III kţ0 - 0-2>

ziar . ■ ;■ independent

ANUI. III NR. -150 MARŢI

3 SEPTEMBRIE 1991 4 PAGINI 5 LEI

IN CURÎNO*r e p a r a ţ i i

î n c ă l t â m î n t Q

e x p r e sROB 431 1____________________

Ce cîştigăm îri Israel?: Aşteptată cu, real şi nedisimulat interes, vizita preşedintelui Iliescu în Israel este,' probabil, de mai mare importanţă decît în multe ţări mai mărişoare.. Să recapitulăm doar cîteva fapte. Ro­mânia este singura ţară fostă socialistă care nu a rupt relaţiile diplomatice cu Israelul; România a mijlocit ^anumite negocieri în chestiunea con­flictului ârabo-israeiian; România a acceptat fă­ră rezerve (nu şi fără bani) emigrarea evreilor români în Israel. Si, de curînd, bomba: o bine orchestrată campanie internaţională împotriva aşa-zişului antisemitism al românilor,. în care ir.suşi Preşedintele şi Guvernul au căzut în. cap­cană, D-1 Moses Rosen, omul de casă al • lui Ceauşescu, s-a transformat peste noapte în erou, blamînd întregul popor român pentru crime reale şi imaginare, ale legionarilor şi germanilor (cele ale horlhiştilor formează alt capitol). Au urmat, reacţii nu numai ale românilor, dar şi ale evre­ilor din România (elimin dir» discuţie exageră­rile pătimaşe şi suburbane). Dar rezultatul a fost obţinut, conform principiului „calomniază cît poţi, că tot rămîne ceva“. Şi â rămas. A rămas ceea ce s-a sperat că va rămîne: reacţia Con­gresului american, care s-a dovedit iarăşi prost

informat şi abil dirijat Ceva din adevăr se va fi aflaţ, pentru că preşedintele Bush, pentru a suspenda prevederile amendamentului Jacksori— Vannish, a descoperit că România duce_o bună politică în problema emigrării. Descoperire cam

.tinde, de vreme ce comunitatea mozaică din Ro­mânia numără, acum, după unele estimări, doar17.000 de'membri. ^

Ce se va întîmplă acum ? Ytzak Shamir se declară bucuros de această vizită, propune do­menii de colaborare economică şi de altă natură etc.-Va avea puterea să contrazică afirmaţiile despre antisemitismul românilor şi astfel să ri­diculizeze Congresul american ? (Pentru că, în fond, această campanie nu viza atît relaţiile noas­tre cu Israelul, cît întîrzierea acordării clauzei de către americani.) Va manifesta Israelul satis­facţie faţă de politica noastră de emigrare şi grijă faţă de soarta evreilor din Basarabia ? . Va fi Israelul foarte interesat in implantarea sa co­mercială şi industrială într-o ţară care, azi-mîi- ne, ar putea deveni o putere subregională ? (Pen­tru că sub raport politic Israelului nu-i esţe de mare folos România: de unii arabi ne-ani dezis noi, cu ceilalţi poate el discuta şi singur.) Oricum, vizita preşedintelui Iliescu; în Israel rămîne pa­sionantă pentru toţi .observatorii.

. . . ■ . llie CALIAN

imperiul contraatacă?Ieşit basma' curată dintr-o situaţie extrem de

dificilă. Gorbaciov nu-şi mai poate continua pro- ' .gramul,' devansat de Elţîn, la rîndul Iui' devansat de spiritul populaţiei din RUsia şi din republici. Cil toate acestea, devine' evident că Gorbaciov. nu â ‘ renunţat la marile sale proiecte, chiar dacă;i : s-au retras unele prerogative ale puterii! de către deputaţii care. nu mai au încredere în el. Iar icîeea cea mai fierbinte Ia care Gorbaciov nu vrea să renunţe esie menţinerea imperiului so­vietic. După cele şase republici bătăioase, care de mai mult timp şi-au anunţat intenţia sepa­rării de imperiu — LetOnia, Lituania şi Estonia, pe de o parte, Republica Moldova, cu o situaţie specială, Armenia şi Gruzia cu alte situaţii spe­ciale —, alte republici au încercat să prindă trenul • independenţei. Ucraina şi Bielorusia sînt, oricum, membre ale O.N.U. în ce măsură este vorba de o veritabilă despărţire de Rusia este greu de ■jtiut, mai ales că ele. şi-ar putea apăra ambiţiile faţă de'vecini mâl cu folos în cadrul U.R.S.S decît.singure. Cît despre micile republici din Asia > Centrală, declaraţiile lor de indepen­denţa nu prea au valoare internaţională, deoarece ele nu exclud semnarea tratatului unional — adi­că-doresc mai multă libertate în cadrul imperiu­lui, ştiind, că greu s-ar-putea descurca singure. Pe de altă parte, pare a fi deja soluţionată şi problema armatelor proprii, prin crearea unor

gărzi naţionale .alături de armata Centrului, câre va deţine in continuare armamentul strategic, ast­fel că înţelegerile cu Bush nu sînt ameninţate.. Dar preşedinţele american încă nu poate răsu­

fla uşurat Dacă a acceptat, recunoaşterea inde­pendenţei ţărilor baltice, îi dau de furcă în pri­mul rînd Republica Moldova şi celelalte teritorii româneşti, a căror dezlipire de U.R.S.S. nu pâre

'să fi fost luată în calcul de făcătorii echilibrului strategic. Pentru că, recunoscînd independenţa Basarabiei întregi, â Bucovinei şi Herţei,: Busîi ar

..trebui să recunoască şi independenţa Armeniei sovietice. Numai eă există şi o Armenie turcă, teritoriu ce s-ar dori alipit la Celalalt. Iar Turcia, e avanpostul oriental în N.A.T.p. Iar dacă asta

■ s-ar întîmplă cu armenii, de ce nu s-ar întirriplâ şi kurzilor,' din care peste 50 Ia sută locuiesc in ... Turcia ? Simplu — pentru că Turcia este avanpostul N.A.T.O. în Orient. Şi uite aşa se drege, busuiocul cu jumătăţi de măsură, iar Ro­mâniei îi vor trebui multă răbdare, multă abili­tate diplomatică (fiindcă forţa economică şi mi­litară n-o are) pentru a smulge ceea ce Anglia şi America au oferit pe tavă lui Sialin.

Deci, una peste alta, mai cu presiuni interne, mai cu sprijin direct şi indirect dinafară, impe-' riul.-sovietic; după spaima pe care a tras-p săp- tămînâ trecută, pare să fi trecut la contraatac, iar şansele sale nu Sint deloc. mici. Ne mal ră­mîne speranţa în capacitatea istoriei de a da peste cap calculele marilor personalităţi şi a în­făptui scenarii nevisate de nimeni.

llie C ALIAN ’

o mmmi foarte ciudatăCititorii „ADEVĂRULUI DE

CLUJ” .au putut afla, parcurgînd ultimub număr al ziarului, că dl. dr. Octavian Buracu a lan­sat, in calitatea sa de fost pre­şedinte al C.F.S.N. şi C.P.U.N. (mai ştiţi Ce înseamnă aceste li­tere?) ale judeţului Cluj o pro­vocare d-lui Grigore Zanc, «suc­cesorul meu la conducerea jude­ţului, deci actualul prefect, de a accepta o întîlnire „comună" (!) în faţa camerelor de luat ve­deri, „în cadrul căreia să dezba­tem situaţia economică, socială, politică şi administrativ-gospo- dăreaseă prin care a trecut şi

trece judeţul Cluj după eveni- » mentele din decembrie i989“. , Parcurgînd nota, afiţim că „a- , pelul“, cum ■ îl numeşte dl. Bu- »■ meu, a mai fost făcut, dar, de- / ducem, domnul Zanc n-a, răs- f| puns ,1a el. Este cert că o ase-

•menea întîlnire ar fi urmărită v fcu „maximum" interes de cetă­ţenii judeţului. Chiar dacă sînt convinşi că discuţia propusă es­te inutilă. Pentru că, dacă îşi vor aminti Ce înseamnă iniţiaie-

Valer CHIOREANU |■ '- ■ i (Conţin«jar*1 tn oaa » H I-» ' ^

1 • • •

Juriul a decis: cîştigătoare a concursului „Miss Cluj Sport", concurenta cu numărul 5, este tinăra Liliana LEŞ, o frumuseţe dc 22 de ani care a impus prin armonia formelor, plastica miş­cării, profunzimea privirii şl seninătatea zîmbctulul. I

Iat-o ilustrindu-şî farmecele printre însemnele distinctive alo- victoriei: coroana', eşarfa alb-albastru şi . . . premiul, deloc minor, oferit de organizatoi-il concursului (Oficiul judeţean pentru sport •îi . Fundaţia pentru tineret): 20.000 lei. ' .

Fcllcitind-o pentru izbindă, să-i urăm totodată celei mai fru­moaso fete de la noi succes in faza. a doua a concursului „Miss România Sport1', etapa pe ţară, programată la Bucureşti, in _ 5 octombrie. Pînă atunci Insă promitem s-o mai aducem pe Miss Cluj în paginile gazetei noastre.

ifi.-’V*

Lt

0 După o vacanţă parlamen­tară de-o lună, luni după-amia- ză, au fost începute lucrările ce­lei de a patra sesiuni a actualei legislaturi a Adunării Deputaţi­lor şi a Senatului României.* 0 Bucureşti — In cursul di­

mineţii .preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a părăsit Capitala îndreptindu-se, în frun­tea unei ''delegaţii, spre Israel, un­de efectuează o vizită oficială în perioada 2—5 septembrie.

