Toby Green este conferentiar universitar la King's College din

Londra, unde predi istoria fi cultura fostelor colonii portttgheze

dinAfricadeVest.Dupdceastudiatfilosofia,alucratcascriitorsi editor, pubticAnd diverse c[rti care au fost traduse in douispre-

zece limbi. Apoi a studiat (pAnd in 2007) pentru doctorat la Cen-

trul de Studii Vest-africane de la Universitatea din Birmingham'

in 2015 a primit o finanqare din partea British Academy pen-

tru a organiza un atelier interdisciplinar, impreun[ cu muzicolo-

gul Lucy Duran, la care au participat divergi muzicieni 9i istorici

din Africa de Vest.

Dr. Green a scris, de asemenea, despre Inchiziqia spaniold'

Unele dintre lucrdrile sale abordeazd problema persecu;iei religi-

oase si a opresiunii in Africa gi in aite colonii europene' Preocu-

parile sale acruale includ studiul sclaviei si al relatiilor culturale

si economice dintre America si Africa.

Cele mai recente volume publicate de dr' Green sunt: Brokers

of Change: AtlantLc Commerce and Culrures in Pre-ColonialWes-

tern Africa (2072), The Rise of the Trans-Atlantic Slave Tiade in

Western Africg 1300'1589 (2072) qi Guinea-Bissau: From Micro

stqte to'Narco state' (2016).

Dr. Toby Green a fost distins in2077 cu Premiul ,,Philip Le-

verhulme".

Tosy GnrEN

KMffiE#KKKKE&p

O IST()RIE A TERORII

iu srcotttr AL xv-LEA - AL xtttlt-LEA

Traducere dinlimba englezd. deGabriel Stoian

eBucuregti

2019

682

Xim6nez, Ignacio 511

Ximildegui, Maria de 494,49s

YYeste 383Yurreteguia" Maia de 494,

49s

X

Zacatecas 1'81',342

Zafra 183-185Zamora, Catalina de 7 9, 80,

726

Zaragoza 49,52-54,56,

65,83-85,87,90,725,

273,279,282,283,290"

298,370,382,399,400,

402,406,433,438,480,

524,560,585, 600, 629

Tobby Green

I

,,GARTE PENTRU TOTI"

1. Mihai Eminescu, Poezii

2.1.L. Caragiale, Momente ;i schi{e

3. Ion Creang6,

Amintiri din copildrie. Pove;ti, povestiri

4.Ioan Slavici, Moara cu noroc

5. LS. Turgheniev, Pdrin{i ;i copii

6. Cella Serghi, Cartea Mironei

7. A.P. Cehov, Doamna cu cdlelul

8. Mircea Eliade, La ligdnci. Pe strada Mdntuleasa

9. Mark Twain, lurnalul lui Adam ;i al Evei

10. Liviu Rebreanu, Pddurea sphnzura[ilor

11. Ion Marin Sadoveanu, Sfhr;it de veac in Bucure;ti

12. |erome K. ferome,Gkndurile trkndave ale unui pierde-vard

13. G.M. Zamfirescu, Maidanul cu dragoste

14. F.M. Dostoievski, Oameni sdrmani

15. Zaharia Stancu, $atra

16. James loyce, Portret al artistului Ia tinere{e

48 Tobby Green

inchiziqii instituqii firi egal, prin intermediul cdrora se

poate examina persecuqia. Lucrarea de fald este de fapt odescriere a modului in care poate apdrea perseculia si a

felului in care poate fi ea evitatd; este o istorie a cdreirelevantd nu dispare nicicAnd, un avertisment venit dintrecut.Te

