Importanta Produselor Agricole

8/13/2019 Importanta Produselor Agricole

1/13

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA

SI A MEDIULUI

IMPORTANTA AGRO-ECONOMICA APRODUCTIEI AGRICOLE


2/13

Planul referatului

2


3/13

1.Agricultura

Obiectivul fundamental al agriculturii, ca ramura importanta a economiei

nationale in noile conditii determinate de integrarea in structurile europene, il constituie

stoparea declinului, redresarea treptata si asigurarea conditiilor pentru relansarea

producatorilor agricoli, in concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care

dispune Romania, pentru asigurarea securitatii alimentatiei populatiei si crearea de

disponibilitati pentru export.

Cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricolevegetale i animale este

posibila doar prin valorificarea potentialului productiv national si promovarea unor

sisteme de agricultura ecologica, stimulandu-se cresterea performantelor producatorilor

agricoli si a competitivitatii produselor agroalimentare romanesti pe piata interna si

internationala. Aceast crestere poate fi influentata si de exploatarea constructiilor

destinate producerii de legume si a celor destinate cazarii animalelor la standardele tarilor

dezvoltate.

In conditiile progresului ethnic si al tendintei de globalizare si informatizare aeconomiei, productiei si concurentei, singura sansa de depasire a greutatilor si lipsurilor

perioadei de tranzitie o constituie performanta, in ceea ce priveste nivelul si calitatea

productiei, care singure sunt in masura sa asigure un nivel de venituri superior.

Agricultura, prin productia vegetala, beneficiaza de o sursa de energie gratuita

(Soarele), care, daca stim sa o protejam si cu alte masuri, permite realizares de productii

performante.

Prin fotosinteza energia solara este transformata in energie chimica (diferite forme

de materie organica), care constituie baza existentei animalelor (nutritie).

Agricultura romaneasca nu a prosperat pentru ca nu a exstat o convingere reala,

statornica, potrivit careia nu poate deveni rentabilla daca nu se bazeaza pe principiul

transformarii intregii productii de cereale in produse animale destinate vanzarii. Romania

trebuie sa vandal numai produse animale, care inglobeaza valoarea adaugata, aducatoare

de profit. Aceasta atitudine a fost transmisa de marii patrioti si oameni de stiinta, care au

miliat cu consecventa pentru zootehnicizarea agriculturii.

Graul, carnea, oul, laptele etc. au aceeasi alcatuire, indifferent de locul de

obtinere, spre deosebire de produsele industriale, unde calitatea si performantele sunt

mult diferite in raport cu locul de productie si tehnologia folosita.

Productia agricola, spre deosebire de activitaea industriala,se realizeaza, in cea

mai mare parte, sub cerul liber, fiind influentata puternic de regimul climatic, de rigorile

acestuia, de bioritmurile organismelor vegetale si animale.

Principalii factori care conduc la imbunatatirea performantelor in agricultura sunt:informatia tehnica, stiintifica, economica si informatizarea; managementul; tehnologia

procesului de productie(imbinarea ansamblului de masuri care sa permita realizarea de

productii mari si de calitate la un cost redus); finantarea; activitatea de productie si de

valorificare a ei.

3


4/13

2.Importanta economica a prou!elor "e#etale

Existenta si starea de sanatate a unei populatii este conditionata n cea mai maremasura de o alimentatie echilibrata pe tot parcursul ciclului ei biologic, de la nastere pnala moarte. Dezechilibrul alimentar, cu lipsa unor principii nutritive, duce ladisalimentatie, la aparitia unor boli degenerative si la reducerea vrstei medii de viata laoameni. Mai periculoasa este nsa subalimentatia si foametea, care afecteaza circa !"din populatia globului. #n unele tari $%ranta, &ermania, '.(.).* media de viata este +-+, n /aponia chiar 01 de ani la femei, iar n altele $'omalia, Mauritania, ongo* este de2!-3! de ani.