# Ierusalim -=•' in prima zi a vizitei preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, în Israel, a avut loc, la reşedinţa de la Rose

Garden din Ierusalim, primirea oficială a oaspetelui de cătro preşedintele statului Israel, dom­nul Chaim Herzog. Cu acest pri­lej, şefii celor două state au rostit

. scurte alocuţiuni. Tot luni. dom­nul Eugen Dijmărescu, ministru de stat, ministrul economiei şi finanţelor, a semnat împreună cu domnul Da vid Levy, vjeepremi- er şi ministru al afacerilor ex­terne, Acordul privind protecţia

- reciprocă a investiţiilor.Intre România ţ i Israel au fost

semnate totodată, două acorduri de cooperare în domeniul agri-

, culturii.# Ieri, d-1 Petre Roman, pri­

mul ministru al României, a a- nunţat o serie de măsuri pentru „calmarea* preţurilor la unele produse alimentare. In ziarul , de

: mîine . vom reveni cu amănunte.

Q Moscova — Majoritatea de­putaţilor poporului din U.R.S.S. din partea Rusiei, reuniţi la „Casa Albă“ — sediul parlamen­tului' rus, au adoptat hotărîrea de a sprijini declaraţia preşedin­telui Uniunii Sovietice şi condu­cătorilor celor 10 republici unio­nale, prezentată în deschiderea congresului deputaţilor poporului din U.R.S.S.. Declaraţia respecti­vă propune tuturor republici­lor - doritoare să încheie de ur­genţă tratatul unional,' într-o formă acceptabilă pentru ele, iar toate republicile — indiferent de statutul lor' actual — să încheie o'alianţă- economică. De aseme­nea,. pentru perioada de tranzi­ţie se propune crearea unor struc­turi provizorii. \

® Intr-un memorandum trimis preşedintelui Mihail Gorbaciov, unul din ..membrii noului Comi­tet Economic, Arkadi Volski, a atras atenţia că Uniunea Sovie­tică se află în, pragul distrugerii financiare. Un economist, Evghe- ni Iâşin, a declarat comitetului că, dacă nu Se vor lua. măsuri urgente, inflaţia ar ajunge pînă la sfirşitul'anului la 10001a sută.

6 Preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a propus, în cadrul Congresului deputaţilor poporului din U.R.S.S. — crea­rea unui Consiliu de Stat din ca­re să facă parte Mihail Gorba­ciov şi conducătorii republicilor şi a cerut forumului să susţină solicitările republicilor de a de­veni membre ale ONU.

Reprezentantul Moldovei, Ion Hadîrcă, a propus introducerea pe ordinea de zi a problemei pri­vind recunoaşterea independen- - ţei Moldovei şi a tuturor repu­blicilor care şi-au proclamat in­dependenţa- pină în acest mo­ment, V

9 Premierul britanic, John Major, a -avut, duminică, con­vorbiri cu Mihail Gorbaciov şi - cu preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţîn. In declaraţii făcute după aceste întrevederi, el a ară­tat că Marea Britanie va spriji­ni intrarea republicilor baltice' în ONU şi alte organizaţii inter­naţionale. De asemenea, Major a anunţat că C.E.E. va trimite85.000 tone de alimente în U.R.S.S. pentru a fi distribuite în aceas V» toamnă.

Preşedintele Rusiei, Boris Elţîn ,i-a ' cerut premierului bri­tanic, John Major, ca grupul' principalelor şapte state indus­trializate să-şi dezvolte relaţiile • cu U.R.S.S., in general,, dar şi cu Rusia şi alte republici.

UN ACT ABUZIVIeri 2 septembrie, Casa Tine­

retului din Cluj-Napoea şi-a în­cetat-activitatea deoarece pe Uşi­le de la Unitatea de alimentaţie publică,’ birouri, anexfi, 'discote­că, alte încăperi au fost aplicate

O Tiraspol — Rusofonii din regiunea Nistru, a<■ Republicii

-Moldova şi-au declarat indepen­denţa. Circa 5.000 de persoane s-au adunat în centrul Tiraspo- lulul, autoproclamat câpitala Re­publicii Sovietice Socialiste Nis- trene, aplaudînd în timp ce a

/ fost înălţat steagul verde-roşu, a- vind însemnele comuniste — se-

., cera şi ciocanul. ^9 New York — ' Majoritatea

. americanilor (53 la sută) conside­ră eă Statele Unite ar avea mai multe avantaje în menţinerea la putere a lui Mihail Gorbaciov, decit dacă acesta ar fi înlocuit

V de Boris Elţîn, conform; unui son­daj efectuat de revista „Time1* şi

. canalul de televiziune CNN. Nu­mai 22 la sută dintre cei chesti­onaţi s-au pronunţat în favoarea : preşedintelui rus, transmit AFP şi REUTER, recepţionate de Rom- pres. ■' - ’■

® Tripoli — Intr-o alocuţiune rostită la Benghazi, liderul ’ ibi- an, Moammer Kadhafi, l-a acu­zat pe;Mihail Gorbaciov că' este „incapabil'1 să conducă U.R.S.S. şi că este „cauza înfringeri i“ a- cestei ţări. -

# Belgrad — La Belgrad a fost semnat acordul dintre CKK şi Iugoslavia privind realizarea încetării focului înCroaţia şi ’ controlul ei de către observa*

‘ tori comunitari. Potrivit declara­ţiilor ministrului de. externe o- landez, Hâns Van den Broek, nu­mărul observatorilor ar urma , să fie de 300—350. : ;~r~:

9 Armata chineză a fost pusă în stare de alertă, puternica Co­misie Militară a P.C. Chinez ce- rîndu-i să f ie . vigilentă faţă de „orice eveniment imprevizibil**, care s-ar putea declanşa în urma crizei din Uniunea Sovietică — informează presa din Hong Kong, Pe de altă parte, premierul Con­siliului de Stat al R.P. Chineze, Li Peng, a afirmat, în cadrul u- nui interviu, că ţara sa se va menţine neabătut pe „calea so­cialismului cu specific chinez", indiferent de schimbările care ar putea avea loc „pe scena inter­naţională sau în Uniunea Sovie­tică".

9 Nava polară franceză „L ’as- trolabe" a sosit-în portul nipon Hakodate, fiind primul vas oc­cidental (după 1922) autorizat de U.R.S.S. să folosească calea ma­ritimă de nord, de-a lungul coas­telor sovietice. Nava părăsise por­tul francez Le Havre Ia sfirşitul lunii iulie pentru o . misiune do testare a acestei rute, mai scurtă cu 4.000 de mile faţă de alte dru­muri spre Japonia.

sigilii, fără nici un drept legal de către membri ai Fundaţiei pentru Tineret, — ne informează d-1. Ioan Prcsecân, directorul Cai­sei Tineretului, şi colegii de la Radio Cluj. Vom reveni cu amă- ■ nunte.

A d e v ă r u l d e g l u jt

1 ' - *'‘-PAGINA 2-

Divizia A dc fotbal

SCHIMBARE DE LIDER9 Sportul Studenţesc •— Di­

namo 1—1 (I—1). După 6—0 din prima etapă şi disponibilităţile din lotul „adunai" din timp, cu nume sonore, Dinamo pornea ca mare favorită. Pînă la urmă doar o „remiză1'. Albanezul Demolări a deschis scorul in min. 5, stu-

- denţii egalind prin Prodan (min. 33). f n rezultat care prea are iz de „mică înţelegere".

© Petrolul — Corvinul 2—1 (1—1). Primii au punctat hune- dorenii prin Uleşan (min. 22). Go­lurile ploieşteniior au fost înscri­se de Mocanu (min. 36) şi C. IJa- 2ăr (min. 80).

0 Gloria — F.C. Braşov 2—1 (0—0); ■ împotriva Cursului jocu­lui braşovenii au deschis scorul prin Eirvu (min. 47)< In cursa contra cronometru ce-a urmat, bistriţenii au înscris ■ apoi de do­uă ori prin Dinu Moldovan (min. 72 şi 87), inspirat introdus în jpc.

0 F.C. Argeş ■— Rapid '0—1• (0—1): Zi 'de doliu; în: »Ţrivalert:

in .min/ 32 Caciurcac a înscris unicul gol al partidei,' consiin-

, ţind victoria giuleştenilor, în- ciu­da asalturilor -disperate ale pi-

' testcnilor. -0 Universitatea — A.S.A. 1—1

. (1—0). Foarte subţire rezultatul campioanei. Ele vii . Iui Sorin Cîr-

nu-şi onorează titlul... Unicul gol a fost marcat dintr^o: fază fi-

. să, adică din penalty,. transfor­mat de Ciurca (min. 36). ,

# „Poli" — Oţelul 3—0 (2—0)., Seria timişorenilor continuă, dii- ‘ pă succesul din prima etapă obţi­nut la Tg. Mureş, victorie la

’ scor de forfait acasă, parafată prin golurile marcate de debdtah- tul Băban, adus din C (in min. 1 şi 76) şi; Bărbosu (min. 39).

# Farul — Electroputcrc 0—1 <0—1). Lovitură de trăznet pe malul mării: debutanta din Bă­nie pe prima scenă a fotbalului

r românesc a plecat de la Con­stanţa cu 2 puncte, unicul gol

; Divizia B dc fotbal

fiind înscris de Mitriţă (min. 29). Şi cîte. speranţe şi-au pus con- stăpţenii prin aducerea la cirrna tehnică a lui C. Rădulescu, „ex­comunicat1* -"de timişoreni.

® F.C. Inter. — i-’.C. . Bacău1—1 (0—0). O „remiză11 în extre- mis, obţinută în min. 90, cîr.d Răduţă a înscris golul egalizator. Pentru băcăuani marcase Haidău (min. 79)/ .

• O Steaua .— Progresul 2—0- (0—0). Ocazie pentru a. prelua• şefia clasamentului, p e ; care ste-• liştii n-aveau 'voie, să o scape,

mai ales că ^partida s-a; disputat■ în nocturnă, -după ce rezultatul

disputei dintre. Sportul Studen­ţesc şi-Dinamo era cunoscut. Şi ţotuşi steliştii au/.,, ratat ocazia, şefia clasamentului îiirid prelua­tă de „Poli1* Timişoara.- Punctele întîlnirii 'au fost înscrise de Pan- duru (min. 53) şi-M. Popa (min.