Nutresc speranta cd violenta unora dintre evenimen-tele ce urmeazd a fi prezentate va fi temperatd ;i l5satd inurmd, prin refuzul suprem al oamenilor din lumea ibericdde a se ldsa dominagi de domnia terorii. Faptul cd, in cele

din urmd, excesele de putere ii distrug intotdeauna pe cei

ce le aplicd reprezintd o sursd de consolare si o mdrturieprivind caracterul complex si paradoxal al condigieiumane asa cum reniltl. el din relatdrile remarcabile ce

umplu arhivele Inchizigiei din Portugalia gi Spania. Aqa-

dar, prin prezentarea acestei istorii sper sd pot ilustra md-

car in parte ceea ce marele istoric american HenryCharles Lea a descris drept filosofia sa personalS a isto-riei: Lea, a cdrui istorie in trei volume dedicate Inchizigieispaniole rimAne lucrarea fundamentald pe acest subiect,a incheiat"" publicarea cdrqii sale la Editura Macmillan cuexact o sut5 de ani tn urm5; el a sperat cd studiul trecutu-lui ,,ne poate face sd fim mai exigenli fa15 de prezent si

mai plini de sperantd privind viitorul"B0.

Edilia originala a lucrdrii de faJd a fost publicatd in anul 2007,tot la Editura Macmillan, (n.red.)

*;a$xiteP$rx* {

SFARSITUT TOLERANTEI

Cine se poate tndoi cd. tot ce pare a fi severitatea

rtreptdyii tn acest tribunal este de fapt un leac, prestiscu milostenie pentru tnsdndto;irea celor pd'cd'to;i?

Teruel gi Zaragoza, 1 48f1 486

in casa lui Juan Garces de Marcilla, ura i;i cduta prada'

Marcilla era un nobil din indepdrtatul oras aragonez Te-

ruel. Rusinat de sirdcia lui, se cdsdtorise cu Brianda,

f iica unui puternic om de afaceri local, Jaime Martinez

Santiingel. Marcilla igi detesta rudele prin alianqd 9i trdia

intr-o epoca in care un sentiment atat de prozaic putea

sI fie dus la extrem, in consecintd s-a asigurat cd aceqtia

vor fi arsi de vii.Noul inchizitor, Juan de Solibera, a sosit la Teruel in

rnai 1484. Nu a avut parte de o primire binevoitoare' inrealitate, autoritlqile locale s-au ingrozit. Probabil cd

stiau cd in unele p64i ale Castiliei avuseserd loc acte de

opozilie faqd de introducerea Inchizigiei.l Mai-marii ora-

sului au hotdrAt sd urmeze acel exemplu. CAnd existau

atet de multe orase mari qi elegante in regatul Aragonu-

lui, de ce fusese aleasi acea aqezare indepdrtati, aqezatd

515A Tobby Green

sus pe dealurile sterpe, drept prim loc de popas al noiiinstituqii? Care erau implicaliile elirnindrii vechilor in-chizitori gi numirii celor noi? Conducdtorii orasului au

scris cd se temeau cd Inchiziiia va aduce cu sine acelasi

haos pe care il produsese ,,in Castilia si cd inchizitorii vorfolosi aceleasi proceduri ingrozitoare pe care le folosi-serd acolo, incdlcAnd orice 1ege"2. Cu toate acestea, nutoate lumea era la fel de temdtoare; unii oameni, pre-

curn Marcilla, auvd.zut o oportunitate in climatul de

ur5"Cu toate acestea, la inceput Marcilla a fost in mino-

ritate. Autorit5fle s-au opus. Prin acea rezistentd, ele nusustineau doar autonomia locald; probabil simtiserl cd

noua Inchizitie, infiinqati cu scopul de a persecuta oa-

menii care erau diferiti, avea sd distrugd delicata tese-

turd cultural5 care ficea orasul sd fie ceea ce era. Pentru

cd trebuie spus, locuitorii oragului Teruel formau o po-

puiagie foarte pestrild. in afara rnajoritdqii crestine,exista o comunitate numeroasl forrnatd din descendenqi

ai evreilor convertiti la crestinism - conversos." tntre1391 si 1413, ar,.useserd loc multe asemenea convertiri,unele dintre ele din proprie vointd, iar altele silite;3copiii qi nepolii acestor convertiti erau in majoritate

ln cursul indelungatei istorii a Inchiziliei, s-au folosit numerogiiermeni pentru a descrie descendenlii evreilor convertili. Din

dorinla de claritate, ii voi prezenta drept conversos in aceastdcarte, cu toate cdr trebuie sA reamintim cd avem de a face cu olume limitatd indeobgte la Spania secoluiui al XV-lea, gi cd sefolosea in Portugalia termenul de creqtin nou (crlsfao novo); cutoate acestea, deoarece in Spania denumirea de ,,cregtin nou"se referea Ia oameni ce descindeau din musulmani, dar gi dinevrei, voi adopta termenul de conversos.

