Imobilizarea Temporara Curs 8

7/26/2019 Imobilizarea Temporara Curs 8

1/38


2/38

Imobilizarea temporara este un procedeuterapeutic de solidarizare a dintilor

mobili,parodontotici, prin sisteme cucaracter tranzitor,care au drept scoprestabilirea functionala si grabireavindecarii parodontale.

Imobilizarea temporara se realizeaza, ingeneral, prin sisteme simple sieconomice, care permit medicului saaprecieze in timp potentialul de

vindecare a parodontiului marginal si ,deci, instituirea unei imobilizaripermanente, sau esecul tratamentului, ingeneral, si al imobilizarii, in particular.


3/38

Imobilizarea temporara este unprocedeu terapeutic de solidarizare

a dintilor parodontotici prinsisteme cu caracter tranzitor, decirca 1,5-2 luni, in unele cazuripana la sase luni, iar in cazul atelei

de material compozit si pe perioademai lungi cu efectuarea unorcontroale si refaceri ulterioare.


4/38

Dupa aceste intervale de timp, medicultrebuie sa decida daca dintii pot

mentinuti neimobilizati sau este necesarainstituirea unei imobilizari permanente, delunga durata.

Imobilizarea temporara permite o

restabilire functionala si grabirea vindecariiparodontale in urma interventiilorchirurgicale. Ea ofera o perioada detatonare a posibilitatilor reale de instituire

a unei imobilizari cu caracter permanent.


5/38

Imobilizarea temporara poate continua,cand sistemul de imobilizare se mentinein tot cursul duratei de imobilizare, saudiscontinua, cand perioadele dementinere alterneaza cu cele deindepartare - de eemplu, gutierele deimobilizare si de !despovarare! purtate

numai in cursul noptii, in caz de bruism. In sfera notiunii de imobilizare temporara

se includ imobilizarile !provizorii! siimobilizarile !semipermanente!.


6/38

Imobilizareaprovizorie are un caractertemporar, de scurta durata; ea se realizeaza invederea asigurarii stabilitatii dintilor asupracarora se fac interventii scurte, curente, detipul detartra"ului sau slefuirii selective.

Imobilizarea provizorie se realizeaza prinmi"loace simple, etemporane# chei vestibulare

sau orale din stents, ghips$ sub forma deIigaturi, imobilizarea provizorie se aplica pedintii cu mobilitate mare in iminenta deavulsie, in scop paliativ, in vederea amanarii

etractiei.


7/38

Imobilizarea semipermanenta are uncaracter temporar, de lunga durata; ea

nu este considerata !permanenta!, dincauza rezistentei scazute in timp asistemului de imobilizare, amaterialului din care este realizat de

obicei, din materiale compozite saudin cauza proceselor de resorbtieosoasa avansata care limiteaza, intimp, mentinerea imobilizarii.

%istemele de imobilizare cu caractersemipermanent necesita controale sireinnoiri periodice dupa cateva luni

sau ani.


8/38

Imobilizarea temporara se realizeaza prin# Ligaturi nemetalice din r de matase,

mase plastice %unt usor de realizat, zionomice, pot

dezvolta forte active cu actiuneortodontica, dar pot aplicate numai pe

dintii frontali, au rezistenta mica, se rupusor, favorizeaza retentiile alimentare,impiedica o buna igiena bucala.

Ligaturi metalice din sarma de vipla,cupru, aur

%unt realizate in principal in trei variante# - ligatura in ! &! 'sau hipocratica($ - ligatura in !scara!$

- ligatura !co"ocareasa!.


9/38

Valoarea biomecanica a ligaturilor desarma

)igaturile de sarma din otel inoidabilpentru imobilizarea temporara cu o duratascurta sau medie de timp '1,5 - * luni(reprezinta un mi"loc terapeutic important,in special cand se asociaza altor proceduri

de tratament parodontal. Dintii cei mai susceptibili de a imobilizati

prin ligaturi de sarma sunt dintii frontali acaror morfologie conduce in mod ecient

la acest gen de imobilizare. Dintii frontalimandibulari beneciaza cel mai bine deimobilizarea prin ligaturi de sarma, in timpce la mailar aspectul nezionomic alligaturii este mai evident si in plus se pot

produce bloca"e ocluzale prin contactepremature cu dintii frontali inferiori.


