In vreme de razboi

In vreme de razboi

B.St Delavrancea considera ca: I.L.C e scriitorul e scriitorul nostru cel mai zolist.

T.V considera ca aceasta nuvela e la granite dintre creatia realista si cea naturalista. In interpretarea operei lui I.LC. trebuie sa pornim de la afirmatia scriitorului: simt enorm si vad monstuos.

Daca in comedii si in schite domina comical, in nuvele si in drama Napasta domina tragicul.

In vreme de razboi se inscrie in randul nuvelelor psihologice, alturi de Pacat, O facile de Pasti.. In vreme de razboi a aparut fragmentar in 5 numere, intre 1898-1899, la revista Gazeta sateana. A fost retiparita in 1915 de fiul lui, Luca Caragiale.

In 1930 nuvela apare cu o prefata de Paul Zariofopol.

In aceasta nuvela scriitorul valorifica facotrul ereditar, la fel ca Emile Zola in romanul: Les Rougon Macquart.

Nuvela trebuie discutata si din punct de vedere al afirmatiei lui G.C:Inconstenstabil exista o tara in familia in care un frate innebuneste, iar altul se face talhar ca popa si delapidator ca ofiter. Aceasta are un singur plan narativ referitor la analiza psihologica a personajului principal, care sufera o prabusire interioara rapida, de la obsesie la nebunie.

Naratorul este omniscinest si naratiunea este la persoana a treia, prezentand zbuciumul interior al eroului.

Tema o constituie evlutia unei obsesii duse pana la nebunie, autorul respectand toate simptomele acestei boli.

Incipitul nuvelei este ex-abrupto. De la inceput facem cunostina cu personajele, confictul e interior, la nivelul constiintei, iar firul naratiunii e discontinu.

Nuvela e impartita in 3 capitole, fiecare capitol avand rolul unui act dintr-o piesa de teatru.

In primul capitol ni se prezinta minimum de informatii. Astfel preotul Iancu Georgecu din Podeni avea o avere uriasa, care starnea invidia tuturor: 5 cai, mosii intinse, 2 randuri de case din piatra. El era seful unei bande de hoti, care ameninta sa fie prinsa de potera. Dupa ce isi insceneaza propriul furt, preotul vine la fratele sau, hangiul Stravache pt a cere sfat: Ce e ma? Am venit la d-ta ca la un duhovnic.

Intamplarea face ca la han sa popseasca 20 de voluntary si 2 rezervisti, iar hangiul il sfatuieste sa plece sa I se piarda urma.

In capitolul II sunt prezentate obsesiile si halucinatiile lui Stravache.

De pe front, Stravache primeste 2 scrisori. Una prin care sunt prezentate faptele de bravura ale fratelui sau si alta scrisoare prin care se anunta ca fratele sau a murit.

Ramas singurul mostenitor Stravache merge la un avocet, ca averea sa fie trecuta pe numele sau. Il intreaba pe avocet daca altcineva ar putea ataca actul de mostenire, avocatul ii raspunde ironic: Doar mortul!

Stravache e chinuit mereu de imaginea fratelui sau, care apare mereu in somn: Gandeai c-am murit, neica? su de aucu straile obsesionale ale hangiului.

O prima imagine in cosmarurile hangiului este intruchipata de aparitia fratelui sau in haine de ocnas, cu opincile sfasiate, cu gleznele si talpile pline de sange, pt ca evadase din ocna.

A doua aparitie de cosmar are loc intr-o noapte, cand auzisnd trambite, hangiul iese afara si recunoaste in capitanul care conducea compania pe fratele mort, care razand, striga: Gandeai c-am murit, neica?.

Hang. Stravache ilustreaza tipul avarului. El e chinuit de halucinatii, adormea tarziu, in zori, cheama preotul sa-I faca sfestanie.

De la strai de apatie, ajunge la stari agresive, pana la apoplexie.

In capitolul III intr-adevar soseste fratele sau. La vederea acestuia ramane cu gura deschisa, cu ochii inclestati si cu vinul curgandu-I la vale pe piept.

Are loc o inclestare intre cei doi frati.

