IMAGINAȚIA
2
S2. Curs 9 1 IMAGINAȚIA Imaginația = proces psihic care prevede combinarea și recombinarea datelor din experiența anterioară în vederea obținerii unor imagini noi fără un corespondent în realitate sau în experiența noastră personală. Memorie Gândire Imaginație Tipul de acțiune psihică implicată Memorarea, stocarea, reactualizarea informației Analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea. Combinarea, recombinarea, crearea informațiilor. Forma rezolutivă Reproducerea Obținerea noului Sensul formei rezolutive Reproductivă și creatoare. Creativitatea = imaginația + motivație + voință + perseverență Imaginația este considerat un proces specific uman, deoarece se realizează cu instrumente specific umane: gândirea+limbajul; este o trăsătură distinctă a reflectării conștiente, îndeosebi a laturii proiective și creatoare a conștiinței. PROCESELE IMAGINAȚIEI -Aglutinarea – din părți a diferitor obiecte, se creează unul nou (sirene, centaur, sfinx); -Modificarea dimensiunilor (uriași, pitici); -Multiplicarea (balaurul cu 7 capete); -Schematizarea (caricatura – schematizarea feței cu accentuarea trăsăturilor dominante); - Analogia (selecția naturală – selecție agricolă; primele mașini - trăsuri); -Tipizarea (redarea generalului prin intermediul individualului: avariția – Hagi Tudose); -Adaptarea unui obiect sau principiu funcțional la noi situații concrete (cuiul). FORME ALE IMAGINAȚIEI Imaginația reproductivă – capacitatea noastră de a ne reprezenta diferite locuri, fenomene, întâmplări numai pe baza unor relatări verbale, fără sprijinul unui material concret, intuitiv. Imaginația creatoare: -visarea – are loc un moment de repaus, relaxare, când lăsăm gândurile să hoinărească, preferând să ne imaginăm lucruri plăcute, întâmplări favorabile. De multe ori visarea are rol compensator – ne imaginăm că am obținut ceea ce nu ne este disponibil în realitate. Dacă abuzăm de visare putem pierde legătura cu realitatea. -imaginile hipnagogice – hipnos (somn) + agogos (a aduce) – apar în timpul adormirii. Și cele hipnopompice – pompos (care întovărășesc) – apar în timpul trezirii. Simple linii, figuri geometrice, stele. Reprezentări statice. -visele; -halucinațiile – imaginii vii, provocate de boli, substanțe chimice sau narcotice, pe care indivizii le consideră reale. Imaginația preponderent voluntară – persoana își propune să rezolve o problemă, să scrie un text, să creeze. Alte forme: -imaginația substitutivă (empatia) – fenomen psihologic prin care o persoană se identifică cu un model de comportament uman, favorizând înțelegerea și contagiunea afectivă (Cum s-ar simți altul în aceeași situație).
description
Conspect
Transcript of IMAGINAȚIA
-
S2. Curs 9
1
IMAGINAIA
Imaginaia = proces psihic care prevede combinarea i recombinarea datelor din experiena anterioar n vederea obinerii unor imagini noi fr un corespondent n realitate sau n experiena noastr personal.
Memorie Gndire Imaginaie
Tipul de aciune psihic implicat
Memorarea, stocarea, reactualizarea informaiei
Analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea.
Combinarea, recombinarea, crearea informaiilor.
Forma rezolutiv Reproducerea Obinerea noului
Sensul formei rezolutive Reproductiv i creatoare.
Creativitatea = imaginaia + motivaie + voin + perseveren
Imaginaia este considerat un proces specific uman, deoarece se realizeaz cu instrumente specific umane: gndirea+limbajul; este o trstur distinct a reflectrii contiente, ndeosebi a laturii proiective i creatoare a contiinei.
PROCESELE IMAGINAIEI
-Aglutinarea din pri a diferitor obiecte, se creeaz unul nou (sirene, centaur, sfinx);
-Modificarea dimensiunilor (uriai, pitici);
-Multiplicarea (balaurul cu 7 capete);
-Schematizarea (caricatura schematizarea feei cu accentuarea trsturilor dominante);
- Analogia (selecia natural selecie agricol; primele maini - trsuri);
-Tipizarea (redarea generalului prin intermediul individualului: avariia Hagi Tudose);
-Adaptarea unui obiect sau principiu funcional la noi situaii concrete (cuiul).
FORME ALE IMAGINAIEI
Imaginaia reproductiv capacitatea noastr de a ne reprezenta diferite locuri, fenomene, ntmplri numai pe baza unor relatri verbale, fr sprijinul unui material concret, intuitiv.
Imaginaia creatoare:
-visarea are loc un moment de repaus, relaxare, cnd lsm gndurile s hoinreasc, prefernd s ne imaginm lucruri plcute, ntmplri favorabile. De multe ori visarea are rol compensator ne imaginm c am obinut ceea ce nu ne este disponibil n realitate. Dac abuzm de visare putem pierde legtura cu realitatea.
-imaginile hipnagogice hipnos (somn) + agogos (a aduce) apar n timpul adormirii. i cele hipnopompice pompos (care ntovresc) apar n timpul trezirii. Simple linii, figuri geometrice, stele. Reprezentri statice.
-visele;
-halucinaiile imaginii vii, provocate de boli, substane chimice sau narcotice, pe care indivizii le consider reale.
Imaginaia preponderent voluntar persoana i propune s rezolve o problem, s scrie un text, s creeze.
Alte forme:
-imaginaia substitutiv (empatia) fenomen psihologic prin care o persoan se identific cu un model de comportament uman, favoriznd nelegerea i contagiunea afectiv (Cum s-ar simi altul n aceeai situaie).
-
S2. Curs 9
2
-imaginaia ascensional cea care genereaz imagini din imagini (simboluri, metafore).
-imaginaia social membrii societii interiorizeaz imaginile mediului su cultural, le transform n imagini personale i genereaz alte imagini n schimb, ctre societate.
FUNCIILE IMAGINAIEI:
-Transformativ (creeaz noul pe plan mintal);
-Proiectiv (vizeaz viitorul);
-Compensatoriu (satisface n plan fantastic dorinele);
-Substitutiv (scopurile imposibile pe plan real, devin posibile pe plan imaginar);
-Autoreglator (dirijeaz comportamentul uman, l adapteaz la solicitrile mediului).
Rol adaptativ (permite elaborarea planurilor prealabile, ipoteze n rezolvarea problemelor, proiectarea n viitor a vieii).
