Importanţa monitorizării stabilităţii malurilor lacurilor de acumulare pentru a preveni eventuale alunecări şi efectele lor negative asupra sigranţei barajelor este subliniată in lucrarea [6]. În lucrare sunt descries doua exemple de instabilităţi de maluri ale unor lacuri de acumulare din România inculzâand soluţiile inginereşti de intervenţie si prevenire a evoluţiilor negative ale instabilităţilor.

Acumulara Săcele este creată de un baraj de pământ cu nucleu de argilă cu înălţimea maximă de 48 m (fig.15). Fenomenul de instabilitate a unei zone de la malul drept al acumulării din vecinătatea turnului de priză a fost detectată încă din fazele iniţiale ale umplerii lacului (fig.16). Analizele de stabilitate s-au concentrat pe evaluarea eficacităţii unor măsuri constructive de presiune, a alunecării (fig. 17). În final măsurile constructive de stabilire a zonei au constat din : descărcarea versantului prin lucrări de taluzare , realizarea unor galerii de drenaj, prevenirea infiltraţiilor din precipitaţii prin versant printr-un sistem de interceptare, colectare si evacuare a apei din precipitaţii. Soluţia cu ancore puternic pretesionate a fost abandonată , fiindcă efectele ei asupra stabilitaţii erau reduse din cauza unghiului de frecare foarte mic în lungul conturului de alunecare.

Două baze de date asupra mecanismelor de eroziune internă la baraj, diguri si fundatiile lor dezvoltate între 2006-2012, in cadrul unui proiect naţional de cercetare (ERINOH) sunt descrise în lucrare [23]. Cele două etape diferă prin criteriile de selecţie. Baza de date a incidentelor cuprinde cât mai multe cazuri posibile în timp ce in baza de date validate se selecteză numai cazurile suficient de bine documentate care pot fi folosite pentru validarea metodelor numerice.

Bază de date a incidentelor listează incidente accidente şi ruperi produse prin eroziuni internă sau externă ( canale hidroelectrice sau de nevigaţie, în diguri, râuri penru protecţie împotriva inundaţiilor). Baza de date a (în accepţiunea autorilor un “ accident care necesită lucrări de reparaţie) incidentelor conţine în August 2011 174 de cazuri istorice de incidente, cele mai multe din Franţa dar şi incidente la baraje din alte ţări. Pe tipuri de structuri numărul de incindete cuprins in bata de date se prezintă astfel:Baraje 41 cazuriDiguri pentru navigaţie si canale hidroelectrice 45 cazuriDiguri pentru protecţie impotriva inundaţiilor 120 cazuri

Baze de date validate la aceeaşi data conţinea 16 cazuri test dintre care 13 cazuri de cedare prin deversare peste coronament şi 3 cazuri de cedare prin infiltraţii concentrate.

Bayele de date sunt utile pentru creşterea siguranţei . Ruperile obesrvate au fost provocate de eroziuni prin infiltraţii concentrate sau eroziuni regressive. Cele mai multe incidente cauzate de eroziuni interne se produc in fundaţii unde filtrele nu sunt întotdeauna eficace. Drenaje inefective sau scurgeri importante prin terenuri cu pământuri grosiere au fost cauza a peste 80% din defecţiunile inregistrate la digurile de pe fluvial Rhone.

Teste la scara 1:1 pentru diguri au confirmat ca viteza Darcy critcă oentru iniţierea eroziunii de contact este de 2cm/s. Post analize ale cedării umpluturilor cauzate de infiltraţii concentrate au condus la determinarea eforturilor de forfecare critice şi a coeficienţilor de eroziune la rupere .Coeficientul de eroziune este esenţial în determinarea duratei in timp în care se produce ruperea : minute, ore sau zile. (fig. 19).

În figura 19 se prezinta două scheme de modele fizice de experimentare la scara de 1:1, mecanismele de producere a eroziunii interne în digurile de râul Rhone.

În lucrarea [38] pe baza prelucrării statice a unor cazuri istorice de ruperi de baraje din China se determină parametrii caracteristici în producerea breşelor în barajele din umpluturi. Autorii subliniaza ca hidrograful defluent este puternic influenţat de evoluţia breşei prin barajele din umpluturi …….. factori asociaţi cu mecanismele de rupere a barajelor şiadâncimea breşei şi formarea ei în timp real ca şi vârful viiturii deversate în aval prin breşă au fost evaluaţi static pe baza unor cazrui istorice de rupere a unor baraje din umpluturi din China. În lucrare se propun relaţii matematice pentru predicţia parametrilor breşei şi a vârfului debitului defluent. Rezultatele sunt comparate cu alte studii similare din străinătate şi se ajunge la concluzia ca ele sunt în general similare în prvinţa, legilor statistice şi a graficelor associate.

După fondarea Chinei moderne, pe teritoriul Chinei s-au produs circa 3500 de breşe in barajele de umpluturi. Infomaţii, atunci când ele au fost păstrate privind istoria acestor breşe sunt folosite pentru prima dată în cadrul acestui studiu.