile din cap in cinstea lui Kossuth, aufost batuti in asistenta pretorelui si a gendar-milor.

Altefa Sa, care are o deosebitä simpatie fatä

www.dacoromanica.ro

237

de tarani, ne spune sä rdmanern 5i pe viitor unpopor de tärani cinstiti. Apoi arninte5te de arti-colul 27 din legea 5co1arà a contelui Apponyidela 1907 5i confirmä cd este rea pentru natio-nalitäti.

Dr. Cris/ea: Da! Ea nimice5te autonomiabisericei pe teren 5colar, ne silege s'd inviitärnungurege mai multe obiecte de invätdmdnt. Baam ajuns acolo cd nici religia nu ne mai permites'o propunem in limba maternä.

Altefa Sa se mira, ridicdnd ambele mdini.Dr. Bunea: -- Da, Alteta Voastrd, a5a fac in

5coale1e de stat.Dr. Cris/ea: Pdrintii copiilor nu vor sd

auclä de asta. Ei zic: mai bine nimic decal unTaal nostril in limba ungureascä. Astfel in multelocuri am ajuns in situatiunea de a nu mai pro-pune religia, ceea-ce constitue un mare rdu atdtpentru noi, cdt 5i pentru societate in general.

Alt* Sa: Desigurl Bine inteles!Dr. Bunea: Ne suspitioneazd mereu cd am

gravita in afard, numai ca sd ne compromità inochii Maiestätii Sale.

Altefa Sa face cu mAna un semn de desapro-bare, zicdnd: Da de unde?

Dr. Cris/ea: Noi suntem, Alletä, un popor1ini5tit, dar Maghiarii fac revolte artificiale. Pevremea guvernului baronului Beatify era in mi-nisterul de interne o sectie a nationalitätilor, caretrimitea in tinuturile romdne5ti ni5te existentecatilinare ca sd VIA discursuri, sä provoace agi-

www.dacoromanica.ro

238

tatiuni si apoi tot ei scriau in gazete cd s'aurdsculat Románii!

Alleta Sa: Da, da! Insa nu le mai credenimeni. Banffy a träit printre Romani $i $tia cumsd incurce lucrurile. El voia sd distrugd poporulroman. Eu voiu indrepta insä lucrurile, cäci eusimpatizez cu Croatii, Romdnii $i Slovacii. Asaam invatat dela tatal meu, asa vreau sd fig 0 inacela$i spirit informez si pe urmasul meu, archi-ducele Carol, nepotul meu.

Dr. Cris/ea: In tot trecutul poporului romannu este un caz in care sä fi devenit infidel. Sun-tem apdsati, Alteta Voasträ, $i totu$i, cu toategreutätile, poporul roman face progrese. Este unpopor vital, are copii multi.

Meta Sa: Nationalitätile formeazä majo-ritatea populatiunei in Ungaria.

Dr. Cris/ea: Da, dei datele statistice suntfals compuse.

Meta Sa: Da, la ei fie-care Veigelsbergeste un mare patriot, dacä are nume maghiar. Sisträindtatea ii cunoa$te. Ati citit desigur despreBjörnsterne Björnson, care apdrä pe Slovaci $i penationalitati. I-i $tie toatä lumea.

Vorbind de mdcelul dela Panade, archiduceleexclama: Ce grozdvie, sd strdpungd ei femei$i copii!

Dr. Banea: A fost tragic, Altetd. Eu amvazut victimele, cäci satul Panade este aproapede Blaj.

Dr. Cris/ea: Sgldatii cari au tras, Altetä,

www.dacoromanica.ro

239

au fost honvezil Armata comund e mai cinstitä,se poartä mai bine, chiar si la alegerile parla-mentare 1).

Meta Sa: Da, mi-a spus deputatul dr.Vaida ce grozavenii fac la alegeri, cum tin pealegatori cu ceasurile in zäpada, in frig.

Dr. Cristea: Ba si cu zilele, Altetä! Asa este.Presedintelui partidului nostru national roman'i-au spart capul Cu un drug de fer. El a cäzut josametit i plin de sange, iar gendarmil, in loes'a-1 apere, au stat cinici i nemiscati. Dacä de-nunti in ziare aceste banditisme, te baga intemnitä. Inchisorile statului sunt pline cu ziaristiromani.

Dr. Bunea: Pana si ziarele moderate aleambilor mitropoliti sunt urmärite. In Blaj eUnirea §i. in Sibiu Telegraful roman. Ei bine, re-dactorii ambelor ziare sunt condamnati la in-chisoare.

Dr. Cris lea: Si cele ce au scris, sunt celemai nevinovate lucruri.

Meta Sa: Va fi alt-fel pe viitot. Eu cunosctoate nedreptatile. Am simpatie pentru nationa-litäti si in special fatä de Romani. Eu iubesc peRomani, cari sunt un popor frumos si bray. Amla inimä pe acei tärani sanatosi i frumosi, carilocuesc in munti si nu cunosc nici o boala. Imi

t) Cu ocazia alegerilor d-rului Vaida la Ighiu si dr.Maniu la Vintul de jos, comandantul corpului de armatAa dat ordin confidential detasamentelor militare sA sepoarte cum se cade. Nota autorulta notelor.

www.dacoromanica.ro

240

place mult costumul national, minunatele jocurinationale, ca si frumosul si lungul pär al Ro-mäncelor.

Dr. Crislea: Unele jocuri sunt foarte vechi,de origine romana.

Canonicul dr. Augustin Bunea din Blaj (nAscut In Vadla 1857 1 räposat la Blaj In 1912)

Altea Sa: Da. In comuna Ecica-Romänä amasistat la o nuntä si le-am vazut. Si limba estefrumoasä si armonioasa. Regret cä nu stiu vorbiromäneste. Cänd citesc insä incet un ziar romä-

www.dacoromanica.ro

241

nesc, atunci inteleg mult, cad se aseamana Cu la-tina si italiana.

Dr. Bunea: Da. De exemplu italienesculfronte, pe nemteste stirne §i pe romaneste frunte.

Al/eta Sa: Insa ungurestile tata-tete suntoribile i imposibile. Eu ma chinuesc de 40 deañi sa invat ungureste si nu reusesc.

Dr. Cris/ea: Noi ne bucuram sincer caAlteta Voastra Imperiala cunoaste atat de temeinicpoporul roman.

Alt* Sa: Aveti un tinut frumos in &deal.Am fost pe la manevre la Deva, la Reghin i apoila Gurghiu, unde aveam un vanätor simpatic, peSimeon.

Dr. Cris/ea: Cunosc regiunea, AltetA, cadsunt nascut pe la Reghin, pe .Niuras in sus.

Altefa Sa: Am fost mai In anii trecuti pe laTimisoara, la manevre. Romanil au voitintarnpine i sa ma aclame, dar au fost impie-decati.

Dr. Cris/ea: Cand vine in mijlocul nostruun membru din prea-inalta casa domnitoare, noine insufletim, caci iubim dinastia, care ne-a dattoate.

Al/eta Sa: Clerul a influentat mult asuprapoporului. Deci (arätand cu mainile spre noi),ca reprezentanti ai ambelor biserici romanesti,cresteti 5i mai departe poporul in spirit dinastic.

Dr. Cris/ea: Promitem sA ne folosim detoate ocaziile, ca sfintiri de biserici i adunadpoporale, spre a aduce la cunostinta poporului

I. Rusu Abrudeanu 16

www.dacoromanica.ro

242

bunävointa Altetei Voastre, deoarece gratia cene-o arätati ne intareste in nädejdea unui viitormai bun pentru poporul romanesc.

Alieta Sa: Ila sa faceti. Sä vä feriti dekossuth-ism si sa combateti asemenea tendinte.

Dr. Cris/ea: Promitem, Alteta Voasträ, cacidela Maghiari n'avem ce astepta. Noua ne trebuelibertate 5.1. atunci in f0-20 de ani facem pro-grese neasteptate. Acum o ducem greu. Bisericanoasträ are dela stat un ajutor anual de abia100.000 coroane.

Dr. Bunea: Iar Calvinilor le da guvernulacum 3 milioane.

Atleta Sa se mira la auzul sumei de 100.000.Dr. Cris/ea: Da, Altea, a cincea parte din

ceea-ce primeste un teatru unguresc. Ba si dincele 100.000 coroane guvernul ne-a confiscatpeste 30.000 coroane, ca sa le imparta directpreotilor, cari stau in slujba pretorilor si vo-teaza cu guvernul la alegeri, ca sä-i corupä si de-mor al izeze.

Altea Sa: Da, intregul sistem este corupt.Imi dau silinta si voiu interveni pe lana impa-ratul ca sa nu-i lase pe Unguri sa mearga asadeparte. Daca se va spori insa numarul alega-torilor, atunci o sä mearga mai greu Cu coruptia.

Dr. Cris/ea: Noi, Romanii, am don, Altetä,o lege electoralä ca in Austria. Cu aceasta amfi mai multumiti.

Al/eta Sa: Cel putin ca in Austria. Daratunci s'a intrati in Parlament, mai ales calmad

www.dacoromanica.ro

243

unen, sä vá formulati pretentiile i sd Ira ceretidrepturile cu energie.

Dr. Cristea: Vor incerca sd ne scurteze laimpärtirea cireumscriptillor electorale. Actuala dis-tributie este de neinchipait. De exemplu, langäSibiu, exista un oräsel: Ocna Sffifului care afost mai inainte unguresc, dar acum s'au inmultitRomanii binisor. Ei bine, Ocna Sibiului formeazäun singur oerc electoral, pe and cercurile roma-nesti vecine cuprind zeci i zeci de kilometri pd-trati, inat alegdtorii sunt fortati sà facd unadevärat voiaj pand la localul de vot.Acum, sprea impiedica organizarea noastrd, au ridicat imu-nitatea la 4 deputati romani, ca astfel sä nuputem face proteste energice in contra proiectuluinouei legi electorale.

Allefa Sa vorbeste de deputatiunea care a dusMemorandul Románilor la Viena si n'a fost pri-mitit de impäratul, accentuänd: Sä vinä o de-putatie intreagd de supusi si impäratul sd n'oprimeasal Asta a fost prea mult!

Mostenitorul tronului intreabä apoi pe dr.Bunea unde a studiat?

Dr. Bunea: Gimnaziul la liceul roman dinBrasov si teologia la Roma. Nemteste am invätatdin gramaticä.

Altefa Sa: Asa! Vorbesti destul de bine.Dr. Bunea: Dr. Cristea vorbeste mai bine.

El a studiat la Nemti.Dr. Crislea, Am studiat la universitatea

maghiarä din Budapesta, dar gimnaziul la Sasi,

www.dacoromanica.ro

244

in Ardeal. Apoi la noi, in Sibiu, se vorbeste maimult nemteste.

Alt*: Sa: .Da, asa, nemteste?Dr. Cris/ea: Da. Unguri sunt numai functio-

narii. Apoi convenim cu militarii, cu cari träim inbune raporturi. In Sibiu este sediul comandamen-tuiui corpului XII de armatä. Din infanterie esteregimentul No. 2, care este compus din fecioriunguri (säcui). In timpul din urmA se observä GAmulti ofiteri vorbesc ungureste. Se pare, mai alesde cate-va luni, cd este la niodd sA se vorbeascAungureste.

Al/eta Sa: Efectivul regimentului 2 de in-fanterie are o treime elemente romdnesti si maisunt si germane. Este un regiment care s'a purtatbray. In ce priveste limba, feciorii trebue in-struiti in limba lor; alt-fel le släbeste dragosteapentru armatä. Acum insA au inceput a läti limbamaghiarä si. in armata. .

Dr. Bunea aprobd spusele Altetei Sale.Dr. Cris/ea: Armata a fost pänä acum in-

stitutiunea, pe care au iubit-o toate nationalitätile.Noi, Romänii, in vremea de ex lex, Cand Unguriin'au voit sä dea recruti, am trimis de bunä voietinerii la recrutare. Regimentul românesc No. 611a avut intreg efectivul. Maghiarii au persecutatpentru acest lucru pe pärintii tinerilor recruti.DacA Ungurii vor obtine concesiunile cerute inarmatä, entuziasmul Romänilor pentru armatä vascadea sigur.