.62). . . .CLASAMENTUL . - ■

^ 1. „Poli“ ’ 2 2 0 0 S-l 42 . 'Steaua ,2 2 0 0 4-1 4

• 3. Dinahio / 2 1 1 0 ' 7-1 -3 '4. FC Bacău 2. 1 1 0 3-2 35. El-puterc 2. 1 1 0 2 - 13

• 6. „U“ Cv. 2 1 1 0 1-0. 3- ■ 7; Corvinul 2 -1 0 1' 4-4 2

i3.- Gloria 2 1 0 1 4-4 29.FC Braşov 2- 1 0 1 3-3 2

10. Rapid 2 1 0 1 2-2 2-11. Inter 2 0 2 0 2-2 2

32. Otelul 2 1 0 1 1-3 213. Petrolul 2 1 0 1 2-7. 214. Şp. Stud. 2 0 : 1 1 2-3 115. Progresul 2 0 .1 1 0-2 l16. A.S.A. 2 0 6 2 1-3 017. FC Argeş 2 0 0 2 1-3 018. Farul 2 0 0 2 0-2 0

p r o g r a m u l e t a p e i a in -A (8 septembrie): F.C. Bacău — Fariil, Dinamb — Inter,- Corvinul— Sportul Studenţesc,: Progresul— F.C. Argeş, Rapid r - F.C. Bra­şov, A.S.A. — Steaua, Oţelul — Universitatea Craiova, Electropu- tere — „Poli“ ,JPetrolul — Gloria.

LIDERII DUPĂ ETÂPA A II-A: AUTOBUZUL, U.T, ARAD ŞJ • CEAHLĂUL

• SERIA I: Sportul „30 De­cembrie1* — Autobuzul Bucureşti 1—3, Unirea Slobozia — FEPA ’74 Bîrlad 4—0, Flacăra Horeni— letalul. Bucureşti 0—0, Uni­rea Focşani — Petrolul . Ianca 3—1; Gloria Buzău C.S. Tîr^ govişte 2—1, Progresul Bucureşti— Portul Constanţa .3—0, Calla- tis Mangalia — Olimpia Rm. Să-

' rat 1—0, F.C. Caracal — Steaua Mizil 1—0, Gloria CFR Galaţi — F.Ci Olt ’90 6—2. In clasament eohduce formaţia Autobuzul cu 4 puncto, urmată de Metalul. Bu­cureşti, Flacăra Moroni şi Gloria Buzău cu cîte 3 puncte.

0 SEIUA A II-A: Aris Arac!— F.C. Bihor 3—1, U.T. Arad — Gloria Reşiţa 3—0, Chimia R. Vîlcea — Jiul Petroşani 1—0, CSM Reşiţa — Astra Arad 2—0, CFR Timişoara — Metalul Boc­şa 1—0, F.C. Drobeta Tr. Seve- rin — Gaz Metan Mediaş 4—2, Unirea Alba Iulia — Metalurgis­tul Slatina 3—0, Î.P.A. Siliiu — Jiul IELIF Craiova 3—1, Meta­lurgistul Cugir — U.M/r. Timi­şoara 4—1. In fruntea clasamen­tului trei cchipe cu cîte 3 punc-

' te, departajate de golaveraj: U. tt’. Arad, F.C. Drobeta şi Chimia R. Vîlcea.

- • SERIÂ' A nr-A; CSM Su­ceava — „Poli" ' laţi 1—1, 1C1M Braşov —iRelonul Săvineşti 4—1, Aripile victoria Bacău — Trac­torul Braşov 4—4, Ceahlăul Pia­tra Neamţ — Metrom Braşov 1—0, CSM . Borzeşti —. Olimpia Satu Marc 1—1, F.C. Maramureş Baia Mare — Electromureş ' Tg. Mureş 6—0, „U“ — C.F.R. (amă­nunte in cronică), Armătura Za­lău — Chimica Tîvnuveni 2—1, Foresta Fălticeni — Minerul Cavnic 1—0.

C L A S A M E N T U L S E R IE I A I I I -A

a. Ceahlăul 2 2 -0 0 5-2 42. Maramureş 2 1 1 0. 6-0 33. „Poli" laşi 2 .1 1 0 3-1.3

4. Armătura 2 1 1 0 4-35. „U“4 2 2 0 0 2-06. I.C.I.M. 2 1 0 ,1 4-3

, 7. Chimica 2 1 0 1.4-38. - Minerul 2 1 0 1 1-19. Foresta 2 1 0 1 2-3

10. Relonul 2 1 0 1 3-5 îi. KJectro. 2 1 -0 1 4-7 52. Aripile 2 .0 1 1 5-5 i 3? CFR Cluj 2 - 0 1 1 2-314. Metrom 2 0 1 1 0-115. Olimpia 2 Q 1 > 1 1-216. CSM Sv. 2 .0 1 1 1-2 37. Tractorul 2 0 1 1. G-3 18. CSM Brz. 2 0 1 1 2-D

*„U“ este penalizată cu 2 punc­te. - ' ' • . . - •

PROGRAMUL ETAPEli A III- A în seria a III-A (simbătă 7 septembrie): Minerul — Armă­tura, „Poli** — Foresta, Relonul CSM Suceava, Electromureş — Ceahlăul, Metrom • — Tractorul, Olimpia — F.C. Maramureş, C.F. R. Clui — CSM Borzeşti, Chimi­ca — '„U1*, I.C.I.M. — Aripile Victoria.

Imagini comentate:

v SEMNĂTURI PENTRU ETERNITATE

Privit dincolo de spectaculos şi cifre, regalul at­letic de'Ia Tokio îmi sugerează un arc de: lumină

- pnrtimî in ■ extremităţile sale senzaţionalele, recor­duri de la sută (9,86 s) şi ştafeta masculină 4 x 100 m. (37,50 s), în zenitul boitei — istoricul re­cord de la lungime. (8,95 m.)-iar ca bază demon­straţia Ule forţă a colosului ce domină prăjina. O proiecţie tmică iscată dintr-o revelatoare evidenţă: izbinzile titanilor n-au fost doar mari victorii.spor­tive, ci şi (sau „înainte de ,toalc“) izbînzi umane,- ele consfinţind supunerea celor trei mari „adver-. sari" ai omului:' timpul, spaţiul şi guivitaţia şi puterea stăpîmilui: Tenvi deTa împinge mereu îna­poi graniţele (omeneşti) ce i-au •fost hărăzite. itn ideal1 peniru care au ars, pe. lîngăcei trei pivoţi (Lewis — l’owel — liubka; ai ideaticului meii arc de lumină, atîtea alte mari energii,.unele destinate n-şi impune valoarea '(armada’ kenyană, demifoh-. diştii algerienii sau reconfirma clasa (trupa.amb- îicâhă de abanos, superbă gennancă Katrinlirabbe ete etc). altele condamnate a •'ţi mistui heimplini- rea'adusă de: adversităţi (Jăckie Joyner Kersee la -hcptutlon sau Salva/ore Auliho Ja -10.000 m.), neşansă (Ottey la sprinturi, l ’anetta la 3000 m'ob­stacole): sau vîrstă intrată i sub aripa nostalgică a eintecuiui dc lebădă (porfugheza Moţa la maraton, norvegiana Kristiarisen la marele fond, Auita şi

Doina Melinte la deiniloiid, Ana VeruU la suliţă; etc etc), /ntrueit marile „zidiri" riu se ridică doă* cu arhitecţi geniali şi nici: nu constituie un ’ neîw- trerupt prilej de . jubilaţie. ’ ■ ■

Cert, „mondialele" de .atletism n-au fost nicide­cum doar o inare competiţie menită să demonstrez^ succesele înregistrate în. sportul sporturilor şi v i- s i 'desemneze campionii, ci o întrecere planetară dessr tinată. a ilustra deopotrivă atît virtutea sportivi* - cit şi izbînda asupra limitelor din noi.

Ilustrare în. care televiziunea niponă şi-a nvt>4 partea el de contribuţie, profesionalismului săti da- torîndu-i şansa de-a fi pătruns şi fixa manîcul«î definitorii^ >lia froansătul celor 1105 atleţi r e u n it t Ia Tokio în speranţa unui rezultat pentru eterni—: tate. Numai graţie iscusinţei ei ştim acum, fchtî în care sclipesc ocliii regelui Cari în> clipa cind provoacă istorlaj ('.iun se „îmbuteliază" icarii tn.»-' înte de a-şi lua sliorul, cum arată chinul unui alergător dc cursă lungă şi bucuria unui pămin- tean, - dăruit cu norociţi de-a izbuti cea mai lungă plaharo în aer din istoria, (scrisă) a omenirii.

Celor ce-au infăptuft' şi cclor ce-au redat „mon- dialele ’91": „ari;;ato goziemasliita** — cum su«r* mulţumirea în ■'graiul celor ce-au organizat (m;i- gîsţral) .competiţia "Nr. t a anului şi au clinostttf

- satisfacţia aurului (singurul aur japonez) în cea > mai dtiră probă a competiţiei: maratonul. ,

Nuşa DEMt-V V

Victorie în extremis:

,.U“ ~ C.F.R. 1-0 (0-0)

Dictoftur fotbalistic s-că nici un joc nu este uşor, dinainte cîştigat** s-a adeverit simbătă, in matineul de pe':„Municipal1*' dintre' concitadinele. „U“ ' şi C.F.R-; Fosta divizionară A. avea'de partea ei ’atu-ul victoriei în deplasare obţinută în primă,:etapă în timp ce feroviarii, după-, semî-eşecul din prima' rundă, egalul cu Armătura: Zalău, doreau să de­monstreze că punctul pierdut' s-a datorat unui* ti­pic „accident** în fotbal. In acest context a rezul­tat un joc de angajare cu toate forţele pentru, un rezultat cît mai favorabil: „U-* dorind victoria, C.F.R. măcar un egal. Pînă 'lă iirmă, în ' ‘ex­tremis, prin golul înscris cu patru minute înainte de final, victoria a înclinat spre balanţa lui *TJ“,

: jocul alb-negrilor fiind însă departe de ă mulţumi, evider.ţiindu-se din nou clasica-lacună — lipsa de calm şi decizie în faza de finalizare. Degeaba „U“ .a dominat mai bine Ide două treimi din joc din moment ce superioritatea şa din teren s-a do­vedit ineficientă pe tabela de marcaj. '

Pentru argumentare să ne oprim asupra cîtorva secvenţe din filmul partidei, subliniind principalele faze Presingul aproape permanent din primele minut? ale atacurilor spre poarta feroviară s-a izbit de o apărare calmă şî decisă, .pare,.dincolo.'

