II.testarea Inteligentei

7/30/2019 II.testarea Inteligentei

1/6

TESTAREA INTELIGENTEI

Lector universitar dr. Gheorghe Pertea

Inteligenta fluida si cristalizataRaymond B. Cattell (1905 - 1998) (1941, 1971) si apoi Horn (1968, 1985) propun o teorie astructurii inteligentei bazata pe tehnica analizei factoriale. n studiile pe care le-au efectuat ceidoi autori, acetia gasesc doi factori majori si nu unul general sau mai multi factori de grup.Acesti doi factori sunt denumiti inteligenta fluida (gf) si inteligenta cristalizata (gc)

Inteligenta fluida este n general nonverbala, o forma a eficientei mentale relativ independentade cultura. Ea se refera la o capacitate nnascuta de a nvata si rezolva probleme. Inteligentafluida este utilizata cnd o sarcina pretinde adaptarea la o situatie noua. Prin contrast,inteligenta cristalizata reprezinta ceea ce cineva a nvatat deja prin investitia de inteligentafluida ntr-o situatie culturala data (ex. nvatarea calculului probabilitatilor n scoala).

Inteligenta cristalizata este dependenta n foarte mare masura de aspectul cultural si esteutilizata n sarcini care cer raspunsuri sau deprinderi nvatate. Daca inteligenta cristalizataapare cnd inteligenta fluida opereaza n contextul unui anumit produs cultural, ne asteptam cacele doua forme de inteligenta sa coreleze. De fapt, corelatiile nregistrate n astfel de situatiiau fost numai moderate.

Datorita faptului ca inteligenta fluida se manifesta nonverbal fiind dependenta de expunerea lao anume cultura, Cattell (1940) considera ca instrumentele de masura ale acesteia sunt"culture-free". Bazat pe aceasta presupunere, el si construieste Culture Fair Intelligence Testn ncercarea de a elimina distorsiunile introduse de actiunea diferentelor culturale n testare.

Ulterior, Cattel (1971) si Horn (1982, 1985) propun o varianta expandata a teoriei pe care oprivesc ca un model ierarhic cu cele doua forme de inteligenta, fluida si cristalizata, situate lapunctul de pornire a ierarhiei respective. Ei discuta astfel despre o serie de subcomponente deidentificare a inteligentei si care includ organizarea vizuala, viteza perceptiva, organizareaauditiva etc.

Inteligenta ca un construct biologicCei mai multi cercetatori ai inteligentei au studiat-o prin

metoda clasica prin construirea unui test si corelareaperformantelor realizate cu notele scolare sau alti indicide performanta intelectuala ori performantele la alte testecare pretind ca masoara inteligenta. Foarte putini

psihologi au avut ideea sa investigheze inteligentaplecnd de la proprietatile creierului nsusi.

Comportamentul inteligent solicita din partea creieruluisa fie bine organizat si sa se realizeze o buna sincronizarea activitatii electrice ntre celulele cerebrale. Neuroniitrebuie sa transmita impulsuri electrochimice calibrate

precis, specifice senzatiilor, perceptiilor, proceselorsuperioare de gndire care au loc etc. Activitatea


2/6

electrica colectiva a celulelor cerebrale poate fi masurata cu ajutorul electrozilor plasati pescalp. nregistrarea activitatii electrice a creierului este foarte complexa, dar s-a pututdemonstra o predictie a unor raspunsuri la anumiti stimuli. De exemplu, dupa proiectarea uneilumini de blitz n ochii unui subiect, se va observa un patern al undelor cerebrale, care poate fimasurat si nregistrat. O medie a potentialului evocat (MPE) se poate calcula pentru fiecare

individ de la cteva mii de nregistrari. Se poate deci obtine un patern precis si totodataspecific pentru diferite tipuri de reactii la diferiti stimuli.