10/38

Dintii laterali sunt improprii pentruligaturi de sarma, datorita

particularitatilor anatomice ale coroaneilor. +ceasta se comporta ca indalcatuita din doua trunchiuri de con, cubaza mare la ecuatorul anatomic si cubaza mica spre ocluzal, respectiv sprecervical. entru ca Iigatura sa prezintestabilitate ar trebui plasata strict lanivelul ecuatorului anatomic, ceea ce nueste posibil, sarma alunecand e spre

ocluzal 'deci desprindere(, e sprecervical 'deci iritatie gingivala( dincauza inclinarii pantelor situatedeasupra si dedesubtul ecuatorului

anatomic.


11/38

)a nivelul dintilor frontali,

conformatia anatomica oferaconditii favorabile mentineriiIigaturilor de sarma# in plan frontal,coroana lor are o forma tronconica,cu baza mare spre incizal si bazamica spre cervical. In plan sagital,situatia este inversa# baza este

orientata spre cervical, iar varfulspre incizal. )igatura va mentinuta la un nivel , dat delocul in care cele doua conuri

'inversate ca orientare( au o


12/38

Avantajele imobilizarii prin ligaturi desarma#

- se eecuta printr-o tehnicasimpla, intr-un timp scurt$

- foloseste un material ieftin, usorde procurat, relativ nedeformabilprin intindere, de regula sarma devipla$

- imobilizarea este sucient de

rezistenta pentru a mentinuta uninterval de timp mai indelungat$ -in general, este bine suportata de

pacient, integrandu-se intr-un timp

scurt la conditiile biologice locale.


13/38

Dezavantajele imobilizarii prin ligaturi desarma#

- imobilizarea prin ligaturi de sarma sepoate aplica numai la dintii frontali 'dinconsiderentele biomecanice aratate maisus(. %fera de aplicare se restrange simai mult prin faptul ca la frontaliisuperiori ligatura de sarma este, in moddeosebit, vizibila si poate generablocaje ocluzale in contact cu dintiiinferiori, in special in ocluzia adanca$

- imobilizarea prin ligaturi de sarmaconstituie un factor de retentie pentrudetritusurile fermentabile siingreuneaza autocuratirea si

intretinerea articiala$


14/38

- eecutata incorect, eercitatraumatisme la nivelul partilor moiinvecinate# buze, obra"i, limba$

- ligatura poate aluneca spre

cervical - la dintii cu cingulumabsent sau slab reprezentat - sauspre incizal - la dintii cu coroaneatipice, cilindro-conice, ingustatespre incizal$

- necesita corectari periodice,activari, care sunt o sursa

potentiala de rupere a sarmei.


15/38

Imobilizarea prin ligatura de sarma in ,,8 Este una din primele folosite si cea mai

comuna forma de imobilizare temporara cusarma.

Instrumentar si materiale! - sarma de vipla de ,25 mm diametru$

- 2 pense hemostatice 'de preferinta ean($ - foarfece de sarma$ - lampita cu spirt

Imobilizarea prin ligatura simpla cu r

metalicin scara %e folosesc aceleasi instrumente si materiale

ca in cazul ligaturii in ,,&. %e realizeaza cusarma de vipla dispusa continuu si succesivpe fetele vestibulare si orale ale dintilor

frontali si cu anse interdentare separate.


16/38

Imobilizarea temporarazionomica prin atela acrilicavestibulara si ligaturade sarma


17/38

"ealizarea mac#etei din ceara a viitoareiatele acrilice

In acest scop se sectioneaza o fasie deceara de circa /-0 mm Iatime, dintr-ofolie usor ramolita la cald. )ungimeafasiei de ceara este aleasa in mod

corespunzator lungimii grupului dedinti imobilizati$ este de preferat cearade culoare alba, pentru a nu transmitepigmentatii gipsului si, ulterior,

acrilatului. asia de ceara se aplicaintim prin usoara presiune in treimeami"locie a fetelor vestibulare alegrupului de dinti.


18/38

"ealizarea atelei vestibulare dinacrilat autopolimerizabil

este fasia de ceara pozitionata camai sus se aplica un bol de gipscare va acoperi si margine incizala,

constituind dupa intarire o cheierigida din care ceara seindeparteaza cu o spatula. Inlacasul astfel obtinut se aplica o

cantitate corespunzatoare de acrilatautopolimerizabil, la culoareadintilor, care se va intari dupaaplicare in pozitie a cheii de ghips.


19/38

+tela acrilica astfel obtinuta seprelucreaza reducandu-se dinIatime pana la circa 2 mm si i se da

o forma semirotunda. In atela acrilica, la "umatatea

latimii ei si in dreptul spatiilor

interdentare se practica cu o frezasferica mica oricii destinateligaturii de sarma.