'• de intervenţiile prompte e( ştiut să-şî pună atacul în evidenţă, în min. 12 Truşcă, pe un contraatac tăios, ratînd o bună ocazie de a înscrie, din pozi- •• ţie centrală şutînd peste poartă; Atacurile susţi­

nute ale lui „U* îşi pierd din claritate şi Dic.sn ratează două bune ocazii de a marca (min. 23 ţi, mai ales, 30, cind din mijlocul careului a şutat |>est« transversală). Un minut mai tîrziu interven-' ţie excelentă a li'.i Dulca, balon deviat îri corner. '( Apoi, pe contraatac o nouă ratare feroviară, a- vîndu-1 ca autor pe Piroska. (min. 36). ’

La cinei minute de la reluare, după ce Ciiian- s-a b îM it comiţind două gafe. Ion Gigi; a _

decisiv dar balonul a întilnit, salvator pentru fe- ■ roviări. . . bara porţii!; A; urmat ratarea, lui- Ţămas -. (min. 01), care după' ce l-a! driblat şi pe Gîrlan şi-a prelungit prea mult balonul şi intrind- în • unghi mort a reluat în . .; plasa laterală. Cînd »e părea că ău fost, î/>cheiate conturile întîlnirii in- dreptindurse spre o „remiză14, în min. 86 a urinat o lovitură ele colţ de pe stânga, executată de Poiar. portarul feroviar 'a ratat intervenţia jşi celălalt fundaş al lui „U;1, Gherman, a şutat din apropiere

, Înscriind golul victoriei. -‘ Iată şi formaţiile cart; au evoluat: Co.lceag .■

— Gherman, Falub, Jenei, Pojar — I. Gigi, Dican• (Sălăgean, 88), Dobrotă (R. Sabo, 70), Buliga — M1 Popeseu, Tămaş; C.F.R.: Cîrlan — Jucan, D. î.l.m,: Dulca, Miklosi — Feşnic, Truşcă, .Miszti, L. Ilie . (C. Olariu, 80)— Piroska (Vădana, 89), Matei.

Brigada de arbitri,'avîndu-1 la centru pe Cornf-5 V. Cîmaţ (Aiud), iar la tuşe pe T. Badea şi C. Ifrim (ambii din Bucureşti) a reuşit, cu unele ne- împliniri, să ţină -în frîU- tensiunea din teren.

: V ic to r M O R liA

DIN COLTUL TRIBUNEISîmbătă, pe „Municipal1*, derbyul clujean dintre

,,vJ“ şi C.F.R. — încheiat' cu victoria . meritată a alb-negrilor — a fost umbrit de unele ,manifes­tări ce nu cadrează cu ţinuta unui club academic, de tradiţie şi pe care le punctăin în rîndurile ce urmează.

# TRIVIALITĂŢI. Galeria unei formaţii are de multe ori un rol decisiv, fn mobilizarea favoriţi­lor din teren, în coalizarea supot terilor pefitru sus­ţinerea echipei în momente' dificile, în sublinierea prin’ aplauze a 'reuşitelor. Locul întîi în , „cartea de vizită* a unei galerii îl constituie, însă, sporti­vitatea, hota de fair piay. De-a lungul anilor, ga­leria celebră a „Şepcilor roşii* a ştiut „să reşpccte acest statut Actuala galerie însă — amplasătă, în prezent, la mijlocul tribunei a 11-a, îri dreptul tu­nelului ce duce spre vestiare —- nu merită statutul de galerie. Sîmbătă ea şi-a „dat în petec“, scan- dînd trivialităţi la adresa echipei C.F.R., cuvinte degradante care refuză cerneala tiparului. Printre cei mai. şocaţi de triviali tăţile degradante scandate de- la tribuna a Il-a, de falsa galerie a lui „U“, s-a numărat şi observatorul federal la joc, arhicu­noscutul fost jucător Titus Ozon, care spunea că pleacă de la Cluj cu un gust amar.de ceea ce i-au auzit urechile. Asemenea manifestări, ce tre­buie eradicate din rîndul galeriei lui „U-, nu fac decît să răcească relaţiile cu C.F.R Şi este mare păcat: „U“ are nevoie de sprijinul echipei C.F.R.

pe drumul pe care a pornit de revenire în A. Un sprijin indirect, prin stoparea altor pretendente la , promovare. Cine are urechi de auzit să ia aminte.. .

0 IRASClHfLITATE. Cristi Pojar este un_ ju ­cător foarte talentat, dăruit fotbalului şi echipei. Din păcate nu ştie să-şi lase nervii la cabină. Irascibilitatea de care a dat sîmbătă dovadă i-a adus, pentru vociferări necontrolate, un; .. carto­naş galben. î l 'sfaluim-'pe Cristi să se autocontro- ieze, fiindcă are capacitatea morală de a se co­recta. Echipa are mare nevoie de prezenţa sa in teren. Tot la acest capitol al -irascibilităţii se în­scrie - şi antrenorul: alb-negrilor, Ion Sdrobiş; în-., tervenţiile sale verb:ile, la adresa colegului său de . la C.F.R,, Marius Bretan, resfiectiv a arbitrilor, (şi Sn alte meciuri, nu numai sîmbătă) nu cadrează cu -ţinuta pe rare trebuie s-o aibă un antrenor;. Oare n-a învăţat nimic din păţaniile colegilor Mir­cea Nedelcu şi Sorin Clrţu, poftiţi în tribune de

. cavalerii fluierului pentru ieşiri necontrolate V. \0 ALTERCAŢIE. Un moment profund nepi acut

a avut loc la .sfîrşitul primei reprize în tunelul şi pe coridorul spre cabine, altercaţia izbucnita între jucătorii celor două echipe fiind greu poto­lită. Repetăm, îneăodată: intre „U“ şi C.F.R. tre- • buie să existe o bună înţelegere, să se manifeste spiritul de întrajutorare, spre folosul ambelor echipe. .,

Romeo V. CHIŢ A N

Divizia' C dc fotbal, seria a Xl-a:

C.U.G. — l.S. CÎMPIA TURZII (0-0) 1—1

Ca orice echipă. gazdă, clujenii au ţinut să cîştige. Raportat la numărul ocaziilor avute, ar fi pu­tut şi ar fi meritat Numai în prima repriză, care le-a aparţi­nut inr totalitate, gazdele au ex­pediat 15 şuturi la poartă (din carc 9 pe. spaţiul porţii), crein- du-şi ccl puţin şase ocazii mari dc gol. . Cu ceva mai multă răb­dare şi atenţie în faza dc finali-' zare, formaţia C.U.G. ar fi reu­şit.

Alta a fost repriza a doua. După un înccput bun care a dus Ia deschiderea scorului : (Vasile Alb, min. 56), clujenii au abuzat excesiv de pase laterale şi cen­trări, căutînd, în dorita desprin­dere de adversar, pasa şi situa­

ţia ideală de gol. De cealaltă parte, l.S. Cîmpia Turzii nu a contat în atac aproape deloci S-a. rezumat la o apărare grupată, atentă, în care au excelat toţi cei patru fundaşi. „Sîrmarii1* au deschis jocul abia după primirea . golului, cei mai activi fiind mij­locaşul Keresteş (autorul egalării din miri. 70) şi vîrful Valentin Şnndru, coautor la golul egali­zator. „Sîrma" a avut în portarul Ceclan un adevărat înger păzitor. O dovedesc şi intervenţiile sale din minutele 10, 15, 30. (uriaşă ratare Biriş, excelentă parada portarului), 33 (Brata), 35, 38, 40, 43, 50 (şut violent Oancca), 52, 54, 79, 80 (Costin).

Arbitrului Borsos Coloman, a- jutat la cele două tuşe de Gego

Antal şi Vaida Antoniu (toţi din Odorhei), i-aş reproşa neprelungi- rea meciului pentru multele în­treruperi din repriza a doua şi fluierul final cu un minut mai repede decit timpul regulamen­tar. tată şi formaţiile care au evoluat: C.U.G. Cluj: (antrenori Dorel Murcşan şi Mircea Cojoca- ru): Andrei — Alb, Avasicei, Şu­tea, Lucian Blaga — Blaga II, Oancea, Oprea, Brata — Rusu (min. 21, Biriş), Costin; 1. . Oîm- pia Turzii (antrenor prof. Şinion- fi Nicolac): Ceclan — Vaidasi- gan, Sirb, - Pop, . Mărginean — Moga, Keresteş, Koszas (min. 65 — Bc-nţan, min. 85 — Dorin Ro­şu) — Moldovan, Şandru, Miţu.,

Detn. ŞOFRON

Iată celelalte rezuitate ale pri­mei etape din seria a Xl-a a diviziei C: Soda Ocna Mureş — Motorul -I.M.A. Arad 3—0; Pe-

• t rolul Arad — Mureşul Deva 1—2; Minerul Şţei — Metalul A- iud 1—0; Sticlă Arieşul Turda —

-Mecanica Alba Iulia 0—1; C.P.L. Arad — Aurul Brad 4—0; Uni­rea Dej — Oţelul Ştei 1—1; Şoi­mii Lipova — înfrăţirea Oradea 3—2 -

CLASAMENTUL'1. C.P.L. Arad*2, Soda O.M.. 3. Mureşul4. Mecanica5. Minerul ,6. ŞOimii'7. I.S.C.T.8. Oţelul9. C.U.G.

