Incalzirea unei Pensiuni cu Ajutorul Panourilor Solare

1. Introducere:

Pmntul, mpreun cu alte planete din sistemul nostru solar, este ndatorat pe vecie soarelui pentru toat energia pe care o primete de la acesta. Toate anotimpurile, rotatia planetei si revolutia sa solara se bazeaza pe forta de atractie a soarelui si energia solara care ajunge pe planeta.Cel mai important efect al energiei solare poate fi crearea si sustinerea vietii pe Pamant. Viata pe Pamant nu ar fi posibila daca soarele ar disparea chiar si o secunda. Nu e de mirare ca vechile civilizatii considerau soarele a fi un zeu si il venerau.

Primele utilizri ale energiei solare, prin captare, sunt legate de antichitate. Este suficient s amintim c efectul de ser" a fost descoperit i folosit de vechii egipteni, cHeron din Alexandriaa construit un dispozitiv pentru pompare a apei care folosea ca surs primar energia solar, i n secolul al III-lea .H., matematicianul grecArhimede(287 - 212 .H.) a aprat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriae care orientau fasciculele de lumin focalizat spre navele inamice, incendiindu-le.

Dar nu numai nsorita coast a Mediteranei a fost sediul unor realizri interesante n domeniul solar, ci i America vechilor civilizaii a avut construcii remarcabile bazate pe cunoaterea experimental a fizicii radiaiei solare. Unul din exemplele cele mai interesante l reprezint castelul lui Montezuma", datat din jurul anului 700 e.n. i aflat n actuala Arizona. Aceast construcie era climatizat" vara i iarna, fiind ridicat sub o imens bolt de stnc orientate spresud. Zidul masiv de stnc o umbrea vara - cnd Soarele are nlime mare pe bolt -, iar iarna, nmagazinnd cldura, o nclzea prin radiaie i permitea i razele solare s ajung la zidurile ei, cci nlimea Soarelui pe cer este mult mai mic n acest anotimp.

n secolul al XVIII-lea naturalistulHorace-Bndict de Saussurea construit precursorul panoului solar de azi, o cutie simpl de lemn, cu interiorul vopsit n negru i acoperit cu sticl. Cu acest prim panou solar s-a atins o temperatur de 87C(1767).

In1830 astrologul SirJohn Hershelutilizeaz "cutia fierbinte" pentru a gti n timpul unei expediii n sudul Africii iar anul 1891 cnd are loc patentarea primului sistem comercial de nclzire a apei de ctre Clarence Kemp.

La mijlocul secolului al XIX-lea francezulAugustin Mouchota dezvoltat panoul lui Saussure adugndu-i oglinzi concave, iar n anul 1878 la expoziia mondial din Paris a expus o main cu aburi acionat cu energie solar i a fcut propunere utilizrii acesteia pentru generarea de electricitate

n 1903, colonelul spaniolIsidoro Cabanyesa descris un semineu solar n revist "La energa elctrica". O descriere a unor centrale electrice avand la baza semineurile solare a fost nregistrata in 1931 cu un autor german, Hanns Gnther. ncepnd cu 1975, Robert E. Lucier a cerut patente pe un generator de putere de turn solar solar electric, iar intre 1978 si 1981 aceste patente au fost inregistrate n Australia, Canada, Israel si USA.Cucerirea de ctre om a noi surse de energie a constituit un factor fundamental in dezvoltarea societtii. Cndva, prin 1850, pricipalul combustibil era inc lemnul, care a oferit treptat locul crbunelui, prin 1910. Apoi, incepnd cu anii 50 a fost detronat de combustibilul lichid i gazos, respectiv iei i gaze. Dintre formele noi de energie enumerm energia solar, care aa cum putem vedea se folosete din ce in ce mai des de ctre popoare. Conversia luminii solare in curent electric se practic din jurul anilor 60 cnd se folosea pentru alimentarea cu energie a aparatelor de bord instalate pe satelii i alte nave cosmice, i mai apoi, pentru balize luminoase pe mare sau pe aeroporturi. Tot din aceeai perioad dateaz i primele utilizri ale energiei solare in scopuri panice: case solare (Japonia, Frana, SUA, Australia etc.), maini solare de gtit (India, Mexic, SUA, Columbia etc.), refrigeratoare (Frana, Sri Lanka etc.), pompe solare pentru scoaterea apei din fntni sau ruri (Mexic, Mauritania, Senegal etc.).