Inchizi{ia

lrestini sinceri, insd ei pdstrau si unele dintre practicilei',Lrlturale ale strdmogilor evrei. Pe lAngd conversos,Te-rrrel avea si numerosi musuimani convertiti, care trecu-

:;erd la crestinism impreund cu evreii, dupi ce asculta-

serd predicile SfAntului Vincenliu Ferrer la inceputulsccolului al XV-lea. Acesti convertiti - cunoscuti sub nu-

rrrele de moriscas - renuntaserd la portul rnaur si nu maivorbeau limba arabd; ei fuseserd asirnilati complet de

:;ocietate.a

Sosirea inchizitorului a provocat panicd. Inchizigiallsese creatS in Spania in urmd cu cAgiva ani cu scopul

cle a depista crestinii pdcdtosi din rAndul populaqiei de

conversos, iar cu trei ani inainte fusese organizat primul;rutodaf6la Sevilla. Combinaqia de spaim5;i opozitie a

oficialilor locali a fdcut ca, imediat dupd venirea la Te-

ruel, Solibera sd fie qinut inchis intr-o mdndstire vreme

ctre trei sdptdmAni gi impiedicat sd-gi gind predica inaugu-

rald. in cele din urmd, el a trebuit sd se mute intr-unc5tun din apropiere, de unde s-a simtit indreptdlit sd

tune si sd fulgere ;i a emis excomunicdri la adresa ofici-;ltritdtilor orasului.s Acestea au rdspuns prompt. in semn

cle batjocurd fagd de procedura inchizitorialS, oficialitd-tile au ridicat un rug mare, avAnd un stalp in rnijloc.ins5, in loc de a sluji ca loc pentru arderea ereticilor,nugul a fost inconjurat cu pietre ce erau aruncate in ori-cine venea in ora; cu scrisori regale sau cu decrete de

spri.jinire a Inchizitiei.6Marcilla a organizat riposta inchizitorului. in primul

rAnd s-a asigurat ca lui Solibera sd i se pun5la dispozigie

o gardd inarmatd. Apoi a folosit garda pentru a aresta

oficialitdtile rebele din Teruel. Acestea au fost destituite.

52 Tobby Green

Marcilla a fost numit cdpitan al orasului. A primit in-structiuni sd ocupe Teruel, sd numeascd noi oficialitdtisi sd instaieze noua Inchizitie.

In martie 1485, Marcilla a ocupat oragul, iar Inchizilia gi-a inceput activitatea. in august s-a organizat pri-mul autodafd, la care au fost arsi doi conversos in efigie;in ianuarie 1486 s-a tinut un alt autodafd, la care au fostarsi noud conversos. Cel mai important dintre acestia a

fost Jaime Martinez Santdngel, cumnatul unuia dintredernnitarii care se opuseserd inchizitorului Solibera cuun an in urmd. Doi dintre fiii lui Santdngel au fost arside vii, iar unul in efigie.T Jaime Martinez Santdngel erasocrul lui Marcilla, iar fiii lui erau curnnatii acestuia.Prin intermediul Inchizi;iei, Marcilla incepuse sd-qi dis-trugl rudele prin aliantd.B Tot el isi oferise sprijinul uneiinstitulii pe care noii monarhi ai Aragonului si Castiliei,Ferdinand qi Isabella - cunoscuti si sub numele de Reyes

Cat6licos (Regii Catolici) -, o plasaserd in prim-planulpoliticii lor interne. Fie si numai acest lucru a fost sufi-cient pentru ca Marcilla sd urce trepteie ierarhice invreme ce familia sotiei sale era decimatS.

