CAPITOLUL I NOTIUNI TEORETICE

1.1. Analiza profitabilitatii in institutiile bancare Sistemele bancare stabile sunt capabile sa ofere informatii credibile tuturor participantilor pe piata financiara, fiind preocupate si de optimizarea performantelor bancare. Unul dintre obiectivele principale ale institutiilor de credit este optimizarea profiturilor, performanta bancii reprezentand un indiciu al stabilitatii si al increderii deponentilor, astfel ca trebuie incurajata obtinerea unor performante cat mai mari,pentru un sistem financiar eficient si dinamic. Performanta poate fi definita ca fiind nivelul masurabil de stabilitate a activitatii unei banci, caracterizat prin niveluri reduse ale riscurilor de orice natura si un trend normal de crestere al profiturilor de la o perioada de analiza la alta. Managementul bancar urmareste prin excelenta obtinerea de profit, adica o performanta bancara superioara. Instrumentele de masurare si redare a performantelor bancare sunt diferite, dar, in final, unul dintre cele mai eficiente il constituie sistemul de indicatori mai mare sau mai mic, utilizat in acest scop, care depinde de fiecare banca in parte. Indicatorii de performanta bancara arata cum sta banca la un moment dat, ceea ce permite ca managerii sa ia masuri in consecinta, de pastrare a performantei daca indicatorii sunt pozitivi, sau de imbunatatire a performantei daca indicatorii nu sunt la nivelul la care banca i-a propus. 1.2. Indicatorii de apreciere a performantelor bancare Managementul bancar urmrete obinerea de profit, adic o performan bancar superioar. Instrumentele de msurare i redare a performanelor bancare sunt diferite, dar unul din cele mai eficiente l constituie sistemul de indicatori mai mare sau mai mic, utilizat in acest scop, care depinde de fiecare banc in parte. Indicatorii de performan bancar arat cum st banca la un moment dat, ceea ce permite ca managerii s ia masuri in consecin, de pstrare a performanei dac indicatorii sunt pozitivi, sau de mbuntire a performanei dac indicatorii nu sunt la nivelul la care banca i i-a propus. Indicatorii de apreciere a performanelor bancare, reflect o multitudine de aspecte: gradul de generare a profitului, eficiena operaional si managerial, etc. Aceti indicatori rezult din date contabile care reflect perioada de referin (bilanul contabil i contul de profit i pierdere), mrimea lor fiind rezultatul comparrii posturilor bilaniere. Exist mai multe grupri a indicatorilor de apreciere a performanelor bancare, ns doua sunt cele mai importante: prima grupare se face n funcie de: indicatorii de apreciere utilizai de Banca Naional a Romniei, indicatori reglementai de Ministerul Finanelor i de indicatorii selecionai din literatura de specialitate, astfel c o banc organizat pe centre de profit este util ca analiza s se structureze prin dou categorii de indicatori de performan bancar: Indicatori de urmrit la nivelul Centralei bancare, n numr de 15; Indicatori de urmrit la nivelul sucursalelor, n numr de 8;1

Indicatorii de eficien la nivelul Centralei sunt: rata profitului brut, rata profitului net, rata rentabilitii, rentabilitatea activelor, rentabilitatea capitalului social, rentabilitatea capitalului propriu, profitul pe salariat, marja dobnzii, costul activitii, utilizarea activelor, multiplicarea capitalului, rata stabilitii financiare, ponderea salariilor in totalul cheltuielilor de funcionare, productivitatea muncii. Indicatorii de eficien ce trebuie calculai de sucursale sunt: rata profitului, profitul pe salariat, ponderea salariilor n total cheltuieli de funcionare a bncii, cheltuieli de funcionare pe salariat, gradul de acoperire a creditelor cu resurse proprii, ponderea creditelor restante n total credite, ponderea dobnzilor nencasate n termen n total dobnzi. A doua grupare a indicatorilor de apreciere a performanelor bancare se face n funcie de indicatorii prezentai de literatura de specialitate occidental, dar i de teoria si practica bancar romneasc, gruparea realizndu-se n funcie de principalele direcii i obiective ale managementului bancar: 1. Indicatori de apreciere a eficienei; 2. Indicatori de apreciere a profitabilitii i rentabilitii; 3. Indicatori de apreciere a calitii activelor; 4. Indicatori de apreciere a lichiditii i solvabilitii; 5. Indicatori de analiz a veniturilor i costurilor bancare.

I.

Indicatori de apreciere a eficienei

Activitatea de ansamblu a bncii poate fi apreciat prin calcularea si compararea urmtorilor indicatori de eficien: 1. Rata profitului brut reflect valoarea veniturilor obinute pentru realizarea unei uniti de profit si prezint gradul n care centrul de profit realizeaz deziteratul maximizrii veniturilor n condiiile minimizrii cheltuielilor, calculndu-se ca raport procentual ntre profitul brut i veniturile totale. Rata profitului brut = * 100;

2. Rentabilitatea msoar rezultatele managementului bancar , de optimizare a fluxurilor elementelor de activ n corelare cu volumul i structura resurselor atrase. Indicatorul se calculeaz ca raport procentual ntre profitul brut i total cheltuieli, valoarea sa fiind cu att mai mare cu ct o unitate de profit se obine cu un volum minim de cheltuieli. Rentabilitatea =

*100;

3. Productivitatea muncii lucrtorului bancar exprim eficiena lucrtorului bancar , calculndu- se ca raport ntre profitul brut i numrul mediu de salariai.

2

Productivitatea muncii lucrtorului bancar =

;

4. Ponderea salariilor n totalul cheltuielilor cu funcionarea bncii se calculeaz ca raport procentual ntre suma salariilor i cheltuielile aferente acestora cu funcionarea.

Ponderea salariilor n totalul che. de funcionare =

*100;

5. Cheltuieli de funcionare pe salariat se calculeaz ca raport ntre cheltuielile operaionale i numrul de salariaicheltuieli operationa le nr de salariati 6. Gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile din comisioanele ncasate se calculeaz ca raport procentual ntre comisioanele ncasate i salariile plus cheltuielile aferente.