Attila Sa ne spune a s'a intalnit cu regeie

www.dacoromanica.ro

245

Carol I al Romaniei, pe care il considera ca unbun amic al sail. Eu am vorbit cu el si despreRomanii din Austro-Ungaria. El a facut multpentru tara sa. Apoi Alteta se intereseaza de ceidoui mitropoliti romani.

Dr. Bunea: Mitropolitul nostru dr. Mihalyieste sanatos. Are 67 ani.

Dr. Cristea: *Al nostru este de 81 ani, albde tot, dar sanatos si iubitor de munca Inca.

Alt* Sa: and ati venit? Cunoasteti Viena?. Dr. Bunea: Am venit alaltä-eri. La Viena

am mai fost. Prima data in 1893 cu mitropolitulVancea.

Dr. Cristea: Eu am fost mai de multe-oriIn Viena. Am fost 5i in vara trecutä.

Altefa Sa: Cand plecati?Dr. Bunea: Mai rämanem o zi sau cloud.

al%. -,-e-z-t-t 4; al X s,tt a--1,e,,.... 44.

4,4_,,,_ 1.,i c,.4-tp-144 GC-4 '2...LLCM4 CleaIA.

e10.--Ca-Ir 4165/14- di it.cpec-Aek AA.,

c4 i,;(.4 .z,..$744., ,..e.I

1 444 .7-CA ad4-ei bgq a..tte- .

7.,,,,,,. /407f,(4..( dy-frix .2-f-e-.4,cei 7,./..) 7'. .2,14 '21..Lee e?C*

424)5 4' Wit 71.41,-(4_, C4' £44 tAt...c.

.,,(ff- a lo...........4,6.... ..1.1 14'4 1P114**//.;

www.dacoromanica.ro

246

ct. 1;4.e..

141-449

a44-7 GLCI fe a4,473 Ca-Z(4 Z't4...)

'e."1.14,44..;qt1761.Z4.

azi l'ef '04 /C44-4-4.". ,S4 t4 "dte

641444 a-ii4A. s~47:./'1'4- -w 1C4.4-.414S. Cd-1 .7.4.2/V

"44-4(1 e-te 5- 6 a";'74.c/fit/iftr 14.4 44.

-."2,144 ilii-Le-41 .7'2 71.ie11.41 e;''24$44 .4.

'144-4147-1514....4

Ad se termina foarte interesantele note re-dactate i scrise de d-rul Miron Cristea, atunciconsilier consistorial, azi Patriarch al Romanieisi Inalt Regent, asupra audientei sale si a d-ruluiA. Bunea din ziva de 28 Martie 1908 la archi-ducele Francisc Ferdinand, nefericitul mostenitoral tronului habsburgic. Din ele rezulta in chipneindoios urmatoarele cloud fapte: intaiu mareasimpatie, pe care o nutrea Francisc Ferdinand filth'de fratii nostri din monarchia austro-ungara,al douilea: increderea oarbä, pe care o puneaufruntasii Romanilor de dincolo in viitoarea dom-nie a acestuia, care 'Lisa n'a sosit, cum speraud, dar in locul careia rasboiul, pe care mica Ro-manie l'a declarat Austro-Ungariei, a adus, gratiejertfelor ei de sange, märeata apoteoza a leap-

www.dacoromanica.ro

247

tuirii Romaniei Mari, idealul sublim al intregei.sufläri romänesti.

Ca incheiere a acestui capitol, vom mai amintica dr. Miron Cristea si dr. Ang. Bunea, inaintede plecarea lor din Viena, au adresat, in ziva de29 Martie 1908, baronului Brosch von Aarenau,adjutant maior al archiducelui Francisc Ferdi-nand, o scrisoare calduroasä de multumiri pentruprimirea calda ce le-a facut-o el personal, ca gpentru frumoasele sentirnente ce intotdeauna amanifestat pentru poporul romanesc din Ungaria,ale carui suferinte le cunostea, le aprecia si cautasa le ajute.

Cei doui fruntasi romäni spun, intre altele,fu scrisoarea lor urmatoarele:

In sfarsit vä rugam sa fiti convins ca spri-jiniti cauza sfantä a unui popor bray, dar asu-prit, si ca prin aceasta lucrati nu numai ininteresul poporului roman, ci la insäsi cimen-tarea monarchiei si spre binele iubitei noastredinastii.

Scrisoarea este senmatä astfel, dupa cum aratafac-similul de jos:

www.dacoromanica.ro

248

In Aprilie 1910, consilierul consistorial dinSibiu, dr. Miron Cristea, care fusese ales In 1909episcop al eparchiei Caransebeplui, a fost con-firmat in aceastä demnitate, cu toatO opozitia ma-nifestO a guvernului unguresc.

Mäna tare a archiducelui Francisc Ferdinandincepuse deja sa fie simtitä de catre §ovinistiiiresponsabili din Budapesta.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XV.

Importanta politici a vizitei archiduceluiFrancisc Ferdinand la Sinaia

Dupä vizita facutd Curtii regale a Romäniei,la Bucuresti si Sinaia, de insusi imparalul Fran-cisc Iosif I, in luna Septembrie 1896, cu pri-lejui inaugurArii lucrärilor dela Portile de fer, la2 ani dupä pronuntarea monstruoasei sentinte decondamnare a membrilor comitetului partiduluinational din Ardeal la 31 de ani inchisoare incelebrul proces al Memorandului, vizita din varaanului 1909 a mostenitorului tronului austro-ungar archiducele Francisc Ferdinand §i a so-tiei sale ducesa Sofia de Hohenberg, care aavut loc la Sinaia, in zilele de 10, 11, 12 si 13 Iulie,era si ea o consecintä a politicei Triplei allante,din angrenajul cäreia fOcea parte si Romania cuincepere din anul 1883, gratie politicei de apä-rare a regatului romän fatä de Rusia, politicäinauguratä de Ion C. Bratiatut (tatal), drepträspuns la läcomia colosului dela Nord, care, duparäsboiul ruso-romäno-turc, cu ocazia congresuluidela Berlin (1878), a rApit pentru a doua oarA

www.dacoromanica.ro

250

Moldovei cele 3 judete basarabene, ce ii fuseseräretrocedate in baza hotäririi congresului din Pa-ris (1856).

Romania a ramas credincioasä in orbita Tripleialiante pana la sfarsitul anului 1913. Toate gu-vernele, fie liberale, fie conservatoare, au urmatconstant aceastä linie politica. Barbatul de stat,care a schimbat firul politicei externe a regatuluiroman, a fast insusi fiul lui Ion C. Brätianu,intemeietorul Romaniei moderne, adicä Ion I.C. Brtitianu, care dupa rasboiul balcanic din1912/1913, ramänand indignat de nesinceritatea siduplicitatea politicei monarchiei austro-ungare fatäde Romania aliata, a schimbat dinteodata macazulpoliticei noastre din afara si a imbratisat politicainstinctului national. In primele zile ale luneiIanuarie 1914, Ion I. C. Brätianu fiind chematde defunctul rege Carol I ca sä-i incredinteze for-marea guvernului, in local cabinetului Titu Maio-rescu, care demisionase, 'i-a declarat ca primesteaceastä sarcinä cu conditia bine lämurita ca Ro-mania sä nu mai fie obligata a bate in struna po-liticei Triplei aliante, ceea-ce regele Carol 'i-áadmis de voe, de nevoe -- si astfel marelqIon I. C. Bratianu a alcatuit guvernul liberal,care in 1916 a declarat räsboiu Austro-Ungariei,ducand acea politica inteleapta, gratie careia amajuns la intregirea neamului, la Romania Marede azi.

Revenind la evenimentele din preajma viziteiarchiducelui Francisc Ferdinand la Sinaia, so-

www.dacoromanica.ro

251

Marele bArbat de stat Ion I. C. BrAtianu, InteleptulfAuritor al unirei tuturor Romanilor. (NAscut In 2o August1864 la Florica li rAposat la Bucurqti In Noembrie 1927)

www.dacoromanica.ro

262

cotesc necesar sä acoentuez di politica de ma-ghiarizare, ca si persecutiunile din ce in cemai intetite, la care se dedau guvernele un-guresti in contra Românilor ardeleni, avando puternicia repercusiune in räu asupra raportu-rilor dintre statul romän si monarchia austro-ungara, s'a simtit nevoia la Viena si Budapesta,dupä indemnuri dela Berlin, unde aceste rapor-turi se cántäreau in mod mai serios, ca princäte.'-va surisuri si semne exterioare binevoitoaredin partea Habsburgilor sä se adoarma oare-cumsentimentul general de nemultumire si indignarece cuprinsese toatä suflarea romaneasca de peambele versante ale Carpatilor. O vizitä deci,la Curtea regala a Romäniei, din partea archidu-celui Francisc Ferdinand, mostenitarul coroaneihabsburgice, era considerata in acel timp, de mariipoliticiani din Viena si Budapesta, ca utila, li-nistitoare si cu efect

Pe de alta parte brusca anexare a Bosniei gHertegovinei in anul 1908, in urma politicei.'imperialiste imbratisata de coni ele Aehrenihal,cancelarul austro-ungar, concomitent Cu räcealaprodusA in relatiunile diplomatice dintre Roma-nia si Austro-Ungaria, ca urmare a politicei demaná. tare" aplican* de Unguri fratilor nostri dinArdeal, pusese aceastä vizitä pe primul plan inpropriul interes al destinderii acestor relatiuni,devenite neprielnice intre douä state aliate.

Faptul cA si inteleptul rege Carol urmareainca de pe atunci, in vederea viitoarelor eveni-

www.dacoromanica.ro

263

mente, pe care le prevedea, o indulcire in po-litica guvernantilor din Budapesta fa tä de Ro-mall de sub coroana SI. Stefan, servea in sen-sul ca vizita mostenitorului coroanei habsburgicesa fie privitä cu simpatie de toate cercurile con-ducAtoare din Bucuresti.

Dar ideia vizitei archiducelui Francisc Fer-dinand la Curtea regala a Romaniei era maiales privitä cu mult interes si bucurie de catretoti conducätorii poporului romanesc din Tran-silvania i Ungaria, cari puneau in mostenitorultronului austro-ungar multe sperante de indrep-tare spre bine a soartei lor viitoare, din carecauzä nutreau fata de el o dragoste reala 5i sin-cera. Faima si popularitatea acestuia, in sanulpoporului roman, 'i-o facusera cei patru barbatide incredere, cu cari archiducele planuia sa co-laboreze odata, cad va deveni imparat, si a-nume: dr. Alex. Vaida-Voevod; regretatul AurelC. Popo vici, teoreticianul miscarii nationale arde-lene, apoi episcopul ortodox al Caransebesului dr.Miron Cristea, azi patriarch al Romaniei i MaltRegent, si dr. Augustin Bunea, canonic /a Blaj(azi raposat).

Toti acesti patru distinsi i activi frunta.siardeleni doriau si lucrau ca din clipa in caremostenitorul tronului austro-ungar va pune pi-ciorul pe pamantul Roman/6 sa fie primit Cu

cáldura si cu entuziasm, drept manifestatie pentrudinastia Habsburgilor i tot-odatä in contra gu-vernantilor din Budapesta. La Bucuresti si peste

www.dacoromanica.ro

254

tot in regat desfasura in acest scop o vie activi-tate Aurel C._ Pc:tpavici, jar in Ardent ept.scopuLCristea, dr. Alex. Vaida-Voevod $i canonicul dr.Bunea. Acesta din urma a scris chiar d-lui pro-fesor N. lorga, unul din stalpii puternici aimi$carii nationale din tara, o scrisoare, prin careii solicita sprijinul tinerimei universitare pentrua face o cat mai frumoasa primire archiduceluiFrancisc Ferdinand la Sinaia.