Ecoul celor petrecute la Teruel a ajuns curAnd la Za-ragaza, capitala regatului Aragon, a$ezat pe maiurilerAului Ebru. Zaragozaera renumitd pentru nobilimea sa

si pentru frumusetea femeilor sale. Cu doar opt ani ina-inte de cucerirea Granadei de cdtre spanioli, in 7492, inoras exista un intins cartier maur, care avea propriapresd de ulei qi o moschee activ5,e iar cdldtorii admirauadesea casele construite in stil roman din cirdmid5, deculoare rosie, precum si numeroasele sale biserici.l0

CurAnd, totuqi, avea si inceapd vdrsarea de sAnge.

$tirea privind cele intAmplate la Teruel a inceput sd se

Inchizilia

r;ispAndeascd in orag. in sAnul comunitdgii de conversos

;r inceput sd creascd furia. Era destul de grav cd Inchizi-ri:r isi incepuse activitatea in Castilia, dar cine era si acel

\4rrrciila ca sd il doboare pe Don Jaime Martinez Santdn-

1ic[ de Aragon! Fdrd indoia]5 cd acel susqinAtor al Inchi-zitiei se cdsdtorise cu Brianda pentru banii pe care ii;rvea neamul ei d,e conversos: el o dispretuia, deqi proba-

I r i I cd qi familia ei il jignise, etalAndu-;i bogdtia in falarrobletei lui muit lf,udate, dar foarte strAmtorate.

Dincolo de furie pAndea qi spaima. Pentru cd Mar-

, illa reusise sd dea o mare loviturd. Inchizilia ii oferea

l)crspectiva puterii.

Colegul inchizitor al lui Solibera era Pedro de Ar-lrtres. Acesta din urmd se ndscuse nu departe deZara-

1ioza, in 7441.1r Studiase la Bologna, in Italia, si urcase

lrcptele ierarhiei bisericegti inainte de a fi numit inchizitor impreund cu Solibera,in7484. Devotamentul sdtt

l;rti de ideologia vremii rezultd din cuvAntarea inaugu-

r;rld pe care a tinut-o in fala Consiliului inchiziliei din'/,aragoza.,,Scopul nostru," a spus el, ,,este de a veghea

;rsupra viei Bisericii ca niste strdji vigilente, smulgAnd

lreziile din grAnele religiei... dacd ne aplecdm cu aten-

tic, se va vedea cd toate acestea, care par cumplite la

lri.ima vedere, nu inseamnd decAt indurare." Cine se

poate indoi cd tot ce pare a fi severitatea drept5lii in;rt:est tribunal este de fapt un leac, prescris cu milostenie

Ir(:ntru insdndtosirea celor pdcdtosi?"12

Prin Arbues si Solibera, Inchizilia s-a pus pe treabd

in Aragon. CAnd s-a dat citire edictelor de credint5, oa-

rnenii au inceput sd urmeze exemplul de rizvritire al

cr:lor din Teruel. AtAt catolicii care nu aveau strdmopi

53

54 Tobby Green

evrei sau mauri - aga-numiqii crestini vechi -, cAt si con-

versos au inceput sd murmure impotriva Inchiziqiei dinZaragoza. Acestor conversos li s-au aldturat membri ainobilimii si oamenii cei mai bogaqi din oraq, care s-auplAns cd noua Inchizilie acqiona incdlcAnd legile arago-neze, confiscAnd bunuri gi pdstrAnd secrete numele mar-torilor, doui lucruri ,,noi si nemaiintAlnite pAnd acum,

;i foarte ddundtoare pentru regat".13in februarie 1485,indignarea ajunsese atet de mare, incAt o mAnd de con-

versos ahotdrAt o actiune extreme: asasinarea temutuluiArbues.la

Complotul a fost pus la cale in casa lui Luis de

Santdngel, unconverso devazd. S-a pus o recompensd

de 500 de florini pe capul lui Arbues, si s-au ales gase

asasini. Grupul era un amestec de conversos - tatdl unuiadintre ei, Juan de Eseprandeu, fusese deja intemnilat de

Inchizilie - gi vechi crestini, intre care Vidal Duranzo,servitorul gascon al lui Juan de Abadia, un alt asasin.ls