Cheltuieli de funcionare pe salariat=

Gasc =

*100;

7. Gradul de acoperire a cheltuielilor cu funcionarea bncii din comisioane se calculeaz ca raport procentual ntre comisioanele ncasate i cheltuielile cu funcionarea bncii. Gacfc = *100;

II.

Indicatori de apreciere a profitabilitii i rentabilitii

n practica bancar romneasc , cu unele diferene determinate , n special de legislaie i metodele contabile, pot fi utilizai pentru aprecierea profitabilitii i rentabilitii bncilor comerciale urmtorii indicatori : 1. Rata rentabilitii financiare msoar rezultatele managementului bancar i exprim pentru acionari efectul angajrii lor n activitatea bncii. n cazul unitilor care se bazeaz ntr-o mare msur pe surse atrase pentru a-i susine activele, rentabilitatea capitalului propriu are o tendin de cretere. O rentabilitate prea mare , ns , indic o mrime necorespunztoare a capitalului propriu i , prin urmare, o capacitate redus de a atrage fonduri suplimentare de pe piaa financiar. Indicatorul se calculeaz ca raport procentual ntre profitul net i capitalul propriu. Nivelul de 10-20% al indicatorului este apreciat de unii specialiti ca fiind corespunztor.

3

Rata rentabilitii financiare =

*100;

2. Rata rentabilitii economice exprim efectul capacitii manageriale de a utiliza resurse financiare i reale ale bncii, calculndu-se ca raport procentual ntre profitul net i active. Indicatorul este msura cea mai fidel a performanelor bancare, ntruct exprim direct rezultatul n funcie de modul specific de optimizare a operaiunilor active. O evoluie descresctoare a indicatorului este un indiciu c banca respectiv ntmpin dificulti n realizarea veniturilor, n timp ce un trend cresctor este un semnal pozitiv, dar poate indica de asemenea o politic de plasamente foarte agresiv a bncii, ceea ce presupune asumarea de riscuri mari.

Rata rentabilitii economice =

*100;

3. Efectul de prghie relev gradul n care utilizarea unor resurse suplimentare servete creterii rentabilitii capitalului propriu. Efectul angajrii unor resurse suplimentare este considerat favorabil atunci cnd este cel puin egal cu rentabilitatea economic. Indicatorul se calculeaz ca raport ntre active i capital propriu. Cu ct ponderea capitalului propriu este mai mare, cu att riscul bancar este mai mic iar efectul de prghie de asemenea. n caz contrar, cnd ponderea este mai mic, riscul bancar i efectul de prghie sunt mai mari.

Efectul de prghie =

;

Cei trei indicatori prezentai mai sus se afl n relaie direct :

Rrf = Rre

Ep

4. Rata profitului net are o mrime care depinde de raportul dintre veniturile i cheltuielile bncii i de structura veniturilor i costurilor activitii bancare. n msura n care tarifarea serviciilor bancare se face explicit, n sensul c fiecare serviciu este difereniat prin preuri deosebite, indicatorul poate fi calculat pe diversele componente ale activitii bncii, fiind raportul procentual ntre profitul net i veniturile totale. Indicatorul reprezint principalul instrument de analiz atunci cnd se urmrete reducerea costurilor cu activitatea bncii.

4

Rata profitului net =

*100;

5. Rata utilizrii activelor depinde de mrimea dobnzii active pe pia i de structura activelor bancare i prezint ponderea activelor purttoare de dobnzi n totalul activelor. Maximizarea indicatorului se realizeaz prin creterea ponderii activelor care aduc cele mai mari venituri. Aceast cretere este ns limitat de: faptul c aceste active sunt i cele mai riscante, iar desfurarea activitii bancare presupune i includerea unor active care nu aduc venituri. Indicatorul se calculeaz ca raport procentual ntre venituri totale i active. Rata utilizrii activelor = ntre indicatorii de mai sus exist relaia: Rre = Rpn Rua *100;

6. Marja net a dobnzii sau dobnda marginal este un indicator de mare sensibilitate pentru activitatea bancar, calculndu-se ca raport procentual ntre venituri nete din dobnzi i active generatoare de venit. O marj sczut poate fi rezultatul dependenei bncii fa de resursele atrase pe termen scurt. Tendina de cretere a indicatorului reflect rezultatul optimizrii managementului activelor i pasivelor bancare sau al investiiilor n active riscante. Valorile normale ale indicatorului sunt considerate a fi ntre 3 % i 10 %.

Marja net a dobnzii =

;

III.

Indicatori de structur a veniturilor i cheltuielilor bancare

Evaluarea performanelor bancare trebuie completat cu analiza structural a veniturilor i costurilor bancare prin intermediul indicatorilor. 1. Ponderea veniturilor din dobnzi n total active se calculeaz ca raport procentual ntre venituri din dobnzi i total active.

Ponderea veniturilor din dobnzi n total active =

* 100

5

2. Ponderea veniturilor din alte surse dect dobnzile n total active se calculeaz ca raport procentual ntre venituri din alte surse dect dobnzile i total active. Pvas =

* 100

3. Ponderea cheltuielilor cu dobnzile n total active se calculeaz ca raport procentual ntre cheltuieli cu dobnzile i total active.

Ponderea cheltuielilor cu dobnzile n total active =

* 100

IV.

Indicatori de apreciere a calitii activelor

Evaluarea calitii activelor bancare prezint o importan deosebit n analiza de ansamblu a performanelor bancare i se realizeaz cu ajutorul indicatorilor calitii activelor, care pun n eviden structura activelor unei bnci din punct de vedere al performanei i al capacitii de a produce venituri. Pentru evaluarea activelor bancare literatura i practica de specialitate folosete o serie de indicatori, cei mai importani fiind urmtorii: 1. Gradul de acoperire a creditelor prin provizioane =

* 100 * 100

2. Ponderea creditelor n totalul activelor =

V.

