Copertd: lonuf Ardeleqnu-PoiciTehnoredoct orz Rodico Boacd

@ 2075 Editura PaideiaPiata Unirii nr. 1, sector 3

Bucuresti, Rom?niatel.: 027.316.82.70

e-mail: office@Paideia.rowww.paideia.ro

ww-w. cadourialese.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romflniei

WUNENBURGER, JEAN-JACQUESImaginariile politicului / Jean-Jacques Wunenburger ;

tra<l.: Ionel Buse, Laurenliu Ciontescu-Samfireag' - Bucuresti

Paideia, 2015rsBN 978-606-748-078-8

I. BuEe, Ionel (trad.)

II. Ciontescu-Samlireag, Lauren{iu (trad.)

32.01

Jean-Jacques Wunenburger

IMAGINARIILE

POLITICULUI

Trqducere din frqncezd de lonel Bu;e

gi l-ourentiu Ciontescu-Sqmfi reqg

Edilie tngriiitd de lonel BuSe

p*ldela

Wunenburger l. l- L'utopie ou la crise de l'imagi-nai re, Ed. Universitoire s, 197 g

Wunenburg er l.!., La f6te,le ieu et le socr4 Editionl

uniuersitqires,l9TTWunenburger l. 1., Le sacr6, PUF, Que sois-je?,

2000Wunenburger l. l- L'imoginotion,PUF, Que sois-

je?,1993

Wunenburg er l. l. Philosophies des images, PUF,

Th6mis,1997

Zorhq Y. C., Roison et ddraison d'Etat, pUF, 1994

t54

lq imoginor........

155

Cuprins

lntroducere

Forteo !. lnventqreo CetdliiCopitolul l. Ficliuneo puterii ......................... 17

l. Funclio regqld ......................18

2. Simbolici ole intemeierii ........................26

Copitolul 2. Romonul poporului .................. 41

l. Mitul pdmdntului ..................................... 43

2. Memorio Strdbunilor. .......48

Pqrteo q Il-o. Chipuri ole ocliunii ..................... 6lCopitolul 1. Teotrul principelui .................... 63

1. locul oporenlelor ................63

2. Strqtegio imoginilorCopitolul 2. Fobulo istoriei ........................... 75

1. Nostolgio originilor ............T1

2. Progresul providenliol ...........................79

3. Mesogerii Apocolipsei .......86

Pqrteq q lll-q. lmoginolio po1iticd................... 95Copitolu!1. Confuzii cu privire

Copitolul 2. Promisiuni ;i riscuri................. lO3

l. Polimorfismul imo9ini1or...................... 104

2. Derive potologice ...108

Copitolul 3. Cdtre o mitonolizd politicd ..... 121

1. Metodologii ole imoginorului ...............121

2.Uncaz exemplor ..............125

Copitolul 4. O relecturd o politicului........l39

Bibliogrdfie

r56

Partea !

lnventarea Cetitii

Do.a sociqlitsteo prouine in mod spontondln nevoile, obi;nuinlele ;i morqvurile oomenilor,rocietqteo politicd line de o,,institufie". Nu oricegrup umon formeqzd un popor, cum nici orice

1ef core exercitd un qscendent osupro comuni-t6|ii nu este rege. Societqteo politicd, odeseocomporotd cu un,,corp", este o construdie ortifi-clol6, deliberotd, conltientd, chior o operd ooomenilor, un fopt de culturd, chior docd nu-iputem reconstitui intotdeouno genezo. Co oricelnstitulie, eo propune cevo nou, impundndu-lprln intermediul unei trodilii, unei outoritdli,unei legi sou ol unui controct. O societote se

outogenereozd, o;odor, co entitqte politicd ;it1l lnventeozd o formd de putere ce se vreo o omenfine cq stqt, o o dezvolto sou o o tronsformo.lncepdnd cu secotut ol XVll-leo suntem obi;nuilird vorbim de oceqstd creofie intr-un limbojcontroctuqlist, co;i cum membrii unei societdfit-or tronsformo in cetdleni printr-o simpld pro-cedurd juridicd co gi cum reportilio funcliilorlntre o comondq gi o executo (supugi gi

mogistrqti) qr rezulto dintr-o convenfie reci-

proc6 efectivd. Controctuqlismul, core troduce,

desigur, o priori ;i in termeni rofionoli procese

ole oporiliei politicului, seruelte, fdrd indoiold,

moi pulin lq o descrie fopte, niciodctd confir-

mote, verificqte, cdt moioles lo o modelo o insti-

tulie sub o formd voluntoristd ;i liber6. Rezultd

de oici cd el o creot odeseori confuzii osupro

proceselor concrete ole genezei politicului, c6ci

formoreo ;i suprovieluireo cetdlilor ;i o stotelor

scot in evidenld, poqte, in primul rdnd, repre-

zentdri, istorii, credinle,in core se omestecd qtdt

conlinuturi rofionole, cdt ;i imoginore (meto-

for6, simbol, mit). $i oceosto o putem stobili ot&tpentru formoreo puterii, cdt ;i pentru consti-

tuireo poporului inleles co unitote ;i totolitoteo voinlelor politice.

