Îmbătrânirea țesuturilor

Țesutul adipos Se dezvolta si acest lucru se reflecta intr-o tulburare a metabolismului lipidic. Se produce o infiltrare grasoasa ce afecteaza nubnumai tesutul conjunctiv subcutan ci si cel interstitial.

Depozitarea grasa imbraca aspecte distrofice ( la nivelul ficat, cord, plaman) . Ganglionii limfatici involueaza incepand inca de la pubertate, paralel apare o fibroza hilara progresiva fiind inlocuita de tesut adipos si spatii interstitiale.

Tesutul limfoid Diminueaza puternicla niv. apendicelui ce frecvent se oblitereaza

Amigdalele se atrofiaza, splina creste in greutate dincauzaimpregnarii organismului cu hormoni sexuali.

Tesutul ososModificarile de varsta devin si clinic si aparente in sensul ca la femei apar frecvent

alterari scheletice, osteoporoza si osteomalacie prin lipsa de Ca si vit D, osul isi diminueazametabolismul, scade continutul in apa si azot, creste densitatea osoasa, apar fenomene de demineralizare. Oasele senescente sunt caracterizate de procesele de osteofitoza si osteoscleroza

Articulatiile Se produc modificari erozive ale suprafetelor osoase si modificari degenerative ale

tesutului cartilaginos. La nivelul coloanei vertebrale apar modificari manifestate clinic si radiologic prin hiperlordoza sau prin indreptarea curburii cu intepenire (rectitudinea coloanei vertebrale)

Tesutul muscularNu sufera alterari uniforme in diferitele grupe functionale. Caracteristice sunt fibroza

interstitiala cu mult colagensi acumularea lichidului de uzura numit lipofuscina. Tulburari de motricitate sunt caracteristice batranetii, contribuind componenta nervoasa cat si cea musculara, apar modificari ale nervilor statiunii, ale mimicii, vorbirii, semnificative sunt si modificarile scrisului evidentiate prin examen grafologic. Muschii devin rigizi si mai putin rezistenti la contractiile bruste, se se constata si atrofia maselor musculare si scaderea metabolismului fibrei musculare. Musculatura neteda in procesul de imbatranire este strans legat de evolutia diverselor organe carora le apartine. La nivelul musculaturii netede tulburarile functionale sunt mai precoce si mai importante decat cele trofice. Se constata o involutie a musculaturii netede, tulburare evidentiata clinic prin disfunctionalitatea sfincterelor.

Tesutul epitelialPielea sufera atrofie, uscaciune, hipercheratoza, saracie in lipide, hipertricoza, onicogrifoza(unghii in forma de cioc de papagal- alungite si curbate)

Elemente de geopatologie cardio vasculara

Bolile cardiovasculare ocupa locul central in clinica geriatrica si principala cauza de deces la aceasta varsta.

Arterioscleroza este boala cu cea mai mare incidenta si implicatii clinice dupa 70 de aniCardiopatia ischemica - forma clinica cea mai frecventa , manifestare a ateroslerozei,

boala specifica varstei inaintate, de etiologie polifactoriala(depunerea lipidica crescuta, scaderea activitatii sistemelor enzimatice in special elastaza, cel mai important factor)

HTA- o incidenta ce creste cu inaintarea in varsta, decada a 6-a de varsta. Cazurile de HTA severa scad cu inaintarea in varsta. HTA secundara este prezenta, asociata cu modificari aterosclerotice.

Modificari cerebrale- AVC trecatoare sau definitive si lacunarisme cerebrale. Varsta medie a persoanelor cu ischemie cerebrala este de 70 ani. Mortalitatea prin boli cardiovasculare este pe ultimul loc in grupa de varsta 5-14 si pe primul loc la grupa ≥65 ani.

Criterii de imbatranire ale cordului Sunt individuale ptr. fiecare batran si sunt in functie de zestrea genetica a fiecaruia si de factorii de mediu. 1.Criterii anatomice- se refera la modificarile geometriei cordului- modificarile apar dupa decada a 4-a - imbatranirea cordului este pusa pe seama hipertrofiei ventric stg. si hipertrofiei atriale- vizibile pe EKG 2.Criterii fiziologice - cu inaintarea in varsta scade posibilitatea de adaptare la efort- diminuarea pragului de aparitie a dispneei, se reduce capacit functionala evidentiabila dupa decada a 6-a cand se produc si modificari ale tonusului cardiac 3. Criterii EKG - nu exista un traseu specific, uneori apare aplatizarea si alungirea undei P, microvoltajul QRS iar axa electrica are tendinte de deviere la stg. 4.Criterii radiologice- apare un cord orizontalizatcu aorta derulataa sau alungita 5.Criterii clinice - socul apexian diminuat sau absent releva o conditie cardiodinamica deficitara

Angina pectorala- caracteristica dupa 70 ani- cauzele declansante cele mai importante sunt frigul si mesele copioase- durerea este greu de definit de bolnavul batran si prezentata ca un discomfort- iradiaza atipic creeand confuzii cu dureri reumatice sau abdominale- durata durerilor poate fi de ore insotita de elementedepresive, anxietate, dispnee, paloare, scaderea TA, subfebrilitate, eructatii- rareori durerea este progresiva insotita de tulburari de ritm asociate durerii angioase cu algiile cooanei vertebrale sau boli din sfera abdomenului superior de tipul colecistopatiilor, hernii hiatale, gastrodoudenite

Infarctul miocardic- simptomatologia este saraca, inselatoare, de imprumut, ceea ce face ca un numar redus de cazuri sa fie rapid diagnosticate- durerea este scurta , de mica intensitate, frecvent situata in etajul abdominal superior

- adeseori survine dupa masa si este insotita de greturi, meteorism, varsaturi senzatie de constrictie si discomfort toracic, tuse, neliniste. Exista si o forma clinica de IM fara durere, debutul este mascat, atipic, uneori printr-o simptomatologie cerebrala cu stari sincopale, tulburari psihice sau o stare comatoasa- in stadiul acut al IM sunt intalnite frecvent aritmiile si tulburarile de conducere- din pct. de ved. al localizarii necroza posteroinferioara este cea mai frecventa- in stadiul acut al IM la batrani in 10% din cazuri se instaleaza socul cardiogen- este sindromul clinic de insuficienta cardiocirculatorie acuta manifestata prin scaderea presiunii sistolice sub 80 mmHg, capacitatea senzoriala scazuta, extremitati umede si reci, puls frecvent si filiform, debit urinar sub 25ml/ora IM se diferentiaza cuangina pectorala, cu pneumotoraxul spontan, cu embolia pulmonara, hernia hiatala, pericardita, boli din etajul abdominal superior . Prognosticul la batrani este corelat cu existenta factorilor de risc ai bolilor coronariene cu complicatii precocesi tardivea ale IM Speranta de viata este mai mica la batrani decat la tinerii care au suferit un IM Se apreciaza ca mortalitatea prim IM la batrani este mare in primele 24 ore, alt studiu arata ca este de 54% in timpul primei ore de la debut. Cauzele de deces in primele ore de la debutul IM sunt datorate instalarii socului cardiogen, prezentei aritmiilor Relatia mortalitate- varsta in IM este de tip liniar cu o crestere medie de 8% la fiecare decada de varsta. La batrani prognosticul se mentine rezervat si la cei care au supravietuit primelor zile, pot deceda prin aritmii severe, AVC sau boli intercurente.