Indicatori de apreciere a lichiditii i solvabilitii

Indicatorii privind solvabilitatea reflect capacitatea bncii de a susine cu ajutorul capitalului propriu ntreaga activitate, calculndu-se ca raport procentual ntre capitalul propriu i total active.

A. Indicatorii de solvabilitate1. Gradul de acoperire a activelor totale prin capitalul propriu =capital propriu 100 total active

2. Gradul de acoperire al creditelor prin capitalul propriu =

capital propriu 100 credite

6

3. Ponderea capitalului propriu in resursele atrase = B. Indicatorii de lichiditate

capital propriu 100 resurse atrase

Lichiditatea bncii reprezint capacitatea bncii de a efectua n orice moment pli din conturile titularilor, la cererea acestora, banca trebuind s dispun de rezerve suficiente respectiv active ce pot fi utilizate ca mijloace de plat sau care pot fi transformate operativ n astfel de mijloace, aceste rezerve influennd n mod direct gradul lichiditate al bncii. Limita minim a indicatorului de lichiditate este 1 i se calculeaz ca raport ntre lichiditatea efectiv i lichiditatea necesar. Lichiditatea bancar mai poate fi apreciat i de ali indicatori: 1. Lichiditatea creditelor arat gradul de lichiditate al creditelor, respectiv capacitatea de rambursare a acestora, creditele fiind apreciate cu un grad de lichiditate redus. Indicatorul se calculeaz ca raport procentual ntre total credite i total active, nivelul su ridicat indicnd o lichiditate activ sc

Lichiditatea creditelor =

* 100

2. Ponderea capitalului propriu in resursele atrase se calculeaz ca raport ntre capitalul propriu i resursele atrase. capital propriu Ponderea capitalului propriu in resursele atrase = 100 resurse atrase 3. Lichiditatea activelor sigure dac are o valoare ridicat nseamn c riscul de lichiditate este sczut. Acest indicator se calculeaz ca raport procentual ntre numerar, depozite, titluri guvernamentale i totalul activelor.

Lichiditatea activelor sigure =

* 100

7

CAPITOLUL II INDICATORII DE PERFORMANTA LA RAIFFESEN BANK S.A.2.1. Scurta prezentare a Grupului RZB si a Raiffeisen International

Raiffeisen International este compania care administreaza aceste banci, detinand o mare parte din actiunile acestora (in majoritatea cazurilor 100% sau aproape 100%). De asemenea, din grup fac parte numeroase companii de leasing (inclusiv una in Kazakhstan). Raiffeisen International este o unitate consolidata in intregime a RZB. In urma celei mai mari oferte publice initiale din istoria Austriei, care a avut loc in aprilie 2005, RZB a ramas actionarul majoritar al Raiffeisen International, cu 70% din capitalul social. Restul actiunilor (30%) sunt liber tranzactionabile, inclusiv actiunile International Finance Corporation (IFC) si Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care detin, fiecare, aproximativ 3% din capitalul social. Ca si in anii anteriori, expansiunea Raiffeisen International a continuat si in acest an. La jumatatea anului 2005, activele totale ale acesteia au ajuns la 32,9 miliarde EUR, in crestere cu 13,7% fata de sfarsitul anului 2004. Profitul inainte de impozitare conform Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) a ajuns la 273,3 milioane EUR, ceea ce reprezinta o crestere cu 58% fata de primul semestru al anului 2004. Rentabilitatea capitalului propriu a crescut cu 0,6 puncte procentuale, ajungand la 22,8%, iar raportul costuri/venituri a ajuns la 59,9%. La data bilantului, Raiffeisen International avea 971 unitati bancare in Europa Centrala si de Est si peste 24.600 de angajati. La sfarsitul anului 2004, valoarea bilantului Grupului RZB a fost de 67,9 miliarde EUR, in crestere cu peste o cincime fata de anul 2003. Profitul inainte de impozitare conform IFRS a crescut de mai mult de doua ori, ajungand la 706 milioane EUR. Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare a fost de 27,4% (in crestere cu 11,9%), aceasta fiind una dintre cele mai bune rentabilitati inregistrate de o banca de prima clasa din Austria. Raportul costuri/venituri al Grupului s-a imbunatatit cu 4,7%, ajungand la 50,4%. La data raportarii, Grupul avea peste 25.300 de angajati in intreaga lume. Pe langa bancile subsidiare - la care se adauga reprezentantele din Rusia (Moscova) si Lituania (Vilnius) - RZB este prezenta in Europa Centrala si de Est prin mai multe companii specializate care ofera, printre altele, servicii in domeniul fuziunilor si achizitiilor, dezvoltarii de proiecte imobiliare, managementul fondurilor, leasing si credit ipotecar. In Europa Occidentala si in SUA, RZB este prezenta printr-o sucursala la Londra si reprezentante la New York, Bruxelles, Milano, Paris si Stockholm. La acestea se adauga o companie de finantare in New York (cu reprezentante la Chicago si Houston) si o banca subsidiara la Malta. In Asia, RZB are sucursale la Beijing si Singapore si reprezentante la Hong Kong, Ho Chi Min, Mumbai, Teheran si Seul. Aceasta prezenta internationala ilustreaza clar strategia bancii privind pietele in dezvoltare. Angajamentul permanent al Grupului RZB pentru calitate este recunoscut prin numeroasele premii locale si internationale. Pentru a doua oara consecutiv, RZB si Raiffeisen International au primit premiul "Cea mai buna banca in Europa Centrala si de Est" acordat de prestigioasa revista Global Finance in aprilie 2005. Totodata, Raiffeisen Bank din Romania, Raiffeisen Bank Albania, Raiffeisen Bank Bosnia si Herzegovina,8