Iata in facsimile ultima parte din aceasta scri-soare a canonicului dr. Bunco care d. N. Iorga$i din care cititorul va putea constata marea in-sistent& pe care o punea cel mai de seama re-prezentant al IVIitropoliei din Blaj pentru-ca mos-tenitorul tronului habsburgic sa aiba, la Sinaia, oprimire cordialä si insufletita.

a.4

c-4t-c;L_ .1 2-r

)49

4A-77 '--'-14t:e1,-,e/7

.74

4-v

7e..0 V5

,/of e-a,1-.4L-0L-7-

41-42- 01-1-"--7 t e-e_

www.dacoromanica.ro

14.

RJ

t4J.

www.dacoromanica.ro

2bf,

67.7

,r-a- -

6)-r/A,Z '91/-,24-

Drept räspuns la scrisoarea regretatului ca-nonic dr. Bunea, d. N. Iorga, marele nostru in-vätat, a publicat, inainte de vizita dela Sinaia,in No. 67 al ziarului sAu Neamul Romanesc",cu data de 21 Iunie 1909, un judicios articol in-titulat Dalai politice in viata Romanilor dedincolo", din care tin sd reproduc, ca documental vremii, urmAtoarele pdrti interesante:

Cum va fi primit archiducele Francisc Fer-dinand, au intrebat unii. Ba s'a gasit chiar cinesa dea sfaturi ca nu cum-va un incident strainde vizita $i de legalurile obicinuite bare cloudstate aliate sa inriureasca primirea, pe carearchiducele in calitatea sa of iciald, In califa/eade prieten cunoscut al Romanilor, dar mai alesin calitatea de oaspete al nostru, are dreptuis'o a*ple.

Sa nu-0 facti ganduri diplomatii trawl ai,,natiei: In Romania este un singur fel de aprimi fi anume acela de a primi foarte bine,

_

www.dacoromanica.ro

Marele invAtat al neamului, profesorul Nicolae lorga,eful partidului national (NAscut in Botolani la 5 Iunie 1871)


www.dacoromanica.ro

258

Infra cdt, bine in fries, rafiuni de stat o, cdtde addnci ingeidue ca $1 alid lume decal ceainitial& in tainele slide ale prolocolului sd japarte la primire".

D. prof. Iorga terminä articolul säu cu ur-matoarele juste si intemeiate observatiuni:

Când Romanii, ca toate jertfele lar din 1848,au lost dafi la 1867, lard frazii", pe manaUngurilor, durerea lor a protestat. 51 un om9incer din Viena le-a spus verde: Nu suntefi unfactor politic, nu ne-am putut hotdri pentru Dv.

Aici este nodal intregei chestiuni. Vom fitari, se va hotarl despre noi ca noi; vom fislabi, se va holdri, ca ci pdn'acum, despre noilard noi.

Chestia romdneasca nu este o chestie de a-lianfe, de prielenii, de bundvoinfe. Ci, ca ori-cechestie politica' astdzi, chestie de forfd.

5i md intreb dun& Ce s'a pcut dincolo casti fim mai tari? Prea puf in, va recunoa* ori-cine. 5i, dacd este ap, decal cu flori in /nandla marginea drumurilor, mai bine acasd lamaned!

Cu tot pesimismul justificat al d-lui prof. N.Iorga, conducerea partidului national roman dinTransilvania si Ungaria tinea sa se auda si cu-vantul sau cu prilejul primirii la Sinaia a moste-nitorului coroanei habsburgice. Chestiunea erainsa cum si in ce forma? Era imposibil, fara afi acuzat de trädare de patrie, ca d. dr. luliu

Manía,tanärul sef piatunci al partidului national,sa vina la Sinaia si sä-i prezinte, el in persoanä,

www.dacoromanica.ro

259

archiducelui Francisc Ferdinand un memoriu aldoleantelor si postulatelor Romanilor de sub co-roana habsburgicä.

Dar forma acceptabilä s'a gäsit. Ea a fost ur-mätoarea: Memoriul cu plängerile Românilor a fostremis de d. Maniu in mäinile d-lui GeorgeDerussi, activul si inteligentul consul general alRomäniei la Budapesta (avänd rangul de ministruplenipotentiar), cu rugaciunea de a-'1 inmäna d-luiIon I. C. Briitianu, presedintele consiliului de mi-nistri al statului romän, care, la rändul säLt, aveamisiunea sä-1 predea, tradus in frantuzeste, oaspe-telui curtii regale la Sinaia, ceea-ce, bine inteles,s'a si fäcut in conditiuni de naturd cu totul a-micalä.

Lucrul acesta se va intelege usor din tonul cucare ziarul Viitorul, organul acreditat al guver-nului Ion I. C. Brätianu, saluta, in numdrul säudela 13 Iulie 1909, vizita archiducelui FranciscFerdinand la curtea noasträ regalä. Acesta erataxat de ziarul liberal ca unul dintre cei maisinceri prieteni ai statului si neamului românesc.

Viitorul conchidea ast-fel:Prin intreaga sa pipturii moralli si prin toald

pleimildeala spiritului sau, archiducele FranciscFerdinand era pcut sit' ne inteleagd si tut ele-giindu-ne,sd ne fudece ca dreptate si bunti inimei .

El este un om, care va fi intr'o zi mai multdean un domnitor: un cäläuzitor. Mai mult dectìtun alleiuzitor: un indreptator.

Aluziunea din ultimele randuri ale organului

www.dacoromanica.ro

260

guvernului roman era destul de transparenta. Eaprivea viitoarea domnie a lui Francisc Ferdinand,care, ajungand imparat, se spera cä va cauta saindreple toate nedreptatile comise de stapanireamaghiara in contra elementului romanesc din Un-gana.

Jata, in fac-simile, inceputul 5i sfár5itul me-moriului d-lui Maniu. Textul acestui document in-teresant a fost din precautiune 5i de teamaspionagiului agentilor politiei ungure5ti dictatde d-sa unei persoane de incredere.

rThe4-r

7--,4,74.2ze-ta. 7.-

:?!'44'1"14,.a.4.:

4e7-1,6e., e96e,.c9PC.C.-1,e..3.7,ezegl ace,

Dupd acest memoriu, plángerile sau gravami-nile mai mari ale Romlinilor din Ungaria" erau:

I. Legile 5colare ale conlelui Apponyi, care fa-

www.dacoromanica.ro

261

ceau imposibila salvarea scoalelor confesionalede maghiarizare.

Legea congruei, care aservea si supuneaputerii discretionare a guvernului pe membriiclerului romän.

Legea nouä electorald ce se propunea deguvernul coalitiei si care tintea la reducerea nu-märului alegätorilor romäni, deci la excludereatotalä a reprezentantilor poporului romän dinP arlament.

Persecutiile indreptate in contra presei na-tionale române, mereu supusä la pedepse de in-chisoare si amenzi in bani.

Legea colonizärilor si parcelärilor, prin carese urmärea distrugerea economicä a taranimeiromärie si präsirea artificialä a rasei maghiare.

Partea cea mai importantd din memoriul d-luiManiu o formeazd insd consideratiunile, pe carile face d-sa cu privire la mentinerea bunelor ra-porturi dintre regatul Romäniei si monarchiaaustro-ungard. De aceea cred util si interesant säreproduc in intregime partea aceasta a memo-riului.

D. dr. Iuliu Maniu incheia ast-fel memoriulsdu:

Asuprirea si nemultumirea Romänilor din im-periul habsburgic ingreuiazä nespus de multsustinerea bunelor relatii ale regatului cu mo-narchia austro-ungarä. Interesul României estesä fie inteo relatie eat se poate de stränsd cuTripla aliantä.

www.dacoromanica.ro

262

Actiunea inauguratä de profesorul Iorga, carecOstigd tot mai multi aderenti in generatia tO-närä a Romdniei, va arunca valuri tot mai pe-riculoase.

Este de regretat ca precum in trecut Romd-nia n'a putut sd intre in raport de aliatd fOrdrezerve in Tripla alianta, astfel cä in viitor vatrebui sa ting seama si de sovinismul nationalromdn din regat, cdruia nefericita politicd demaghiarizare a tot ce este românesc in Ungariaii dä zi de zi tot mai malt nutremdnt.

Pentru dinastia de Hohenzollern situatia estecu atdt mai penibild, pentru-cä trebue sà tinacont de opinia publicd dominantd in tara.

Interesul elementului german, maghiar i ro-man este ca in aliantO cu Slavii de nord izolati(Boemii, Slovacii, Polonii) sd formeze o puter-nicä falangd de apärare intre Slavii de nord side sud. Unirea acestor trei popoare neslave ozadOrniceste miopia politicei maghiare.

Figitatia pe tema ideii unei aliante a Roma-niei cu Bulgaria, Serbia etc. se poate in viitorparaliza numai atunci cu succes, dacd Romdniidin Ungaria, prin o lege electoralà cinstitä, vorputea Pe de o parte sd-si cOstige elementareledrepturi nationale si in acelasi timp sd poatdurma o politicä si mai dinasticd decat in trecut.

Ca cAt RomOnii din Ungaria vor fi mai multatdt mai putinä posibilitate de reusitd

va avea n regatul român politica anti-austriacdsi se vor putea pune temelii cu atdt mai largi

www.dacoromanica.ro

Dr. Iuliu Maniu, seful partidului national roman dinArdeal

263

www.dacoromanica.ro

264

unei desavarsite alipiri a Romániei catre mo-narchia habsburgicä si Tripla alianta. Atat dinpunctul de vedere al viitorului Romaniei, catdin punctul de vedere al intereselor strategice sieconomice ale monarchiei habsburgice, este dedorit ca intre aceste doua t'ad sa se creeze te-melii largi de raporturi amicale, de o uniune va-mala, prin care Romania sä castige pentru pro-ductele sale agrare pietele austriace, toga pu-terea armatei habsburgice, iar imperiul habsbur-gic o a doua mare.

Este o nespusa naivitate politica pe care,durere, o gasim si la unii barbati de stat romanide orizonturi largi parerea ca in caz dacaRomanilor de dincoace de munti li-se va in-drepta soarta spre bine, ei vor uita ca suntRomani. Istoria tuturor popoarelor ne dove-deste in toate epocele, de cand ideia nationaladetermina actiunile politice ale neamurilor, caavantul si märirea idealelor unui popor crescin raport direct cu starea lui economica, cultu-rala i cu maturitatea lui politica. (Sfarsitul me-moriului il dau tot in facsimile):

st.«94.44 VIZ

v 4/7 11/

(0,2,K e

www.dacoromanica.ro

265

.gt/i-- e,---- -6--,-/-t- - .,,,;' ,..;d446 fiXif...f, -a-&-- //,e, 'A2 -

LA,c/4/VeY Cta/4-1-le-jC ArY 41*,41F/---. a2 3-'e/4<- `; /"L.

C-

oee,t, O

getz;oet .1,,r6,t---a,' 6%?-z-L,.-zzez ,aryteeei4-(44, . -L.tvt,c' ,,v--,' --,.---,

L-_--C,At"--C- o.?.cZi.

Din cele expuse pan'aci cititorul s'a putut lesneconvinge care a fost motivul puternic, care a in-demnat atát poporul roman din Ardeal 5i dinregat, cat 5i guvernul inteleptului Ion I. C.Bratianu, ca sä faca archiducelui Francisc Fer-dinand 5i sotiei sale o primire caldä, sincera 5ientuziastä tot timpul cat au fost oaspetii curtii re-gale a Romaniei. Si intr'adevär, ca unul caream fost de fata la toate serbärile ce au fost orga-nizate cu acest prilej la Sinaia, pot afirma cä en-tuziasmul 5i cäldura spontanee, cu care a fost pri-mit mo5tenitorul coroanei habsburgice, a 1ntrecutcu mult primirea protocolara, searbadä 5i faranici un elan, de care a avut parte imparatal Fran-cisc losif 1 in Septembrie 1896, atat la Bucure5ticat 5i la Sinaia, 5i la care am asistat deasemenea.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVI.