#n alimentatia contemporana rolul productiei vegetale este hotartor, att prinstructura culturilor, ct si prin aplicarea unor tehnologii corespunzatoare. onservarea siameliorarea terenurilor agricole, introducerea irigatiei si soiurilor performante,modificarea distributiei produselor, schimbarea sau modernizarea structurilor sociale suntcteva repere pe care rganizatia Mondiala a 'anatatii $M'* le propune pentrumbunatatirea starii de nutritie n zonele populate sarace.

4rodusele vegetale obtinute de la culturile agricole au n componenta lor ctevacomponente de baza, cunoscute sub numele de factori nutritivi, cum ar fi5 proteinele,lipidele, glucidele, sarurile minerale si vitaminele .

Proteinele sunt indispensabile vietii, datorita functiilor complexe pe care le au norganismul omenesc. #n leguminoase $soia, mazare* si cereale $gru, orez* suntconcentrate proteine cu o valoare biologica partial completa, cu toti aminoacizii esentialiprezenti, dar nu n proportii optime.

Lipiele $grasimile* vegetale, sunt bogate n acizi grasi nesaturati, si sunt lichide6

le gasim n boabele de porumb, floarea soarelui, si soia.Gluciele sunt hidratii de carbon, fiind o sursa importanta de energie pentru

organism si contribuie la metabolizarea lipidelor si a proteinelor. 4lantele agricole continglucide ca5 amidonul in cereale si cartof, celuloza si hemiceluloza in boabele de cereale.

Elementele mineraleparticipa la structura celulelor si intra n componenta unorenzime, vitamine si hormoni. Ele pot fi inventariate astfel5 calciul si fosforul n cerealeleneco7ite6 magneziul in cartof si fasole6 fierul in fasole, mazare, cereale6 florul in faina degrau.

$itaminele au functii esentiale in organism, iar in cantitati infime se gasesc 5vitamina E $tocoferolul*, in germenii de cereale, vitamina 8 $titochinona*, in cereale,vitamina 9 $tiamina*, in fasole, mazare, invelisul de cereale, vitamina $acidul ascorbic*

in cartofi.


5/13

2.1 Cerealele

2.1.1 Importanta economica a cerealelor

erealele sunt plante de camp cultivate pentru boabe. Ele reprezinta pe glob osursa de baza in hrana populatiei si a animalelor, fiind raspandite pe o suprafata deaproximativ +1 mil ha ceea ce reprezinta !1" din terennurile arabile ale planeteinoastre.

ele mai raspandite cereale in lume sunt5 graul, porumbul, orzul, sorgul, secara siovazul.

ultura graului prezinta o importanta deosebita, definita prin urmatoarele5 boabele sunt valoroase prin continutul lor in substante hranitoare si prin variatele

forme in care se pot folosi. contin substante minerale si vitaminele 9,E,44, necesare organismului, uman in

cantitati bine proportionate. ompozitia chimica a boabelor de grau este destul dediferita de la un soi la altul, aceasta fiind influentata si de conditiile de clima sisol. De exemplu, proteinele pot varia intre +" si 22".

transformate in faina se folosesc la fabricarea painii, aliment consumat de peste7umatate din populatia globului6 faina se mai foloseste la fabricarea pastelorfainoase si altor produse de panificatie.

boabele de grau se folosesc in industrie la fabricarea amidonului, dextrinei,glucozei. :aratele obtinute la macinarea graului reprezinta un nutret concentratefoarte valoros, bogat in proteine, grasimi, saruri minerale.

ultura graului are un grad ridicat de mecanizabilitate, ceea ce permite obtinereade productii ieftine. &raul constituie si o foarte buna premergatoare pentru obitnereaculturilor, intrucat se recolteaza devreme $la inceputul lunii iulie* si lasa suficient timpsolului sa-si reface fertilitatea.

