In gradina Ghetsemani De Vasile Voiculescu

Traditionalismul este o tendinta generala teoretizata in diferite maniere de-a lungul secolului al XX-lea cu denumiri derivate de regula de la reviste literare sau culturale care contin doctrina si opere reprezentative .Toate aceste orientari afirma superioritatea trecutului si a mediului rural asupra prezentului si se opun modernizarii, imprumutului formelor occidentale considerate nespecifice. Traditionalismul romanesc este un romantism prelungit in secolul XX , accentuand latura sentimentala si folclorica.In literatura romana , au existat mai multe orientari traditionaliste: samanatorismul,poporanismul si gandirismul ; la care au aderat, de-a lungul anilor , scriitori renumiti . Samantorismul, concept derivat de la numele revistei Samanatorul , a aparut la Bucuresti in 1901 sub conducerea lui Alexandru Vlahuta si George Cosbuc.Poporanismul este orientarea care s-a inchegat in jurul revistei Viata Romaneasca aparuta la Iasi in 1906 sub conducerea lui C Stere si a cunoscut doua etape : prima etapa preponderent politica (1906-1916) si a doua etapa cu caracter cultural ( 1920-1940). Celmai"intens" traditionalism l-a reprezentatinsa, inculturanoastra , gandirismul,miscareliterara(treptatpolitizata)dezvoltatainjurulrevistei"Gandirea" , aparuta la 1921 la Cluj sub conducerea lui Cezar Petrescu si la 1922 in Bucuresti sub conducerea lui Nichifor Crainic, care este considerat teoreticianul gandirismului.Acesta a publicat studiul Sensul Traditiei in care se opune teoriei lovinesciene , imitatiei si sincronismului , negand modernizarea literaturii romane . Gandirismulinsistaasupraspecificulureligios. Un reprezentatnt de seama al gandirismului este Vasile Voiculescu, considerat cel mai religios poet roman ,care a publicat la 1921 in volumul Parga , poezia In gradina Ghetsemani, poeziedeinspiratiereligioasa. Originalitatea lui Voiculescu consta in asezarea problematicii sufletului modern in tiparele traditionalismului. Opera In gradina Ghetsemani face parte din a doua etapa a creatiei sale , in care universul liric este marcat de fiorul religios iar accentual cade pe simbolizarea poetica a miturilor crestine ce devin alegorii ale nelinistii omului in aspiratia sa catre divinitate.Poezia este o elegie de inspiratie biblica si o meditatie asupra conditiei umane raportata la divinitate. Titlul subliniaza inspiratia religioasa, poezia avand ca geneza motivul biblic al Rugciunii lui Iisus pe Muntele Mslinilor, dup Cina cea de tain. Scena este relatat n Evanghelia apostolului Luca. Tema sacrificiului se dezvolta prin simbolizarea poetica a destinului christic,model al asumarii conditiei umane si al jertfei absolute pentru izbavirea omenirii. Motivul rugaciunii lui Iisus, in gradina Ghetsemani inspira drama poetica voiculesciana. Compozitional ,poezia este formata din patru catrene cu rima incrucisata si ritm iambic iar structura insumeaza 3 planuri : un plan al omenescului , unul al divinului si un plan-cadru , al naturii. Prima strofa reda impotrivirea lui Iisus Omul in fata destinului: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul.". Verbele: "a lupta", "nu primea", "se-mpotrivea" exprima refuzul asumarii destinului, provocand astfel furtuna.Cele doua ipostaze ale Mantuitorului, cea umana si cea divina sunt redate prin versul antitetic Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica, realizata in jurul metaforei - simbol, "grozava cupa" care reprezinta obiectul tentatiei.Oximoronul venin-miere releva interiorizarea, trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi, de la lupta cu lumea, la lupta cu sinele. Versul "batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei christice: moartea trupului - viata de apoi. Ultima strofa constituie a treia secventa poetica si marcheaza proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural. Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra, fara tihna, se framantau maslinii, / Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada.".Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii".Ultimul vers, "Si uliii de seara dau roate dupa prada", intareste imaginea thanatosului prin 3 registre diferite : la nivel visual prin simbolul "uliii", la nivel temporal "de seara" si la nivel morphologic prin sintagma verbal "dau roate dupa prada". Utilizarea verbelor la timpul imperfect , care au valoare durativa , accentueaza dramatismul, tragismul.Dramatismul este intensificat si de conjunctia adversativa "dar" prezenta in strofele a-II-a si a-III-a care sustine idea impotrivirii, a rezistentei la ispita. Prezenta unor regionalisme: "sterlici", expresii populare: "pe branci", "fara tihna" marcheaza traditionalismul. Opinia mea este ca prin aceasta poezie , Vasile Voiculescu ilustreaza problematica conditiei umane si evidentiaza lupta continua a omului cu pacatul marcandu-se astfel pendularea intre divinitate si profan. Prezenta in jurul nostrum atat a binelui , marcat in text prin simbolul mierii , cat si a raului marcat prin simbolul veninului face prezenta lupta omului cu propriul destin si cautarea sensului vietii."In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica), coordonanta a spiritualitatii romanesti. La nivel formal, se observa conservarea prozodiei clasice.