Raiffeisenbank Serbia si Muntenegru si Priorbank Belarus au primit premiul "Cea mai buna banca" pentru pietele respective. In iulie 2005, Euromoney, binecunoscuta revista britanica, a desemnat RZB impreuna cu subsidiara Raiffeisen International drept "Cea mai buna banca in Europa Centrala si de Est". De asemenea, Grupul RZB a primit patru premii pentru subsidiarele din Austria, Albania, Belarus, Serbia si Muntenegru. Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) in Romania a inceput in anul 1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti. In 1998, reprezentanta a fost transformata intr-o subisidara a RZB, oferind servicii si produse pentru companii. In acelasi timp, una dintre cele mai mari banci detinute de statul roman - Banca Agricola se afla intr-o situatie financiara dificila. Datorita masurilor luate de autoritatile romane precum preluarea creditelor neperformante de catre stat - banca a fost pregatita pentru privatizare din 2002. In februarie 2001, RZB, impreuna cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), si-a exprimat interesul de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni ale Bancii Agricole. Contractul de achizitie a fost semnat la sfarsitul lunii iulie 2002. Astfel, Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002, a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania Raiffeisenbank (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola, achizitionata in 2001. RZB este cea mai mare banca corporatista si de investitii din Austria. Grupul austriac activeaza in Europa Centrala si de Est prin intermediul subsidiarei Raiffeisen International Bank Holding AG, avand o retea de 16 banci cu peste 2.400 de unitati bancare. In aprilie 2005, revista americana Global Finance a acordat premiul 'Cea mai buna banca in Europa Centrala si de Est' pentru Raiffeisen International si subsidiarelor acesteia din Romania, Albania, Bosnia si Herzegovina, Serbia si Muntenegru si Priorbank din Belarus. In urma listarii la Bursa din Viena a actiunilor Raiffeisen International, care a avut loc in aprilie 2005, RZB a ramas actionarul majoritar al Raiffeisen International, cu 70% din capitalul social. Restul actiunilor (30%) sunt liber tranzactionabile. Dupa privatizare, Raiffeisen Bank a reusit o schimbare radicala. In 2004 banca a obtinut un profit net de 26,7 milioane EUR, de cinci ori mai mare decat in anul 2003 (cand a inregistrat 4,6 milioane EUR). Raiffeisen Bank a incheiat anul 2005 cu un profit net consolidat de 51,8 milioane euro si o crestere a activelor cu peste 46% fata de 2004, pana la 3.028 milioane euro. Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (peste 200 in intreaga tara), retele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct) si mobile banking (myBanking). In 2005, banca a implementat un plan de investitii semnificativ, destinat in principal infrastructurii si sistemelor IT&C, modernizarii retelei de unitati si extinderii retelelor de ATM si POS. In prezent, in Romania, banca are peste 1,8 milioane de clienti si peste 4.190 angajati. Rezultatele excelente obtinute de Raiffeisen Bank au fost recunoscute de prestigioase publicatii romanesti si straine. Revista britanica Euromoney a acordat Raiffeisen Bank premiul pentru cea mai buna banca de investitii din Romania, iar revista

9

Global Finance a desemnat banca, atat in 2004 cat si in 2005, drept 'Cea mai buna banca din Romania'. Grupul Raiffeisen este reprezentat in Romania de urmatoarele entitati: Raiffeisen Bank Raiffeisen Leasing Raiffeisen Investment Romania Raiffeisen Capital & Investment Raiffeisen Banca pentru Locuinte Raiffeisen Asset Management Raiffeisen Bank Reprezentanta din Moldova

n 1862, Friedrich Wilhelm Raiffeisen, primar al mai multor orase germane, a ntemeiat o uniune de credit n Anhusen, Germania, iar n 1886 apare prima uniune de credit n Mhldorf, Austria. Grupul Raiffeisen devine cel mai mare grup bancar privat din Austria si are o structura pe trei niveluri: primul nivel cuprinde 680 de banci locale care, la rndul lor, au un total de 1.680 de sucursale. Numarul total de unitati Raiffeisen ajunge astfel la 2.360. cel de-al doilea nivel este format din bancile regionale (Landesbanks), care se numara si printre principalii actionari ai Raiffeisen Zentralbank sterreich AG (RZB-Austria), detinnd mpreuna mai mult de 80 % din capitalul social. RZB Austria, actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de Est, constituie cel de-al treilea nivel si reprezinta institutia centrala a grupului bancar. n 1927, a fost fondata RZB - Austria (Raiffeisen Zentralbank sterreich AG), care este actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de Est, pentru a coordona activitatile si politicile financiare ale ntregului grup bancar Raiffeisen si este responsabila cu tranzactiile si operatiunile efectuate n numele grupului la nivel national si international.

10

Figura.1 Reteaua de banci

Serviciile bancare oferite sunt completate de: cele financiare ca banca de investitii; serviciile de consultanta privind privatizarile; gestionari de proiecte n domeniul imobiliar; leasing; servicii comerciale. Operatiunile internationale ale RZB-Austria se concentreaza n principal pe pietele n formare. Pozitia sa si legaturile traditionale cu Europa Centrala si de Est au ajutat RZB-Austria sa stabileasca excelente relatii cu firmele, bancile si alte institutii din aceasta regiune. Odata cu procesul de liberalizare din Europa Centrala si de Est si tranzitia de la economia centralizata la economia de piata, RZB-Austria si-a dezvoltat semnificativ activitatea internationala, reusind sa devina una dintre cele mai bune banci specializate n pietele n formare din aceasta regiune. RZB-Austria opereaza n douasprezece tari din regiune printre care se numara si Romnia din 1998. Reteaua nu se opreste n Europa Centrala si de Est, ci include si Europa Occidentala si celelalte continente prin compania financiara din New York, sucursalele din Londra si Singapore, precum si prin birourile de reprezentanta din Paris, Bruxelles, Moscova, New York, Beijing, Hong Kong, Bombay si Ho Chi Minh. Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) n Romnia a nceput n anul 1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti si devine, astfel, una dintre primele banci11