Prin ponderea pe care o detine in structura suprafetelor cultivate, ca si a

influentelor pe care le are in raport cu alte ramuri agricole sau economice, porumbul

pentru boabe este cultura de baza a agriculturii romanesti.

Caracterul intensive al acestei culture indica si gradul de intensificare aagriculturii romanesti in general.

Productia de porumb boabe are rol hotarator in dezvoltarea si modernizarea

zootehniei, mai ales a ramurilor producatoare de carne.

Compozitia chimica a boabelor de porumb apartinand mai multor hibrizi din

diferite parti ale lumii variaza intre urmatoarele limite, I ceea ce priveste continutul in

elemente nutritive: proteina 9,07-13,64%, amidon 60-70%, grasimi 4,05-5,51%.

!


6/13

Boabele se folosesc in furajarea animalelor, ca furaj concentrat foarte valoros.

Sunt folosite si in hrana omului sub forma de mamaliga, turta, porumb fiert sau copt,

fulgi de porumb, floricele.

4orumbul siloz sau masa verde se foloseste in fura7area animalelor . 4orumbulpentru siloz se recolteaza in faza de lapte ceara a boabelor si se insilozeaza prin tasare,

asigurand conservarea lui pentru o perioada indelungata. 4orumbul masa verde serecolteaza in diferite faze de vegetatie si este folosit in fura7area animalelor, imediat duparecoltare, in stare proaspat

;mportanta culturii porumbului mai consta si din urmatoarele5 da productii ridicate si sigure6 reprezinta o buna premergatoare pentru foarte multe culturi si lasa terenul curat de

buruieni6 necesita o cantitate mica de samanta la semant, iar loturile semincere dau

productii ridicate6 nu se scutura la recoltare6 se pot obtine productii ridicate si in cultura succesiva pe terenurile irigate6 valorifica foarte bine ingrasamintele aplicate in doze foarte mari.


7/13

)ceasta structura este nefavorabila, intrucat productiile medii pentru cerealelepaioase sunt destul de reduse si oscilante de la un an la altul. 4roductia medie a fost de3.!1 >g?ha la grau si secara, comparativ cu potentialul mediu pe tara de !.!11-+.111>g?ha, iar la cultura de porumb productia medie a fost de 333 >g?ha comparativ cu un

potential de 0.111 >g?ha porumb boabe. ;n 2111, anul cel mai nefavorabil sub aspect climatic pentru aceste culturi,productia de grau si secara s-a situat la 2,+3" din productia anului 211 pentru aceastacultura.

onditiile naturale constituie factorul dominant care determina inca nivelulacestor productii.

4rin aplicarea tehnologiilor moderne, inclusiv a irigatiilor in zonele de campie,cand seceta persista, aceste limite ale productiei pot fi depasite.

0

2000

4000

6000

8000

10000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

grau

%i# &.' Prouctia e #rau

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

porum pentru

boabe

%i# &.' Prouctia e porum(

2.2 Pru!ele )orticole*fructele !i le#umele+

2.2.& Importan,a alimentar a prou!elor )orticole

ulturile hortiviticole au o deosebit@ nsemn@tate pentru populaAie Bi economie,datorit@ produselor de calitate ce se obAin, ele fiind solicitate de c@tre consumatori Bi industrie

+


8/13

ntr-un sortiment mult mai larg, comparativ cu celelalte produse de origin@ vegetal@ Bianimal@. )stfel, dac@ din culturile cerealiere Bi tehnice se produc 1-2 sortimente de baz@,valorificate constant pe piaA@, din culturile hortiviticole se obAin produse proaspete din 3!sortimente de legume, 2! de fructe Bi de struguri, la care se adaug@ produsele rezultate dinvinificaAie Bi alte zeci din industrializarea legumelor Bi fructelor.

ulturile hortiviticole, prin produsele lor, aduc un aport esenAial n alimentaAiaraAional@ a populaAiei, att datorit@ conAinutului n substanAe nutritive Bi energetice, dar n moddeosebit prin influenAa favorabil@ pe care o au asupra funcAiunilor organismului omenesc.onAinutul bogat n aminoacizi, s@ruri minerale, acizi organici, vitamine Bi substanAearomatice, confer@ produselor hortiviticole funcAii terapeutice, energetice Bi nutritive.