Vizita archiducelui Francisc Ferdinandla Sinaia. Idila dintre Habsburgul senti-

mental f i frumoasa Melania lonescu.

Ochii fetelor sunt caacele fdntdni inverzite, incare, printre smftrcuri deverdeatA, se oglindqte ce-rul".

Renan

Vizita archiducelui Francisc Ferdinand la Si-naia a avut loc in zilele de 10 pand la 13 Iulie1909. Ea s'a desfa$urat, conform programului, inmijlocul interesului $i entuziasmului general, carenu era de comandd $i nici de suprafatd num4.

Cine ar fi putut gandi sau bdnui irisa catocmai incantätoarea fed a notarului din Ciuciu,Melania lonescu, care declamase cu cate-va zilemai inainte la Arad, cu atata patimä, Doina luiEminescu, sd fie ea ursitä ca, cu ocazia serbä-rilor dela Sinaia in onoarea perechei mo$teni-toare a tronului austro-ungar, sd formeze pede o parte legatura de unire a unui cald sentiment

www.dacoromanica.ro

267

de simpatie intre poporul roman si archiduceleFrancisc Ferdinand, al cdrui tragic sfarsit depeste 5 ani trebuia sd provoace rdsboiul euro-

Archiducele Francisc Ferdinand, dupa o fotografie facutala Sinaia, cu ocazia vizitei sale la curtea noastra regala

din lulie 1909

pean, iar pe de alta ca Habsburgul, sub putereaatavismului, cuprins de vraja frumusetii si su-

www.dacoromanica.ro

268

fletul curat al tinerei fete, sa se simta indrd-gostit de ea?

Cuväntul indragostit" nu este de loc niciexagerat, nici deplasat. In calitatea mea de re-dactor pe atunci la Adeinlral, am luat i euparte la serbärile dela Sinaia si am putut observacu atentiune incordatd tot fastul festivitätilor or-ganizate in cinstea musafirilor habsburgici, astfelCA pot declara, in interesul adevärului istoric, caarchiducele Francisc Ferdinand a fost profundimpresionat din prima clipä de farmecul MelanieiIonescu. Inteadevar, Habsburgul nu släbea dinochi pe delicioasa fatä a notarului din Ciuciu,sägetändu-o intr'una cu privirile si atentiunilelui. Se pdrea cä mima viitorului impArat alAustro-Ungariei nu mai bätea decät pentru fru-moasa lui supuse de pe Valea Crisului alb. In-clinarea inimei Habsburgului era vizibilä pentruori-ce ochiu pätrunzätor si psicholog.

Puting psichologie

Intr'adevar, stiinta psichologiei ne arata caatunci cand o impresiune devine dominanta, pri-virea spiritului devine fixa. Este fenomenul aten-fiunei, caruia marele psicholog francez Th. Ribot'i-a dat un nume oare-cum barbar, dar limpede:monodeism, sub puterea caruia spiritul omului,care reflect,eaza, nu mai este decat o idee, unasingura, care respinge pe toate celelalte. Ori, in

www.dacoromanica.ro

269

ordinea afectiva a dragostei, lucrurile nu sepetrec oare la fel?

Experienta confirmä acest fapt. Dragostea nestrabate prin ochi. Incepe totdeauna dintr'o pri-vire. Cand te gäse5ti, pentru intaia data, in fataunei femei frumoase, privirile se lasd pe negdn-dite asupra ei, se opresc un moment, timp sufi-cient pentru ca ochii ei sä simta privirea ta.Hipnotism? Magnetism? Cine poate 5ti?! Se uitä5i ea la tine. Privirile se intalnesc, se inteleg,trezind oftabizo-pornia, adicd pofta de a o poseda,ceea-ce constitue prologul amorului.

Celebrul scriitor Petrarca (n. 1304 5i m.1374)nu s'a indrägostit oare de Laura, numai vazandu-ola e5irea din catedrala dela Avignon?

De indatä ce femeia vede cd o prive5ti mereu,ea isi scufunda ochii in ochii Mi. 5i da na5tereunei cupe din cele mai frumoase, pe care o fe-meie poate sa ne-o dea, cand pentru intaia dataprivirea ei iti va spune: 57 tu imi placi ode!",privire care nu este une-ori decal o strafulgerare,dar careia femeia 5tie sd-i dea durata uneivecinicii.

Dar sd lasam deocamdata amorul la o parte,cdci daca el este una din puterile, care conduclumea spre o destinatie obscura 5i apartine maimult poetilor, in ceeace priveste pe Habsburgi elapartine 5i medicilor 5i psichiatrilor, singurii instare a descoperi in majoritatea turburarilor min-tale urmärile rele ale sensualismului. Sd conti-nuam deci firul intamplarilor dela Sinaia.

www.dacoromanica.ro

270

ateva dialoguri caracteristice

Melania lonescu, fiind gäzduitä in casa pri-marului din Sinaia, a fost prezintatä, gratie d-neiMarilina Boca i tatälui säu, intregei familii re-gale si princiare. Primita in excelente dispo-zitiuni si in plinul zilei de receptie si al festivi-tätilor ce aveau loc pe platoul cazärmilor dinSinaia in onoarea ilustrilor oaspeti dela Curteaimperialä din Viena, bdträna reginciElisabeta, im-presionatä de infátisarea deosebit de aträgätoarea Melaniei, asa de distinsä in portul ei romänescde pädureancA, landu-o de mänä si privindu-odrept in fatä, de sus si pana jos, nu se putu re-tine si in auzul tuturor celor din jurul ei seadresä cu urmätoarele cuvinte cätre frumoasa Ro-mAnca:

Daca la voi la sale sunt tele alai de fru-moase, ce trebue sil fie la orase!"

Dupà aceste cuvinte pline de afectie, regina,tinändu-o mereu de mänä, o conduse in fata ar-chiducelui si a sotiei sale, cärora le-o prezintäcdlduros, spunänd:

lata o frumoasa /ata din iinperial Altele-lor Voastre, care a venit sa vii salute pe päintintultarii rombuesti!"

Archiducele Francisc Ferdinand vine drept inspre fatä si imediat dupà el ducesa, sotia sa, sicum stau asa, fatd in fatä, nefericitul mostenitoral tronului habsburgic, inalt si chipes, in uni-forma lui de general austriac, ale carei sumbre Cu-

www.dacoromanica.ro

271

lori infioard o clipd aducerea aminte a Melanieide vecinicul calk' intruchipat in gendarmul ungur,o priveste lung si simpatic cu privirea albastrd siclard a Habsburgului sensibil in fata frumusetiifemeiesti si-apoi dupd-ce emotionat, dar calm isicerceteazd cu interes supusa, 'i-se adreseazd inungureste:

Ai venit pentru intaia-oarä In Romania?Cum 41 place? Nu glisesli ca este cat se poatede frumos tot ceea-ce vedem aici?"

La auzul acestor cuvinte esite din gura viito-rului ei impärat, fata ridicd ochii ei de cdprioardsfioasä, umbriti de niste gene bogate, in caridiscreti picuri de lacrdmi se furiwazd sub pu-terea viuei emotii ce fdcea sä-i batä mima demAndrie si bucurie la auzul mdretului imn regalromdn si la vederea soldatilor romani, asa dedragi inimei ei, care de astä-datä bätea mai cuputere decdt ori-cdnd in viatd-i.

Melania Ionescu privea extaziatd cAnd la su-veranii, principii si soldatii romdni, cAnd la acela,care era destinat sd fie °data impäratul si re-gele ei si care o agräia, pe pämdnt romftnesc,in limba asprä si incdlcitä a lui Arpad. Si cumsta dreaptä, subtire si suavä ca un crin, in stra-lucirea demnd a frumusetii si gratiilor ei, strdnsäin fota neagra, incinsä in brdu si lanturi, acostumului national de pädureancä, cu cämasain cruci mari, negre si rosii, cu cdrpulita neagrdde borangic trasd peste douä cosite castanii si Cu

opinci gulguiate, privind pe archiduce tinta inochi, lacrämile ei ar fi vrut paricd sd-i strige:

www.dacoromanica.ro

Perechia archiducala la Sinaia, fotografiata pe platoul cazarmilor, dimpreuna cu mem-brii familiei noastre regale Melania Ionescu (X) este in costum de padureanca.

www.dacoromanica.ro

273

Mi-e dragd, da, tara asta $1 ei toti, di estea Romémilor $1 nu a Voastrii, pe cari WI uritsc!"

Dar totusi timida si plina de respect MO decei mari, intelegand ca trebue sa spuna cu totulaltceva deck ceea-ce ii dicta mima, Melaniazambi linistitä si jute() intorsatura sireatä, apu-candu-si gratios marginea glugei, räspunse cumandrie mostenitorului tronului habsburgic:

Bine, Altetii Imperialii, dar avem $1 noiin tara noasirli" (a lor, a Crisenilor, iar nu aHabsburgilor) piirti ci mai pitoreA $1 neintrecutmai frumoase!"

Archiducele Francisc Ferdinand, captivat defrumusetea si inteligenta Melaniei lonescu

Ei bine, din clipa aceea, Habsburgul, robit defrumusetea fecioarei, simti o neastamparata pu-tere de atractie MO de fäptura aceasta atat deplina de farmec, care era supusir austro-ungara,si dimpreuna cu sotia lui, ducesa de Hohenberg,afabilä si prevenitoare, ca si cu intreaga noasträfamilie regalä, o coplesiau toti cu tot felul de a-tentiuni ca in minunea povestilor Cu imparati sipastorite de alta-data, astfel ca in decurs de 3zile, cat a durat vizita archiducelui la Sinaia, mo-desta, dar splendida fata a notarului din Ciuciua fost zi de zi obiectul celui mai viu interes, a-tingand aproape senzatia.

Invitata zilnic la Palat si la toate festivita-tile ce au mai avut loc la Sinaia si prin impreju-


www.dacoromanica.ro

274

rimi, indata ce aparea Melania, archiducele seindrepta grabnic $i tintä la ea ca s'o salute, sa-istrangä mana cu efuziune $i s'o alature discretadmiratiei anturagiului, adresandu-i complimentechiar in mijlocul conversatiilor celor mai animatecu inaltii demnitari $i pretutindeni ginga$afiinta se achita cu o inteligentä plina de origi-nalitate, tact $i bun simt, ceea-ce uimea in modvädit pe archiducele Ferdinand, neobicinuit Cuatata simplitate naturala, candoare $i dragala-$enie, cari, alaturi de fireasca ei de$teptaciune,inlocuiau toate conceptiile protocolare, toate for-mele reci $i absurde, cu cari se invaluia de obiceiula Curtea din Viena cel mai simplu contact cuvre-unul dintre muritorii de jos. Fata notaruluidin Ciuciu, pelanga frumusetea ei naturala, careimpunea, intrunea insa atatea calitati suflete$ti,incat aceasta modesta Romanca din Ardeal a fostIn stare sa coboare pe archiduce $i o intreagaceata de inalti demnitari aläturi de sufletul eicandid, neinchipuit de atragator $i interesantprin insa$i expresia lui dreapta, fermecätoare $icuratä.

Melania $tia sa le vorbeasca tuturor cu graiufrumos $i limpede in trei limbi (romanege, un-gurege $i nemtege), sa le spunä nemestewgit,dar cu duioasa inflacärare, felul vietii ei $i alcelor de acasa, redand prin cuvinte elocuentetoata tragica saracie, nedreptate $i umilinta, incare era condamnat sa lupte $i sa träiasca nea-mul romanesc de dincolo, ant de crediticios di-

www.dacoromanica.ro

275

nastiei de Habsburg, iar in conversatiile-i desecu archiducele Francisc Ferdinand, pe cari leducea intr'o ungureascä impecabilä, cäuta sä-iexplice in chip mägulitor numai pärti ce-'1 pu-teau interesa. Ii spunea cdt de buni soldati suntfläcdii români din tinutul ei (al Halmagiulai), casi cei din Bänat si Ardeal, si cdt de mult vorbeaufeciorii intorsi din oaste, dela manevre, despreimpärätescul lor comandant, care era insusi moste-nitorul tronului, care ii bätea pe umeri si ii Idudain fata regimentului, asa cA ceilalti soldati, dealte neamuri, se uitau cu necaz si urd la Manavalachli.