Conspiratorii porniserd de la ideea cd dacf, Arbues eraucis, nici un alt inchizitor nu va indrdzni sd ii ia locul.l6

Circulau numeroase zvonuri. Primul autodaf6 de laZaragoza,la care au fost arqi oameni de vii, s-a desfdgu-

rat in luna mai. Un altul a urmat in iunie. Indignareacrestea in rAndul comunitdgii de conversos. Simqind cd se

punea la cale o conspirafie, Arbues a inceput se poarteo cdmasd de zale pe sub haine ;i un coif din metal sub

pil[rie.17 intr-o noapte, Juan de Esperandeu a incercatsd taie una din gratiile de la o fereastrd a locuinqei luiArbues in timp ce acesta dormea, dar a fost descoperit;insd, profitAnd de intuneric, a scdpat cu fuga.18

in noaptea de miercuri, 14 septembrie 1485, asasiniis-au strAns in apropierea catedralei. Trei dintre ei au

Inchizilia

rrr r;rt l)c usa principald, iar trei prin sacristie. $tiau cd in,rr r';r noitpt€ Arbues, care era dominican, urma sd vindl,r rrr,,sa de la miezul nopfii. Cu pu;in inainte de ora 72,

' ,rr{)nicii s-au strAns in corul catedralei. Arbues a intrat, I rrr;plc mdndstire purtend vesminte preotesti, avAnd unlllrrr;u-in mdnd;i s-a indreptat cdtre ei. Aingenuncheat.rl,rtrrri de amvon, in partea st6ng5, si a inceput sd se

r,,,r1ic. AtacAnd din intuneric, Vidal Duranzo l-a injun-lilri;rt pe inchizitor in spate, cu atata forg5, incAt a str5-

;'rrrrs cdmasa de zale si i-a secgionat vena jugulard;I'r obabil surescitat de perspectiva de a r[zbuna suferin-tllt' latdlui sdu, Esperandeu l-a injunghiat cu mai pufindl.rtri si l-a rdnit pe Arbues la un brat. Duranzo a lovit dinrroLr, coiful i-a cdzut din cap lui Arbues, iar inchizitorul;r t iizut la podea.le

Arbues a fost dus inapoi la locuinta sa. A murit ina-rrtc de ivirea zorilor. Stirea s-a rdspAndit imediat;i in-r r('gul oras a strigat: ,A fuego con los conversos!" - ,,Sd-irrrtlem pe conversos!" Cartierul locuit de conyersos afast:;;rlvat de la incendiere doar de intervengia lui DonAlonso de Arag6n, vicerege gi arhiepiscop de Arag6n,r';rre a intrat cdlare in multimea de protestatari pentru;r i calma.2o Astfel stAnd lucrurile, s-a decis ca fdpta;ii sdlrc pedepsili de cdtre Inchizigie.

Ancheta a inceput neintArziat. Renumitul Tomiis de'lirrquemada a trimis trei inchizitori ca inlocuitori in lo-lul lui Arbues, gi au fost interogagi primii suspecli. Unultlintre cei prinqi a fost Duranzo, care a mdrturisit subtorture. PromilAndu-i-se indurare daci va divulga nu-rrrele complicilor sdi, el le-a dat in vileag pe toate; ce:riind clementi dupi ce a terminat de dat declaratia, i s-a

spus cI, spre deosebire de ceilalti conspiratori, va fi

55

.lq

{

.*u

56 Tobby Green

scutit de tdierea mAinilor inainte de a fi spAnzurat, de ai se scoate mdruntaiele ;i de a fi sfdgiat in patru.21