Cnd spunem a milioana parte din ceva i mai ales a miliarda parte ne gndim la ceva att de infim inct nici nu merit luat in seam. Si totui numai a doua miliarda parte din energia radiat de Soare este suficient pentru cele peste patru miliarde de locuitori ai planetei noastre s poat tri, pentru a exista via pe Terra. Totodat, aceast a doua miliarda parte inseamn peste 100 000 ori mai mult dect intreaga energie produs azi pe Terra in centralele electrice. Pe baza a numai 1/100 din energia solar pe care o primete deertul Sahara in cursul unui an, s-ar putea obine intreaga cantitate de energie electric necesar omenirii in prezent

2. Stadiul actual n domeniu:Energia solar care ajunge pe pmnt este intermitent i variabil, de aceea conversia i utilizarea acesteia implic probleme complexe legate de construcia i amplasamentul captatorilor, de integrarea sistemului solar n instalaie, precum i de automatizare a sistemului.

O instalaie de conversie a energiei solare n energie termic, cu aplicaii n instalaiile pentru construcii este prevzut n general cu urmtorul echipament.

Fig. 1: Sistem ce folosete ca materie prima energia solara captatorul solar; dispozitive de stocare a cldurii solare;

reea de conducte pentru transportul i distribuia cldurii solare la consumator (circuit solar);

elementele de automatizare a ntregului proces de producere, stocare, transport i distribuie a cldurii solare;

aparatura i dispozitive de siguran i control.

n ultimii ani au fost mult mediatizate noi tehnici de utilizare a energiei solare (prin materiale documentare, pliante etc.), acestea fiind prezentate chiar ca soluii tehnice spectaculoase. De multe ori ns, datorit folosirii unei terminologii necorespunztoare, au aprut confuzii. Considerm necesar o menionare a termenilor importani folosii n sistemele cu transformare a energiei solare n cldur.

a. Sistemele solare active: cuprind instalaiile tehnologice special construite pentru captarea, stocarea (acumularea) i transportul energiei obinute din radiaia solar.b. Sisteme solare pasive: cuprind msurile constructive de amplasare, orientare i alegere a materialelor de construcie, astfel nct construcia (cldirea) n sine, s se comporte ca un captator solar, fr a fi folosite mijloace tehnice pentru captarea, transportul i stocarea energiei termice.

Pentru a obine un efect corespunztor se prevd msuri i soluii tehnice nc din faza de proiectare a cldirii, pentru folosirea optim a radiaiei solare.

c. Captatorii solari: reprezint instalaiile folosite pentru transformarea radiaiei solare n energie termic. Forma, tipul sau mrimea acestora depinde de energia nou creat; sunt executate din diferite materiale i tehnologii specifice pentru domeniul temperaturilor joase (120oC- presiune maxima de lucru la 30oC: 16 bar pentru un diametru exterior de pana la 54 mm, 10 bar pentru diametre mai mari- presiune maxima de lucru la 120oC: 5 bar pentru un diametru exterior de pana la 34 mm, 3 bar pentru diametre mai mari- diametru 108 mmSunt racordurile care au capat filetat(ISO 7 sau ISO 228) si permit conectarea tevilor din cupru la pompe, valve, alte componente si la colectorul solar cu o imbinare usor de demontat pentru intretinere. Racordurile sunt conforme cu standardul UNI EN 1254-4.Etanseitatea este obtinuta prin garnituri elastomerice (O-ring) iar strangerea se face prin deformarea plastica a racordului pe teava utilizand instrumente electromecanice specifice.Racordurile sunt conforme cu standardul UNI EN 1254-7.- temperaturaa de lucru 95oC- presiune maxima de lucru la 30oC: 16 bar- presiune maxima de lucru la 95oC: 10 bar- diametru 108 mm

5.3.2. Informaii detaliate privind evile din cupruCuprul este deja probat si folosit pe scara larga pentru distribuirea apei potabile, a gazului si a incalzirii, in tari dezvoltate precum SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Spania, Italia si altele. Tocmai aceasta raspndire larga este cea mai buna dovada a fezabilitatii, rezistentei si sigurantei pe care le ofera. Acestea sunt punctele forte ale cuprului:-rezistenta la presiune-rezistenta la coroziune, datorita tratamentului industrial de pre-pasivizare interna- impermeabilitate la gaze- rezistenta la raze ultraviolete

-nu se deterioreaza daca este expus la radiatia solara-coeficient de dilatare termica redus - rezistenta la temperaturi joase si inalte-pliere usoara, datorita maleabilitatii sale, nu prezinta efect cumulativ-bacteriostaticitate; bacteriile nocive nu prolifereaza pe suprafata tevii-rugozitate interna redusa, care face teava mai putin sensibila la depunerile de crusta si la pierderile de sarcina.