#n alimentaAia ecologic@, cu produse s@n@toase, curate Bi nepoluate, legumele Bifructele 7oac@ un rol esenAial Bi sunt recomandate n fiecare zi cu un consum de 2 - ! porAii.;ndustria alimentar@ promoveaz@ produse cu un conAinut ridicat n principii nutritive Biterapeutice, ct mai gustoase. alimentaAie s@n@toas@ are ca fundament cerealele Bi produselehorticole.

'-a calculat c@ o persoan@ trebuie s@ consume pe an cca. !3 >g legume $tomate C >g, varz@ C 31 >g, ceap@ C 21 >g, ardei C ! >g, vinete C ! >g, r@d@cinoase C ! >g,

maz@re Bi fasole C ! >g, verdeAuri C ! >g, alte legume C ! >g Bi !1 >g cartofi. 4ornind de laacest considerent, pentru o familie de persoane este necesar un fond de 2 >g legume Bi211 >g cartofi pe an. )ceast@ cantitate poate fi asigurat@ din gr@dina proprie de pe o suprafaA@de 31 mp, la care se adaug@ culturile succesive Bi intercalate.

2.2.2 Importan,a economica a prou!elor )orticole

:rebuie menAionat c@ pomii Bi viAa de vie pot valorifica n mod superior terenurile npant@, improprii altor culturi, ceea ce determin@ atragerea acestor suprafeAe n circuituleconomic al agriculturii. Din datele statistice se poate constata c@ peste !1" din plantaAiileviticole sunt amplasate pe terenuri n pant@, asigurnd o folosire intensiv@ Bi raAional@ a

acestora.ulturile horticole se caracterizeaz@ printr-un nivel ridicat de intensificare a

producAiei. )stfel, un hectar de legume cultivate n sere realizeaz@ o producAie medie de 1tone, faA@ de numai 21 tone la legumele cultivate n cmp descoperit. caracteristic@ aprocesului de producAie n horticultur@ este volumul de cheltuieli Bi consumul de munc@ vierelativ ridicat.

EBalonarea producAiei n tot timpul anului Bi folosirea mai uniform@ a forAei de munc@sunt elemente care contribuie la accelerarea rolului horticulturii n economie. ulturilehortiviticole dau posibilitatea s@ se asigure aprovizionarea ritmic@ a populaAiei cu produseproaspete Bi conservate n toate sezoanele, indiferent de condiAiile climatice. Merit@ de relevatfaptul c@ practicarea legumiculturii permite folosirea 7udicioas@ a forAei de munc@ n tot

timpul anului, n cmp Bi sere.ulturile horticole, datorit@ num@rului mare de specii Bi soiuri, cu perioade scurte,medii Bi lungi de vegetaAie, asigur@ stabilitatea ecosistemului Bi a terenului cultivat, lprote7eaz@ de eroziune Bi alunecare, mai ales n zona colinar@.

:erenurile degradate de industrie, prin exploat@rile de suprafaA@ sau prin haldele cuzgur@, se cultiv@ cu plante pomicole, cum ar fi m@rul, p@rul, prunul, cu bune rezultate

4lantele floricole Bi dendrologice sunt folosite n amena7area suprafeAelor verzi nmediul urban Bi rural, avand rol decorativ Bi estetic deosebit pentru locuitori.

0


9/13

'ectorul horticol asigur@ industria alimentar@ cu cantit@Ai mari de materie prim@, careeste prelucrat@ n stare semiconservat@ Bi conservat@. 'unt cunoscute, de asemenea,posibilit@Aile mari pe care le are Aara noastr@ pentru a exporta produse de calitate superioar@,apreciate pe piaAa european@.

