Money express 13–26 iulie 20102 2

Greva angajaților de la me­trou din 1 iunie, ziua ma­rilor mișcări sociale din București, se termina cu patru ceasuri mai repede decât se stabilise inițial, pentru a nu da peste cap un concert. Adevărat, nu

era unul oarecare. De Ziua Copilului, Fun­dația „Salvați­vă îngerii“ organiza în Piața Constituției, de la ora 17.00, concertul „Rock pentru viață“, primul pas al campa­niei de adunare de fonduri pentru con­struirea unei noi aripi la „Marie Curie“, cel mai mare spital pediatric din România.

Nici un lider de sindicat n­a comen­tat, atunci, decizia celor de la Metrorex: toată lumea a auzit într­un fel sau altul de Marie Curie. Și asta datorită celor care și­au făcut un scop în viață din sprijinirea spitalului. Iar dacă în urma campaniilor de adunare de fonduri din ultimii patru ani s­au strâns aproximativ 5 milioane de euro, „Salvați­vă îngerii“ își propune să adune peste 80 de milioane de euro pen­tru noua aripă a spitalului. Ce are „Marie Curie“ altfel decât celelalte spitale de a reușit să facă lucrurile să se miște?

Lucruri aparent mărunte. Spitalul a fost dat în folosință în 1984, fiind con­struit din fonduri oferite de statul polo­nez imediat după cutremurul din 1977. S­a și numit o perioadă Spitalul Polonez, apoi spitalul Budimex, pentru ca într­un final să fie botezat cu numele chimis­tei franceze de origine poloneză Maria Sklodowska Curie. Epoca postcomunistă găsea spitalul într­o situație nu tocmai bună, după cum își amintește persoana care a petrecut poate cel mai mult timp la „Marie Curie“, sora Mary Aloysius. Sister, după cum o știu toți, a ajuns în România în 1991, odată cu o serie de acțiuni sociale dedicate copiilor orfani începute de baroneasa Emma Nicholson, la acea vreme parlamentar în Marea Bri­tanie. Nicholson a adus atunci cu ea în România ordinul catolic Sisters of Mercy, un soi de organizație religioasă de carita­te înființată în 1831 în Irlanda, care să o susțină în activitatea derulată aici. Prin­tre primele surori venite în țară s­a nu­

sĂnĂTATe FINANȚARE

În numele unor îngeriDAr Din DAr se fAce rAi. AsTA esTe, pe scurT, povesTeA celui MAi MAre spiTAl penTru copii Din roMâniA – „MArie curie“. De pauL Dumitru

Mary Aloysius – sister, cum îi spune

toată lumea – a venit în românia în

1991, cu ajutoare pentru copii orfani

2 3

mărat și Mary Aloysius, fostă învățătoare și directoare a unei școli primare din Scoția. Sister are acum 86 de ani și a de­cis în urmă cu ceva timp să nu mai plece niciodată din România. Locuiește într­un apartament la câteva străzi de „Marie Cu­rie“, așa că merge pe jos la spital. Coboa­ră și urcă aproape toată ziua de la un etaj la altul al spitalului, de multe ori fără să ia liftul – pentru că ar însemna prea mult timp pierdut. Ea se îngrijește în continu­are de copiii bolnavi pe care părinții i­au abandonat în spital  – cazurile cele mai grave. Acum, de exemplu, îi poartă de grijă unei fetițe care s­a născut fără limbă și fără degetele de mâna stângă și de la piciorul stâng.

Sister e unul dintre motivele pentru care numărul celor dispuși să ajute spi­talul a crescut constant de­a lungul tim­pului. Ea a reușit, în primii ani de după 1990, să convingă mai multe firme locale și străine să susțină „Marie Curie“ și să facă donații. Revista „My Weekly“ din Scoția, de exemplu, a donat câteva mii de lire sterline și a publicat o serie de articole despre spitalul românesc. Cu banii strânși în acea perioadă, au fost renovate, printre altele, departamentul de urgențe și toaletele. „Sister a reușit dintotdeauna să­i motiveze pe oameni. Mulți, tocmai datorită ei, au rămas aproa­pe de spital“, spune Traian Despa, unul dintre oamenii a căror viață a căpătat un sens diferit după ce au întâlnit­o pe Mary Aloysius, în 1992.

pLeDoarie pentru DeschiDere. În acel an, Traian Despa, acum patron al Spider România, importator de sisteme de de­pozitare industrială, cu o cifră de afaceri de 1,25 mil. euro în 2008, punea, alături de alți oameni de afaceri, bazele Ro­und Table Romania. Asociația a derulat mai multe acțiuni de susținere a spita­lului, achiziționând de exemplu saltele și mai ales consumabile. „Când îi vezi pe medici, pe copii, pe ea (Mary Aloy­sius  –  n.r.), banii tăi nu mai contează“, spune Despa, precizând că multe dintre donații au venit de la oameni care au vă­zut cu ochii lor care e situația. Îi e greu să facă o estimare, dar e vorba, probabil, de zeci, poate sute de mii de euro – „Nu poți calcula valoarea ajutorului uman, pentru că, în definitiv, asta e“. Despa crede că cea mai importantă schimbare în viața spitalului s­a produs în timpul perioadei în care manager a fost Daniel Buzatu, avocat de profesie, între 2006 și 2009. „A avut curaj și a vrut să facă lucruri“, spune Despa despre Buzatu, accentu­ând ultimele cuvinte. Atât el, cât și sora