Cu un singur tip de teava (cel conforma cu standardul UNI EN 1057) se pot realiza diferite instalatii: incalzire, transport de gaz si apa potabila. Iar gama de racorduri disponibile ofera o versatilitate fara comparatie. In cazul in care tevile sunt din cupru (recomandabil), trebuie avuta in vedere dilatarea termica care este considerabila (coeficient de dilatare termica: a = 0,0165 mm/m.K):Dilatare= L x a x (Tmax Tmin)

Fig.34 - Diagrama dilatare termic a unei evi de cupru

De exemplu, o eav de L = 10 m, n conditii de temperatura ambianta (sa presupunem 15oC), se alungeste cu 22 mm daca este expusa la o temperatura de 145 oC (stagnare). Acest lucru explica de ce seriile de colectori sunt in general limitate la 6 elemente.

- Aplicare n cadrul instalatiilor de incalzire:Cuprul este materialul cel mai utilizat in lume datorita proprietatilor sale inegalabile privind fezabilitatea, siguranta si schimbul termic. Cuprul se topeste la 1.083 C: deci apa calda si aburul nu inmoaie sau deformeaza teava. Temperaturile inalte nu reduc durata de viata utila a tevii (si deci a instalatiei), de aceea nu exista avertizari sau modalitati de utilizare care sa indice valori de temperatura care nu trebuie depasite.

- Aplicare in cadrul instalatiilor de apa menajera:Transportarea apei potabile cu ajutorul tevilor din cupru are o traditie foarte veche, datnd chiar din perioada Egiptului antic: in piramide a fost gasit un tub obtinut in acest scop dintr-o tabla prinsa pe margini, datnd din anul 2750 i.e.n.! In Italia cuprul a fost aprobat ca material adecvat pentru transportul apei potabile inca din anul 1968, printr-un decret prezidential, care il indica drept alternativa la tevile din otel. Cuprul are o calitate unica pentru un material destinat transportarii apei potabile: bacteriostaticitatea. Cu alte cuvinte, inhiba proliferarea de bacterii nocive pe suprafata sa, precum Legionella Pneumophila, iar acest lucru contribuie la pastrarea puritatii si igienei apei potabile. Eventualele particule mici de cupru provenind de la tevi nu sunt motiv de ingrijorare pentru sanatatea umana. Dimpotriva, se stie ca apa poate fi o sursa prin care organismul asimileaza cupru, metal indispensabil pentru functionarea corecta a metabolismului uman.

5.3.3. Informaii detaliate privind evile preizolate i sistemele de conexiune rapid din inoxeava din oel inoxidabil este astazi foarte utilizata si pentru sistemele termice solare datorita instalarii facile, in pofida pierderilor mai mari de sarcini, fata de teava neteda din cupru. Diversi producatori de materiale izolante si tevi din inox au in prezent la dispozitie o gama pentrusistemele solare. in mod normal, in cadrul gamei pentru sisteme solare sunt furnizate tevi preizolate, din otel inoxidabil, corugate, cu cablu pentru sonda de temperatura deja inserata in izolant si toate kiturile de racordare si instrumentele de lucru pentru realizarea rapida a oricarui tip de conexiune inox-inox si inox-cupru.

5.4. Informaii privind coroziunea prin contact galvanic:Unirea dintre metale cu potenial diferit provoac o reacie electrochimica. Intr-o instalatie cu circuit deschis care contine apa, ionii de cupru eliberati in apa tind sa se precipite pe metalul cu potential inferior, perforand teava. Pentru a impiedica acest tip de coroziune, metalul cu potential inferior va fi instalat inainte de cupru, tinandu-se cont de directia de circulare a apei. In cazul unei ape foarte agresive, trebuie utilizate elemente de izolare din plastic (mansoane dielectrice). La circuitele mixte cu circulatie inchisa nu exista pericolul de coroziune deoarece aceasta este limitata la intervalul foarte scurt, necesar pentru ca oxigenul eliberat in apa sa fie consumat in procesul de formare a de oxidului. Din acest moment coroziunea inceteaza si apa nu mai este agresiva.

