3,Indicatiile punctiei biopsii mamare

Biobsia este efectuata pentru unul din doua motive:-biopsia se efectueaza cand se pune sub semnul intrebarii natura unui nodul sau mase tisulare din structura glandei mamare;

-pentru tumorile cunoscute, biopsia se efectueaza pentru a evalua efectul terapeutic sau pentru a obtine tesut pentru diferite alte studii.

7,material necesare si metoda in pct biopsie mamara

MATERIALE NECESARE

1. Ecograf – de preferat cu sistem de vizualizare 3D/4D

2. Pistol biopsie – Ex: Bard Magnum, Gallini, etc.

3. Ace biopsie – Ex: Tru-cut ( 14 Gauge, 16 cm)

4. Seringi, echogel steril,comprese sterile, manusi sterile, dezinfectant, pansament

5. Anestezic local – lidocaina 1%

6. Recipient biopsie cu solutie cloroform 10%

METODA

Înainte de începerea procedurii propriu-zise se efectueaza dezinfecţia prealabilă a tegumentului cu betadină sau cu soluţie alcoolică

Acoperirea transductorului cu o husa sterila

Se acopera regiunea toracica anterioara cu un camp steril prevazut cu o fanta la nivelul glandei mamare

Se utilizeaza gelul ecografic steril

După dezinfecţia tegumentului se practica anestezia locală prin infiltrarea tegumentului şi a planurilor superficiale cu soluţie de lidocaină 1%

După instalarea anesteziei se efectueaza o microincizie la nivelul tegumentului pentru a facilita introducerea acului de biopsie cu minimalizarea discomfortului pacientelor.

Acul de biopsie se insera întotdeauna longitudinal, cat mai paralel cu transductorul pt vizualizarea lui ecografică pe toată lungimea

Se patrunde cu varful acului pana la marginea tumorii si apoi se declansaza pistolul de biopsie

Punctiile se realizeaza dinspre planul profund spre cel superficial, deoarece pe traiectul acului poate patrunde aer care reduce vizibilitatea locala

Numărul de fragmente este variabil de la caz la caz, în funcţie de calitatea fragmentelor tisulare şi de gradul hemoragiei de la locul biopsiei.

La sfârşitul procedurii se aplica bandaj compresiv 5-10 minute şi locul microinciziei va fi pansat

Cilindrii tisulari se recolteaza in recipiente cu soluţie de formol 10%.

Datele din literatura sugerează necesitatea prelevării a minimum 6 fragmente bioptice în cazul microcalcifierilor şi a minim 3 sub ghidaj ecografic 3D

Probele se trimit catre centrul de anatomie patologica in vederea examenului histopatologic

10,complicatiile punctiei biopsii mamare

Complicatiile semnificative depind de localizare

Cele mai frecvente sunt hematoamele si echimozele

Exista un risc, atunci cand fragmentele biopsiate sunt foarte mici (citeva celule), de a rata celulele problematice rezultind un raspuns fals negativ al testului.

Mai exista riscul ca aceste celule sa fie insuficiente pentru a se stabili un diagnostic definitiv.

Leziuni de vena sau artera axilara, sangerare abundenta, pneumotorax

Biopsia histologică percutană are o valoare deosebită în diagnosticul leziunilor mamare, atât în strategiile de screening cât şi în cele de diagnostic.

În cazul leziunilor maligne în care intervenţia chirurgicală este primul pas terapeutic puncţia biopsică pozitivă permite planificarea corespunzătoare a tipului de intervenţie.

2, indicatiile punctiei biopsie hepatice

Sunt numeroase situatiile in care este necesara biopsia hepatica, fara efectuarea ei nefiind posibil diagnosticul corect si desigur nici tratamentul corect.

Cele mai frecvente situatii in care biopsia hepatica este necesara sunt:

Hepatite cronice cu virus C, D sau B

Tumori hepatice descoperite la ecografie sa examen computer tomograf

Icter de cauza neprecizata

Hepatomegalie (marirea ficatului) de cauza necunoscuta

Analize de laborator care sugereaza o boala de ficat, dar nu pot preciza diagnosticul

Febra de cauza neprecizata

Boala de ficat de cauza medicamentoasa, alcoolica, boli de sange, etc

Urmarirea evolutiei starii ficatului la bolnavul care a primit un transplant de ficat (urmarirea rejetului hepatic)

5,materiale necesare si metoda in punctia biopsie hepatica

1. Ecograf – de preferat cu sistem de vizualizare 3D/4D

2. Pistol biopsie – Ex: Bard Magnum, Gallini, etc.

3. Ace biopsie – Ex: Tru-cut ( 14 Gauge, 16 cm)

4. Seringi, echogel steril,comprese sterile, manusi sterile, dezinfectant, pansament

5. Anestezic local – lidocaina 1%

6. Recipient biopsie cu solutie cloroform 10%

Înainte de efectuarea investigaţiei, este necesară evaluarea coagulării sângelui prin coagulogramă şi hemogramă (puncţia nu se face dacă există risc mare de sângerare

Pacientul este aşezat pe partea stângă (decubit lateral stâng)

Se face o ecografie abdominală pentru a se stabili locul din care se va face puncţia

Apoi se face anestezie locală cu xilină.

Apoi se face puncţia sub control ecografic, cu un pistol cu ac subţire.

După extragerea de ţesut hepatic se face pansament local. Pacientul rămâne sub supraveghere medicală 24 ore.

Imediat după puncţie, pacientul va rămâne culcat pe partea dreaptă 2 ore.

