CURSUL 2

Ce facem ca un transplant renal sa fie posibil?-potrivim grupele sanguine-screening viral (al donatorului si receptorului)-tiparea alelelor HLA - de rutina: A, B, DRB1 -mai nou: ? -potrivirea trebuie sa fie minim 50%-anticorpii citotoxici-testul cross match: pune in reactie serul primitorului cu limfocitele donatorului(separate din splina) -trebuie sa fie negativ(sa nu existe Ac anti HLA in serul primitoruli) -Ac antiHLA pot apare cand avem o gazda imunizata

Indicatii transplant hepatic-ciroza alcoolica-hepatita virala-ciroza biliara primitiva-cancer hepatocelular-hepatite autoimuneIndicatii copil:-atrezia biliara-b Wilson-fibroza chistica-hepatite virale

Contraindicatii transplant hepatic-infectii bacteriene -malignitate in afara ficatului-abuz alcool, medicamente-boala cardiopulmonara avansata-varsta >65 ani-tromboza vaselor-infectie HIV-insuf renala

Ce facem pt un transplant hepatic?-potrivire grup sanguin-screening viral-biopsie pt steatoza-tipizarea HLA: numai cu scop informativ; doar HLA A, B, DRB1-anticorpi citotoxici-test crossmatch: chiar daca e pozitiv nu constituie o contraindicatie, ficatul e ft imunotolerant-markeri tumorali donator

Indicatii pt transplant cardiac

-infectii streptococice in copilarie netratate -> -cardiomiopatie dilatativa-malformatii (copii)

Ce facem pt transplant cardiac?-potrivire grup sanguin-teste de coagulare-screening viral-hla-ex imagistica-cross match – nu este contraindicatie

Transplantul medular-Potrivire alelica HLA de 100% Ce grad de rezolutie o sa avem pt metodele de lucru ale HLA in transplantul medular?-numai grade de rezolutie inalta

Caracteristicile complexului MHC-ft polimorf-se transmite cateodata dupa legile lui Mendel, altadata nu-ambiguitati alelice

Ce tip de rejet avem in transplantul medular?-de grefa contra gazda, pt ca grefa celulara de la un donator imunocompetent sunt mult mai imunogene decat gazda cu o boala maligna hematopoietica

Indicatii pt transplantul medular-malignitati hematologice (in Ro)-neuroblastom, cancer ovarian, boli autoimune, amiloidoza

LP (lpul s-a facut cu o alta tipa, nu prea stia ea sa explice, am incercat sa le schematizez cat am putut)

Genotiparea - 3 metodeSSO (sequence specific oligonucleotides)SSP (------------------------ primers)SBT (sequence based tehnique)

SSO-se face o amplificare a genei respective-evidentierea acestei amplificarii se face prin hibridizare cu oligonucleotide specifice-aceste oligonucleotide specifice pot fi mobilizate pe stripuri-vin cu ADNul pe care l-am amplificat si il pun in contact cu aceste stripuri -> daca ADNul isi gaseste o secventa de oligonucleotid complementara pe aceste stripuri ea se va lega acolo -> rezulta o reactie de culoare; se interpreteaza cu sabloane

- o alta varianta a acestei metode SSO este luminence-ul : oligonucleotidele sunt fixate pe niste microsfere; aceste microsfere se pun in contact cu ADNul; microsferele si ADNul sunt marcate cu niste cloroformi; intr-un instrument se absorb aceste microsfere si un laser detecteaza daca ai activitate pe microsferele respective-metoda SSO ne permite o tipizare HLA de rezolutie joasa (adica determinam doar grupul din care face parte alela respectiva)-este o metoda care dureaza ft mult, insa iti permite sa lucrezi multe probe o data

SSP-se face cu primeri cu secventa specifica-se amplifica de a inceput cu acesti primeri; reactia se desfasoara intr-o placuta cu godeuri; in fiecare godeu se afla primeri diferiti-evidentierea amplificarii se face prin electroforeza in gel de agaroza-metoda SSP ne permite o tipizare de rezolutie mai inalta (putem spune exact si grupul si care alela din grupul respectiv este)

SBT-sunt 2 etape de amplificare: 1.amplificam gena care ne intereseaza 2.utilizand primeri specifici separat forward si reversed; in amestecul de amplificare pe langa nucleotidele normale avem si dideoxinucleotide (daca vine un dideoxinucleotid si se leaga, de la el incolo nu se mai poate face amplificarea pt ca nu mai are grupare hidroxil ca sa se mai lege in continuare un alt nucleotid); in final o sa avem amestecuri de fragmente de AND; fiecare dideoxinucleotid este marcat cu un cloroform diferit; evidentierea acelor fragmente se face prin electroforeza capilara-metoda SBT permite o tipizare de rezolutie inalta

-metoda se alege in functie de transplant-pt transplantul renal este suficienta o tipizare de rezolutie joasa (se face pt locusurile A,B,DRB1)-pt transplantul medular trebuie o tipizare de rezolutie inalta, compatibilitate de 100%

Anticorpii citotoxici-sunt Ac anti HLA-ei pot fi dobanditi prin imunizare (sarcina, transplant, transfuzii)-este important sa determinam Ac citotoxici ca sa nu apara rejet-daca avem un potential primitor care are Ac citotox trebuie facuta identificarea lor, sa vedem fata de ce Ag sunt pozitivi; este important ca aceste Ag sa nu se regaseasca pe organul donatorului

Testul cross match-se pune in contact serul primitorului cu Ag HLA ale donatorului(limfocitele sunt cea mai la indemana sursa de aceste Ag); daca este donator cadavru se face extractie de imfocite din splina; daca donatorul este in viata limf se extrag din sangele periferic