Astfel au inceput arderile pe rug 7a Zaragoza. in1486 au ar,rrt ioc in localitate nu rnai pufin de 14 auto-dafduri: 42 de oameni au fost arsi de vii qi 14 in efigie.Pentru a spori frica populatiei si forta de a impresiona aautodafdurilor, inchizitorul general Torquemada a po-runcit ca inainte cu doud sdptdmAni fatd de data auto-daf6ului, evenimentul sd fie anuntat public in tot oraEulprintr-o paradd a unor notabilitdti cdlarc.22 Acest lucrutransforma pentru prirna oard Inchizitia intr-o institutiecu adevdrat publicd. Groaza trditd de comunitatea decanversos era cumplitd, astfel cd multi dintre ei au fugitdin oras. intre victime s-au numdrat trei strdmosi ai filo-sofului francez Michel de Montaigne: Juan FernandoL6pez de Villanueva, fiul acestuia, Micer Pablo, si vdrul1or, Ram6n Lapez; restul familiei a fugit in Franta, laAnvers si Londra, unde spaima nu s-a atenuat decAt de-alungul mai multor generatii.23

fn general, dufd evenimentele petrecute Ia Zara-goza, furia poporului impotriva Inchizitiei a depdsit ra-reori nivelul spaimei. insd chiar inainte ca furia sd leintunece judecata, cei din comunitatea de conyersos nufuseserd singurii care sd nu aibd lncredere in noua insti-tutie, asa cum o dovediserd evenimentele de la Teruel qireactiile inigiale ale oamenilor din Zaragoza.2a Suspiciu-nea ;i opozilia cu care fusese ?ntAmpinatd Inchizitia inAragon se datorau faptului cd aceasta era o institutienoud, cu metode socotite excesive de a trata oamenii. Cutoate acestea, nu peste muitd vreme excesele aveau sipard normale, iar gtoaza fagd de noua institutie avea sddevind un mod de viatd.

Inchizi[ia

in timpul domniei celor doi Regi Catolici, Spania a

lo:;t o t&rd unicd in Europa" Eweii sosiserd acolo inaintearr;r:;terii lui Hristos2s, si odatd cu invazia rnaurd din

" I l, avusese loc o rnigratiune pe scard largd din nordul

\l r icii. Chiar qi dupi recucerirea cregdne, care a inregis-rr;ri cele mai hotdrdtoare victorii la mijlocul secolului, rl XTII-lea't, Spania, cu amestecui sdu de culturi, era rnai,rpropiatd de societatea musulmand decAt de restul Eu-

r opei. Desi geografia fizicd leagb Peninsula Ibericd de

p;rrnAnturile de Ia nordul Pirineilor, irnportanta ideilor11r'ugrafice de spaliu era limitatd pe vremea aceea, iarl;r1.rtul cd Spania pdrea un loc islamic era mult mai in-:;r'urnat:26 pentru vizitatorii din nordul Europei, moste-r rirea ldsatd de convivencio - secolele de via95 in comunjr cregtinilor, evreilor gi musulmanilor in peninsulS - se

r oucretiza intr-un loc unde, dupd pdrerea 1or, pdreau sd

lor:xiste categorii neclare.Sd iudm, de exemplu, modul in care se imbrdcau oa-

rncnii. Fie cd se duceau la o petrecere, fie cd fdceaut rcabd in casd, ferneile din Spania iqi acopereau capul cu

trrcados, podoabe eiaborate, fdcute cAteodatd din catifea:;itu satinr care se prelungeau in jos, spre gAt.27 Materia-irrl folosit cu precddere pentru confectionarea mai tutu-lor hainetror purtate de femei era mdtasea, un lucru ce

rurnintea de tradiliile de producere a acesteia in Andalu-zia maurd.2B

in rAndul bdrbaiitor, in cea de-a doua jumltate a se-

colului a1 Xv-lea, a existat chiar o predilecqie pentrustraiele maure. ln timpul domniei lui Henric al lV-lea(1454-1474), acest lucru era atat de precumpdnitor,

Sub Ferdinand al lll-lea, fo(ele castiliene au cucerit C6rdoba(1 236), Murcia (1241), Jaen (1246) 9i Sevilla (1248).