Capitolul 1

Ficfiunea puterii

[Jn"t" observolii etnogrofice ou qcreditqtldeecr de societdli pre-politice, in core menireocomunitdlii n-qr fi cu nimic tributord exerciliuluiunei puteri centrolizote ;i hegemonice, gefulneovdnd in ultimd instonld decdt o foqrte mic6lnfluenld osupro grupuluir. Nu moi pulin, mojo-rltqteo societdlilor core ;i-ou ldsot omprento inlrtorie, ou cunoscut exerciliul unei puteri coerci-tlve (Rege, lmpdrot) core erq considerqt co fiindpolul oxiol, inimo sou copul corpului politic(lqtinul caputinseomnd in ocelogitimp condu-cdtor;i cop). Aceostd funclie hegemonicd de oguvemq un popor se formeozd din mituri fon-dqtoqre, se cristolizeozd in rituoluri ;i produceocliuni spectoculoose (rdzboinice in speciol) cerclicitd un imoginor bogqt. Eo insd;i este inse-porobild de figurile tutelore, oorecum moi origi-nqre, ceo o justilioruluicqre restobilegte ordineorociold cdnd oceosto este tronsgresotd de vio-lenlo spontqnd sou ceo o legislotorului corelnstoureozd Legile fundqmentqle ce trebuie sd

rrveoscd lo stobilireo ordiniiin Cetote. Fiecqre

dintre oceste trei funclii dotoreqzd putereo lor

efectivd unei oure mitice ;i simbolice, core fqce

din ele institulii cu inoltd incdrcdturd emofio-

nold;iimoginord, ce nu 5e pot justifico sou m6-suro prin rolionol.

l. Funclia rcgold

Concentrqreo intr-o persoond o puterii de o

comondo unei mose de subordonoli, cum o otes-

td toqte formele orhoice de regolitote de pe

toqte continentele, este un fenomen cu qdevd-

rot enigmotic, misterios. Nu se poote explico

ocest fopt co o simpld Ioviturd de forld, co efect

ol unei voinle de putere q unui individ, dor nici

nu poote opdreo co o solufie rolionol6 lo pro-

blemq convieluirii. Putem odmite, intr-odevdr,oporilio uneivoinle noi, copobi16 sd se impund

intregii societdfi crezdnd c6 exprimd voinlo ins6;i

o ocesteio, dor cu riscul de o nu fi recunoscutd

co legitim6. De oceeo putereo trodilionold sou

primitivd nu poote fi otribuitd numoi unui

indiuid in mod reol exceplionol, ci trebuie s6 se

ropofteze lo un fel de fiin!6 fictivd sou miticd,

in roport cu core cutore tou cutore individ inves-

tit cu qtributele puterii nu este dec&t un locote-

nent sou un reprezentqnt. Oomenii ou olodorneuoie, din vremuri imemoriqle, de imogineo

incornotd o grondorii, o moiestdfii, o omnipo-

tenlei core inrudelte putereo cu ceuo supro-

umon. lnventdnd politicul, ei ou inuentqt mqi

intdi o putere superioord core excede outorito-teq noturqld, psihologicd, dor cqre nu dobdn-

de;te senr decdt dqcd devine onalogon-ul unei

olte puterigionume olputerii unuizeu. Numoi

o persoond core se unelte cu zeul sou cu zeii,

deci o putere consubstonfiold, poote fi dototdcu qceqstd putere copobild sd se impund uneimullimi de fiinle diferite. Putereo politicd nucrtgin sine, putereo unui om, ci o unui fiu de zeu.

De oceeo, in frunteo societdlilor strdvechi esteun Rege (bosileus,in greocd, rexin lctind), corenu este un simplu monorh, cu olte cuvinte singur(dln grecescul monos, unu) sd-giexercite outori-toteo supremfl ciocelq core concentreqzd ener-glo spirituold sou cosmicd;icopobil s6 pund inotdine un stat;i un popol'. Pentru ontici, un regefle ereditor, fie oles de rdzboinici sou de o odu-nore, este inointe de toote un reprezentont oltcului pe pdmdnt. Voinlo so i9i ore origineolntr-o voin!6 tronscendentd cdreio ii este purtd-tor de cuudnt ;i mdnd dreoptd. Nu este vorbqde o divinizo un gef - core nu este decdt unfanomen, ;i nu un principiu -, ci de o intemeiocu odevdrqt putereo de o comondo, core nu-;ipoote oveo origineo in trdsdturile occidentqleole personolitdlii sole omene;ti. Exist6, o;odor,un porodox fondotor ol politicului core o devenitilrdin mentolitdlilor noostre moderne pentrucq un rege sd comonde in mod obsolut, fdrdcondilii, trebuie elinsuli sd fie investit cu oceostdoutoritqte de cu totul oltcinevo, de cdtre un zeucore qstfel i-o confer6. Niciodqtd nu poli comqn-do moi bine, moi eficoce, decdt vorbind ,,innumele" unei outoritdlisuperioore, ceeo ce per-mlte cu ugurinld q nu re confundq regqlitqteotrodilionold cu tironio core este formo unei pu-tcrl personole ce i;i ore origineo in proprio-i uoin-

fd porticulord3. De qceeo, de oltfel, trodilio cre;-tlnd medievold o continuot s6 odere lo.qdogiulrclucrt de sfdntul Povel, potrivit cdruiq ,,oriceoutoritote vine de lo Dumnezeu".a Aceostd