straine din sectorul bancar romnesc. n iunie 1998, reprezentanta a fost transformata ntr-o subisidara a RZB, oferind servicii si produse pentru companii. Raiffeisen Bank (Romnia) este cea de-a noua banca din Europa Centrala si de Est. n februarie 2001, RZB, mpreuna cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), si-a exprimat interesul de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni, peste 98,84%, ale Bancii Agricole,cea de-a treia banca romneasca. Contractul de achizitie a fost semnat la sfrsitul lunii iulie 2002. Din acest pachet, RZB-Austria detinea 93,36%. Valoarea totala a tranzactiei se ridica la 52 de milioane USD, din care 37 milioane USD reprezinta investitii de capital, iar 15 milioane USD, pretul platit pentru achizitionarea actiunilor. Astfel, prin fuziunea, ncheiata n iunie 2002 (n cadrul hotarrilor luate de Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din data de 18 mai 2002), a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) n Romnia: Raiffeisenbank (Romnia), nfiintata n 1998 ca subsidiara a Gru 545h71f pului RZB; Banca Agricola, achizitionata n 2001; Raiffeisen Bank Romnia devine una din cele mai puternice banci din Romnia. RZB-Austria detine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ 3.500 angajati si o retea nationala de sucursale si agentii care depaseste 200 de locatii.

Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (peste 200 n ntreaga tara), retele de ATM si EPOS, phonebanking (Raiffeisen Direct) si mobile banking (myBanking). Raiffeisen s-a orientat anul acesta asupra cresterii profitabilitatii, dupa ce n anii trecuti a nregistrat cresteri agresive, n special pe zona de retail. In urma listarii la Bursa din Viena a actiunilor Raiffeisen International, care a avut loc in aprilie 2005, RZB a ramas actionarul majoritar al Raiffeisen International, cu 70% din capitalul social. Restul actiunilor (30%) sunt liber tranzactionabile. Dupa privatizare, Raiffeisen Bank a reusit o schimbare radicala. In 2004 banca a obtinut un profit net de 26,7 milioane EUR, de cinci ori mai mare decat in anul 2003 (cand a inregistrat 4,6 milioane EUR). Raiffeisen Bank a incheiat anul 2005 cu un profit net consolidat de 51,8 milioane euro si o crestere a activelor cu peste 46% fata de 2004, pana la 3.028 milioane euro. n 2006, austriecii au facut o reorganizare a retelei, unitatile fiind coordonate dupa linii de activitate, n locul sistemului vechi, care prevedea organizarea ierarhica regionala. Astfel, au aparut unitati specializate, cum sunt cele de vnzare a creditelor imobiliare sau cele pentru clienti corporativi. Pe de alta parte, banca a introdus un sistem de salarizare care leaga ntr-o masura mai mare remuneratia de activitatea salariatului.

12

Raiffeisen Bank este una dintre cele mai puternice banci din Romnia, Raiffeisen este al treilea jucator din sistem, cu o cot de pia de circa 8% si detinnd active de putin peste 3 miliarde de euro la jumatatea anului, corespunzator unei cote de piata de 7,9%. Raiffeisen Bank a obtinut un profit net de 96 milioane de euro in 2011, in crestere cu 16% fata de 2010,cand a fost de 83 milioane de euro. Cresterea s-a datorat, in principal, calitatii bune a portofoliului de credite, unui nivel stabil al provizioanelor,precum si capitalizarii solide a bancii. La sfarsitul anului 2011, valoarea totala a activelor Raiffeisen Bank era de 5,521 miliarde de euro, mai mare cu 8% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Volumul de credite administrate de banca a crescut cu 16% fata de 2010, ajungand la 3,53 miliarde de euro, in timp ce volumul de depozite a crescut cu 7%, pana la 3,95 miliarde de euro. Raportul credite/depozite era de 89% la sfarsitul lui 2011, fata de 83% la finele anului anterior. Rata solvabilitatii era de 10,9% la sfarsitul lui 2011, "dovada a lichiditatii sanatoase si a capitalizarii foarte bune a bancii". "Raiffeisen Bank a anuntat un profit net de 96 milioane euro, un rezultat foarte bun in conditiile economice pe care le traversam in ultimii ani. Capitalizarea buna, precum si diversificarea surselor noastre de venituri ne-au permis sa crestem venitul bancii cu 6% si sa ne continuam dezvoltarea.", a declarat Steven van Groningen, presedinte si CEO al Raiffeisen Bank Romania. Cheltuielile au crescut cu 3% ca urmare a unei contributii mai mari la fondul de garantare a depozitelor si a cresterii TVA Potrivit bancii, in 2011, cheltuielile au crescut cu 3% ca urmare a unei contributii mai mari la fondul de garantare a depozitelor si a cresterii TVA. Raportul cost/venituri insa s-a imbunatatit, ajungand la 63,1%, fata de 64,5% in 2010, in primul rand datorita cresterii veniturilor. Cheltuielile cu provizioanele au ramas neschimbate in 2011, la 48 milioane euro, in conditiile in care activitatea de creditare se mentine la un nivel destul de redus. Creditele neperformante au scazut pana la 6,4% la sfarsitul anului (fata de 7,6%, cat erau la sfarsitul lui 2010), in primul rand datorita calitatii foarte bune a creditelor noi acordate. Portofoliul de credite pentru segmentul corporatii a crescut cu 20% "Segmentul corporatii a avut rezultate foarte bune si anul acesta, ramanand unul dintre pilonii de venituri si profitabilitate ai bancii in acesti ani dificili. Portofoliul de credite a crescut cu 20%, in timp ce depozitele au scazut cu circa 4%. Tranzactiile au crescut atat ca numar cat si ca volum datorita cresterii numarului clientilor si a intensificarii activitatii clientilor existenti", se spune in comunicat.