Dupa instalarea corecta a tuturor componentelor sistemului, in conformitate cu prevederile proiectului, de catre persoane autorizate, se procedeaza la umplerea acestuia cu fluid de transfer. Daca aceasta operatie se realizeaza in timpul unei zile foarte insorite se recomanda acoperirea panourilor cu un material opac pentru a se evita contactul prea brusc al fluidului de transfer cu suprafetele foarte incinse (chiar peste 100C) ale panourilor.

Se verifica faptul ca ambele robinete ale sistemului hidraulic sunt deschise, de asemenea, robinetul debitmetrului.

Se procedeaza la umplerea cu apa a circuitului solar si se elimina din circuit toate resturile aparute, la montaj, in diferite puncte ale instalatiei, apoi se goleste prin deschiderea robinetului de golire. Se amesteca antigelul (glicol) cu apa distilata in proportie de o parte glicol pentru o parte apa (concentratie 50%).

Se verifica presiunea initiala in vasul de expansiune care trebuie sa fie de 2 bari.

Se cupleaza instalatia de umplere la robinetul de umplere/golire, se asigura existenta robinetelor sistemului hidraulic in pozitia deschisa si ca robinetul de izolare a aerisitorului automat de la partea superioara a panoului solar este de asemenea deschis. Se incarca circuitul si se presurizeaza la 2,5 bari.5.5. ntreinere i reparaii:Exista doi factori majori care afecteaza performanta amplasarii, in mod corespunzator si instalariisistemelor solare de incalzire a apei, care se refera la: oxidarea (hidro-sistemelor) si coroziunea (sub actiunea apei si a aerului)

5.5.1 OxidareaApa menajera ce are un continut de minerale ridicat, (sau apa grea) poate cauza acumularea de minerale, oxidarea (depozitarea de calciu) in sistemele solare de incalzire a apei. Oxidarea reduce performantele sistemului in diferite moduri. Daca sistemul dvs utilizeaza apa ca si fluid de transport termic, oxidarea poate aparea inauntrul colectorului, a conductelor si a regulatorului de caldura. In sistemele care folosesc alte tipuri de fluide pentru transferul termic precum (glicol, antigel), oxidarea poate aparea la suprafata regulatorului care transfera caldura de la colectorul solar la apa menajera.

Oxidarea poate, de asemenea cauza pagube valvei si pompei in decursul circuitului de apa potabila.

Puteti evita oxidarea folosind o substanta care provoaca dezoxidarea sau prin introducerea unei solutii usor acide (cum ar fi otetul) prin colectoare, dupa 3-5 ani de folosire a sistemului, sau daca este necesar, in functie de proprietatile apei.

Trebuie sa curatati cu grija suprafata radiatorului cu un glaspapir mediu. Un radiator extern care sa inconjure ceva ar fi o alternativa pentru a localiza radiatorul inauntrul rezervorului de stocare.

5.5.2. CoroziuneaCele mai bine proiectate sisteme solare de incalzire a apei pot fi afectate de un minim de coroziune. In acest caz, cand sunt afectate, de obicei este vorba despre o coroziune galvanica, un proces electrolitic cauzat de doua metale diferite, ce intra in contact unul cu celelalt. Un metal are o sarcina pozitiva mai mare si atrage electroni de la cealalalt metal, cauzandu-i coroziune.

Fluidul termoconductor in unele sisteme de energie solara, ofera uneori o punte de legatura in cadrul careia se produce acest schimb de electroni. Oxigenul intra intr-un circuit deschis al sistemului solar, care va provoca rugina unui component din fier sau otel. Astfel de sistem ar trebui sa contina cupru, bronz, otel inoxidabil, plastic, sau sticla, captusind astfel rezervoarele de stocare apei.Sistemele depanouri solarenecesita inspectii si intretineri periodice pentru a obtine o eficienta cat mai buna . De asemenea, din timp in timp, componentele pot avea nevoie de reparatii sau inlocuire. Multe dintre activitati pot fi realizate de fiecare pe cont propriu, insa majoritatea au nevoie de interventia unui tehnician specializat.

