Imperiul de Mijloc(2060-1786)

Istoricii considera, de comun acord, ca Imperiul de Mijloc a inceput atunci cand Mentuhotep al II-lea, reprezentant al unei dinastii de nomarhi din Theba, a reusit sa desavarseasca unificarea Egiptului, care se divizase in mici principate in decursul Primei Perioade Intermediare. Aceasta perioada este numita si primul regat theban. In schimb, nu exista un consens absolut in privinta datei la care acesta a luat sfarsit, dar cucerirea Memphisului de catre hicsosi poate fi considerata,in mod rezonabil, ca marcand incheierea sa si inceputul celei de-a Doua Perioade Intermediare,cu atat mai mult, cu cat a produs o ruptura in stilul monumental.

Dinastia a XI-a

Mentuhotep al II-lea facea parte din dinastia a XI-a, dar primii principi din aceasta dinastie, cunoscuti sub numele de regii Antef, au domnit intr-un Egipt ce nu era inca unificat, deci nu ar fi justificat sa fie considerati ca apartinand Imperiului de Mijloc.

Egiptul iese dintr-o lunga epoca de tulburari si de razboaie civile si asteapta reintaurarea ordiniei.Dinastia a XII-a care inlocuieste pe cea de-a XI-a dinastie in 1991, indeplineste aceasta opera de lunga durata si conduce regatul la apogeul puterii si prosperitatii.Faraonii cu numele de Amenemhat si Sesostris, care isi trec puterea din mana in mana, parasesc Theba si fixeaza resedinta lor la El-Lisht, intre Memhis si Fayum, de unde pot mai usor sa guverneze intreaga tara. A fost o vreme mai putin pasnica decat Imperiul Vechi.Comparata cu politica externa a Imperiului Vechi, cea de acum si-a schimbat dimensiunile.In sud, valea Nubiei de Jos a fost pur si simplu integrata in teritoriul egiptean.In nord,pentru a se apara de beduinii, care navalisera in Delta, la sfarsitul Imperiului Vechi, egiptenii au realizat linii de fortificatii in dreptul peninsulei Sinai si au inteprins numeroase expeditii militare in aceasta regiune in care statul exploata curent zacamintele de arama si de turcoaze. Nu numai ca traditionalele relatii cu Byblos-ul au fost intensificate pana la egiptenizarea printilor locali, dar lumea siriano-palestiniana,incetand sa mai aiba rolul unui flecustet exotic, a inceput sa dialogheze cu civilizatia egipteana, chiar si numai daca luam in considerare afluxul masiv de imigranti asiatici, incepand cu dinastia a XII-a; expansiunea egipteana in Asia, din timpul Imperiului Nou, are radacinile in Imperiul de Mijloc.In sfarsit, Egiptul se deschide larg catre lumea mediteraneana(Cipru, Marea Egee. Pe plan intern, dinastia a XII-a se straduieste sa restaureze prestigiul monarhiei si autoritatea sa. Administratia este reorganizata, cadastrul revizuit, se executa mari lucrari.O planificare riguroasa a permis explotarea avantajoasa a oazei Fayum, acoperita odinioara de hatisuri si destinata numai bucuriei pescuitului si a vanatorii-acesta este titlul unei opere literare din Imperiul de Mijloc. In timpul Imperiului de Mijloc are loc, de asemenea, o remodelare a corpului social.Faraonul, desi considerat in continuare fiu al soarelui si intrupare a lui Horus, a dobandit si statut de legiuitor; insa legea, desi este, fara indoiala, o emanatie a puterii regale, o data stabilita ajunge sa fie mai presus de vrerea monarhului.Curtenii care il inconjurau nu mai erau reprezentati de rudele regelui, ci de dregatori care proveneau din diferite locuri din tara.Nomarhii continuau sa-si aiba resedintele in noma lor si regele recunostea dreptul lor ereditar, dar ei erau de fapt dregatori subordonati puterii centrale. O data cu reforma aparatului de stat, se petrece un salt calitativ care duce la lichidarea „feudalismului regional”, la cresterea elitei de invatati si, concomitent, la constituirea unei mici burghezii, care accede la ceea ce odinioara era apanajul clasei conducatoare inalte: construirea de monumente votive cu inscriptii.Suveranii erau ingropati tot in piramide situate in apropiere de resedinta lor, dar nomarhii si alti oameni de seama isi faceau hipogee dispersate pe intreg teritoriul tarii.De altfel, revolutia sociala din Prima Perioada Intermediara facuse ca nemurirea