Une-ori Melania Ionescu strecura cu vointàin descrierile ei nuante vii, din cari se putea des-prinde o nemärginità dragoste de neam, dar prinintorsäturi abile stia sd aparà supusä si perfectdinasticä, asa cd chipul Habsburgului, fascinatde interesul si dragostea ce purta Romdncei a-cesteia minunate, sorbindu-o din ochi si päcd-tuind numai prin ollalmo-pornie, era fortat särämanä meren senin si plin de amabilitate, chiarsi in fata unor aluziuni cu caracter politic maitransparent.

Mereu calmä si surizatoare, splendidä in nai-vitatea ei adorabilä, Melania, in timpul cdnd isiincdnta impärätescul curtezan cu vorbe dulci si su-biecte alese de conversatie, sufletul dintr'insa isizicea necontenit in tainä:

Doamne, ce mai garcld minunald ar facela Castelilt Pele$ feciorii no#ri chipe$i i cunt

www.dacoromanica.ro

276

le-ar mai sia lor de bine cu caciulile as/ea dedorobanti!"

Curios lucru. Plangand a calcat fata aceastafermecaloare pe pamantul Ord romane§ti, cand,la Predeal, a zarit sentinela de post, cel dintEusoldat roman, pe care il vedea; plangand a co-borit din tren la frontiera 0 neobservata a dusla buze un pumn de tarana; plangand a ascultatgraiul tärii romanegi g imnurile cantate de mu-zicile militare i tot plangand a intrat inCastelul Pelq, cand a fost introdusa pentruprima-oara in fata Suveranilor 5i a principilorRomaniei.

Numai in fata stapanului habsburgic privireaMelaniei strafulgera intr'o lumina noua, sigurafiind ca surisul ei gratios, naiv 5i mistic, atragea,captiva i prindea inteo vraja nedeslu§ita sufletulaceluia, care nu trebuia sä vaza tot viscolul pa-limas de manie §i lira, ce clocotea intr'insa MOde un intreg popor asupritor: Ungurii. Totu§iMelania, cu o sincera indurare, stia sa adul-mece, curat §i bland, intentiile §i gesturile eicinstite fata de perechea imperialä austro-ungara,unitä printeun adanc sentiment de dragaste.

Habsburgul, afemeiat printeo ereditate secu-larà, cu toatä iubirea ce o purta sotiei sale, seaprinsese in mod vizibil dupa modesta fata anotarului din Ciuciu, de care se indragostise cuputerea unui atavism supra-incarcat de aproape7 secole. Rtentiile de tot minutul, cu care archi-ducele Francisc Ferdinand cople§ia pe frumoasa

www.dacoromanica.ro

277

Cosanziana de pe malurile Crisului-Alb, facuseradinteinsa obiectul deosebit al interesului gene-ral.

Numerosi fruntasi romani din vechiul regat,printre cari imi reamintesc pe d. dr. C. Angelescu,fostul ministru al instructiei publice, DinzitrieCarp, pe atunci director la Creditul funciar rural,si altii, se intreceau, la Sinaia, s'o invite la mesebogate, ca sa poda petrece cate-va cupe in so-cietatea ei nespus de agreabila si seducatoare,mese la care autorul acestui volum a avut cinsteasa asiste in mai multe randuri. Ziaristii, ungurisi romani, se grabeau s'o intervieweze, iar lumeacurioasa cauta s'o vaza si ea pe fata aceasta mi-nunata, care ajunsese aproape o eroina din po-vesti.

Despiirtirea. Melania invitatii si vizitezefamilia archiducali la Viena

Dar a venit si ziva despartirei. La plecareaarchiducelui si a sotiei sale din gara Sinaia eraprezenta, bine inteles, si lYielania Ionescu, care,din momentul aparitiei, pe peron, devenise o-biectul admiratiei generale din partea inaltilordemnitari austriaci si romani, ca si a publiculuice se putuse strecura. Cu acest prilej, FranciscFerdinand 'i-a dat o noua proba despre profundasimpatie si dragoste ce ii purta.

Inteadevar, indata ce a zarit-o pe peron,mostenitorul Tronului s'a indreptat tintA la ea,prinzandu-i mana dreapta, pe care o strangea Cucaldura. In acest moment, Melania ofera Habs-

www.dacoromanica.ro

278

burgului, realmente indrägostit, un frumos buchetde flori; pe care Francisc Ferdinand il primeste Cu

o nespusä bucurie, apoi luäridu-si adio dela aceea,care ii räscolise cu atäta putere sufletul, ii zisein auzul tuturor:

Sunt fericit di am cunoscut aici pe ceamai frumoasii supusil a mea. Sper cli an sd temai revdd curdnd la Viena, ande te invit sd vii!"

Este de remarcat cd toate bu,chetele de flori,cari au fost oferite Cu acest prilej archiducelui, aufost date de el adjutantului sä le aseze in va-gonul imperial. Numai florile Melaniei au fosttinute de archiduce in mänä pärfä la plecareatrenului.

Rcest fapt a fost observat de toatd lumea pre-zentä pe peron si mai ales de ducesa de Hohen-berg, care 'i-a dat cuvenita importantä conju-gala, dupä cum vom vedea Tn capitolele ce ur-meazä.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVII.

Intoarcerea Melaniei lonescu la ciuninulpärintesc

A treia zi, dupä terminarea serbäri/or delaSinaia, Melania Ionescu, cu sufletul plin de im-presiuni ce nu bänuia cä ii va fi dat sä le trä-

Vederea casei notarului Ionescu din Ciuciu

iascä, s'a intors in modestul cämin pdrintesc delaCiuciu.

Acasä incantätoarea fatä a fost din nou o-

www.dacoromanica.ro

280

biectul interesului public. Ziaristii unguri mai alesnu-i dau rägaz si o chemau mereu la telefon,solicitandu-i interviewuri, pe cari, pAtimasi sisovinisti, le publicau apoi cu fel de fel de comen-tarii, avand grija sd strecoare, odatä cu obicinuita.animozitate ungureascA in contra archiduceluiFrancisc Ferdinand, si cate-va ironii la adresaimpärätestei simpatii fatä de Romanca din Ciuciu,aceastb ola lelzny (MO valachä), care venea säinsire un subiect de duioasO idild in subredullant al släbiciunilor sentimentale ale Habsburgilor.

Presa ungureasci despre serbarile dela SinaiaGratie presei oviniste, Ungurii au rämas in-

darjiti in contra vizitei dela Sinaia din urma-toarele motive:

Fiind-ca la Sinaia au fost arborate preaputine steaguri unguresti.

Fiind-cä mostenitorul tronului a primit, laCastelul Peles, o delegatie a Romanilor ardeleni,cari, siliti de regimul vitreg din patria lor, aufost nevoiti sä se refugieze in Romania. Aceastadelegatie, compusä din d-nii dr. Dimiirie A.Popovici, cunoscutul medic din Bucuresti, NicolaeMircea (proprietarul Carului cu bere") si re-gretatul profesor dr. Ion Scuriu, a fost primitainteadevar cu multä bunä-vointa de archiduce,care le-a declarat cä cunoaste durerile Roma-nilor si 'i-a asigurat Ca vor veni si vremuri maibune. Archiducele Francisc Ferdinand, care aprimit delegatia Romanilor in ziva de 12 Iulie,

www.dacoromanica.ro

281

cu toate piedicile puse de telan Ugron, consilierla legatiunea austro-ungara, a declarat textualmembrilor delegatiunii: Eu stiu tot si vadtot. Stiu cA pe drumul ce Van' facut ca s'A vin laSinaia, Romanii au voit sa m'A vaza. Si mai stiuCA in dosul fie-carui arbore se ascundea un gen-darm i cate un pretor, cari ii opreau. Stiu de-asemenea ca Romanii au fost totdeauna credin-ciosi casei Habsburgilor si fiti siguri ca veticapata dreptate!

3. Fiindca, dupa gazetele unguresti, MelaniaIonescu ar fi declarat mostenitorului austro-ungarcum-cA poporal rontdnesc ie cä Alieta Saperiald itibe#e pe Ronidni.

Efectul produs printre Rorninii din Ardeal deatitudinea demni a Melaniei lonescu

In schimb, printre intelectualii romani dinTransilvania si Ungaria, faptul ca modesta fana notarului Ionescu din Ciuciu a stiut sa se im-punA asa de mult atentiunei viitorului lor im-parat, a starnit mare bucurie 5i entuziasm. Atatnotarul Ionescu, cat i fiica lui Melania, au pri-mit o multime de scrisori de felicitare.

Intr'o scrisoare, cu data de 17 Iulie 1909, a-dresatA notarului Ionescu de care d. dr. Ion Su-cia, cunoscutul advocat i luptator nationalist dinArad, fost mai tarziu membru in consiliul diri-gent, acesta se exprima astfel:

Nu atat faptul in sine luat, foarte memorabilsi distingator, cá archiducele a agrait pe d-soaraMelania s4 a incins cu domnia-ei, in loe de in-

www.dacoromanica.ro

282

datinatele formulare conventionale, un formaldiscurs, ci faptul unic in felul säu ca o tänäräRomArica, cu devingerea eroicd a sfielii i timi-ditätii ei, din fire proprie a aflat modru de aface in numele unui popor intreg de 3 milioane,in numele neamului säu iubit i chiar intr'unmoment foarte norocos si inteo forma ant depotrivitä, o enunciatie de colosalä gravitate in

Vederea .scoalei primare I. I. C. BrAtianu" din Ciuciu

sperativele ei urnfäri, nu poate sd lase mimanici unui Romän MCA a o umple de o satisfactiesi de o bucurie inältätoare.

Mai cu mult a contribuit d-soara Melania princuvintele ei intelepte si prin asigurarea atat dedrägälasä, rostitä in fata mostenitorului inspreimbunätätirea sortii noastre dacä peste totputem spera asa ceva decât o ceatä intreagade fruntasi politici".

www.dacoromanica.ro

283

Va felicit din adancul inimei pentru acestsucces splendid al d-warei Melania, care, pre-cum am primit informatiuni, este azi in Sinaiaobiectul eelor mai calduroase simpatii generale.

Din aceastä scrisoare originala 5i tipic arde-leanä a d-lui dr. I. Suciu se poate constata res-pectul 5i dragostea profunda, pe care o nutreauin sufletul lor fratii no5tri din Ardeal faträ dedragutul de implfrai" 5i mostenitortil tronului säu.Aliniatul mijlociu insä din entuziasta scrisoare ad-lui dr. Suciu caracterizeaza in modul cel maielocuent atitudinea demnä romaneasca, de care adat proba la Sinaia Melania Ionescu, care afacut mai mult pentru imbunatatirea soartei Ro,manilor decal o ceatd inireagd de frunta,si po-litici".

Iata un adevar simplu ca lumina zilei!

Presa rorninii din Ardeal despre serbiriledela Sinaia

In acela5i timp intreaga presa romaneasca dinArdeal era plina de lungi däri de seama despreserbarile organizate la Sinaia in onoarea perecheiarchiducale a Austriei.

Ziarul Tribuna din Arad, intr'o corespondentatrimisä din Sinaia cu data de 12 Iulie 1909,serie urmätoarele cu privire la prima intalniredintre archiducele Francisc Ferdinand 5i. fru-moasa Melania Ionescu:

Serbdrile de azi au avut o reusitd splendidd. Augustiioaspeti au rAmas vAdit impresionati de fastul original sipitoresc al serbArilor populare de pe platoul cazArmei.

www.dacoromanica.ro

284

Principesa Maria si principele Carol, principesele Elisa-beta, Marioara si printul Nicolae au apArut In costumenationale la serbare. Aparitia lor a starnit un mare en-tuziasm. Ei au intrat in urmA si in horA, prezentánd unspectacol unic In felul sAu, care simboliza cat de multdinastia romdnd este unita cu poporul románesc. Serba-rile au avut un caracter loarte intim si popular. Insisiaugustii oaspeti eau amestecat printre public, intretinán-du-se cu mai multe persoane. Astfel a avut norocul orománcl dela noi, domnisoara Melania lonescrt, din Ciuciu,sA vorbeascA intaiu cu regina, care a prezintat-o apoiarchiducelui, spunandu-i cA este o romAncA din Ungaria.