Finalul e deschis interpretarilor. Nu stim cum se termina nuvela.

Se termina prin cuvintele preotului: N-am noroc, ceea ce inseamna ca de data aceasta nu va mai scapa de potera.., iar Stravache incepe sac ante popeste.

Cele 3 capitole corespund a trei planuri: = pl povestitorului

pl dialogat

pl natural

Povestitorul e cel care prezinta evenimentele, care insista asupra halicinatiilor eroului. Planul dialogat, dialogul dintre personaje e viu si intensifica dramatismul actiunii.

Dialogul e scurt: Ce e, ma?

I.L.C nu foloseste descrieri de interioare si de vestimentatie.

El prezinta natura doar pt a intensfica starile obsesice ale eroului. Astfel de 3 zile ploua o ploaie marunta , cu mazariche, un vant vrajmas, iar ploaia batea ca intr-un butoi dogit.

G.C. considera ca aceasta nuvela prezinta demonismul, onirismul si obsesionalul. Ca erou, Stravache aminteste de alte personaje insetate de avere, ca de exemplu Nutu din nuvela Comoara de Slavici si Ghita din Moara cu noroc

Dar ca si pers mentionate, Stravache reprezinta mentalitatea mediului si factorul ereditar.

Actiunea se desfasoara pe parcursul a 5 ani, e vorba de razboiul de independenta din 1877, iar hangiul Stravache participa la transformarea fratelui sau, pt ca stia ca oricum va fi prin de potera, il ajuta sa plece si astfel Iancu Georgescu se transforma in tanar voinic si frumos.

Ramas mostenitor, hangiul Stravache e chinuit de intrebarea:O veni, n-o veni?

Starile obsessive se transforma in paroxism ajungand la dementa, incat la visul-cosmar se adauga catalepsia, adica visul de deces.

Stravache Georgescu, personajul principal si rotund al nuvelei este prezentat in mod direct ca fiind un barbat respectat, cu un statut social bine consolidate si cu un aer foarte multumit pt ca afacerile ii meregeau bine.

Pentru hangiu parea ca viata curge ca inante, dar in sufletul sau se iveste, neobservat, germenele lacomiei, de care, la inceput, nu este constient.

Cititorul e liber sa interpreteze evenimentele ca reale sau fantastice. Nuvela prezinta interferenta dintre real si fantastic.

In cea de-a doua scrisoare poate fi un fapt real ca fratele sau murise, dar poate sa fie si un fapt ireal, devenit o halucinatie a hangiului.

Exista o dubla interpretare a faptelor narrate. Preotul Iancu intuind ca fratele sau i-ar pune man ape avere, doreste sa-si santajeze fratele.

Actiunea in nuvela se petrece mai mult noaptea.

Noaptea vin voluntatii la han, noaptea era o vreme de sloata si vant puternic ci noaptea sosesc 2 calatori, care se opresc la han.

Naratorul descrie toate scenele prin care trece Stravache, socul trait in vis si apoi sosirea fratelui sau.

Stravache geme si horcaie sic and isi inchipuie ca fratele sau i-a atins umarul sare racnind si se repede la musafirii nepoftiti.

In final Stravache ajunge sa cante popeste, identificandu-se cu fratele sau Iancu.

Finalul prezinta un caz patologic tipic, scriitorul reusind sa intocmeasca o adevarata fisa clinica a lui Stravache acesta avand unrmatoarele simptome fiziologice: chipul ingrozit, parul valvoi, mainile inclestate, gura plina de o spuma roscata, scuipa si radea cu hohot. Acesta fiind dominat de starea conflictuala inte esenta si aparenta, intre indoiala si certitudine.Because of those kind of people We lost everything we loved: homeland, family, children

I know that old people want to raise up our holy flag, So, my brother, stand up on your feet for honor, and be a true Romanian, even this it hurts the most.

How many of you hear how serbians and croats are crying now?

If I were Romania I would cry: "Yougoslavia, my cousin, what happened to you?"

I want to get back my daughter, Bessarabia, and to embrace her with the Repulic (Moldova)