Inadaptarea scolară

2
scoala, devenind asemănători cu cei din prima categorie si comportându-se aşa cum se manifestau aceştia înaintea debutului scolaritatii. Acasa, fac mofturi, sunt capriciosi, impertinenti,chiar grosolani, iar la scoală sunt nedisciplinati, putin activi la lectie, se comporta ca nişte rasfatati, aduc la scoală jucarii, se joaca pe sub banci, au nivel scăzut in activitate. Necoincidenta nivelurilor de pregătire pentru adaptarea la sarcinile şcolare se poate exprima fie in faptul ca instalarea premiselor trecerii la invatatura se produce înaintea racordării formale la noua activitate si atunci, copilul, nesatisfacut de realitatea vechii sale poziţii sociale, acorda mai putina atenţie jocului, inlocuindu-l cu alte activitati pana ce intra in contact cu şcoala fie ca formarea premiselor rămâne in urma trecerii formale la activitatile de tip şcolar si atunci, copilul, mergand la scoală in condiţii de insuficienta maturizare psihologica, resimte insatisfacţie de pe urma noii sale poziţii sociale, pe care o percepe ca factor frustrator, de întrerupere a continuitatii activitatii dătătoare de satisfacţii, jocul. In perioada şcolara mica se dezvolta caracteristici importante si se realizează progrese in activitatea psihica datorata consientizarii ca atare a procesului invatarii. Invatarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta înseamnă ca activitatea şcolara va solicita intens intelectul si are loc

description

pps

Transcript of Inadaptarea scolară

Inadaptarea scolar

scoala, devenind asemntori cu cei din prima categorie si comportndu-se aa cum se manifestau acetia naintea debutului scolaritatii. Acasa, fac mofturi, sunt capriciosi, impertinenti,chiar grosolani, iar la scoal sunt nedisciplinati, putin activi la lectie, se comporta ca nite rasfatati, aduc la scoal jucarii, se joaca pe sub banci, au nivel sczut in activitate.Necoincidenta nivelurilor de pregtire pentru adaptarea la sarcinile colare se poate exprima fie in faptul ca instalarea premiselor trecerii la invatatura se produce naintea racordrii formale la noua activitate si atunci, copilul, nesatisfacut de realitatea vechii sale poziii sociale, acorda mai putina atenie jocului, inlocuindu-l cu alte activitati pana ce intra in contact cu coala fie ca formarea premiselor rmne in urma trecerii formale la activitatile de tip colar si atunci, copilul, mergand la scoal in condiii de insuficienta maturizare psihologica, resimte insatisfacie de pe urma noii sale poziii sociale, pe care o percepe ca factor frustrator, de ntrerupere a continuitatii activitatii dttoare de

satisfacii, jocul.

In perioada colara mica se dezvolta caracteristici importante si se realizeaz progrese in activitatea psihica datorata consientizarii ca atare a procesului invatarii.Invatarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta nseamn ca activitatea colara va solicita intens intelectul si are loc un proces gradat de achiziii de cunotine prevazut in programele scolii si in consecinta, copilului i se vor organiza si dezvolta strategii de invatare, i se va contientiza rolul ateniei si repetitiei, isi va forma deprinderi de scris-citit si calcul. Invatarea tinde tot mai mult sa ocupe un loc major in viata de fiecare zi a copilului scolar. Prin alfabetizare copilul castiga potenial instrumente operaionale care faciliteaz apropierea competenta de domeniile culturii si stiintei. Scoala creeaz capacitati si strategii de invatare care contribuie la structurarea identitatii si capacitatilor proprii, specific fiecrui individ. In acelai timp,volumul mare de cunostinte pe care le

vehiculeaz coala permit sa se formeze o continuitate sociala prin integrarea culturala a copilului in orbita cerinelor si intereselor sociale si profesionale. Din aceeai perspectiva coala rspunde si dorinei copilului de a fi ca cei mari ca si nevoii de realizare, de satisfacere si dezvoltare a curiozitii cognitive. Astfel, scoala egalilizeaza social accesul la cultura si ofer cunotinte pe care el nu ar putea s le dobndeasc singur deoarece interesele, trebuintele si curiozittile lui nu