Reparatii si intretineri calificate, oferim si noi, nu va ramane decat sa necontactati. Oricare ar fi compania la care apelati pentru a va repara sistemul, cereti o estimare a costurilor, in scris, inainte de orice lucru facut. Pentru unele sisteme, reparatia poate costa mai mult decat inlocuirea componentei in cauza.5.5.3. Lista periodic a inspeciilor:Se va prezenta in cele ce urmeaza o lista a celor mai frecvente componente ce necesita inspectie periodica. Recomandata este citirea manualulului pe care sistemul il are, pentru o mai buna intretinere.-Umbrirea colectorului-este recomandata verificarea periodica a umbrei ce poate ajunge pe colector. Umbrire poate afecta foarte mult performanta colectoarelor solare. Cresterea vegetatiei din jurul constructiei este o problema frecventa cand vine vorba de umbrire. Deoarece multi isi monteaza sistemele solare odata cu constructia casei, cu timpul, vegetatia din jur poate cauza umbrire sistemelor.

-Colector murdari-in multe zone, praful este din abundenta, mai ales daca se constuieste prin apropiere si atunci sistemele se murdaresc mai repede decat in mod normal. Recomandata este verificarea si spalarea lor cu un furtun de apa.

- Cabluri si conexiuni-este necesar sa se verifice periodic scurgerile de apa si conexiunile intregului sistem. Conductele trebuie sa fie bine lipite folosind solutii speciale, ce sa asigure o functionare buna, pe o perioada de timp mai lunga. Toate conexiunile electrice trebuie sa fie bine izolate pentru a evita orice scurt-circuit, sau altceva mai grav.

- Degradare-verificarea deteriorarii sau degradarii izolatiilor ce acopera tevile, conductele si cablurile electrice.

- Suport structurile-in zonele unde vantul bate frecvent, este recomandat a se verifica periodic stuctura de sustinere, mai ales unde sistemele au fost montate la o inaltime destul de mare.

- Pompele si ventilatoarele-verificarea daca pompele sau ventilatoarele sunt in stare perfecta de functionare.

- Fluide de transfer termic-antigelul trebuie sa fie inlocuit periodic. Este o sarcina ce ar fi recomandat sa fie lasata in seama unui tehnician calificat.

-Sisteme de stocare-verificarea rezervoarele de stocare, pentru fisuri, scurgeri, rugina, sau alte semne de coroziune.6. Calculul economic al investiiei

Preul panourilor solare este in general ridicat. Insa sistemele ce le utilizeaza sunt foarte fiabile, astfel ca investitia initiala se va amortiza in timp.

Acestea contin, dupa cum am vazut, urmatorele componente:

captatorul solar;

dispozitive de stocare a caldurii solare;

retea de conducte pentru transportul si distributia caldurii solare la consumator (circuit solar);

elementele de automatizare a intregului proces de producere, stocare, transport si distributie a caldurii solare;

aparatura si dispozitive de siguranta si control.E cert ca investitia va costa, si nu putin, dar nici un sistem de incalzire nu e pe gratis, si investitia nu se face pe un an de zile ci pe termen lung. Putem sa folosim cazane pe lemne, pe peleti, sau pe combustibil gazos sau curent electric pentru incalzirea apei, un lucru este cert, se fac doua investitii:

- Echipamentul, sistemul de incalzire - investitie unica, necesita doar intretinere;-Combustibilul - cheltuiala continua, la preturi crescande. Pana unde????

Daca vreti sa investiti intr-un sistem de incalzire cu panouri solare, faceti o singura investitie:

- Echipamentul necesar sistemul de panouri solare, costuri de intretinere minime

- Combustibilul - energia solara este GRATUITA si NELIMITATA.

Cum am mai amintit anterior sistemele de panouri solare, cu combustibilul gratuit energia solara, cu costul de 0 Ron/KWh, e si gratuita, si ecologica, nepoluanta si nelimitata, dar totusi depinde de ceva si anume de conditii meteorologice, de anotimpuri, de lunile anului, mai exact de pozitia Soarelui fata de Pamant. Mai exact nu bate soarele tot timpul anului cu aceeasi intensitate deci sistemele de panouri solare nu functioneaza tot timpul, sau nu la randamentul maxim.

E cert ca panourile solare cu tuburi vidate, si intr-o zi insorita de iarna, cu temperatura exterioara de chiar -20C, poate sa va incalzeasca apa din boiler chiar si pana la 50C, dar nu fiecare zi de iarna e super insorita.

Tocmai din aceasta cauza panourile solare se folosesc in completarea unui alt sistem de incalzire, regland in asa fel automatizarile incat in conditii favorabile sa functioneze la randamentul maxim.

