Vivid visual mental imagery in the absence

of the primary visual cortex

Imagerie mentala vizuala pregnanta in absenta cortexului vizual primar

(traducere Marin Maria Andreea, Psihopedagogie speciala, anul III)

Holly Bridge • Stephen Harrold • Emily A. Holmes • Mark Stokes • Christopher Kennard

J Neurol (2012) 259:1062–1070

DOI 10.1007/s00415-011-6299-z

Rezumat

Studiul de fata urmareste stabilirea importantei rolului cortexului primar vizual in realizarea imageriei mentale vizuale.acest lucru este unul dificil de stabilit datorita diversitatii tipurilor de leziuni la pacienti. Chiar subiectul vizat in cercetare prezinta o leziune foarte rara, limitata la zona cu materie cenusie din scizura calcarina. Se va arata ca imageria mintala vizuala, in ciuda acestei leziuni, este una bogata, fiind testata atat comportamental, cat si prin imagistica magnetica.

Introducere

Imageria vizuala mentala este abilitatea de a produce imagini vizuale independent de stimularea vizuala a retinei. Exista o corespondenta fenomenologica a imageriei mentale cu imaginile percepute cand stimulii vizuali sunt prezentati globilor oculari, desi imaginile mentale sunt in mod general (si nesurprinzator) mai slabe.

O serie de studii au descoperit ca imageria vizuala produce activari in zona cortexului de asociatie, precum si o activare nespecifica in afara cortexului occipital care poate fi considerata responsabila de feed-back-ul catre reprezentarile specifice senzoriala. De asemenea, diferentele de activare la perceptia vizuala si la imagerie sunt confirmate in anumite masuri de studiile facute de Berhmann, Servos, Goodale, Zeman.

Metode

Autorii studiului au ales sa testeze un subiect cu orbire corticala, SBR, cu leziune in zona V1 in urma unei hipoxii. Subiectii de control au fost 8 barbati vazatori cu varste intre 17 si 25 de ani, varsta apropiata de cea a pacientului orb.

Pentru realizarea studiului s-a folosit imagistica prin rezonanta magnetica IRM, experimantul fiind impartit in doua parti: prima parte consta in scanarea din timpul perceptiei vizuale a stimulilor casa, față, tabla de șah; a doua parte a constat in scanarea imageriei vizuale pentru aceiasi stimului. Mediul de realizare a experimentului a fost controlat asa incat niciun alt stimul sa nu afecteze procesul de scanare.

Analiza datelor

Informatia a fost procesata cu instrumentarul FSL, facandu-se ajustari la miscarile subiectilor, de rezolutie, etc. Prin prelucrarea de grup a rezultatelor subiectilor de control s-a observat ca aceste rezultate nu pot fi extrapolate la populatia totala, in parte fiindca se compara cu rezultatele obtinute de SBR, la care nu exista variatie interindividuala(un singur subiect). In scopul studiului, a fost mai important sa se identifice patternul de activare la subiectii de control pentru a compara cu SBR.

s-a ajustat de asemenea metoda de scanare a suprafetei corticale, optandu-se pentru aceasta o harta probabilistica, urmarind cortexul primar vizual, zona fetei fusiforme, zona hipocampica si zona mediala vizuala(zona calcarina anterioara sau cortexul retrospinal).

Testarea imageriei vizuale

S-a aplicat Chestionarul de pregnanta imagistica vizuala (VVIQ) pentru toti subiectii pentru a determina cat de vii sunt imaginile mentale vizuale la acestia. Lui SBR i s-a aplicat in plus o baterie de teste de imagerie.

Rezultate

In faza de perceptie vizuala rezultatele la subiectii de cntrol au fost cele asteptate, s-au inregistrat activari insemnate in zona V1 si in zona fusiforma a feței, la celelalte zone activarile fiind mai neinsemnate. La SBR, cu orbire cerebrala s-a observat neactivarea in V1 pentru niciunul din stimuli, dar in zona fetei fusiforme, totusi, o activare la fețe si case asemanatoare cu subiectii de control, iar in zona calcarina anterioara o activare pentru stimulii carouri.

In faza de imagerie cea a caselor a fost foarte semnificativa la activare pentru toti subiectii, dar variatia interindividuala face ca zonele de activare sa difere, ramanand comune zonele cortexului occipital parietal si lateral. Si la SBR zonele de activare difera fata de ceilalti subiecti si fata de stimul. La acest subiect se observa preluarea functiei v1 de catre restul suprafetei corticale, aceasta fiind activata difuz si pe o suprafata mai extinsa in imageria vizuala. De altfel, asa cu s-a vazut din testele comportamentale de masuraea a imageriei, acest proces este unul foarte dezvoltat la SBR.

Discutie

Studiul de fata a demonstrat ca zona cortexului vizual primar nu este necesara in exclusivitate pentru imageria vizuala mentala si ca, atunci cand este lezata, ca la SBR, functia este preluata de alte zone. Se considera din alte studii ca activitatea imageriei este mai activata in emisfera stanga, ca zonele extrastriatului ajuta la preluarea functiei V1. O alta considerare legata de V1 este aceea ca imageria detaliata este dependenta de functionarea intacta a V1.