10; Unirea .11. înfrăţirea12. Petrolul13. Metalul .14. Sticla15. Motorul 15. Aurul

1 1 0 0 1 1 0 0 1 10 0 .110 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 10 10 10 10 10 10 10 0 1 2-3 0

10 0 1 1-2 0 1 0 0 1 1 0 0 1 10 0 1 1 0 0 1

4-0 Z 3-0 2 2-1 1t0 1 0 3-2 1-1 1-1 1-11-11

0-1 0 -

0-1 0 , ,0-3 00-4 0

PAGINA B‘ Ad e v ă r u l d e c lu j

*,v

<?A' '<. - %» * ^ '> J * Vi- ' A,<«, tt v*%

r" < '..

V ~ * . t *„> -■ , V’N < '■*♦ * - V \ “ -> _ ’ -, *^ .- i * ' ,t ■--? v * =' ; *- **- ? '? . • .- r - -' ,-c«gpraMB avggŞ ssx&aaray-saf

i " ' ’ i ' j e > ! I : - i , .-.- . - ; /H H K d H f t r i d ^ M K & ^ U ^ s w H n d B y ^ y i

CE PĂRERE AVEŢI, DOMNULE PRIMAR?

LA O ANIVERSARE? La 1. Septembrie . 1093, Parlamentul . României 8 adaptat: Legea 'Jandarmeriei Rurale. <Aceşt "act sa pus: bazele jandarmeriei moderne, aliniind, din acest punct, de , vedere, ţara noastră altor ţări europene. . -, ,-,■.. -/

Duminică, urmaşii celor ce au dovedit în mo­mente de răscruce totalul ataşament faţă de lege

■ ş i ' ordinea * publică şi-au sărbătorit Ziua, bata­lionul de lâ Cluj demonstrînd încă o dată buna pregătire ă ofiţerilor, subofiţerilor, maiştrilor mi­litari şi, prin aceştia,. a trupelor din subordine.

întreaga1 demonstraţie care a ,auvt loc a certi­ficat; eu puterea faptelor că avem oameni' bine pregătiţi, capabili să apere legalitatea,, valorile perene tfle societăţii, demnitatea umană şi liber­tăţile cetăţeneşti -asigurate de statul de drept pe eare-1 edificăm.'

—- r. v. —•

Tragedia griului confinuâ■' Ceea -ce se întîmplă acum îri lumea satului este £n măsură să he pună-serios pe glnduri.. Ne­liniştea care' nc încearcă vizea­ză însăşi, plinea noastră. şi acest lucru nu ne poate lăsa indife­renţi. Iată;'.- toamna bate la uşă şi noj mai avem încă mult de secerat. Ou fiecare zi care trece lucrările ce trebuie ' executate .Intr-o anumită limită de tim p. se aglomerează şi nu este greu să prevedem' consecinţele; aces­tui fapt.. Din păcate, nici timpul riu a

ţinut cu noi. Ploile dese au di­minuat considerabil ritmul de lucru. Apoi, lanurile sînt puter­n ic. îmburuienaţe şi căzute. Lip­sa pieselor, de schimb pentru combine a redus mult randa­mentul acestora. In situaţia ac­tuală, pentru a salva , din recol­tă ce - se mai poate, ar trebui şă

-punem mîna pe seceră şi coasă.'Fostul S.H.A. Hihăi Viteazul

(care face parte din societatea comercială ,,Servagromec“) de­serveşte' o' zonă întinsă, unde sînţ situate mai multe comune. La campania ţie recoltare parti­cipă 58 de combine şi 25 de pre­se. Cu aceste forţe seceratul pu­tea fi încheiat pînă acum. Dar recoltarea griului nu s-a înche­iat decît în' comuna Mihai Vi­teazul, unde s-a obţinut şi o producţie destul de bună — 3500 kg la hectar.' La lara, Podeni, petreşti, Crăieşţi nu ş-au recoltat decît jumătate din suprafeţele e- xistente.’ Şi lucrarea va fnai du­ra, pentru că terenurile din ceste localităţi sînt mai grele, iar lipsa pieselor de schimb n-u permite mecanizatorilor să folo­sească combinele la randamen-; tul prevăzut. Pe de altă parte, nu există intres peritril recolta­rea unor suprafeţe pe care pro­ducţiile nu se ridică nici măcar

PÎINEA - IN PERICOL!Ar putea părea exagerat titlul a-

cestor- rînduri. Din păcate acesta reflectă în totalitate situaţia alar­mantă în care . Se află judeţul nostru, precum şi alte judeţe ale ţării, ceea ce nu este deloc în. măsură să ne ajute. Recoltarea griului se desfăşoară anevoios, sînt încă mii de hectare care aş­teaptă combinele. Pierderile pro­vocate din această cauză sînt greu de ■ evaluat.. Oricum, sint mari şi, fără îndoială, acestea diminuează considerabil posibi­lităţile de a se asigura cantită­ţile necesare, de «riu pentru pro­ducerea pîinii.

Asupra acestor aspecte am • a- vut, ’ ieri, o convorbire cu dl. Ioan Mureşan^ directorul filia­lei din Cluj a regiei autonome «Romccreal14.

— Pină la sfîrşilul lunii trecu­te am înmagazinat aproape13.000 tone grîu. 3.000 tone orz, 1500 tone orzoaică şî 150 tone ovăz. Rccunosc, este foarte pu­ţin.

— Gum stăm comparativ cu anij trecuţi?

— Pînă în 1989, înmagazinam intre 30.000—100.000 tone, chiar îi mai mult în anii de excepţie, rar anul trecut, am înmagazinat57.000 tone de cereale păioase.

— Vă rugăm să vâ ' referiţi la cauzele. acestei situaţii.

— Recolta a fost mai slabă (uar nu la o' limită atit de scă­zută, îneît să se Justifice aceste cantităţi mici), preţul actual de achiziţie al griului nu este sti- mulativ. Oamenii au tendinţa să

ducă grîul acasă, unde nu au condiţii corespunzătoare de depo­zitare a unor cantităţi mai mari de cereale. Este vorba apoi- de neîncredere, deşi; nu există mo­tive pentru aceasta, '

— Păstraţi grîu 'şi: pentru cei care nu vreu să-l vîndă acum?

— Primim, uscăm,. selectăm şik' păstrăm în custodie, în cele mai bune condiţii, 'grîul tuturor ar genţilor economici contra x unei taxe foarte scăzute: 0.65 lei/kg. Alş' adăuga eă în ţărib civiliza­te nimeni nu-şi păstrează» recol­ta acasă. Facem un apel la toţi producătorii să aducă grîul la noi cu toată încrederea. Se evi-' tă astfel deprecierea acestuia şi îl pot ridica cînd doresc. Ne bu­curăm că unii au înţeles avanta­jele pe care le oferim. Deja am primit în custodie 1.257 tone grîu, 100 tone orz, 40 tone ovăz.

— Ce cantitate de gîru îi este necesară judeţului nostru?

— Media consumului anual se; cifrează la 120.000 tone! !

— Iar noi dispunem dc 1*3.000 tone pină acum. Care ar fi so­luţiile pentru asigurarea nece­sarului?

— Anii trecuţi aduceam prin mutaţii din alte judeţe. Dar a- cum şi partenerii noştri cei mai buni se află într-o situaţie grea şi primim cantităţi foarte mici. Oricum, noi mai încercăm.. Ar fi, apoi,’ stabilirea unui preţ dc, achiziţie mai mare, ceea ce ar ajuta mult. ' !

Ion UUS

la ,1000 kg la hectar (recoltarea Unui hectar eu grîu se ridică la 5—6000 lei!). . - ’

ffVJt acum ar trebui eliberat terenul de paie să se-poată ara’. Iar producătorii refuză să ac­cepte folosirea preselor de ba­lotat, lucrarea fiind prea scum­pă şi mijloace de transport pro­prii au prea puţine. Pînă la ur­mă se va ajunge să se dea foc paielor. ; ‘ ■ ' : '• - - "

Perioada aceasta, de tranziţie pe. care o parcurgem creează o mare derută la ‘ sate. Tjtlurile'de proprietate încă nu s-au dat şi oamenii nu ştiu cu certitudine ce teren vor lucra şi în ce for-

<mă. (La Călăraşi,, de pildă, S-au constituit mai multe asociaţii şi munca merge bine. Aici deja se ară şi se pregăteşte semănatul).

Multe întrebări îşi pun oame­nii în legătură cu noile preţuri ale muncilor pe care le efectu­ează mecanizatorii. Fără doar şi poate, societăţile comerciale tre­buie să respecte regulile econo­miei de piaţă. Tarifele se stabi­lesc'în funcţie de costurile de producţie ale lucrărilor.. Pentruo combină, de pildă, cheltuie­lile se- ridică la 10—12000 lei pe zi (în raport de productivitate, starea lanului,; producţia la hec­tar etc.). In condiţiile în care şe aplică în întregime tehnolo­gia culturii griului, costul unui hedâr se ridică la 17.200 lei: Lu­crările mecanice propriu-zise se cifrează lă circa 7.000 lei, res­tul fiind îngrăşămintele,; erbici- dele etc. Este evident1 că riu mulţi producători îşi vor permi­te să dea această sumă necesa­ră pentru obţinerea unor pro­ducţii mari. în acest caz se va merge pe minimă rezistenţă. A- dică se va renunţa la îngrăşă­minte, la erblcide, la sămînţă de calitate. Fireşte, recoltele vor fi extrem de scăzute, acoperind doar necesităţile, producătorului.O astfel de agricultură, însă, nu ne va mulţumi. Va trebui găsităo altă soluţie.

^ Ion RUS

Fără îndoială, tina din cele mai îndreptăţite doleanţe ale lo­cuitorilor oraşului şi în special a celor care domiciliază în cartie­rele Mănăştur şi Zorilor, era cea legată de scoaterea din funcţi­une a rampei de depozitare a deşeurilor menajere amplasată inoportun in zona pădurii Făget.