Aloysius spun că în mandatul lui au avut loc cele mai mari progrese în termeni de investiții și dezvoltare a infrastructurii. Deși angajații spitalului au trimis o scri­soare deschisă Ministerului Sănătății în iulie 2009, în care cereau ca Buzatu să fie menținut în funcție („În cei aproape patru ani în care a fost manager, a reușit renovarea mai multor secții și dotarea cu aparatură de ultimă generație. Spitalul arată ca în Occident“, motiva unul dintre semnatari, doctorul Gheorghe Burnei), managerul a fost schimbat, pe motiv că nu se încadrează în noile reglementări legale privitoare la cei care au dreptul să conducă spitale.

Fostul manager s­a reîntors între timp în breaslă, în cadrul casei de avocatură Buzatu și Asociații. Are o robă agățată în cuierul din birou și vorbește cu un ușor accent moldovenesc  – reminiscență din Piatra Neamț. Spune că perioada în care a lucrat la spital a fost una foarte agita­

tă și solicitantă, dar bună: „Am deschis porțile, inclusiv în fața presei (spitalele, și în special cele de copii, au fost întot­deauna un subiect sensibil – n.r.). Am în­cercat să fac lucrurile un pic să meargă – dacă nu riști nimic, nu ajungi să te miști“.

Vise neterminate. Daniel Buzatu cre­de însă că, una peste alta, nu a făcut mare lucru pentru „Marie Curie“  – „Oa­menii de­acolo rămân cele mai impor­tante piese“, spune el. Și totuși, a făcut ceva important: i­a încurajat pe oamenii de­acolo să facă lucruri, iar susținerea din interior s­ar putea să fi fost exact lu­crul de care avea nevoie spitalul.

Primul mare eveniment organizat în jurul instituției a fost „Teledonul Marie Curie“, organizat de fundația „Mereu Aproape“, parte a Intact Media Group, în noiembrie 2007, care a strâns 1,6 mil. euro din donații, din care 650.000 euro au mers către achiziția de aparatură pentru spital, iar restul, către copii cu probleme grave.

Cu câteva luni înainte, în primăvara lui 2007, a început să se contureze, mult mai discret, o altă cale de finanțare. Wa­jiha Haris, o pakistaneză venită împreu­nă cu soțul său în România, a trebuit să meargă la spital cu fiica ei și a ales „Ma­rie Curie“. Haris, care lucra drept consul­tant în strângerea de fonduri la UNICEF și UNHCR (Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați), a fost uimită de condițiile proaste din spital și, câteva luni mai târ­ziu, în iunie, înființa fundația Schehera­zade, pornind totodată o campanie de adunare de fonduri. Haris a mers mai întâi prin companii, ca să prezinte starea spitalului, a organizat o gală a fundației

5 mil. €suma aDunată până acum În urma cam‑paniiLor DeDicate spi‑taLuLui „marie curie“, conform estimări‑Lor moneY eXpress

„cânD Îi Vezi pe meDici, pe copii, pe sora marY aLoYsius, banii tăi nu mai contează“– Traian Despa, despre donațiile pentru „Marie curie“

foto

rob

ert D

avid

, Dra

goș

Toad

er

Money express 13–26 iulie 20102 4

și a susținut proiectul „2% pentru Marie Curie“, care viza încurajarea donării a 2% din veniturile persoanelor fizice către spital. În mai puțin de un an, Scheheraza­de a început deja lucrările de renovare. Până acum, fundația a reușit să strângă aprox. 1,8  mil. euro, bani cu care a re­novat complet etajele 2–6 ale spitalului, urmând să fie terminat curând și al 7­lea. Prin Scheherazade, în cadrul campaniei „Stop Cancer“, fotoreporterul român Cris­tian Movilă, colaborator al „The New York Times“, „Newsweek“ și „National Geo­graphic“, organiza pe 28 mai 2008, la Pa­ris, expoziția „Unfinished dreams“, com­pusă din 29 de fotografii făcute la secția de oncologie a Spitalului „Marie Curie“. Și în cazul lui e valabilă teoria cu „văzut cu propriii ochi“: a vizitat prima dată secția în 2005, cu scopul de a face un fotorepor­taj cu copiii de aici, însă a continuat să vină timp de doi ani și jumătate, timp în care fotoreportajul lui s­a transformat în proiectul „Unfinished dreams“. Expoziția a adunat 20.000 de euro.