57

58 Tobby Green

incAt,,cel care ii imita [pe mauri] era cel rnai pldcut re-Eelui"zg. Iar in 1497, regele Ferdinand insusi s-a prezen-tat impreunA cu o suitd de nobili imbrdcati in stil maurla Burgos, pentru a parricipa la logodna fiului sdu, prin-tul loan.30 Accesoriile de modd maurd pentru bdrbaticuprindeau sqyo, a tunicd peste care se purtau alteobiecte de imbrdcdminte, si doud tipuri de mantii cuglugl, albornoz si capellar.3r

Asadar, pentru alti europeni, chiar si spaniolii cres-tini pdreau niste fiinte exotice" Secretarul baronului deRosmithal, care a vizitat Burgosul la mijlocui secoluluial XV-lea, a descris casa unui nobil crestin in care feme-ile erau toate ,,imbrdcate bogat, in stil maur, respectauobiceiurile maure in ceea ce privea imbrdcdmintea,mAncarea si bdutura... dansau foarte frurnos in stilmaur, fiind toate brunete, cu ochi negri,..32 peste saptesecole de prezentd maurd * si o mare parte clin acesttimp, o prezentd dominantd - in peninsula Ibericd ldsa-serd urme adAnci, pe care cucerirea Granadei in 1492nu avea cum sd le steargd; chiar si expresia spaniold celmai usor de recunoscut, Ole!, provine din cuvAntul arabWq-I-la-h - Pentru Dumnezeu.33

Amestecurile culturale erau nurneroase. in Castilia,evreii adesea contribuiau la botezurile crestinilor, invreme ce crestinii procedau la fel in cadrul ceremoniilorde circumcizie.=a in secolul al XIV-lea, crestinii isi adu-ceau prietenii musulmani la mesd gi chiar angajau mu_zicanti ambulanti musulmani ca sd cAnte in biserici innoptile de veghe.3s Chiar ;i la sfArEitul secolului al XV-lea, crestinii si eweii isi deprindeau copiii sI trdiascd anide zile in rAndul altor grupuri religioase36; evreii se con-verteau la islamism, iar musulmanii la iudaisrn.3T Si desi

Inchizilia 59

', Lrtiilt' sexuale intre persoane de credinte diferite erauL, ri,rr,isc, ele nu erau un fapt neobisnuit; in 1356, regele

',r..irnului a acordat unei rndndstiri locale jurisdicper .rrtrir;1 f snlgilor musulmane surprinse intretinAnd relalii, , r;rlc cu cre$tinii din localitate, insd in anui urrnAtor a

r ' l )u i[ sd revoce hotdrArea astfel incAt ferneile care avu-, r;r'ui relatii sexuale chiar cu cdlugdrii sd nu fie in-

, I r t:;t'.48

Irr ciuda faptului cd trdiau laoialt6, liniile de falie, I u r r r c cele trei credinte existau, gata oricAnd sd fie exa-

'i rixte de extremisti. Musulmanii ;i crestinii foloseaul,.rilr putrlice in zile diferite, de exemplu, si nici musul-rrr;ruii, nici evreii nu aveau voie sd se converteascl la, r ,'stinism.3e in secolul al XV-lea, exista o presiune con-,i,ltrnabild pentru ca in orase evreii si musulmanii sd tr5-r.r:.;cI separat de crestini. Barierele incepuserd sd se

rrrstztleze.

Astfel, spre sfArsitul secolului al XV-lea, cAnd in Ara-

'pn a izbucnit nebunia din jurul Inchizitiei, cele trei co-

rnunitdti indeplineau funclii foarte diferite in cadrulr;ocietdtii spaniole. Cregtinii erau nobili, oarneni ai Biseri-r ii si militari;a0 evreii erau artizani, bancheri si intelectu-;rli; iar musulmanii erau in mod predominant agricultori:;i mestesugari.al Era o societate in care activitdtile erauclin ce in ce mai pregnant definite de confesiunea religi-oas5 - un lucru ce urma sA aibi consecinqe dezastruoase

pentru societatea spaniold in momentul cAnd doud dintreixceste confesiuni aveau sd fie excluse.

in Spania, aspectul militarizat al societdtii crestinedupd Reconquista a creat un caracter national care era

cu certitudine dificil. ,,Sunt mAndri si considerd cd nicio naliune nu se poate compara cu a lor," scria un cdl5tor