Dupa multe calcule si statistici facute majoritatea producatorilor respectiv institutiile de certificare a calitatii produselor au cazut de accord ca un sistem de panouri solare construit cum trebuie, ne poate economisi din cheltuielile de producere a apei calde menajere intre 50-70% in medie pe an, acesta insemnanad ca in lunile de vara poate acoperi chiar 100% din necesitati, iar iarna mai putin, astfel media ajungand la aproximativ 50-70% pe an. La capitolul aport la incalzire treaba sta altfel: in cazul unui sistem de incalzire prin pardoseala sau prin perete sistemul functioneaza foarte eficient, explicatia fiind ca in cazul acestor sisteme de incalzire apa care circula in sistem trebuie incalzita la 30-50C, la care panourile solare cu tuburi vidate poate sa faca fata si iarna, dar mai ales toamna si primavara, producand o economisire de aproximativ 50%.

Cam toti expertii sunt de acord ca un sistem de panouri solare prin economisirile facute folosind combustibilul gratuit energia solara isi recupereaza pretul in termen de 5 ani in medie, pentru sistemele care sunt folosite pentru obtinerea apei calde menajere. In cazul sistemelor care se folosesc si pentru obtinerea unui aport la incalzire termenul de recuperare a investitiilor este mai lung si difera in functie de sistemul de incalzire folosit si de combustibilul folosit in acesta. Recomandarea in cazul sistemelor mai mari ca aceste sisteme sa fie folosite la randamentul lor maxim tot anul, pentru a recupera cat mai rapid cheltuielile.Asadar, in cazul pensiunii noastre care masoara 190 m2 pe fiecare etaj, cu o capacitate de 20 de persoane, la un consum zilnic mediu de apa calda de 50 litri pentru o persoana, totalul mediu consumat va fi de 1200 litri de apa calda.Preturile incep de la 1500 - 2000 RON pentru sistemele foarte simple ce pot fi utilizate doar vara. Ele pot urca pana spre 3000 - 8000 de euro, pentru cele mai complexe, care pot fi utilizate pe tot parcursul anului. Preturile variaza insa in fuctie de componente, de numarul de panouri si de dimensiunea rezervorului de stocare.

Costurile anuale pentru un sistem bazat pe energie electrica pentru obtinerea necesarului de apa calda menajere sunt de aproximativ 5000 RON, pe cand in cazul unui sistem de panouri solare care cuprinde 10 panouri cu dimensiunile de 2 metri pe lungime si 1 metru latime, cu un boiler cu o capacitate de 1400 litri, cu automatizare, cu montaj si TVA incluse, pretul este de 8000 de EUR.ComponentePre total

Panouri solare3750 EUR

Boiler3000 EUR

Sistem hidraulic250 EUR

Panou de control375 EUR

evi din cupru necesare traseului de circulaie a apei625 EUR

Tabel 4 - Preurile componentelor sistemului solar

Lucrand cu cota de 70%, deci vara-primavara cand panourile poate sa satisfaca nevoile chiar in proportie de 100%, pe o perioada de 6 luni, calculam suma de 3500 de lei, adica 875 EUR, economisiti anual in urma procesului de obtinere a apei calde menajere. Acest lucru inseamna ca folosind panouri solare pentru o pensiune cu o capacitate de 20 de persoane care functioneaza doar pe timp de vara, intr-un termen de 9.14 ani se vor recupera investitiile facute dupa care sistemul va fi folosit pe gratis.50000.70=3500 RON (875 EUR)

8000875=9.14 aniAniTransaTotal ramas

18758000

28757125

38756250

48755375

58754500

68753625

78752750

88751875

98751000

10125125

Tabel 5 - Costuri de amortizare a investiiei7. Concluzii:Dup ce lumea a realizat pericolul de dispariie a tuturor resurselor de combustibil de pe Pmnt, dispariie extrem de rapid, au fost cercetate i descoperitemetode alternativede obinere a energiei. Cea mai prietenoas cu mediul i gsit sub forma natural din abunden este energia solar. Culeas n mod adecvat, energia solar poate acoperi aproape 50% din nevoile de energie. Totui, ca orice alt proces, utilizarea energiei solare are i ea avantajele si dezavantajele ei.