În acest interval de timp nu va mânca.

Apoi va rămâne în pat alte 2 ore putând să mănânce alimente uşoare, care nu balonează (apă plată, supe de zarzavat, iaurt, compot).

8, riscuri,complicatii ale pct biopsii hepatice

Exista riscuri, dar in cazul biopsiei hepatice acestea sunt foarte rare, dar exista chiar si un deces la 10.000 de biopsii hepatice.

Cele mai semnalate incidente ale punctiei hepatice sunt:

sangerare la piele

sangerare in ficat

sangerare in peritoneu

rupturi de ficat

perforatia colecistului sau altui organ

Riscuri mai mari de complicatii au persoanele cu urmatoarele afectiuni:

Ciroza hepatica avansata

Hemangiom hepatic

Chiste hepatice

Alte tumori hepatice cu risc sangerand

Tulburari de coagulare

Persoane care iau tratamente anticoagulante, antiagregante trombocitare sau antiinflamatoare nesteroidiene

Infectii ale pielii din zona de biopsie

4,indicatiile punctie biopsii renale

orice patologie renală pentru care examenul anatomo-patologic al ţesutului renal prelevat prezintă un beneficiu terapeutic;

sindromul nefrotic;

insuficienţa renală acută care nu este determinată de necroza tubulară acută;

proteinurie sau hematurie de cauză necunoscută;

afecţiuni sistemice asociate cu disfuncţie renală precum: lupusul eritematos sistemic (LES), sindromul Goodpasture, granulomatoza Wegener pentru a confirma afectarea renală;

suspectarea rejetului de grefă renală, pentru a o diferenţia de alte cauze de insuficienţă renală;

insuficienţă renală acută care, după 3 săptămâni de tratament nu prezintă o îmbunătăţire, ameliorare a funcţiei renale;

glomerulonefrita rapid progresivă;

pentru ghidarea tratamentului: pentru a vedea dacă sub tratamentul actual afectarea renală s-a ameliorat sau s-a agravat.

6,materiale necesare si metoda in pct biopsii renale

Puncţia biopsie renală se realizează în cadrul unei unităţi spitaliceşti cu toate dotările necesare; în timpul procedurii pacientul poate suferi o uşoară sedare; local se realizează anestezie, înaintea introducerii acului.

Poziţia pacientului în vederea executării procedurii va fi aceea de decubit ventral (întins pe burtă), iar pacienţii ce au rinichi transplantaţi se poziţionează în decubit dorsal.

Se marchează locul de intrare a acului de puncţie, se antiseptizează zona cu betadină sau alcool iodat şi se injectează anestezicul local.

Pentru puncţia biopsie renală percutanată, se utilizează un echipament cu ultrasunete sau raze X în vederea localizării rinichiului anterior realizării procedurii.

Pacientul este rugat să îşi ţină respiraţia în timpul realizării manevrei ce durează aproximativ 30 de secunde sau, câteodată mai mult atunci când se are în vedere prelevarea de mai multe fragmente bioptice.

Întreaga procedură durează aproximativ 1 oră incluzând timpul necesar localizării rinichilor, antiseptizarea locului de realizarea a biopsiei renale, injectarea anestezicului local şi prelevarea ţesutului bioptic.

În situaţii particulare când sângerarea nu se opreşte de la sine, transfuzia de sânge poate fi necesară în vederea înlocuirii pierderilor sanguine.

Majoritatea pacienţilor părăsesc spitalul în aceeaşi zi. Se poate observa o eventuală hematurie în următoarele 24 de ore după procedură. O complicaţie rară a puncţiei biopsiei renale este infecţia.

După procedură pacienţilor li se recomandă repaus la pat în cadrul spitalului, în decubit dorsal pentru câteva ore. În această perioadă, personalul va monitoriza tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă şi va preleva probe de sânge pentru a identifica o eventuală hemoragie (scăderea hemoglobinei, a hematocritului) .

9, complicatiile punctiei biopsii renale

glob vezical;

durere cu intensitate progresiv crescândă la nivelul locului biopsiei;

vertij sau lipotimie;

pneumotorax;

puncţia unui vas major de sânge ce poate necesita transfuzie sanguină, angiografie renală, embolizare sau chirurgie.

1, ce reprezinta radiologia interventionala si avantajele utilizarii ei

Radiologia Interventionala (RI) este o subspecialitate de radiologie-imagistica medicala ce reuneste totalitatea metodelor si tehnicilor instrumentale de abord percutan ghidat radio-imagistic, practicate in scop diagnostic sau/si therapeutic

Implica:

Tratamente ţintite cu ghidaj imagistic.

Comparativ cu chirurgia clasică – mai puţină durere, mai puţine riscuri şi o recuperare mai rapidă.

Radiologii intervenţionali sunt medici acreditaţi.

Radiologia intervenţională (RI) – o subspecialitate medicală care utilizează imagistica pentru a realiza proceduri minim invazive în tratamentul bolilor.

Specialitate tânără.

Specialitate nerecunoscută.

Una din specialităţile cele mai avansate din punct de vedere tehnologic.

Charles Dotter, MD - “părintele radiologiei intervenţionale”, a fost

nominalizat la Premiul Nobel în medicină în 1978.

Avantaje:

Majoritatea procedurilor pot fi realizate la pacienţi din ambulator sau necesită o spitalizare scurtă.

De obicei nu este necesară anestezia generală.

Sunt reduse în mod semnificativ riscurile, durerea şi timpul de recuperare.

Procedurile sunt mai puţin costisitoare decât chirurgia sau alte alternative