'e apreciaz@, de asemenea, funcAia social-economic@ a horticulturii. De exemplu,viticultura Bi pomicultura asigur@ existenAa a circa !1-!11 mii de familii, cu peste ,!milioane membri. ;n zonele pomicole Bi viticole, veniturile locuitorilor sunt asigurate nproporAie de peste 01" din exploatarea plantaAiilor.. egumicultura este o ocupaAie a zeci demii de cultivatori din raza oraBelor Bi marilor centre industriale. anul 2003 cu 909,6 mii tone;

2002 a fost un an nefavorabil pentru toate culturile, productia totala reprezentand doar

45,6% din productia anului 2003 (cea mai mare cantitate de fructe recoltata din perioada

2000-2005).

3. Importanta economica a cresterii animalelor

Crestera animalelor are rol important in viata economica a omenirii deoarece-i

furnizeaza produsele alimentare indispensabile hranirii.

Imbinandu-se cu productia vegetala, cresterea animalelor contribuie la

dezvoltarea intregului sector al agriculturii, la marirea productivitatii muncii si a

eficientei economice, avand contributie atat directa, cat si indirecta la dezvoltarea

=


10/13

economiei agriculturii. Direct, contribuie la realizarea alimentelor cu valoare biologica

ridicata(lapte, carne, oua etc).

Ponderea de participare in alimentatie a acestor produse difera de la o tara la alta,

in Romania aceasta fiind de: 42% lapte si produse din lapte, 40% carne si produse din

carne, 10% oua, 8% proteine din peste.

Din calculele nutritionistilor, necesarul annual pe locuitor de produse animaliereeste5 arne total 3,! >g, din care5

. taurine si preparate 2"2. ovine 0"3. porcine si preparate ". pasare 2!"!. alte surse 2"

lapte si produse din lapte 21 >g oua 201 buc peste si produse din peste =,2 >g 4rodusele $lana,piei, pielicele, blanuri etc. constituie materia prima pentru

industria usoara, confectii de imbracaminte si incaltaminte* si subprodusele $sange, oase,intestine, par, glande cu secretie interna* rezultate dupa sacrificarea animalului sevalorifica.

De exemplu, sangele se foloseste in industria medicamentelor sau preparareafainii de sange6 din oase se prepara faina de oase, cleiul, uleiul industrial6 parul pentruperii etc.6intestinele ca membrane in industria carnii etc.

Deoarece animalele furnizeaza o parte din energia mecanica necesara executariiunor lucrari agricole $mai ales in gospodariile taranesti* ele 7oaca un rol important chiardaca mi7loacele mecanizate de lucru s-au dezvoltat si diversificat.

;ndirect, cresterea animalelor determina marirea randamentului economic inagricultura, valorificand produsele vegetale $in conceptia agriculturii ecologice*, ce nupot fi folosite direct de om $+!"*, ca5 paiele, pleava, cocenii de porumb, vre7iileguminoaselor etc.urte, borhoturi, taitei de sfecla, sroturi

)nimalele, prin ingrasamintele naturale pe acre le produc, contribuie la ridicareafertilitatii solului, deci la sporirea productiei vegetale cu cheltuieli minime.

Efectele sociale ale cresterii animalelor culmineaza cu asigurarea rationala a forteide munca rurale, contribuind la combaterea soma7ului prin atragerea acestei surse de fortade munca in dezvoltarea fermelor familiale si asociative.

'i nu in ultimul rand, productia si produsele zootehnice sunt surse de export.