După multiple intervenţii , la toate nivelele s-a reuşit să se obţină legiferarea de către pri­mărie a ; închiderii acestei ram­pe începînd eu .. sfirşitul trimes­trului If. Aspccţul este însă for­mal întrucît dezafectarea - unei rampe de gunoi comportă lua­rea unor măsuri ecologice, sani­tare, agrotehnice şi peisagistice de care, după cum se constată la faţa locului,, nu s-a ţinut cont, terenul în cauză fiind prac­tic abandonat fără realizarea a- menajărilor ce se impun, , rampa rămînmd şi pe mai departe . un focar de poluare şi infecţie chiar dacă ar fi să menţionăm numai emanaţiile ;de, fum ş i. ţitilizarea ei ca sursă de hrană ..pentru su­te de porci ce mişună prin preaj­mă, ■

Âm fi interpelat prlcum mu­nicipalitatea pentru . neglijenţa de\a fi lăsat în zona Făget to­tul la voia întîmplării, dar acum A mai apărut' uri fenomen 'nou: ,

se înfiinţează' o rampă nouă de gunoi pe marginea drumului de centură ce, leagă cartierele Zo­rilor şi Mănăştur . Aici există ' deja depuse peste 3000 metri cubi de reziduuri menajere, greu mirositoare, aflate în stare de putrefacţie. Verifieînd prin son­daj se mai constată că depozitul are tendinţe de organizare, la f.'fţa locului existînd un buldo-’ zer oare prih nivelarea resturi­lor transportate creează- noi spa­ţii de depozitare. Alături de ma­şini de Cluj care efectuează transporturi, am reperat o serie de maşini cu număr de înmatri­culare de . .; Dolj. Refuzăm să admiterii că municipalitatea Clu- •jului a trecut la preluarea res­turilor menajere de la Craiova cît timp. nu a rezolvat proble­ma preluării, transportului şi de­pozitării deşeurilor din propriul nostru municipiu.. înclinăm Insă să crederi» că această nouă a- gresiune îrripotriva mediului. şi a sănătăţii locuitorilor Clujului se face sub oblăduirea conducerii primăriei . municipului - Cluj, fapt pentru care ne permitem să întrebăm:' ce aveţi de gînd, dom­nilor, în; acest caz? ' . - ; :! . Ş e . impun măsuri categorice şl imediate pentru curmarea aces­tor situaţii. Emil MAIOR

0 INTIMPLARE FOARTE CIUDATĂ(urmare din pag. I) .

le subliniate mai sus, vor adă­uga amintirii încă ceva:/anu­me că domnul Buracu nu se poa-T te lăuda că a tăcut, atunci, cînd a • fost şeful judeţului, mai pu­ţine greşeli decît face, acum, domnul Zanc. Şi că lucrurile mergeau şi merg prost mai ales din cauze ce nu ţin aproape de­loc de competenţa sau incom­petenţa a doi oameni aflaţi, con­secutiv, la cîrma unui judeţ. Mai important mi se pare acum să remarc un lucru foarte ciu­dat care, cu oarecare îngăduinţă,

, s-ar putea integra şirului de în- tîmplări cu acelaşi caracter, in­solit, petrecute în ţară. Anume, faptul că un om acuzat că ar fi fost informator al vechii şi de­testatei organizaţii cunoscută sub humele de Securitatea română îl provoacă'la un „duel verbal“ pe un alt om, învinuit la rîndul său că ar fi îndeplinit funcţii in organizaţiile fostului partid co­munist — în care să discute despre problemele judeţului în actuala perioadă, caracterizată de unii ca fiind .democratică. Privind prin această prismă lu­crurile, atitudinea domnului Zanc, de a trece cu vederea (şi tăcerea) peste apelul presupusu­lui său adversar într-o dispută televizată, pare mai decentă de­cît îndrăzneala celui'care face provocarea. Dacă acuzaţiile adu­se celor doi sînt adevărate, atunci poate e mai bine ca despre „soarta judeţului Sluj“ să se dis­cu te___ într-un alt cadru.-Dar, probabil, este adevărată

observaţia că între aceşti poli se

desfăşoară .viaţa socială şi po­litică a României postrevoluţio­nare. întte eforturile, unor foşti comunişti de a recupera o parte a adevărului vieţii - lor eiuritite în anii comunismului şi tenta­ţia teribilă a puterii pe care o simt şi căreia i se supun unii foarte activi opozanţi; proveniţi din pături sociale care n-au a* vut de suferit sub dictatură cea- uşistă. Aşa: se explică o întreagă perioadă îri care .viaţa politică* românească a fost dominată de modul, gălăgios de afirmare-a 11- nor idei politice, mod. la care s-a renunţat pe parcurs, oamenii politici serioşi dîndu-şi seama că nu aşa se cîştigă aprobarea par­tizanilor ori a eventualilor ts- derenţi. Nu toţi, evident, dar ro­mânii au început să facă dis-. ţincţie între adevăr şi demago­gie,* ignorîndu-i pe practicanţii acesteia jlin urmă. Se apropie O nouă campanie electorală, ' iar ideea unei întîlniri ca aceea ,a- vansată în numărul de sîmbătă al ziarului nu reprezintă! neapă­rat haina concretă în care unul sau altul dintre politicieni vor să îmbrace grija proprie pentru economia judeţului şi viaţa lo­cuitorilor, lui, ci, mai degrabă, O formă spectaculoasă a unei cam­panii electorale purtată pentru atragerea încrederii alegătorilor. N-ar; fi nimic rău în treaba asta şi întîmplarea n-ar fi deloc ciu­dată dacă nu ar antrena în desr făşurarea ei doi dintre politici-, enii atît de huliţi- — unul.de 0- poziţie celălalt de' opinia pute­rii.. Oricurii, decenţa este de pre­ferat. •" • ’ ■'

VERNISAJ

Miine, miercuri 4 septem­brie, un eveniment de marcă în sala mare din cadrul Com­plexului expoziţlonal al Fi­lialei Cluj a Uniunii Artişti­lor Plastici dn România: ver­nisajul expoziţiei de pictură Sub genericul „Atitudini, re­pere, modalităţi".La expoziţie participă 45 de autori de lucrări din cadrul Filialei Cluj a XI.A.P. şi Sec­ţia de pictură din. Bucureşti.

INVITAŢIE Membrii fostului C.F.S.N. al

judeţului Cluj, creat îri 22 decembrie 1989 în sediul fos­tului comitet judeţean per, sînt invitaţi să participe în data dc 5 septembrie 1991, ora 17, la o întîlnire amicală în se­diul fostei primării, str. Ero­ilor nr. 2.

GRUPUL DE IN IŢ IATIVA : Teohar Mihadaş, Zegrean Iosif, Matei Cristian, Sergiu .Mic, ViorcI Luca, Ioari . Gurzău, Clejan Augustin.

PRETURILE UNOR l'RODUSE AGHOALIMENTAHE IN IMAŢA

„M. VITEAZUL"

Vrem — nu vrem, lama sc apropie şi ceva provizii trebuie să facem.. Aşa că strîngcm din dinţi şl cumpărăm: cartofi 25 Ici kilogramul, var­ză ,15 Ici kilogramul,-roşii 40—50 Ici kilogramul, castraveţi 60—80 Ici kilogramul, gogonele 20 lei kilogramul, fasole verdo 20 Ici kilogramul, vinete 50 Ici kilogramul, ardei 40—15 lei kilogramul (sau. 5 lei bucata), gogoţarî 70 Ici kilogramul, ceapă

30 lei kilogramul, zarzavatul 10 Ici legătura, do­vlecel (mai mic) 5 Ici bucata.

Şi la fructe preţurile au rămas cain aceleaşi: prune 20 Ici kilogramul, pere 30 lei kilogramul, mere 20 lei kilogramul, pepene galben 35 lei ki­logramul. , . '

P.S.: denumirea halci inccpe să devină impro­prie, căci sînt zile cînd mărfurile ncalimentarc trag mai mult in balanţă (fie că sînt indigene, fio că sînt dc peste graniţă, locul lor _ nu cslţ aici şl pentru simplu fapt că producătorii nu au mese libere pentru produsele lor).

ADEVĂRUL d e c l u j s.PAGINA &

B y iB E t lE E E iVÎNZA1ÎI-CUM PARARI

. • Vînd spaţiu, comercial central, autorizaţie import- export plus teren construcţie. Str.. Peioli nr. 10, telefon:15-28-36. (1X253)

• Vînd CEC Dacia 1988, posi­bilitate ridicare Oitcit. Telefon:18-71-17. (10888)

• Vînd, convenabil, Dacia sport, fabricaţie 1990, ou sau fă­ră remorcă. Telefon 18-42-60;17-91-03. (11072) 1

• Vînd: aripi spate, uşă dreap- :ta faţă Lada 1200, noi. Telefon14-31-60, diipâ ora 16. (11207-A)

1 • Vind CEC Dacia 1300, de­cembrie 1987. Telefon 13-53-22. (11237)

• Vînd: Opel Rekord „E-20-S", bine întreţinut, piese rezervă. Telefon : 920'l-40-81 \ şi 952/ 5-14-57, după ora 17. (11242)

• Vînd Dacia 1300, din 1987. Telefon 11-02-43 . (11250)

• Vînd: piese pentru VW Golf, Audi 80, Mercedes tip 121 D, 123-D, motoare Golf, Audi 80, Passat Mercedes 300 Diesel. Str. Oţetului'nr. 5'A orele 7—16 (A-

'te lier zona Fabricii de bere). (Iil034)- • Vînd: “Renault 12 galben, 1976, vama plătită, instalaţie re­cepţie. satelit. ;• Telefon 15-41-69, orele 17—19. (11261) .