20/38

"ealizarea imobilizarii propriu$zise

onsta in trecerea unei sarme devipla de ,25 mm, in prealabildecalita, pentru a deveni mai

maleabila, in "urul feleloraproimale si orale a dintilor, iarvestibular prin oriciile create inatela acrilica, vizibilitatea sarmei

ind astfel mai redusa. apetele rului se innoada in "urul

oriciului initial si, respectiv, al

celui nal din atela.


21/38

In raport cu Iigaturile metalice simple,atela acrilica vestibulara , ata prin

ligatura de sarma, prezinta uneleavanta"e# - constituie un sistem rigid, deplasarile

dintilor - posibile in cazul Iigaturii simple

de sarma - ind ecluse$ - atela aplicata numai vestibular nu

in3uenteaza ocluzia si de aceea poate folosita cu bune rezultate si la dintiifrontali superiori$

- aspectul zionomic estecorespunzator, ligatura de sarma avando vizibilitate redusa$

- poate aplicata si la nivelul dintilorlaterali.


22/38

Initial, s-au folosit gutiere din rasiniacrilice auto- sau termopolimerizabile.4utiera este rigida. %e prelucreaza pentru

a reduce la minimum grosimea ocluzala sia preveni inaltari de ocluzie. entru a nuproduce iritatii gingivale, gutiera acrilicase confectioneaza pana la ecuatorul

anatomic al dintilor. Destinata imobilizariitemporare, se reduce si trauma ocluzalaprovocata de bruism.

entru o mai buna stabilitate, gutierele cu

functie de imobilizare temporara se potcimenta e dinti.


23/38

%utiera din material acrilictransparent

%e foloseste in acest scop produsul

!ress orm it!. Elementul principal il constituie

foliile de material termoplastic cu

dimensiuni de &',()&',( cm si ogrosime variabila de ,65, 1 si 1,5mm.


24/38

Atele acrilice dubIe, vestibulo$orale %unt reunite prin punti acrilice,

plasate in nisele masticatorii siintarite la acest nivel cu fragmente desarma de vipla.

%e realizeaza cel mai bine pe model,

dupa o macheta modelata in ceara.%unt aplicate apoi in cavitatea bucala.%e pot realiza si in cabinet, faraconcursul laboratorului, din acrilat

autopolimerizabil, aplicat sub formaunei gutiere eterne pana la nivelulecuatorului anatomic. Din aceastagutiera se decupeaza portiunea

ocluzala rezultand atela de contentie.


25/38

Avantaje! realizare rapida, rigida.

Dezavantaje!

in zona frontal superioara

produce bloca"e, chiar in ocluziapsalidodonta, dar, mai ales, inocluzii adanci$

produce mici traumatisme lainserare si dezinserare in vedereaigienizarii.

favorizeaza retentii alimentare si

in3amatii gingivale.


26/38

*ina +atela de imobilizare dinmateriale compozite auto$ sau

fotopolimerizabile 7etoda este indicata pentru

imobilizarea temporara de lungadurata '*-12 luni( la nivelul dintilor

frontali inferiori, in special pe fatalinguala, pentru a nu produceinterferente ocluzale.

-e#nica de lucru! In conditii de izolare si de protectie a

gingiei se practica demineralizareaacida a fetelor Iinguale si aproimale

ale dintilor.


27/38

Dupa 15-2 de secunde de contact cusolutia sau gelul acid, acesta se spalacu apa curenta.

%e reface izolarea si se usuca atentsuprafetele dentare. %e aplicamaterialul compozit, care va forma oatela-sina de circa 0 mm latime si cel

putin 2-/ mm grosime pe fata lingualasi cu prelungiri interdentare putinvizibile vestibular.


28/38

*ina din material compozit, armatacu plasa de plastic sau sarma.

*istemele! anterior splint grid siposterior splint grid

%e folosesc plase din material

plastic sau sarma 'reticul( culatime de 0-5 mm, grosime ,2 mmsi lungime corespunzatoaregrupului de dinti imobilizat.

entru imobilizarea dintilor lateralise folosesc mai mult plasemetalice sau chiar bare metalice

perforate.


29/38

entru area acestor armaturi, pesmaltul in prealabil demineralizat

acid se folosesc materiale compoziteauto sau fotopolimerizabile. +coperirea plasei din material plastic

sau metalic se poate face cu ciano-

et8l )abo +9r8lat 'iano :eneer ast(care confera sistemului de contentieo suprafata neteda, lucioasa.ontentia cu materiale compozite nu

are caracter permanent, deoareceprezinta in timp suri, fragmentarisau chiar desprinderi de dinti, ceeace necesita controale si refaceri

periodice.