13

Reprezentantii bancii sustin ca, in ciuda cererii modeste pentru credite, zona de retail a cunoscut o crestere a activelor de circa 18%, in timp ce depozitele au crescut cu 15%. "Suntem multumiti de modul in care a evoluat segmentul IMM, 26% crestere pe zona de creditare si 17% crestere pe zona de pasive, fata de 2010. De asemenea ne-am consolidat pozitia pe segmentul clientilor de top si ne mentinem atentia asupra clientilor nostri de casa, pentru care trebuie creata valoare si care pot asigura crestere", a spus Steven van Groningen. Activitatile de trezorerie au avut o contributie importanta la rezultatele bune ale bancii, reprezentand circa 17% din venituri. Portofoliul de titluri de stat, de circa 863 milioane euro (reprezentand 16% din active), asigura lichiditate optima bilantului contabil al bancii. Baza de clienti a Raiffeisen Bank a ramas constanta in 2011, la aproximativ 2 milioane de persoane fizice, 100.000 IMM-uri si 8.000 de companii. La sfarsitul lui 2011, reteaua Raiffeisen Bank numara 543 de unitati (fata de 540 in 2010). Banca avea 5.911 angajati la sfarsitul anului 2011, fata de 6.104 in 2010. n Top 100 Cele mai valoroase companii din 2010, Raiffeisen ocup poziia 13 avnd o valoare de 680 mil. euro. Structura actionariatului: 99,49% - Grupul Bancar Raiffeisen; 0,51% - peste 17.000 de actionari persoane fizice si juridice.

Capitalul social Raiffeisen Bank S.A. si-a majorat capitalul social printr-o emisiune de actiuni subscrise de actionarii bancii, n valoare de 1.442.158.685.000 lei/ 144.215.868,5 lei noi. n urma acestei operatiuni valoarea capitalul social s-a majorat de la 10.520.427.700.000 lei/ 1.052.042.70 lei noi la 11.962.586.385.000 lei/ 1.196.258.638,5 lei noi, reprezentnd un numar de 11.962.586.385 actiuni nominative cu valoarea nominala de 1.000 lei/ 0,1 lei noi / actiune. Subscrierea a avut loc n perioada 04.02.2005 - 07.03.2005, iar nregistrarea majorarii la Registrul Comertului s-a efectuat n data de 22.03.2005 n baza ncheierii judecatorului delegat nr. 13689/22.03.2005. Toti actionarii care au subscris au primit din partea Regisco S.A. un extras de cont care confirma numarul de actiuni detinute la Raiffeisen Bank S.A. dupa subscriere. Principalele functii, activitati si operatiuni bancare Raiffeisen Bank este o banca universala ce ofera o gama completa de produse si servicii financiar-bancare celor peste 2 milioane de clienti ai sai (corporate, IMM si persoane fizice) prin14

intermediul unei retele de distributie cu acoperire nationala, alcatuita din 215 sucursale si agentii (la 31 decembrie 2005). Banca a promovat intens, n cursul anului 2005, canalele alternative de acces myBanking si Raiffeisen Direct. Printre serviciile oferite de banca se numara: serviciul Sweep, serviciul Smart Tel, programul Asigurarea ta n caz de incendiu, plati directe furnizor, etc. MyBanking ofera informatiile financiare privind contul bancar personal si cursul valutar si cu ajutorul sau se pot efectua transferuri intra si interbancare; Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproare de client, fara ca acesta sa faca cel mai mic efort si fara sa plateasca comisioane si taxe suplimentare; Serviciul Sweep, existent n cadrul Raiffeisen Bank, ofera posibilitatea de a transfera automat sumele care depasesc un nivel prestabilit n alt cont indicat de catre client; Serviciul SmartTel ofera informatiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamna, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS. Programul Asigurarea ta n caz de incendiu presupune o asigurare pe viata titularilor de conturi curente n lei, deschise la Raiffeisen Bank. Prin Plati directe furnizor, Raiffeisen Bank va plati clientului, din contul curent, toate facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele. De asemenea, Raiffeisen Bank mai ofera: credite de prefinantare a exporturilor si finantarea comertului cu bunuri fungibile. Conform actului constitutiv, principalul domeniu de activitate al bancii l constituie activitatea de intermediere monetara si activitatile de creditare. n acord cu legea bancara, obiectul de activitate al bancii include: atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile; contractare de credite, incluznd printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare; servicii de transfer monetar;

15

emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica; emitere de garantii si asumare de angajamente; tranzactionare n cont propriu sau n contul clientilor, n conditiile legii, cu: instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valuta; contracte futures; instrumente avnd la baza cursul de schimb si rata dobnzii; valori mobiliare si alte instrumente financiare; intermediere, n conditiile legii, n oferta de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente; acordarea de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultanta si prestare de servicii cu privire la fuziuni si achizitii de societati comerciale; intermediere pe piata interbancara; administrare de portofolii ale clientilor si consultanta legata de aceasta; pastrare n custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente financiare; prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte n domeniul creditarii; nchiriere de casete de siguranta; depozitarea activelor fondurilor de investitii si societatilor de investitii; distribuirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale societatilor de investitii; actionarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare; operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea; operatiuni n mandat;16

servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terti; participare la capitalul social al altor entitati; nchirierea de bunuri mobile si imobile catre terte parti, n conditiile legii; servicii auxiliare sau conexe legate de activitatile desfasurate, cum ar fi: detinerea si administrarea de bunuri mobile si imobile necesare desfasurarii activitatii sau pentru folosinta salariatilor, si efectuarea oricaror alte activitati si operatiuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat. n ceea ce priveste diferite operatiuni bancare care vizeaza activitatea bancii si locul n care se realizeaza, acestea se mpart n: operatii front - office si operatii back - office. Frontoffice-ul grupeaza operatiile care vizeaza interactiunea bancii cu clientii sai: furnizare de informatii privind serviciile pe care le ofera banca etc. Back-office-ul grupeaza operatiile transparente pentru clientii sai, dar care asigura functiile vitale ale sale: contabilitatea interna bancara, administratie, gestiunea de conturi si calculul de dobnzi, depozitarea numerarului etc. n ceea ce priveste raportul care se stabileste ntre operatiile front-office si cele de back-office, acestea difera de la o banca la alta prin activitatea desfasurata .