0 romancA supusA a A. Voastre a zis M. Sa regina,prezentand archiducelui pe d-soara Ionescu, care eraintr'un splendid costum national.

Da rAspunse archiducele de unde sunteti domni-soarA ?

Sunt románcA din Ungaria, Altetà zise d-soaraIonescu si mA simt fericitA cA VA pot saluta.

Sunteti pentru intaia oarA In Románia, domnisoarA ?intrebA archiducele.

Da, Altetd, pentru intftia oarA si am venit cu -pri-lejul acestor serbAri.

Aveti un frumos costum national, din Ungaria 1-atiadus ?

Da, Altetd, din Ungaria!Majestatea Sa Regina, care azista la aceastA conversatie,

intrebA pe d-soara Ionescu, dacA stie ungureste.Da, stiu, raspunse d-soara Ionescu.

RugA apoi pe archiduce sA vorbeascA ungureste cu dánsa.Spune-mi zise archiducele intr'o ungureascA irepro-

sabilA, din care pArti ale Ungariei sunteti ?Sunt din comitatul Aradului, din comuna Ciuciu,

AltetA ! rAspunse d-soara Ionescu tot ungureste.Ce e tata d-tale acolo ?Este notar !Cu cine ai yenit in Romania ?

www.dacoromanica.ro

285

Cu fiica piimarului de-aici, care este maritata in Arad !Conversatia fu intrerupta apoi, caci se alcatuia un grup

al familiei imperiale si regale pentru a fi fotografiat,archiducele fu invitat sa ja parte ').

Dup'aceea archiducele s'a apropiat din nou de d-soaraIonescu si a continuat convorbirea cu dansa tot in un-gureste.

Románii din Ungaria au i ei asa frumoase dansurinationale ? intrebd archiducele.

-- Da, Altetd, unele dintre acestea, -cari s'au dansatmai 'nainte, sunt dela noi, se numesc Lugojana, Ardeleana

Hategana.Da? Foarte frumoase sunt aclacoga tarchiclucele.Imi pare bine ca te-am cunoscut d-soara Intinzan-

du-i mana.Eu sunt fericita, Alteta, pentruca noi Romanii va

iubim asa de mult !Multumesc I Multumesc ! a zis archiducele stran-

aandu-i inc'odata mana".

Impresia produsi printre täranii din Ciuciu

Dar ce s'a petrecut in satul Ciuciu, dupä in-toarcerea Melaniei, a fost un basm intreg! Bietiitärani romAni aflaserä i ei din svon si de prinziare ca fata notarului lor stätuse de vorbä, inRomAnia, cu Marta Sa Impliratul lor" §i veniauDuminicele g in sdrbätori, rAnd pe rdnd, ca laimpdrtdsanie, sä le istoriseascd Melania caín alost primirea dela Sinaia".

O iarnd intreagd 'i-a trebuit Melaniei sä re-pele aceeasi poveste, cu aceeasi räbdare si migä-

1) Melania Ionescu face si clansa parte din grup, pur-tand costumul national de padureanca, din tinutul Ha-tegului. (Vezi ilustratia dela pag. 272).

www.dacoromanica.ro

286

leala, cu care mdinile sale de artista incepuseräsä lucreze o dantela splendida, destinatä de eaca dar ducesei de Hohenberg $i pe care hotarisesä 'i-o duca ea in persoanä la Viena, unde aveasa calatoreasca in baza prea inaltei invitatii ce'i-se facuse pe peronul garei Sinaia de cätremo$tenitorul tronului, invitatie repetatä, insa nu-

Gara din Ciuciu (Linia Brad-Arad)

mai in surdina, $i de catre sotia acestuia, du-cesa de Hohenberg.

Sufletele bune, naive $i neprihanite ale taranilorromani din Ciuciu $i din satele vecine vedeauIn faptul ca o fata din muntii lor a stat de vorbaCu mo$tenitorul tronului imparätesc ceva provi-dential $i de bun augur, care trebuia sä le aducäcand-va i pentru ei mai mult noroc $i mai multidreptate.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVIII.

aláltoriile Melaniei lonescu la VienaReintoarsä acasä, in pitorescul ei sat, dela poa-

lele Muntilor Apuseni, care si in revolutia luiHoria $i in cea a lui Fivram Iancu a fost teatrulunor aprige lupte nationale din partea Roma-nilor pentru libertate $i dreptate, Melania Io-nescu, sub puternica impresie a senzatiilor delaserbarile din Sinaia, era meren muncitä de ur-mdtoarele doud intrebäri ce '$i-le punea: Dece a invitat-o archiducele sa meargä la Viena,ca s'o revadä? Si de ce ducesa de Hohenberg n'asubliniat si ea aceastä invitatie cu gura plinä,ca $i augustul ei sot?

La ambele aceste intrebäri, care zilnic o preo-cupau, sufletul curat $i cinstit al Melaniei nuputea gäsi nici o deslegare, nici un räspuns mul-tumitor.

Un gest frumos al Melaniei lonescu

Ingänduratá, dar si mändrä cä avusese parte savorbeasca in atätea ränduri cu moltenitorul tro-nului la Sinaia, desteptänd in el un interes atätde viu, incdt s'o invite la Viena ca s'o mai in-tälneascä, inimoasa $i frumoasa fatä a notarului

www.dacoromanica.ro

288

din Ciuciu s'a pus pe lucru si dela sfársitul luneiIulie si pand la mijlocul lunei Noembrie 1909 atesut atdtea iluzii, iar cu degetele-i maiastre acrosetat zi de zi o artistica dantela de Irlanda,hotarita de ea ca dar viitoarei impärätese, inainteacäreia, cugeta ea, cä nu este frumos sd aparä cumdna goala. Era o cuvertura de masä, ale careiflori si frunze, lucrate cu multä maiestrie, päreauculese de pe insasi frumoasele pajisti ale Ciuciuluisi simbolizau atAtea si atatea scumpe si aprinsegandiri si sperante, carora Melania le da expresie,istorisind la toate fetele, femeile si bdtrdnele sa-tului, care veniau in casa notarului sd asculte in-tr'una aceeasi poveste minunatä si torcdnd me-reu acelasi fuior de nddejdi.

Peldngd toate florile din muntii ei, admirabilainvelitoare de masd mai avea impletita cu o artdneinchipuitä stema armelor casei archiduceluiFrancisc Ferdinand, ceea-ce a necesitat o muncaincordatd de 4 luni de zile, zi si noapte.

Pela mijlocul lunei Noembrie 1909, cdnd ar-tistica invelitoare era terminatd gata si pe gustulei, Nielania hotäri sä piece la Viena ca sä facavizita, la Palatul Belvedere, perechei archiducale.

Nenorocul a fäcut insä ca aceastd cälätorie afrumoasei fete sä fie lipsitd de interesul, pe careea il punea in sensul ca prin legdturile ce sperasä intemeieze, modest si timid, sä poatä fi defolos Romanilor, cel putin sub viitoarea domniea lui Francisc Ferdinand. Atdt archiducele, catsi sosia sa lipsiau din Viena, fiind dusi la castelullor Konopi# din Boemia.

www.dacoromanica.ro

2S9

Se intelege cd supärarea Melaniei a fost mare.Totusi nu s'a descurajat si cu sacrificiul unei adoua cälätorii hotärise sä revinä cu alta ocazie.Frumoasa invelitoare a fost läsatä de iscusitafatä, dimpreunä cu o scrisoare, la eancelaria ca-binetului archiducal, ca sä fie inmänatä duceseide Hohenberg.

Vederea lateralA a palatului Belvedere din Viena, unde,desi invitatA, Melania Ionescu a bAtut in douA randurizadarnic la usa Habsburgului, care, in materie de femei,

trebuia sA treacA mai intaiu prin purgatoriul sotieisale intelepte

Pela mijlocul lunei Decembrie 1909, o cärutäde posta, trasä de un cal schiop, aducea in casanotarului cercual din Ciuciu, intr'un cos de pieleruptä si invechitä, printre alte scrisori si citatiiunguresti de dare in judecatä a Romänilor pentru

T. Rti,u Abrudeantt 19

www.dacoromanica.ro

290

fel de fel de contraventii, un mic pachet, care aveadeasuprä-i imprimatti stema habsburgica. Era osplendidA fotografie a ducesei de Hohenberg 5i

a sotului ei archiducele Francisc Ferdinand, cuautografele lor, incadrata in aur si in pietre pre-tioase. Era un dar imperial, care a umplut ochiide lacrtimi recunoscAtoare intregei familii a no-tarului.

Doui scrisori prea inalte"

In pachet se afla si o scrisoare din parteaducesei de Hohenberg in cuprinsul urmätor:

j1.11 rrrrr 1st

13*. *Oat

NOHLOZBORDI1

PBX01,1 k MBLANII JOINSCU,NALNAGY 0 S 6 CS.

Ihre Monett die Free Noreogin von Nob, bore naben die wit don

geaoh ttttt n*Seareiben vole 18. November i... SD dote praoktroll

Handarboit mit groDer Fronde und bestem Danko satmegengenomen und

eeruates das Sekrotariat ea beaaftrasen. leer Wohlsoborea das

folsoade Bild ale Andanken am Uberseadea.

Vita. an 7. Desodbor 1909.

I..° &TAi. v. 746.4.,

Seaste.i.4 Xerwit

www.dacoromanica.ro

291

Jata traducerea in romäneste a textului acesteiscrisori:

Altefa Sa Doamita ducesei de Hohenberg aprimit ca /maid bucarie si multamire splendidullucru de mad ce 'i-a(i trimis at pretioasa D-v.scrisoare din 18 Noembrie si a binevoit sa in-sarrineze secretariatul de a vd trimite ca amin-tire alfiturata fotogralie.

Chipurile acestea impärätesti, luminand cu razabunätätii lor umila cäsutä a notarului, care numai fusese partasä de o asemenea extra-ordinaräatentiune, päreau in atmosfera rustica si mo-destä din Ciuciu o misterioasä si ironicä pro-testare in contra atätor nelegiuiri ce veniau sdfie pecetluite in casa notarului romän din sat,prin vointa vecinic rea si färä crutare a guver-nantilor unguri.

In Maiu 1910, Melania Ionescu hotarise sämeargä din nou in vizitä la Curtea archiduceluiFrancisc Ferdinand, dar ca sä nu mai pätiascäca de rándul trecut si sä nu-1 gäseascä la Viena,inteligenta fatä, conform instructiunilor date deinsusi archiducele, a cerut personal audientä prin-teo scrisoare, cu data de 17 Illiaiu.

La aceasta scrisoare, in primele zile ale luneiIunie 1910, a sosit la casa notarului din Ciuciuurmatoarea scrisoare din partea secretariatuluiclucesei de Hohenberg:

www.dacoromanica.ro

292

idurimeM 74.tbean,moptp..

WOHLGEBCREF

YBAULBIN MELANIE J0ESCU,CSSCS.

In Pnantwortung Thres Schreibens yam 17. Wei 1.J.beenrt sich das gefertigte Sekretariat luer Wehlgeboren mit-

zuteilen, dass Ihre Hoheit bereits Landaufenthalt genommea

haben, und eine Andienz daher nicht mbglich ist.

ks bleibt Ih! n, Behr geehrtes Prnulein anheimge.

atellt, Ihre Bitte auf schriftlichem Wege einzureichen.

Wien, am 2. Juni 1910.