7.1. Avantajele energiei solareEnergia solar este o resursa regenerabil n adevratul sens al cuvntului. Nu va disprea dect dac soarele va nceta s ard, caz n care nu va mai exista deloc viaa pe planeta noastr.

Panourile solare nu produc nicio poluare n timpul funcionrii, spre deosebire de reactoarele nucleare i instalaiile termice. n timp ce primele cauzeaz probleme legate de evacuarea deeurilor nucleare, cele din urm produc fum duntor i cenu.

Producia de energie solar de ctre panourile solare sau prin alte mijloace ce utilizeaz energia solar este lipsit de zgomot, spre deosebire de alte metode.

Montarea panourilor solare este facil i eficient din punct de vedere al costurilor. Mai mult, acestea devin utile n situaiile n care reelele locale nu funcioneaz, cum ar fi n spaiu, spre exemplu.

Spre deosebire de rezervele de ulei i crbune, energia solar este disponibil n toate zonele planetei, nefiind concentrat ntr-o singur parte. Prin urmare, recoltarea energiei solare poate fi realizat aproape n orice loc.

Unitile generatoare de energie solare sunt compacte i flexibile ca proiectare, ceea ce nseamn c pot fi instalate aproape n orice tip de spaiu, fr a v face griji c trebuie s construii locaii speciale.

Iniial, panourile solare cost mult, dar generarea gratuit de energie, de-a lungul anilor, duce la un cost global extrem de eficient. n plus, panourile solare presupun mai puin mentenan i monitorizare. De asemenea, utiliznd energia solar nu suntem afectai de creterile de preuri ale energiei termice convenionale i nu implic instalaii de prelucrare sau transport a resurselor, nainte de utilizare.7.2. Dezavantajele energiei solareCosturile iniiale pentru componente sunt ridicate. Acest lucru face ca instalarea unui panou pentru captarea energiei solare s coste destul de mult.

Celulele solare funcioneaz doar n timpul zilei, iar eficiena lor este redus pe parcursul zilelor mohorte si nnorate. Din acest motiv, sistemul trebuie s fie dezvoltat i eficient, beneficiind i de un sistem de stocare a energiei.

Poluareapoate cauza efecte adverse asupra eficienei panourilor solare. Eficiena poate fi redus, celulele solare fiind nepotrivite pentru anumite zone.

Dei aproape orice locaie primete lumina soarelui, nu orice locaie este fezabil pentru panourile solare.

Crearea unor instalaii mari pentru energia solar este costisitoare i dificil din punct de vedere al gsirii locaiei.

Energia solar nu este o energie concentrat precum combustibilii fosili. Prin urmare, utilizarea ei n cazul automobilelor sau altor forme mecanizate este dificil, dac lum n considerare rezultatul energetic.

Decizia alegerii unui astfel de sistem depinde de necesitaile si posibilitile fiecrei persoane n parte, de locaia n care v aflai i mai ales de banii de care dispunei. Este o investiie folositoare, dar i costisitoare i n niciun caz nu este una care face minuni.Sistemele solare implementate in instalatiile pentru cladiri au performante energetice ridicate, rezultand economii considerabile ale consumurilor de combustibili si reprezinta o sursa economica si, foarte important, nepoluanta de energie.

Este important insa ca la alegerea solutiei tehnice sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei si particularitatile constructiei si totodata se impune o analiza economica (cheltuieli de intretinere, exploatare, amortizare a investitiei) a sistemului ales.

Evitarea valorificarii potentialului termic al energiei solare este un lux pe care nu ni-l mai putem permite mult timp.8. Bibliografie:1) Armin, Themebl, Instalaii solare, Editura M.A.S.T., 2011;

2) Constantinescu, P., i col., Manualul inginerului termotehnician, Vol. III, Editura Tehnica, 1961;

3) Frank, Spte, Heinz, Ladener, Tehnica utilizrii energiei solare, Manual de execuie, Editura M.A.S.T., 2011;4) Mihai, Ilina, i col., Manualul de instalaii, Instalaii de nclzire, Editura ARTECNO, Bucureti, Romnia, 2010.

5) www.termo.utcluj.ro6) www.panourisolare.net7) www.amvic-instalatii.ro8) www.profi-solar.ro9) www.centraleincondensatie.ro10) www.keston.com.ro11) www.panosolare.com12) www.uoradea.ro13) www.evz.ro14) www.calorserv.ro15) www.solareast-gsr.net16) www.tehnicainstalatiilor.ro17) www.calor.roPAGE 2