• Vînd CEC Dacia, mai 1989. Telefon 11-43-01 . (112G2)

• Vînd urgent apartament o cameră.. Telefon 16-75-68, seara. (11225) ' -- . • Vind casă familială, cu gră­dină .mare, ln comuna Călata nr. 105, zonă sub montană, 20 km Beliş.— Fîntinele. Informaţii: în sat Picheru sau Cluj : telefon:18-50-08. .11227)• • Vind, pe valută, apartament4 camere, confort I. Telefon:

'15-40-63. (11199) ' /• Vînd piclc-up automatic ste-

reo cu boxe şi saxofon Mi be­mol. ; Informaţii: la telefon:12-20-27. (10303)

• Vînd: televizoare noi, color, ITT. Nokia, cu garanţie. Strada Pavlov nr. 3. (11092)■ • Vindem televizoare color, vi­deo recorder, magnetoscoape. Cumpăr valută. Telefon 13-29-05. (1119-B) " , • : . •- • vînd video Grundig, model

1990. Telefon 15-11-44 .(1113)• «Televizoare color Nordmen- de şl Grundig, cu telecomandă, de vînzare. Telefon 13-06-25. (10275) - : ■ ■

• Vînd televizor*': alb-negru, „Diamant", aproape noU; Tele­fon 17-96-90. (11257)' • Vînd televizoare color (Phi-- lips , Telefunken). Telefon:11-48-71.. (11235)• • Vînd 2 fotolii pluşate, cu­loarea coniacului. Telefon:17-91-39. (11163)

• Vind serviciu masă porţe­lan, 12 persoane. 1 Telefon:18-19-54.'(11174).. • Vînd urgent dormitor {du­lapuri, noptiere, comodă), la preţ convenabil. Str. Plopilor nr. 69, bloc P 7, ap. 17 (111$) -

• Vînd jocuri noi pentru ZX speetrum, cip etc. -Str. Grigore Alexandrescu nr. 13, bloc D 9, ap. 33. Telefon 16-87-33. (11122)

• Vînd 2 pietre de moară, îm­preună cu transmisia şi anexe, mărimea 36. Comuna Mociu nr.: 330. (11220)

• Vînd maşină tricotat nouă Toyota 950, ou două paturi' cu cartelă. Telefon 957'3-00-07. (11236)

• Cumpăr cauciucuri 900/20, pentru remorcă 5 tone. Telefon17-56-40. (11189)

• Cumpăr orz sau orzoaică. Sunaţi la telefon 13-53-55. casa Borşa. (11183) ,

• Cumpăr contract apartament 'Telefon 13-20-64, zilnic orele 10 —13. (11265) '

• Cumpăr forinţi şi valutâ vest. Telefon 17-23-69. (11267-A )

• Vind urgent 2 panouri din beton armat. Cumpăr uşă- apar­tament. Telefon 18-57-95. .10340)

• Vînd, pe valută. 2 camere- parchetate,, confort mărit. Tele­fon 13-74-67. (10339)

• Vînd Volvo 345 cu motor + Renault 12 (Dacia), stare foarte bună. Telefon 14-57-44. (10342)

• Vînd Dacia 1310 nouă. Re­laţii: la telefon 11-71-98. (10350)

• Vînd Dacia 1300 aibă. Str. Republicii nr. 22, -familia Cso- regi. (10358)

• Vînd CEC din'anul 1988, cu depunere 70.000 lei. Cer. 100.000 lei. Vînd Lada 1200, anul de fa­bricaţie i978, preţ convenabil. Relaţii:- la telefon 18-12-60, în­tre orele 8—16. (11290)

• Vind BMW 316, stare teh­nică, aspect ireproşabile.- Telefon11-23-40; 11-01-81. (10356)

• Vînd urgent: Fiat 131 D, Renault 20, VW Golf, Audi 100, te-

: levizor color. Telefon 11-01-01. (11276)

• Vînd mobilă t ip ' cameră combinată. Informaţii: telefon16-17-86, după ora 18. (10348)

• Vînd: mobilă sufragerie, fri­gider Arctic 240 L Str. Au rel- Vlaîcu: 48, bloc A 1, ap. 10, o- rele 12—20.: (11270)

• Vînd convenabil CEC Dacia1987. Telefon 11-93-17. (10362)

: «Vînd VW Bus, 9 locuri, fa­bricat în 1982. Telefon 11-91-55.

Vînd Dacia 1310 (25.000 km), în stare perfectă. Someşeni, str. Colectiviştilor nr. 1. (10375)

• Vînd VW Bus, 9 persoane. Telefon 14-73-92, între orele 10 —21. (10374) ;

CERERI SI OFERTE .DE SERVICIU

: • Angajăm croitorese. Infor­maţii: pe str. Scorţarilor nr» 7, ‘ bloc D 8, ap. 27, între orele 10 —18. (11223)

• Tînăr inginer TCM , necă- ' sătorit, posesor de permis de conducere toate gradele, excep- ’ ţie „D“, îmi ofer serviciile unei firme particulare.: Telefon: -15-25-62, după ora 16. (11231)

• Caut om de încredere pen- . tru şlefuit : mozaic. Telefon:13-78-76, între orele' 17—21.

'. • Bihari Maria, pierdut legi­timaţia de serviciu. O declar nu­lă. (11197)

_• Doctor Traian Mărghitaş, pierdut parafă medic. O declar nulă. (10354) V

DECESE—COMEMORĂRI

0 Cu adîncă durere anunţăm " încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, bunic] ţ i străbu­nici A N A BRĂDUŢ, din Apahlda. Inmormintarea va avea loc mil- he 4 septembrie 1391 ora 13. Fa­m ilia îndureraţii. (10391)

0 Cuprinşi de durere anun­ţăm Încetarea din vlaţiă a scum­pului nostru soţ, tată, bunic şi socru IOAN FEBENŢ din satul şolmcni. Inmormintarea are toc azi, 3 septembrie, ora l i . Sofia Aniţa, cei doi f i i cu familiUe ; l nepotul Lucian- cu familia.(11313)

0 Cu ochii In lacrimi şi sufle­tul plin de durere anunţ trece­rea tn eternitate a scumpei ţi

bunei mele mame ELENA ŢUKCAŞ, ln vlrstă de 79 de ani. Inmormintarea are loc azi, marţi, 3 septembrie, ora 15, din capela cimitirului Centtal. In vccl ncmlngiiată fiica Mariana. (10382)

9 La despărţirea do buna şF draga noastră AD ELINA , împăr­tăşim marea durere a prietenu­lui Relu Tcrcc şl a fiicc lor Co- riiia şl ştefana. Colegii de la Liceul de arte plastice. (11293)

• Cu adincă durere în suflet anunţ decesul soţului meu, tată

şi bunic, VAS ILE T. COJOCARU, pensionar militar, veteran de război, înhumat Io pămîntul său natal Basarabia. Amintirea fie veşnică In sufletul tuturor. Soţia, fiu l Valentin, no­ra Mirela şl nepoţii. (11279)

0 Cu nemărginită, tristeţe a- nunţ&m Încetarea fulgerătoare

din viaţă a scumpului nostru SOţ şl taiâ ALEXANDRU PURCEL, la numai 31 de ani. înhumarea are loc azi, 3 septembrie, ora 13, In localitatea Gilău nr. 77. Chi­pul Iul blind şl drag va rămîne veşnic In Inimile noastre. Soţia, Mariana şi fiica Alexandra. (11271)

0 încercaţi de cca mal grea suferinţă anunţăm prietenilor şl cunoscuţilor prematura trecere tn nefiinţă a celcl care a fost ADELINA TEREC. Inmormlnta- rea are loc azi, 3 septembrie, o- ra 14, din capela cimitirului Cen­tral. Soţul Aurel şl fiicele Corl- na şl ştefana. (10313)

0 Cu adincă durere anunţăm trecerea In eternitate a dragului

nostru soţ şl tată IACOB CRIŞAN, din Huedin, m virata de - 54 de ani, fost angajat al IAS Baciu. Un ultim omagiu din partea soţiei Florica, a fiicelor, Gabi şl Dana, a ginerelui G lgl Şi a nepoatei Ioana. (10337)

• Cu lacrimile in ochi şi lnl- mWe zdrobite de durere anun-' ţăm stingerea din' viaţă, la nu­mai 47 de ani, după o cruntă su­

ferinţă a scumpei noastre ELISABETA RUSU (BABA),

născuta BIRO, fiică, soră, soţie, mamă, soră, rudă şl prietenă de­votată. Chipul al blind şl drag va rămine veşnic viu tn Inimile noastre. Inmormintarea a avut loc tn 2 septembrie 1991, bl ci­mitirul central. FamUia îndure­rată. (1129G) . ,

0 Cu adincă durere anunţăm Încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mame, soacre Şi bunici KALLO AGNETA, la vîrsta de 83 ani. Inmormintarea are Ioc azi, ,3 septembrie 1991, ora 11, clin str. colonia Breaza nr. 2î. Familia îndurerată.(10372)

t omagiem memoria mult Iu­bitului nostru soţ, tată şi bunic VASILE GALOŞ, la un an de. la deces. El continuă sâ trăiască ln sufletele, gîndurile şi inimile noastre Îndurerate. Comemorarea sîmbătă, 7 septembrie, ora 10, la b iserica: *dln str. Horea, Familia. (11216) \

0 Sînt alături de cumnatul mea Ing. Ioan Braşoveanu in marea durere pricinuită de moartea ta­tălui drag. Bubl. (11254)

0 Sincere sentimente de com­pasiune colcgutui' " nostru,. Ing. Ioan Braşoveanu, pentru pierde­rea părintelui drag. Serviciul tehnic- Investiţii It.A.A.C. (11233)

O ,Sincere condoleanţe şl în­treaga noastră compasiune fam. Rusu pentru decesul colegei noastre ELISABETA RUSU. Co­lectivul Disp. medical II adulţi. (11219) , : . -

0 Aducem un ultim şi pios o- magiu celei care a fosl

GABRIELA MUREŞAN. Trans­mitem sincere condoleanţe fami­liei îndoliate. Locatarii bloc A 5 Gr. Alexandrescu ÎS. (10341)

0 Paharul amar al vieţii noas­tre, scumpa mea fetiţă

GABRIELA s-â umplut cu otra­va ciupercilor. Am fost pentru tine totul, al fost pentru mine viaţa. De fre patul suferinţei te Îmbrăţişez şt dacă voi mai avea' zile, cea mai mare - durere va rămine aceea a pierderii unicu­lui sens al vieţii mele care al fost TU. Iartă-mă că nu pot să te conduc pe ultimul tău drum. Pc veci Îndurerată, mama.(10373)