(

Traducerea in romdneste a acestei scrisori esteurmatoarea:

Ca rlispuns la scrisoarea D-v. din 17 Alaina. c. subsemnatul secretariat are onoarea de avù comunica cunt-cii Alicia Sa 'si-a luid dejaresedinfa la !ara, din care cauzli acordarea uneiaudiente na este

Vd reinaine, mull stir/laid d-soard, S vei ina-inta(i cererea D-v. lu scris".

www.dacoromanica.ro

293

La sosirea acestei scrisori in Ciuciu, sarmanaAlelania nu era acasä, cäci sigurd fiind ca deasta-datä va gasi familia archiducala acasa, eaplecase cu cloud zile mai inainte la Viena, inscopul de a fi primitä in audientä. Spre mareaei durere $i intristare, perechea princiarä nu eranici de asta data la Palatul Belvedere, fiind dusätot la Konopig, uncle fata notarului a renuntatsa se mai duca. Si foarte cuminte a facut.

Rbia acum incepuse sa se lumineze in minteatinerei $i incAntatoarei fete pentru-ce ducesa deHohenberg nu subliniase cleat cu jumatate gurainvitatia ce-i facuse archiducele Francisc Fer-dinand, pe peronul garei Sinaia, ca sä-1 vizitezela Viena.

Habsburgul, sentimental si afemeiat, fusese pusla rezon $i chemat la simtul realitatii de catresotia sa, energica si inteleaptd, care, fard in-doiala, il iubea in mod sincer $i devotat, nelä-sändu-1 sa voiajeze nicä-eri singur, ci totdeaunainsotita de ea, ambitiune pe care apoi a $i platit-ocu moartea in ziva de 28 Iunie 1914, la Sera-jewo, cand a fo'st impu$catä dim- preunä cu sotulei adorat.

Ducesa de Hohenberg a facut tot posibilul casa evite o noua intalnire intre sotul ei si fru-moasa Romancä.

Dupä acest al douilea insucces de a da ochi cuarchiducele, caruia avea sä-i adreseze o cererepentru inläturarea unor nedreptäti ce se mai a-daugaserä pe capul tdranilor români din Ciuciu,

www.dacoromanica.ro

O femeie de vointA, care a titit cum ,a-si tirià bar-batul departe de tentatiunile amorului : Ducesa Sofiade Hohenberg Cu cei doui copii : printesa Sofia si

printul Maximilian

www.dacoromanica.ro

2gb

Melania s'a reintors acasä, abätuta i desiluzia-natä, meditänd adänc 'Ana in ziva mortei sale,care, din nenorocire, se apropia cu pai repezi,asupra greutatilor §i piedicelor, pe cari le in-tämpina cei umili, din straturile de jos ale po-porului, in contactul lor cu cei de sus, cu ceiputernici, chiar cand li-se pare cd frumusetea §idreptatea trebue sä le deschiza toate uOle, oricätde zävorite ar fi ele.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIX.

Moartea frumoasei Melania

Se pare ca topazele darului imperial, care im-podobiau fotografia mostenitorului tronului habs-burgic si sotiei sale, au fost fatale frumoasei intoate Melania Ionescu.

Din ziva aceea o predestinare tragica veneasa lege patru finte nenorocite: dupa un an sicate-va luni pe fermecatoarea Romanca din Ciuciu,dupa 3 ani pe nefericitul archiduce cu sotia sa,iar dupa 8 ani pe tatal Melaniei, notarul GeorgeIonescu din Ciuciu.

Melania lonescu seceratii de meningia

In toamna anului 1911, intr'una din acele zilesplendide, cand muntii isi imbraca tot aurul co-drilor in haina cea mai frumoasa a culorilor, pefereastra umilei casute, in care fotografia pe-rechei archiducale stralucia in razele pietrelornestimate ce le inconjura, soarele isi arunca fu-risarile lui vesele pe un pat curat alb, in caresublimul trup al Melaniei Ionescu se sbätea in

www.dacoromanica.ro

O altà vedere a casei notarului Ionescu, In care i-adat nobilul ei salet frumoasa Melania, in ziva de

6 Octombrie 19[1

vieti atät de in putere $i atät de promitatoarede bine. Cu doua zile inainte de a muri (6 Oc-tombrie 1911), orbise in nebunia aprinsä a fri-gurilor.

Nefericita fatd a vorbit pänä aproape in clipadin urmä, murmuránd iubirea ei pentru vitejii Cri-$eni $i Moti, evlavia ei sfänta pentru mormäntullui Avram Iancu dela Tebea, unde regreta cd nu

297

agonia cea mai cumplita $i mai dureroasä ce a puscändva capat vietii unei fecioare.

/Ylelania, rapitoarea $i inimoasa fata de peValea Crisului alb, trägea sd-$i dea sufletul, stin-gändu-se din frageda ei fiintd sculpturalä ultimaflacärä a unei vieti pretioase si dedicatä, in toatemanifestarile ei, celei mai puternice dragoste deneam. O cruda boala de meningita, care nu iartä,veni sa curme brusc si pe neasteptate firul unei

www.dacoromanica.ro

298

putuse sa mearga spre a depune flori la aniver-sarea din toamna aceea, ca si dragostea ei ne-märginita pentru Romania, scumpa ei Ora ro-maneasca, pe care o visa fericitä si maritä, gratiebratului dorobantilor si vánatorilor, pe cari ii

admirase la Sinaia.Ultima lacrima inghietata pe genele ei träda

toatä grozava durere, cu care se despärtia deviatä, care ii fusese asa de dragä, de frumoasä,de plina de nädejdi si presimtiri ca ea e ursitä saajunga si o zi mareata pentru nenorocitul poporromanesc din Transilvania si Ungaria. Si in vi-surile ei de o soartä mai bunä pentru Romaniidin statul ungar isi pusese in timpul din urmatoatä speranta in faptul care o adusese in fatamostenitorului tronului habsburgic, Francisc Fer-dinand, care in sufletul ei, naiv si bun, era pri-vit ca o predestinare de bine pentru neamul ro-manesc din Austro-Ungaria.

Predestinare!?Da, predestinarea fatal era ca, trei ani mai

farziu, archiducele Francisc Ferdinand, a cäruidragoste o castigase Melania, la Sinaia, prinfarmecul fiintei ei intregi si de care isi legase a-tatea visuri si sperante pentru binele neamuluiei, s'o sfarseasca, dimpreuna cu sotia sa, asasi-nati in chip atat de tragic, la Serajewo, de catreniste fanatici Sarbi nationalisti.

Destinele istoriei sunt nepatrunse si incartea acestei istorii a fost scris ca crima delaSerajewo sa serveasca drept cauza pentru ras-

www.dacoromanica.ro

2:0

boiul european, pentru marea lupta de eliberarepopoarelor asuprite din blestemata Ungarie,

sub jugul careia gemea Melania Ionescu in zivacand a cunoscut si a robit inima Habsburgului

Biserica romana ortodoxa din Ciuciu, in cimitirul cardazac osamintele Melaniei Ionescu

Francisc Ferdinand pe pämantul liber al Roma-niei, al acelei Romanii, pe care ea o visa sidorea cu ardoarea unui suflet entuzi,ast si fru-mos s'o vaza cat mai mare si mai fericita.

www.dacoromanica.ro

300

Ca unul care am cunoscut 5i admirat la Si-naia sufletul romanesc, nobil 5i curat al acesteisublime fiinte, atat de bogat inzestrata de D-zeu,imi fac o datorie pioasa de a-i zice 5i azi:

Odihne5te in pace 5i fericire, scumpa fiicaa neamului romanesc, caci toate gandurile talesfinte pentru marirea lui s'au realizat intocmaia5a precum doreai i visai tu la Sinaia in varaanului 1909! Fie-ti tarana u5oara 5i memoriain veci neuitata!

Moartea Melaniei Ionescu a produs in toatecercurile romane5ti o jale adanca, mai ales prin-tre Romanii din judetul Arad, unde era iubitaadmirata. Ziarul Tribuna din Arad anunta astfelincetarea ei din viata:

t Melania Ionescu, tuca d-lui lonescu, no-tar in Ciuciu, a repausat azi dimineata, in viirstdde abia 22 de ani. Vestea aceasta a starnit odurere vie in eercurile romline,sti din comitat,caci Melania lonescu a fost cea mai inciintidoarepodoaba a societatii noastre din acesie par/i.Un sullet candid ca o poezie, luminal de celemai frumoase senilmente românesti, in d-soaraMelania lonescu ne obisnuisem sa privim unideal al domnisoarelor ronuine. Cine nu-si a-duce aminte cum prin seninalatea ei a fermecat,acum doi ani, chiar pe archiducele nostru mo,ste-nitor la Sinaia, ande in /ata familiei regale ro-mane a spus despre Ronzar/4 ardeleni cavinte in-spirale un cura/, care ne-a pretil tuturora oOíd de in dflitoare impresie.

www.dacoromanica.ro

301

Trimilem intrista(dor parinti sincerele noactrecondoleante.

Intr'un foileton al ziarului Tribuna cu data de

Crucea dela mormantul Melaniei Ionescu din cimitirulbisericei romAnesti din Ciuciu

12 Noembrie 1911 si sub titlul Povestiri de fe-mei: Melania loneseu", un abil condeiu, sub pseu-donimul Suit"Mica", care, dupa cate pot ghici,

www.dacoromanica.ro

art-

pare a fi al d-nei Marilina Bocu, o talentatä scrii-toare, gäsesc un splendid panegiric, din carereProduc urtnätoarele:

Am pierdut fata rea mai frumoasd, at carene pldcea sä ne nulndrim la zile mari: cel maicara/ $i cel mai entuziast villa de romancti.

Nu era adunare, tut era stirbdtoare, uncle chi-pul ei luminos si nu apard radiand de bucurie$i fericire, de acea fericire nobilii a sindintinteloralese, cari o incununau ca reflexe de aureola-. Inzilele noastre bune, ea ne era raza de soare. Ciiera toad suflet.

Un prilej Pa/tos a purtat-o la una din celeMai frumoase serbdri pe pamdntul Romdniei, laSinaia, ca prilejul vizitei archiducelui FranciscFerdinand $i a sotiei sale la cartea regald ro-mind $i atunci ea a lost aproape eroina zilei.Era $i firesc. Modestd, dar curagioasd i entu-ziastii ruin era, in plind siirbiitoare, ca o floricicilneinsentnata ce atrage ca parfunutl ei o lameintreagd llingd ea, Melania a atras atentia suve-ranilor cu frumusetea ei, mai strdlucitoare ca,,ori Mild, in ziva acea and su/letal eigdsea apoleozat un ideal national. Trei zile, calau (inut serbdrile, ea a lost punctul de atractieal tuturora, pentru simplul motiv, cif tot titnpulsuveranii $i archiducele i-cut pad deosebila a-tentie de a o fine in apropiere, in-tretiniindu-se at ea. i copila modestd dela,,poalele muntelui Gima, in candoarea ei, a at-,tezat si spue mo$tenitorului trottului austro-

www.dacoromanica.ro

303

ungar adevaruri, pe cari un diplomat ar fisial la incloialti si i le spue. Obiect al simpatieituturor, fard stl'$i dea seanta, atunci si-a ¡Milentuziasta patrioatii cele mai frumoase zile alevietii ei, cari, vai, au Iost $i cele din urna

Un 'norman inall de frunze ve$tede acoperdacum cei dottazeci $i doi de ani al fecioarei cenu veden ittaintea ei (lec& poteci ca trandxfiriin ¡loare.

Cine o sà" mai urce nerdsufland scdrile etagii-lor din locuintele Romlinilor din Budapesta, siistrangd ban ca ban, pentru colectele nationale$i cine o O mai insufleteascii linerimea uni-versitaM risipitit prin ora$ele mari, pentru sco-purile nobile ale romlinismului?

Un mormdnt, ascuas subt poalele muntilor,departe langti Ildlmagiu, va ~arte uitat.

Aparitia volumului de fatä va avea darul, cred,sa redestepte din cänd in cand amintirea acesteicopile adorate de toatä lumea si seceratä de omoarte prematurä, intocmai ca un spic sau unboboc de trandafir in plina desvoltare.

www.dacoromanica.ro

CRPITOLUL XX.