sa nu mai fie un apanaj al regilor.Doctrinele osiriene au avut castig de cauza in fata exclusivismului solar al regilor din Imperiul Vechi si lumea de dincolo era acum deschisa tuturor.Nu mai era nevoie de aprobarea regelui pentru construirea unui mormant si faptul ca formula ofrandelor funerare-care poarta acum numele grecesc de proscyneme, incepea si acum cu „ofranda pe care o daruieste regele”se datoreaza pastrarii unei exprimari tarditionale si ideii ca in principiu bunurile respective sunt obtinute de la rege, dar in realitate fiecare se ingrijea pe cont propriu de imortalitatea sa..Dat fiind ca, in paralel, credintele funerare legate de mitul lui Osiris cunoscusera o larga raspandire,Abydos, orasul zeului, devine o uriasa metropola religioasa, unde pelerinii si oamenii aflati in trece vin sa depuna ex-voto-uri;in consecinta, ponderea sa politica va inregistra o crestere pe masura. Alt factor ce duce la o noua repartitie a centrelor de influenta este ascensiunea Thebei, capitala a dinastiei a XI-a, ori pur si simplu oras de origine-si, ca atare, iubit, al faraonilor din dinastiile a XII-a si a XIII-a, care are, de acum, pondere in politica si in ideologie.Personalitati de origine thebana acced la inalte responsabilitati;una dintre divintati, Amon, capata-incepand cu dinastia a XII-a, dimensiuni cu adevarat nationale. Imperiul de Mijloc este in mod esential opera dinastiei a XII-a.Printr-o abila sinteza realizata intre mostenirea Imperiului Vechi si experienta castigata in evolutia istorica, Imperiul de Mijloc a pus bazele unui nou clasicism si, ca atare, a servit de multe ori ca model, altfel spus, ca norma culturala si artistica, la inceputul dinastiei a XVIII-a sau in Epoca Saita.Totusi, vestigiile din Imperiul de Mijloc par a fi mult mai putin impresionante decat cele din Imperiul Vechi: din piramidele dinastiei a XII-a nu subzista decat masa prea putin atragatoare a interiorului din caramizi nearse, pentru ca placajele de calcar au fost smulse. Templul funerar al lui Mentuhotep al II-lea face o figura stearsa din pricina distrugerilor;dar Hatshepsut s-a inspirat dupa el pentru a-l construi pe al sau.De fapt, Imperiul de Mijloc, a lasat mai multe capodopere si ne putem face totusi o idee despre sobra puritate a arhitecturii acestei perioade, dupa chioscul alb al lui Sesostris I, reconstruit la Karnak.Pe de alta parte, stim ca Antichitatea clasica admira Labirintul construit de catre Amenemhat III la Hawara, mai mult decat marile piramide de la Gizeh. Artele epocii ating un grad rar de perfectiune.In ceea ce priveste sculptura sunt introduse o serie de inovatii, ca statuile cub,si este adus, in special, un anume simt al individualizarii in portret, pe care Epoca Tarzie il va exploata din nou.Operele care provin din atelierele din nord sunt pline de gingasie si umanism, desi uneori stilizarea lor are o nuanta decadenta.Dimpotriva, lucrarile realizate in atelierele din Theba sunt viguroase si un realism uneori cam dur.Giuvaergeria ajunsese la perfectiune si fara indoiala ca bijuteriile cele mai fin cizelate si realizate dateaza din acea epoca. Dar Imperiul de Mijloc este si epoca de aur a literaturii, epoca clasica prin excelenta.Acum se reinnoieste un gen vechi-intelepciunea-care este pus in slujba angajamentului politic(Invatatura loialista, Invataturile lui Khety, Invataturile lui Amenemhat I).Din ororile Primei Perioade Intermediare, s-au inspirat operele “pesimiste”, cu un ton foarte original:Dialogul unui om deznadajduit cu ba-ul sau, Jeluirea lui Ipu-wer, Maximele lui Khakhaperreseneb).Literatura Imperiului de Mijloc este bogata in opere diverse, poeme(Imnul Nilului), pline de elocventa (Povestea locuitorului din oaza); ea straluceste cel mai viu in fictiunile narative ca Naufragiatul si mai ales Romanul lui Sinuhet, care poate fi considerat o capodopera a literaturii universale. Din acest punct de vedere, perioada Imperiului de Mijloc, sutele de ani in care au domnit regii dinastiei a XII-a, a ramas in ochii egiptenilor ceea ce a fost pentru greci secolul lui Pericle. Din pacate, cea de-a XII-a dinastie se sfarseste brusc cu domnia unei femei(1776) si Egiptul intra intr-una dintre perioadele cele mai obscure ale istoriei sale.Regi in cea mai mare parte efemeri se inghesuie pe tron, isi urmeaza unul altuia rapid, sau domnesc in acelasi timp, iar stiinta nu a resuit inca sa descurce aceasta harababura.Slabiciunea si diviziunea usureaza infiltrarile strainilor si Egiptul cade in puterea hicsosilor.