2.3. Calculul indicatorilor de apreciere a performantelor la Raiffesisen BankI. Indicatorii de eficien 1. Rata profitului brut = 2007:

* 100 * 100= * 100

= 11,89%2008:

* 100= * 100 = 14,48%

2009:

* 100= * 100 = 6,66%

17

2010:

* 100= * 100 = 10,40%2. Rentabilitatea =

* 100 * 100= * 100 = 34,55%

2007:

2008:

* 100= * 100= * 100=

* 100 = 42,77% * 100 = 15% * 100 = 29,09%

2009:

2010:

3.Productivitatea muncii = 2007:

= 62,05 = 99,45 = 48,65

2008:

2009:

2010:

= 65,174.Ponderea salariilor in cheltuieliile operationale =

* 100

2007:

* 100 = 81,4% * 100 = 76,45%

2008:

18

2009:

* 100 = 74,43% * 100 = 74,98%5. Cheltuieliile de functionare pe salariat =

2010:

2007:

= 80.1 = 90,44 = 102,23

2008:

2009:

2010:

= 101,046. Gradul de acoperire a cheltuieliilor operationale din venituri din taxe si

comisioane incasate de banca =

* 100

2007:

* 100 = 118,58% * 100 = 126,37% * 100 = 115,33% * 100 = 109,62%

2008:

2009:

2010:

7. Gradul de acoperire a salariilor din venituri din taxe si comisioane incasate de banca = 2007:

* 100 * 100 = 145,69%

19

2008:

* 100 = 165,3% * 100 = 154,94% * 100 = 146,19%

2009:

2010:

Din analiza primilor doi indicatori reiese cresterea profitabilitatii si imbunatatirea rentabilitatii,chiar daca asistam la o scadere in 2009 ca urmare a accentuarii crizei economice, ceea ce semnifica urmarirea atenta a cheltuieliilor ce va duce la cresterea gradului de capitalizare a bancii si va imbunatatii solvabilitatea. Urmatorii trei indicatori au o evolutie oscilanta ,cresterea productivitatii muncii din 2007in 2008 din 2009 in 2010 si scaderea din 2008 in 2009. Procentul salariilor cheltuieli operationale a scazut usor, insa cheltuielile de functionare. Mentinerea nivelului ridicat al salarilor afecteaza productivitatea in sensul diminuarii sale. In ceea ce-i priveste pe ultimi 2 indicatori in intervalul 2007-2008 asistam la cresterea acestora demonstrand calitatea managementului resurselor umane la nivelul de banca si corelarea acestuia cu venituri operationale ale bancii.Se constata ca banca acorda o mare importanta veniturilor, altele decat cele din dobanzi,venituri care sunt mai rentabile, deoarece nu presupune utilizarea de capitaluri si angajarea acestuia in riscuri mari ce comporta si dobanzi mari. Scaderea acestor indici in urmatorii 2 ani nu este benefica pentru banca dar luand in considerare faptul ca acestia depasesc valoarea de 100%-rezulta ca banca acorda totusi o importanta deosebita veniturilor stabile si neriscante. II.Indicatorii de rentabilitate si profitabilitate bancara: 1. Rentabilitate Financiara =

* 100

2007:

* 100 = 20,35% * 100 = 28,69% * 100 = 13,24% * 100 = 15,78%

2008:

2009:

2010:

20

2. Rentabilitatea economica=

* 100

2007:

* 100 = 1,94% * 100 = 3,17% * 100 = 1,42% * 100 = 1,73%

2008:

2009:

2010:

3.2007: 2008:

Efectul de parghie =

= 10,49 = 9,05 = 9,27 = 9,12

2009:

2010:

4. Rata profitului net =

* 100

2007:

* 100 = 9,59% * 100 = 12,21% * 100 = 5,75% * 100 = 8,91%

2008:

2009:

2010:

21

5. Rata utilizarii activelor = 2007:

* 100

* 100 = 20,23% * 100 = 25,97% * 100 = 24,81% * 100 = 19,42%

2008:

2009:

2010:

6. Dobanda neta marginala =

2007: 2008: 2009: 2010:

= 0,06 = 0,07 = 0,05 = 0,05

Rentabilitatea financiara a avut o evolutie ascendenta in primii doi ani, urmand sa scada in intervalul 2008-2009 si sa creasca din nou in 2010.per total, indicatorul s-a incadrat in valoarea de 10-20%, adica banca obtine rezultate bune fara asumarea unor riscuri excessive. Rentabilitatea economica nu se incadreaza in limitele considerate normale de 0.5-1%, valoriile mari inregistrate de banca semnificand orientarea acesteia spre profituri inalte, ceea ce va duce la cresterea riscuriilor.Evolutia ascendenta demonstreaza utilizarea eficienta a resurselor finale prin plasamente bancare generatoare de profit, pe cand scaderea sa exprima o evolutie negative ce va influenta si rentabilitatea finala in dinamica sa,scaderea fiind pus ape seama scaderii ratei utilizarii activelor Efectul de parghie arata daca atragerea de resurse suplimentare de pe piata poate sa genereze cresterea rentabilitatii finale si arata si raportul intre fonduriile proprii si cele atrase de banca.Acest indicator are tendinta de usoara scadere demonstrand faptul ca atragerea de resurse nu mai pote sa genereze cresterea rentabilitatii si o scadere a gradului de indatorare a bancii. Dat22

fiind faptul ca ponderea capitalurilor proprii in total active este mare, rezulta ca riscul bancar este mic. Urmatorii doi indicatori au avut tendinta de crestere in intervalul 2007-2008 si 2009-2010 si de scaderea intre anii 2008-2009. Cu toate acestea ei nu se incadreaza in valorile optime decat in de 10-12%. Dobanda neta marginala, ca orice indicator marginal are o mare expresivitate pentru ca arata cu cat cresc veniturile nete din dobanzi la cresterea cu o unitate a activelor generatoare de venit. In cazul nostru, aceast indicator nu se incadreaza in limitele optime, iar valorile scazute demonstreaza ca banca nu are o pozitie consolidata pe piata. III.Indicatorii de structura ai venituriilor si cheltuieliilor bancare 1. Ponderea venituriilor din dobanzi in total active =