Martiriul notarului din Ciuciu

Dupä 8 ani dela moartea scumpei si mult iu-bitei sale fiice 'Mania i dupä 5 ani dela asa-sinarea archiducelui Francisc Ferdinand §i. a so-tiei sale, notarul Ionescu din Ciuciu a fost ursitsä caza si el victima carnagiului provocat decrima dela Serajewo, dei a fost unul dintre ceimai corecti si mai constienti functionari admi-nistrativi romani ai regimului unguresc. Pentrudragostea de neam, pe care el, cu firea lui ro-maneasca nefalsificatä, nu o putea ascunde, no-tarul din Ciuciu a avut multe de suferit din parteasefilor sai unguri, cäci nu era de loc usoarä viataunui notar roman in Ungaria, mai ales pe vremede räsboiu.

Iatä in scurte cuvinte calvarul acestui Romande inima si de omenie:

La 31 Octombrie 1918, izbucnind revolutia inUngaria, soldatii, cari se intorceau de pe front,in debandada si fara nici o ordine, jefuiau pre-tutindeni si alungau pe toti functionarii. Furialor o descarcau in special asupra notarilor ro-

www.dacoromanica.ro

305

máni, in contra cärora nutreau o adeväratä urddin timpul rasboiului, fiind-c'd la propunerea lorse faceau scutirile dela armatä. Trebue notat canotarii, unguri de neam, nu propuneau din prin-cipiu pe soldatii romani ca sd fie scutiti.notarii mai aveau apoi in grija lor i alimentatia,atributiune, in exercitiul careia comiteau o mul-time de abuzuri, scurtdnd intru multe pe tärani,mai ales dela tutun, petrol si altele.

Ordine in loc de jaf

In ziva de 3 Noembrie 1918 valurile revolutieiajung si la Ciuciu. In acea zi tdranii se adundpreväzuti Cu topoare si saci, ei se hotdräsc saspargä i s'd jefuiascd. Dar notarul Ionescu leiese inainte, le vorbeste intelepteste si ii in-deamnd sd nu urmeze si ei exemplul cel rdu, cisd ja seama cd de aci inainte averea comunei estea lor, a Romänilor, ca Romänia Mare se in-faptueste si ca ceea-ce vor ei sä spargd si sädäräme, tot ei cu bratele lor vor trebui sà refacd.Cuväntul bun a prins si la indemnul notaruluise formeaza si in Ciuciu o gardd româneascd cumenirea sd pdzeascd ordinea. Un fecior din sataleargä in turnul bisericei si coboard steagul ro-mánesc, care demult sta ascuns acolo. Täranii seinsufletesc la vederea steagului, cäntd cäntecenationale si astfel ziva destinatä jafului se trans-formä inteo frumoasä serbare nationald.

Se prezintä insd gendarmii unguri $i iau la

J. Rusu Abrudennu 20

www.dacoromanica.ro

:106

räspundere pe tärani cä de unde au steagul. TA-ranii, infuriati, sar asupra gendarmilor, pe cariii bat si ii desarmeazä, dar cari päräsind satulse inroleaza in armata rosie bolsevicä.

Tunelul aii ferate din Ciuciu, unde garda rom,ineascti,infiintatt1 de notarul lonescu, a dat lupte, in Februarie

1919, In contra armatei bolsevice unguresti

Astfel incepänd din ziva de 3 Noembrie, oliniste desävärsitä domnea in toate comunele ro-

www.dacoromanica.ro

307

manesti din plasa Halmagiului. Notarul Ionescuadeseori zicea:

Tot e bine sa fii om cinstit, caci din nu-marul de 92 notan i comunali sau cercuali, catisuntem in comitatul Arad, numai pe 4 insi nune-au fugarit taranii!

armatei bol;evice ungurefti

La 26 Februarie 1919 soseste insa armata rosiein fata comunei Ciuciu. Gardistii romani, obser-vandu-i, arunca in aer podul de peste Crisul albsi se hotarasc sa reziste. Sub comanda unui preotse incepe o lupta crancena si bolsevicii unguripierd ofiterul care ji comanda si mai multi oa-meni.

La un moment dat, Ungurii reusesc sa intrein comuna, impuscand in dreapta si in stänga.Bietul notar Ionescu tocmai cununa o pereche ta-tiara, cand intra bolsevicii in cancelaria notariala.Ei pun numai decat arma in pieptul notarului

cer cheia dela casa de fer. Bolsevicii deschid sifura 24.000 coroane, bani oficioi, amenintand peIonescu ca-'1 omoara, daca cuteaza sa vorbeasca.Apoi soldatii unguri trec peste drum la bisericaca sa caute pe preotul satului. Unul din ei daordin sa se urce bestiile in turn si sa arunce pepreot jos, daca il vor gasi. Dar preotul fugise.Vandalii unguri impusca un fecior din sat sicauta peste tot locul pe preot, invatatoriintelectualii romani.

Notarul Ionescu reuseste sa fuga la Arad si

www.dacoromanica.ro

308

de acolo la Budapesta, unde avea pe ginerelesau dr. Eugen Barbu, care era sub-director al

bibliotecii statului. Dar si la Budapesta viatasub regimul bolsevic era tot mai insuportabila sisarmanul batran isi pierduse rabdarea, mai alesca aflase ea soldatii unguri din Ciuciu ii aresta-serä pe fiica cea mai mica, Marioara, si o tineauostatecä in trenul blindat din gua.

-

Podul liniei ferate din apropierca comunei Ciuciu, pccare sAtenii romani l'au aruncat in aer (Februarie 1910,ca sa opreascA inaintarea armatei bolevice ungureti

spre Ardeal

Intr'una din zile se hotaräste sa se intoarca laArad si de acolo apoi la Ciuciu pentru salvareafetei. In drum spre Arad (in Aprilie 1919), Io-nescu se °preste in comuna Ketegyhaza si tragein gazda la un nepot al säu, preotul Ardeleanu,deoarece trenul unguresc nu mergea decät pan'aici.In aceasta comuna a stat ascuns notarul Ionescu4 säptämäni.

www.dacoromanica.ro

309

Condamnarea la moarte e i executareanotarului martir

Cum insa prin Kétegyhaza se retrageau trupelebolsevice, cari fusesera batute de armata romanala Ciuciu, gendarmii din Ciuciu, cari erau acumsoldati bolsevici, intalnesc din intamplare si re-cunosc pe notar. Ei 11 aresteaza numai decat si ilduc cu ei la Mezbtur, unde il dau in judecatacurtei martiale pe motivul ea' el, cu gardistii ro-mani, s'a opus in Ciuciu la sosirea Ungurilor, caa dat ordin gardistilor sa omoare 20 de gen-darmi si cá facea spionaj pentru armata romana.

ara a-i da voie sa se apere, nevinovatul notareste condamnat la moarte. In ziva de 25 Aprilie,pe la orele 3 dupa amiazi, Ionescu este excortatde 4 soldati si 2 civili, cu o sal* la cimitir, sprea fi impuscat.

Ajuns in cimitir, Ionescu cere caläilor sil-i deavoie sa-si faca rugaciunea, dupa care isi scoatebanii din punga, pe cari ii imparte soldatilor,apoi le da paltonul si paläria, zicandu-le:

Nu sunt suparat pe voi, caci si voi suntetiniste victime ca mine!"

Apoi silit sa-si sape singur groapa, bietul notarja harletul in mana si se executa. Terminand,scoate batista si roaga pe unul dintre soldatisa-1 lege cu ea la ochi, apoi ingenunchiand, strigasoldatilor :

Baeti, sa nemeriti bine!"Cand 4 soldati, la comanda, trag foc, Ionescu

isi ridica mana dreapta spre cer si cu voce fermastrigä:

www.dacoromanica.ro

310

Sa trdiasal Rornania Mare!"Doua gloante in cap si doua in piept sting

viata notarului roman, cinstit si vrednic in toateocaziile. Corpul lui fu apoi aruncat ca al unuicaine in groapa ce singur îi sapase, dar carenu era mai adanca ca de trei palme.

Modestul mormant:al notarului-martir_George IonescuIn cimitirul ortodox din Arad

Dupa intrarea trupelor noastre victorioase inBudapesta, indurerata sa familie 'i-a scos, la 1

Septembrie 1919, osamintele din cimitirul un-guresc dela Meztitur si le-a inmormantat la Aradcu pompa ce se cuvenea unui martir al neamului.

FINE

www.dacoromanica.ro

SUMARULPar.

Prefata 3Partea intaia : Originea, degenerescenta si tragedia

Habsburgilor.Cap. I. Originea Habsburgiloi . . . xx

I/ II. Ereditatea si degenerescenta familiei deHabsburg 16

Cap. III. Stigmatul caracteristic al familiei Habs-burgilor : prognatismul sau diformatiunea ma-xilarului . 28

Cap. IV. Dela Imparatul Carol VI la imparatulFrancisc Iosif I (1740-1848) 41

Cap. V. Imparatul Francisc losif I. 61

VI. Imparatcasa Elisabeta . 90VII. Archiducele Rudolf, mostenitorul tro-

nului, eroul tragediei dela Mayerling 118

Cap. VIII. Archiducele Francisc Ferdinand . . 153

11 IX. Archiducele Otto, tatal ultimului imparathabsburg Carol VII . . . . . . . 192

Cap. X. Ultimul imparat habsburg Carol VII (carege al Ungariei Carol IV) . . . . . . 195

Partea a doua : Vizita archiducelui Francisc Fer-dinand la Sinaia si importanta ei politica. Idiladintre mostenitorul coroanei habsburgice si fru-moasa Romanca Melania Ionescu.

Cap. XI. Nobleta la Romanii din fosta Impa-ratie a Austro-Ungariei . . . . 201

Cap. XII. Originea familiei notarului G. Ionescu. 210

www.dacoromanica.ro

312

I'ag.

Cap. H. Melania Ioneseu 219XIV. Un an inainte de vizita dela Sinaia :

Archiducele Francisc Ferdinand in lumina pre-supusilor sai viitori colaboratori : dr. MironCristea, azi Patriarchul Romaniei si Inalt Regent,si dr. Augustin Bunea, canonic la Blaj, azi de-cedat..... . . . . .......... 226

Cap. XV. Importanta politica a vizitei archidu-celui Francisc Ferdinand la Sinaia 249

Cap. XVI. Vizita archiducelui Francisc Ferdinandla Sinaia. Idila dintre Habsburgul sentimentalsi frumoasa Melania Ionescu 269

Cap. XVII. Intoarcerea Melaniei Ionescu la ea-minul parintesc 279

Cap. XVIII. CalAtoriile Melaniei Ionescu la Viena 287XXI. Moartea frumoasei Melania 296XX. Martiriul notarului din Ciuciu 301

www.dacoromanica.ro

DE ACELAS AUTOR:

t. Habsburgii, Ungurii si Románii (in colaborare cuVasile Stoica). Bucuresti. Institutul de arte graficeC. Sfetea. 1915. Un volum de 205 pagini, care aservit ca merinde .sufleteascA pentru soldatii miceiRomânii la trecerea Carpatilor, in 1916.

Pacostea ruseascä, note istorice, impresii, documentesi scrisori in legeiturd cii rdsboiul nostril. Bucuresti,Atelierele grafice Socec & Comp., societate anonimd,1920. Un volum de 384 pagini.

Romania si räsboiul mondial, contributiuni la studiulistoriei rdsboilthti nostru. Bucuresti, EdituraSocec & Comp., societate anonim-A. 1921. Un volumde 522 pagini.

Motii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptätit,studiu istoric-politic, cu o hand, 201 ilustra(iuni intext si 2 planse. Bucuresti, Cartea Romaneasce.Un volum de 544 pagini.

33.875 PRETUL LEI 140.-

2.

librariei

4.

www.dacoromanica.ro

Îndrăgostirea unui habsburg de o frumoasă româncă din Ardeal .Naraţiuni istorice

Documents

Transcript of Îndrăgostirea unui habsburg de o frumoasă româncă din Ardeal .Naraţiuni istorice