o nouă aripă. Tot în 2007, fiica de un an a Lianei Stanciu, jurnalist la TVR, Ma­gic FM și B1 TV, a fost diagnosticată cu cancer, la Spitalul „Marie Curie“. Singu­ra ei șansă era o operație în străinătate, însă costurile intervenției (100.000 euro) erau foarte mari, așa că vedeta tv Miha­ela Rădulescu a organizat o campanie de strângere de fonduri. Fetița s­a vindecat, iar Liana Stanciu a donat Spitalului „Ma­rie Curie“ surplusul de bani rezultat în urma campaniei. Însă nu a fost tot. Un an mai târziu, copilul unei familii apropiate ei a murit din cauza unor probleme car­diace care nu au putut fi tratate în Ro­mânia. Așa că, între aprilie și iunie 2009, în plină criză, asociația „Inima Copiilor“, cu susținerea Lianei Stanciu, a reușit să strângă prin SMS­uri aproape 750.000 de euro, bani cu care a fost înființată prima secție de cadiochirurgie pediatrică din București, la „Marie Curie“. „Asta a fost demult, noi trebuie să ne concentrăm pe prezent“, spune Liana Stanciu, între două melodii la emisiunea de dimineață de pe Magic FM, în studioul din Sema Park. „Mor copii fiindcă nu avem cum să îi tratăm și nu facem nimic ca să schim­băm asta. Îți dai seama cât de grav e?!“. E foarte încrâncenată când vorbește des­pre „Marie Curie“ și situația sistemului de sănătate din România, dar vocea ei redevine caldă când anunță la radio noua campanie de donații prin SMS. Acum, din cauza contextului economic tensionat, spune ea, e și mai greu să ceri bani. Stan­ciu, soțul ei – solistul trupei Bere Gratis,

sĂnĂTATe FINANȚARE

cine, cât, cum?administrația spitalului nu a contabilizat fondurile adunate prin campanii umanita‑re, spune actualul manager al „marie curie“, cătălin Gabriel smarandache, pentru că fundațiile au preferat să facă investiții directe. conform calculelor moneY eXpress, donațiile din ultimii patru ani se ridică la aproximativ 5 mil. euro.

.1 Via tV. fundația „Mereu Aproape“, din cadrul trus‑tului media intact, a strâns, după o campanie tv de o lună, 1,6 mil. euro la teledonul din noiembrie 2007, din care 650.000 euro au mers în spe‑cial în dotarea cu aparatură a spitalului.

.2 Via sms. pic cu pic se face mult, ar putea fi deviza fundației „inima copiilor“, care a lipit inimi roșii prin tot orașul, inclusiv pe ușile autobuzelor, strângând, în 2009, 750.000 euro prin sMs‑uri a 2 euro fie‑

care, ceea ce înseamnă peste 370.000 de mesaje.

.3 corporate. fundația scheherazade a adunat aproa‑pe 2,5 mil. euro de la com‑panii precum enel, vodafone, porsche sau philips, să dăm doar câteva exemple dintr‑o listă care cuprinde 30 de fir‑me. Din total, aproape 1,8 mil. euro au mers în renovarea și dotarea a șase etaje de la „Marie curie“.

.4 puțin, Dar muLt. inițiative asemănătoare au

avut și fundațiie companiilor, precum cea a sensiblu, care în 2009 a strâns 50.000 euro. i s‑a alăturat apoi procter and Gamble, cu o donație de 350.000 euro, raiffeisen, cu 30.000 euro, și camelia Șucu, cu 80.000 de euro – doar câ‑teva exemple.

.5 non‑financiar. pe lân‑gă bani, multe companii au donat obiecte sau materiale de‑a lungul timpului, de la sal‑tele de paturi la scutece, spirt și alte cosumabile, în valoare de zeci de mii de euro.

Mihai Georgescu – și medicul Cătălin Cîr­stoveanu ce a coordonat cele mai impor­tante proiecte private din jurul „Marie Curie“ din ultimii ani au înființat în 2008 fundația „Salvați­vă îngerii“ și au găsit o soluție pentru dezvoltarea serviciilor medicale (cum e chirurgia cardiovascu­lară)  și nonmedicale (precum creșterea capacității de cazare): o aripă nouă, la fel de mare ca clădirea principală. În 2008 fundația, susținută de administrația spitalului, a investit într­un raport de fe­zabilitate din care rezultă că proiectul necesită 80–100 mil. euro. Primul pas în

adunarea de fonduri, concertul de pe 1 iunie ce a scurtat greva de la metrou, a fost făcut. Însă e doar o piesă a unui pu­zzle pe care doctorul Cîrstoveanu îl vede rezolvat, „în cel mai bun caz“, de­a lungul a 2–3 ani. Potrivit lui, complexul care va rezulta va oferi soluții medicale comple­te și va aduce și venituri suplimentare, având în vedere că va dispune de parca­re și săli de conferințe.

Pentru sora Mary Aloysius noua ari­pă va însemna câteva etaje în plus de ur­cat și coborât. Dar nu­și dorește decât să trăiască s­o facă și pe asta.

spitalul „Marie curie“ în epoca în care porta

numele Budimex