* 100

2007:

* 100 = 6,43% * 100 = 8,16% * 100 = 8,9% * 100 = 6,39%2. Ponderea venituriilor din alte surse decat dobanziile in total active =

2008:

2009:

2010:

* 100

2007:

* 100 = 13,8% * 100 =17,8% * 100 = 15,91% * 100 =13,02%

2008:

2009:

2010:

23

3. Ponderea cheltuieliilor cu dobanziile in total active =

*

100

2007:

* 100 =2,38% * 100 = 3,43% * 100 = 4,8% * 100 = 2,25%

2008:

2009:

2010:

Se observa scaderea mai accentuata a ponderii veniturilor din dobanzi fata de cea a veniturilor din alte surse, insa tendinta de crestere a veniturilor din dobanzi nu este benefica pentru banca pentru ca acestea sunt instabile (ele depind de variatia dobanzii pe piata) si presupun avansarea de catre banca a capitalurilor in plasamente riscante. Pe de alta parte, nebenefica pentru banca este si scaderea indicatorului ponderea veniturilor din alte surse decat dobanzile pentru ca afecteaza gradul de acoperire a cheltuielilor de functionare. Ponderea cheltuielilor cu dobanzile in total active are tendinta de scadere in primii 3 ani, ceea ce poate semnifica faptul ca banca pune accent pe depozitele atrase de la alte banci, in defavoarea celor ieftine, cum sunt fondurile actionarilor si depozitele de la clienti. Totusi, in 2010, indicatorul scade, demonstrand ca banca incepuse sa isi indrepte atentia catre cheltuieli si orientandu-se, astfel, catre resurse fara costuri sau cu costuri ridicate. IV. Indicatorii de apreciere a calitatii activelor 1. Gradul de acoperire a creditelor prin provizioane = 2007: 2008: 2009: 2010:

* 100

* 100 = 1,11% * 100 = 1,71% * 100 = 3,89% * 100 = 1,62% * 100

2. Ponderea creditelor in total active =

24

2007: 2008: 2009: 2010:

* 100 = 63,01% * 100 = 58,45% * 100 = 54,66% * 100 = 59,19% * 100 *

3. Ponderea creditelor restante in total active = 4. Ponderea activelor neperformante in total active =

100Cresterea gradului de acoperire a creditelor prin provizioane in primii trei ani denota inrautatirea calitatii portofoliului de credite al bancii, adica cresterea creditelor riscante si neperformante in totalul creditelor, precum si preocuparea bancii de a se proteja impotriva riscului de creditare. Scaderea ponderii creditelor in totalul activelor poate fi pus ape seama izbucnirii crizei economic-financiare si a cresterii rezervelor minime obligatorii impuse de BNR, iar ponderea deloc neglijabila a creditelor in active arata ca banca nu are o lichiditate foarte buna, creditele presupunanad imobilizari de fonduri pe termene diferite.

V. Indicatorii de lichiditate si solvabilitate bancara A. Indicatorii de lichiditate 1. Lichiditatea creditelor = 2007: 2008: 2009: 2010:

* 100

* 100 = 63,01% * 100 = 58,45% * 100 = 54,66% * 100 = 59,19% * 100

2. Ponderea creditelor in resursele atrase de banca =

2007: 2008: 2009:

* 100 = 78,09% * 100 = 73,6% * 100 = 69,68%25

2010:

* 100 = 80,9%

3. Lichiditatea activelor sigure =

* 100

2007: 2008: 2009: 2010:

* 100 = 42,14% * 100 = 32,57% * 100 = 25,81% * 100 = 20,82%

B . Indicatori de solvabilitate 1. Gradul de acopeerire prin capitalurile proprii a activelor totale =

* 1002007: 2008: 2009: 2010:

* 100 = 9,53% * 100 = 11,05% * 100 = 10,79% * 100 = 10,96%

2. Gradul de acoperire a creditelor prin capitaluriile proprii =

* 100

2007: 2008: 2009: 2010:

* 100 = 15,13% * 100 = 18,91% * 100 = 19,74% * 100 = 18,52%

26

3. Ponderea capitalurilor proprii in resursele atrase =

* 100

2007: 2008: 2009: 2010:

* 100 = 11,81% * 100 = 13,92% * 100 = 13,75% * 100 = 14,98%

Valorile inregistrate de indicatorii de lichiditate demonstreaza cresterea riscului de lichiditate pentru banca. Totodata, valoarea ridicata a ponderii creditelor in resursele atrase de banca demonstreaza faptul ca banca redirectioneaza o foarte mare parte din resursele atrase prin depozite si imprumuturi de pe piata catre creditare si ca tendinta de scadere a indicatorilor de lichiditate a activelor sigure duce si el la cresterea acestui risc. Indicatorii de solvabilitate arata capacitatea bancii de a sustine cu capitaluri proprii intreaga activitate. Tendinta indicatorului gradul de acoperire prin capitaluri proprii a activelor este oscilanta, cresterea lui semnificand scaderea capitalizarii bancare, iar cresterea o imbunatatire a solvabilitatii bancii. Indicatorul gradul de acoperire prin capitaluri proprii a creditelor arata modul de acoperire a activelor cele mai riscante prin capitaluri proprii, iar tendinta de crestere demonstreaza faptul ca nu avem risc de solvabilitate. Ultimul indicator exprima raportul dintre fondurile proprii ale actionarilor si resursele atrase de banca de pe piata prin depozite sau imprumuturi. Raportul este in favoarea resurselor proprii, care nu comporta costuri sau presupun costuri mai mici decat cele suportate pentru resursele atrase de pe piata, deci cheltuieli mai mici, profit mai mare si o buna solvabilitate a bancii.

27