.& Anali/a #rafica

;n figurile .-.3 sunt prezentate efectivele de animale din


11/13

ciclul natural, fara controlul valorii biologice a reproducatorilor. alta cauza a cresteriitreptate a numarului de animale detinute in proprietatile private o reprezinta lichidareamai multor crescatorii de animale datorate atat unui nivel scazut al relatiilor dintrecrescatorii de animale si societatile de prelucrare in industria alimentara, ceea ce a avutconsecinte negative pentru performantele lor de productie, cat si cresterii unui numar

redus de animale in fiecare gospodarie familiala pentru detinerea produselor necesareconsumului propriu.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2000

2001

2002

2003

2004

2005

total

proprietate

privata

0

100

200

300

400

500

600

2000

2001

2002

2003

2004

2005

total

proprietat

e privata

a+ (+

%i# &.& efecti"e porcine *a+0 in care !croafe e pra!ila *(+- mii capete

:ot in aceasta perioada s-a remarcat o crestere a efectivelor de bovine pana in2113 ca apoi sa scada continuu $acestea fiind mai mici n 211! cu cca.,3" fata de 2113*.

780

800

820

840

860

880

900

920

2000

2001

2002

2003

2004

2005

total

proprietate

privata

1680

1700

1720

1740

1760

1780

1800

1820

2000

2001

2002

2003

2004

2005

total

proprietat

e privata

a+ (+

%i#&.2 Efecti"e (o"ine*a+0 in care "aci0(i"olite01unici *(+- mii capete

#n ceea ce priveBte num@rul de familii de albine,dup@ o continu@ reducere pn@ nanii ===-2111, num@rul acestora a nceput s@ creasc@, dep@Bind n ultimul an cu 3,03"num@rul de familii din 2111.


12/13

0

200

400

600

800

1000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

total

proprietate

privata

%i# &. Efecti"e al(ine mii familii

resteri se inregistreaza si la efectivele de pasari $in 211! cresterea fiindde 23,!" faA@ de efectivele din 2111*.

0

20000

40000

60000

80000

100000

2000 2002 2004

total

proprietat

e privata

%i# &.3 Efecti"e pa!ari

;n cazul efectivelor de cabaline se remarca o crestere pana in anul 2113, apoi oscadere cu +," in 211! fata de 2113. )ceasta scadere este datorata, pe de o parte,faptului ca exploatatiile agricole individuale au in proprietate mai multe masini siechipamente agricole, iar pe de alta parte de cresterea preturilor la fura7e determinata deseceta prelungita in anii 2111-2113.

780

800820

840

860

880

900

920

2000 2002 2004

total

proprietat

e privata

%i# &.4 Efecti"e ca(aline

2


13/13

3 Conclu/ie

;n lucrarea de fata s-a incercat dezbaterea catorva probleme ma7ore ale agriculturii dintr-operspectiva unitara. ;n literatura de specialitate agricola si in practica curenta intalnim idei siopinii contradictorii asupra caracterului ecologic al agriculturii. ea conventionala se supune oare

legilor ecologice, asa cum rezulta din toate lucrarile stiintifice si manualele universitare clasiceF'au dam crezare acelor specialisti care sustin numai agricultura GecologicaH, GbiologicaH sauGorganicaHF 4roblema este complexa Bi merita sa fie discutata si chiar rezolvata in parte, cel putindin punct de vedere strict stiintific.

4. 5i(lio#rafie

. IJootehnie comparataH,Conf.univ.dr.Mariana BRAN62. I)grofitotehnie comparataH,Lect.univ.dr. Marcela STEFAN63. I)grofitotehnie-cerealeH,Prof.univ.dr.Mariana BRAN6. I4rocesarea produselor agricoleH,Lect.univ.dr.Dan BOBOC6!. I'isteme horticole comparateH,Prof.univ.ing. Bujor MANESC Doctor docent in

!tiinte Conf.univ.dr. ing. Marcela STEFAN6

. IEcotehnica exploatatiei vegetaleH, Conf.univ.dr.Mariana BRAN"+. #Te$nologii agricole%& Prof.univ.ing. Bujor MANESC Doctor docent in !tiinteConf.univ.dr. ing. Marcela STEFAN6

0. )nuarul statistic 211.

3

Importanta Produselor Agricole

Documents

Transcript of Importanta Produselor Agricole