Inaltarea Domnului, zi inchinata Eroilor Neamului

In joia Inaltarii Domnului, la Biserica ,, Sfintii Mihail si Gavril” din parohia Popesti s-a oficiat Sfanta Liturghie, actul liturgic impletindu-se cu un moment artistic deosebit, oferit de elevi ai Scolii Gimnaziale Daesti.

Pregatiti cu grija de catre doamna invatatoare Voica Maria si doamna profesoara Tomescu Alina, elevii au transmis un mesaj tulburator si miscator de suflet, numeroasei audiente aflate in biserica.

Evocarile pline de sensibilitate si interpretate cu insufletire de copii au smuls apaluze si lacrimi enoriasilor.

Copii si ingeri cantau si recitau impreuna, bucurand si inviind sufletele eroilor nostri cazuti pe glie si pentru glie.

Eroii traiesc vesnic cu noi. Trupurile lor dau viata dumbravilor, campurilor cu flori, livezilor cu poame, lanurilor manoase, zavoaielor cu privighetori si apelor acestui pamant.

Inaltare de Inaltare, eroii vin cuminti si asteapta privindu-ne, pomenirea parintelui si mica noastra ofranda.

Scenele de lupta, vacarmul si zgomotul infricosator al razboiului, zugravite cu maiestrie de marii nostri poeti, ne-au transformat pe toti, macar si pentru o clipa in personajele descrise: eroi fara nume, tati ce scrutau zarea din coarnele plugului, asteptandu-si feciorii, mame ce-si alinau dorul, jelind si pregtind pomeni sau copii orfani infiati de Dumnezeu.

S-a facut apelul si toti eroii au coborat de pe monument , au spus prezent, s-au incolonat incet spre cer, rugandu-ne din priviri: Sa lasam o lacrima/Sa punem o floare/Sa nu-i lasam sa moara / De-a

noastra uitare.

T omescu Ion – presedi nte Asocia tia Parintilor -Popesti

De dimineata ziua se arata frumoasa. Imbracati in costum frumos national, purtand in maini steagul nostru tricolor si in suflete multa emotie, noi, copiii de la scoala noastra, ne-am indreptat spre biserica din sat, la slujba Inaltarii Domnului Hristos si la pomenirea eroilor tarii.

Frumosul monument de marmura alba inaltat in amintirea eroilor din comuna noastra era inconjurat de luminitele multor lumanari si de flori sadite cu grija de oamenii buni .

. Ajunsi la biserica, vedeam bucuria din ochii oamnenilor, caci noi eram frumosi si luminati. Pentru a multumi eroilor care au luptat pentru noi, ne-am pregatit sa rostim poezii si sa intonam cantece , care de care mai alese.

Bucuria a fost si de partea noastra, caci cu putinul nostru, am putut sa le multumim celor care au luptat pentru tara noastra.

A venit si randul meu sa rostesc versurile ce povesteau soarta trista a unui batran , care si-a pierdut doi feciori in razboi. Cu puterea glasului meu, am transmis emotia poeziei scrisa de marele poet Vasile Militaru:

…Sus pe dealul plin de grâne, unde patimile pier,

În răscruci, -arându-si chipul parca zugrăvit pe cer,-

O troiţa strajuieşte tărna unui biet mormnat,

Unde sta sa odihneasca os din trupul unui sfant….

Flori de maci, de sanziene si cicoare, din ogor ,

Coperitu-i- au mormantul ca-ntr—al tariii tricolor,

Si- sobor a mii de ingeri, ciocarliile de sus

Cânta parca imn de slava sfantului ce doarme dus.

Iar in zile mari,- in gene , cu sclipiri de pietre rare,

Um mosneag aprinde-acolo cate-un pai de lumanare

Si-n mireama de tamaie , vântul fură un suspin

,,,Poate ca va fi Lisandru… poate ca va fi Călin!...

La sfarsit, oamenii ma intrebau: ,, Tub esti fata cu Lisandru? Eu le raspundeam : Da ! Si bucuria imi lumina si mai mult chipul.

Ioana Ecaterina Tomescu, clasa a IV-a