30/38

enzi metalice, ortodontice

;enzile metalice, ortodontice, sunt

formate din inele ortodontice,solidarizate cu sarma sau sudate intreele si cimentate pe dinti.

Aparate ortodontice

+paratele ortodontice au rol decontentie temporara, ca placa palatina, care poate folosita si pentrumici deplasari dentare. iind aplicatabolnavilor parodontopati, este necesarca aceasta placa sa e decoletata,pentru a nu produce leziuni iritative

parodontiului supercial.


31/38


32/38

%e poate realiza in cabinet, fara a"utorulllaboratorului, prin sisteme mai simple saucu concursul acestuia, prin tehnici mai

laborioase. Dupa raportul pe care il au cudintii, aceste sisteme de imobilizare pot intracoronare sau pericoronare.

Imobilizari permanente, realizate incabinet fara ajutorul laboratorului de

te#nica dentara Imobilizarea intracoronara cu armatura

metalica si materiale zionomice

/e dintii frontali se creeaza santuri

retentive in treimea mi"locie a fetelorIinguale sau palatinale. 7etoda serealizeaza fara devitalizare sau in cazuldintilor cu o coroana de volum redus,dupa etirparea pulpei dentare si

tratament endodontic complet.


33/38

%antul retentiv se realizeaza cu freze coninvers.

In santul astfel creat, se aplica obturatiede baza 'in cazul dintilor vitali( si petoata lungimea sa, o sarma de r-?irotunda, '*-,&. chiar 1 mm( sau

semirotunda , cu parte plana in contactcu peretele santului oral. In cazulfolosirii unei sarme cu diametru mai mic,traseul sau poate dublu 'dus-intors(

pentru cresterea rezistentei. In loculsarmei de r ?i, sistemul @%plint )oc9foloseste un r metalic 3eibil, prevazutcu anse, in care se eaza microsuruburipana in dentina sanatoasa.


34/38

)a dintii frontali superiori cu o

coroana mai voluminoasa, metodaprezinta o varianta# realizarea, inlocul unui sant continuu, a unor

cavitati de clasa a III-a sau a unorcavitati transversale retentive, pefata orala, in care se aplica

fragmente de sarma de r-?i. +rmatura metalica este acoperita

in toate cazurile cu materiale

zionomice, compozite.


35/38

/e dintii laterali, unde se dezvoltaforte de masticatie mari, seprefera devitalizare de la inceput,

care asigura un spatiu retentiv siun volum crescut prin folosireacamerei pulpare si deci o grosime

sucienta, pentru ca materialulcompozit sa suporte solicitarilesporite .


36/38

7etoda urmareste solidarizareaunuia sau mai multor dinti laterali

mobili, dar care sunt 3ancati in modobligatoriu de dinti ferm implantati.

entru eemplicare sa consideram

situatia imobilizarii molarului prim,mobil, de premolarul 2 si molarulsecund, ferm implantati. In acestcaz, la nivelul molarului prim se

efectueaza o cavitate mezio-ocluzo-distala, pe molarul secund o cavitatemezio-ocluzala, pe premolarul 2 o

cavitate disto-ocluzala.


37/38

Aealizarea cavitatii clasice, fata de creareaunui simplu sant ocluzal, are dublul avantajal cresterii rezistentei prin volumul mai mare

al materialului compozit, cat si prevenireacariilor secundare in zonele aproimale prinetinderea marginilor cavitatilor in afarazonelor de contact interdentar.

avitatile astfel realizate sunt obturate intr-

un prim timp in portiunea verticala pana lanivelul peretelui pulpar al cavitatii orizontale'peste care se poate aplica, cu partea plana,un fragment de sarma semirotunda, de-a

lungul intregului grup de dinti imobilizati. Incel de-al doilea timp, se obtureaza cumaterial compozit cavitatile ocluzale si serealizeaza modelarea morfofunctionala laacest nivel.

+ i d i d l


38/38

+cestei metode i se pot aduce uneleimbunatatiri#

& folosirea de bare turnate din aliaj

de crom$cobalt cuprol retentiv siobturatii din material compozit$

2( sistemul de imobilizare @Indenta*plint *0stem1 foloseste, pentru

dintii laterali, microbare de otel atein santuri ocluzale, trasate intre doisau mai multi dinti. iareamicrobarelor se face cu a"utorul unor

microsuruburi parapulpare pana indentina sanatoasa si se acopera cumateriale de obturatiecorespunzatoare.

Imobilizarea Temporara Curs 8

Documents

Transcript of Imobilizarea Temporara Curs 8