0 Ne-al lăsat pe veci nemtn- gilaţl şi cu tristeţe ln sunete, scumpa noastră GABRIELA. In loc .tă te vedem mireasă sintem nevoiţi să Îmbrăcăm haina Îndo­liată. Bucuria anilor ln care te-am’ crescut şl mlnglicrea ta s-au stins pentru totdeauna. Cit vom trăi sufletele noastre râmln , în­durerate. O ultimă imbrăţlşaro din partea bunicilor dc ta Bez- dcd. (10337-A) ,

0 s intem . încercaţi de cea mat grea lovitură • v ieţii . noastre: moartea prea grabnică şi absur­

dă a fiicei noastre ADELINA TEREC. Nu avem altă consolare declt glndul că In lumea de , a- poi ne vom reintilni cu ea. Ma­ma şi tata. (1G313-A)

0 Sintem descumpăniţi de ple­carea neaşteptată .a nurorii noastre ADELINA TEREC din această lume. Amintirea ei va că­mine ln sufletul nostru ca o lu­mină pînă la capătul vieţii. So­crii Romulus şl Maria. (10343-D)

0 Cu întreaga noastră fiinţă sintem alături de Relu, Corina şl Ştefana, Ia plecarea din viaţă

a celei care a fost ADELINA TEREC. Cu nespusă durere ne despărţim de sora şi cumnata noastră. - Margareta şl Dorin Trlmblţaş. (10313-B)

• Un gind pios şi o veşnică aducere aminte celei care a. fost sora şl cumnata noastră dragă, profesoara ADELINA TEREC.

împărtăşim durerea cumnatului Relu şi a nepoatelor noastre Co­rina şi Ştefana. Mărioara şl M ir­cea Trlmblţaş. (10343-E)

0 Nemingiiaţi, ne luăm ulti­mul rămas bun de la cumnata noastră ADELINA TEREC. Sin­tem cu tot sufletul alături de preaincercatul nostru . frate şi cumnat şi de dragele noastre nepoate, Corina şi Ştefana, Fra­ţii Roral şi Adrian, cumnatele Ileana şi Otilia. (10343-C)

0 Sintem alături de verLşoa- rele noastre ln aceste ceasuri

.grele, care le despart pentru totdeauna de mama lor,

ADELINA TEREC. Mihai, Miha- ela, Marius şl Mlliăiţă. (10343-F)

0 Sincere condoleanţe şi în­treaga noastră compasiune la dispariţia celei care a fost buna noastră vecină ADELINA TEREC. Nu te Vom uita niciodată. Fam. av. Ioan Bojan. (10343-G)

0 Sintem alături de bunul nostru prieten Aurel Terec şi de fiicele Iul Corina şi Ştefana, ln nenorocirea care il Încearcă prin plecarea din viaţă a soţiei şi mamei ADELINA. Oltea şl Tu­dor Cătineanu. (10343-H)

0 Sintem alături de colegul nostru .prof. Nicolae ^Peştean In

fuJgeriătoarea pierdere a socrului. Colectivul Şcolii nr. 28, Cluj. (11231) ‘

O Sintem -alături de voi, Ma­riana şi Alexandra, ln marea du­rere prin care treceţi. L ivia şl Călin Cătlnean. (11272-B)

0 Cu nemărginită tristeţe ne despărţim de iubita noastră : ne- poatA GABRIELA MUREŞAN, ca­re s-a stins In chinuri groaznice Şl singurătate la ' numai 19 ani. Chipul ( lu blind, bunătatea, o- menla şl dragostea ta vor ră- mîne veşnic ln amintirea noas­tră. Fie-ţi ţarina uşoară şi Dum- mnezeu să te aibă în pază. Un­chiul Nelu din Bala Mare şl fa­milia. (10337-B)

» Lacrimi şi flori pe mormin­tul nepreţuitei soţii, mame şl bunici LEONT1NA CRIŞA#J, din Dezmlr, la 4 ani dc Ia deces. So­ţul, Rodica şi L ivia cu familia.(11314)

• Cu profundă durere anun­ţăm trecerea In eternitate a scumpului nostru ginere şl cum­nat ALEXANDRU PURCEL, pe carc moartea nemiloasă I-a smuls dintre noi, la numai 31 de ani. Dumnezeu să-l odihnească In pace. Socrii Ioan şl Maria, cumnatul Nelu, cumnata Călina şi nepoata Ioana. > (11272)

• Sintem alături dc eolega noastră Corina Iu marcă durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Dirigintele şi colectivul clasei a X ll-a dc la Liceul de artă. (11297)

O Cu inimile îndurerate ne luăm rămas btui de la cca care

a fost Iubita noastră colegă ADELINA TEREC. Foştii colegi de la Llccui industrial nr. 6.

0 Sintem alături do colega noastră Cornelia Barta in ma­rea durere pricinuită de moar­tea tatălui drag. Odihnească-şe Ia pace. Colectivul secţie mode- laj „IRIS** S.A. (10349)

• Adine Îndureraţi ne despăr­ţim de iubitul nostru fiu, a că­rui neaşteptat! dispariţie ne-a cutremurat. Am fost şl vom ră­mîne alătui'l de voi, dragă M a- : rlana şi Alexandra. Naşii: fami­liile Cordoş Ioan şi Viorica, Ma- rlş Ioan şi Florica. (11272-A)

« Cu sentimente de compasi­une, sintem alături de colega noastră Lidia Zam lir la trecerea în eternitate a tatălui i r a j . Co­leg ii din corul Filarmonicii de stat. (11274)

0 Mulţumim, din inimă, tutu­ror celor care ’ prin prezenţă, flori, telegrame, telefoane, etc. Şi-au exprimat compasiunea, f i ­ind alături dc noi ln momentele triste .pricinuite de plecarea pre­matură din mijlocul nostru a

scumpei noastre soţii şi mame DOINA FELICIA BARAŞ, a că­rei amintire va rămîne neştear­să tn memoria noastră. Familia Îndurerată. (10265)0 Lacrim i şi flori pe mormin­

tul ADELINEI. Lctiţia , Monica, Vlcu. (1128) 6

0 Sîntem alături de - fam ilia Aurel Terec în momentCSs grele pricinuite de trecerea in n e f i- .

inţă a soţiei şt mamei dragi. ADELINA. Familia Nicolae Dâ- lan. (10353)

• Sintem alături de colegul nostru I. condor Iii marea dure­re la decesul mamei dragi. Co­lectivul Bibliotecii U.M.F. (U308)

0 Sîntem alături de colegul nostru Eugen Rusu in clipele de grea Încercare Ia trecerea Ui nefiinţă a soţiei dragi, condole­anţe fam iliei îndoliate. Colegii de serviciu Staţia de frccvenţ& Cluj. (10381)

0 FamUia anun.-îi cu durere trecerea in nefiinţă după o greş suferinţă a celui care a fost fiu, soţ, tată, frate şl , rudă, vecin bun şi coleg VASILE DAUBNEB. Inmormintarea va avea loc In data de 4 septembrie 1991, ora 15 Ia cimitirul Central. (11108)

t Cu nemărginită durere a- nunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a celui care a fost soţ,

tată, socru şi bunic IOSIF CHIOREAN, 59 ani. II vom păs-, tra ln amintire ţoală viaţa. So­ţia Cornelia, fiica Rodica cu soţul Traian şi fîica Dell, fiica Monica cu soţul Iosif şi fiu l M ir­cea. Inmormintarea are loc in 4 septembrie 1991, orei: 13 la cimitirul Central. (1140) .

§ Cu inimile zdrobite de du­rere anunţăm. încetarea din via­ţă, după o lungă şi grea sufe­rinţă a scumpului nostru soţ şi tată IONEL TAM AŞAN ln vîrstă de 40 ani. Inmormintarea va a- vea loc miercuri, 4 septembrie 1991, ora 14 din capela I a c i­mitirului Mănăştur. tn veci ne- mlngliate soţia Cornelia şl fiice­le Dana şi Camelia. (11396)

9 Cu adîncă durera anunţăm încetarea din viaţă, dup® o scurtă şt, grea suferinţă a fiicei,

nepoatei şi verişoarei MUREŞAN GABRIELA. înhuma­rea are loc ăzl, marţi 3. septem­brie 1991 din capela cimitirului Mănăştur, ora 15. Familia. (11393)

0 P ios omagiu iubitului meu s o ţ B ITAY NICOLAE, la împlinirea u n u i an de la deces. Soţia Maria. .(11259)

0 O rugăciune, o floare şi o la.— -; crimă fierbinte pe mormintul d ra ­gului nostru soţ ş] tată, G B IG O U e» M ALINAŞ, la 4 am de la d ecşs . Familia şl sora Ileana şl Victoria. , (10366) J

0 Colectivu l, Academiei de a r t e ’ vizuale „ I. Andreescu" este a l i t u r x de domnul lector universitar A u r e l Terec ln marea durere cauzată d a decesul soţiei. Exprimăm În tr e a g a 1 compasiune familiei Îndoliate. (10373).

CO IEGIU I DE REDACŢIE

Ilie Câlian (redactat ?ef). Dan Rebreanu (re* dactoi je» adjunct), Vaier Chioreanu (redactor $el adjunct), Traian Bara (secretai general de redacţie), Ion Rus, Maria Sângeonan, Radu Vida,

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11-10-32 (redactor şef); 11*75 07 (redactor şei adjunct şi secretariatul de redacţie); 11.74-18 (secţia culturală); 11-73*07 (sec­ţia probleme social-economice): 11-74*90 (sectio probleme cetăţeneşti); 11-73*04 (ad- ministraţio tiarului)- Mica publicitate se primeşte zilnic Intre orele 9-16, numai la admi­nistraţie, str. Napoca nr, 16 (la parter), Slmb&ta şi duminica închis.

T lrU j26.544