Ertl si Schafer (1969) au fost printre primii care au studiat corelatia dintre inteligenta si undelecerebrale. Ei au descoperit o relatie semnificativa ntre forma biocurentilor cerebrali si IQ(Figura 3.5)

Figura 3.5. Media potentialului evocat (MPE) tipic pentru subiecti cu IQ superior si cu IQinferior.Ulterior, s-a constatat ca lungimea zig-zag-ului undei MPE coreleaza semnificativ cu scorurileIQ (r=.77). Iata deci cum o masurare biologica poate fi un excelent predictor al niveluluiinteligentei masurate prin IQ. Desigur, au aparut si critici la adresa acestei practici sustinndu-se ca studiile corelationale n acest caz nu sunt suficiente; este necesara o orientare teoreticamai explicita care sa permita legarea inteligentei ca trasatura psihologica de procesareainformatiei la nivel neural. Aceste experimente sunt nsa promitatoare si poate vor deschide noiorizonturi n descifrarea mecanismelor actiunilor inteligente.

Teoria triarhica a inteligentei a lui Sternberg

R. J. Sternberg (1985; 1986) a propus o structura diferita a inteligentei.Teoria sa subliniaza caactivitatile mentale pot fi sparte n componente si ca diferite sorturi ale acestora pot fi utilizatepentru ca sa achizitionam informatii ndeplinind sarcini mintale specifice, planificnd,monitoriznd si evalund procesele mintale generale. Teoria sugereaza ca adaptarea la mediueste o masura critica a inteligentei, un aspect subliniat, de altfel, de multi predecesori. R.J.Sternberg si denumeste teoria "triarhica" deoarece ea se ocupa de trei fatete ale inteligentei:inteligenta componentiala (cum este generat comportamentul inteligent; se refera la

procesele cognitive fundamentale implicate n achizitionarea de cunoastinte si n performanta);inteligenta experentiala (cnd un anumit comportament este inteligent); inteligentacontextuala (care comportament este inteligent, n ce context). Tabelul 3.1 ne prezinta unrezumat explicativ al teoriei triarhice a inteligentei a lui R.J. Sternberg.

Tabelul 3.1


3/6

Teoria triarhica a lui Sternberg - un rezumat explicativinteligent componentialaMetacomponente sau procese de executie (ex. planificare)Componente de performanta (ex. rationamentul silogistic)Componente de achizitionare de cunostinte (ex. aptitudini de a achizitiona

cuvinte)

Inteligenta experentialaAptitudinea de a opera cu noutatiAptitudinea de a automatiza procesarea informatiei

Inteligenta contextualaAdaptarea la mediul lumii realeSelectarea unui mediu potrivitModelarea mediului

Teoriile cognitive despre inteligenta, cum este si aceasta a lui R.J. Sternberg, au un impactmare asupra proiectarii testelor de inteligenta si a testarii ei. Ele pot altera caile n careproiectam, interpretam si utilizam testele care masoara inteligenta generala.

Coeficientul de inteligentaTermenul de "coeficient de inteligenta" (William Stern a introdus acest termen n anul 1914)

pe care l gasim prscurtat n lucrarile de specialitate cu initialele IQ, QI sau CI, a fost introduspentru prima data de L.M. Terman, n anul 1916, cu ocazia adaptarii americane a ScaleiBinet-Simon difuzata sub denumirea de Stanford-Binet Intelligence Test. Formula de calcula IQ-ului este urmatoarea:

IQ = (VM/VC) x 100unde:IQ = coeficientul de inteligentaVM = vrsta mentalaVC = vrsta cronologica

Un IQ de 100 indica normalul sau media performantei intelectuale. Cnd o persoana obtine unIQ sub 100, nseamna ca a obtinut o performanta sub standard. Cnd vrsta mintala estesuperioara celei cronologice, IQ-ul este mai mare de 100 spunndu-ne ca persoana n cauza sesitueaza peste media performantelor.

Desi determinarea IQ este destul de populara printre psihologi, el intrnd n prezent si nlimbajul curent si al nespecialistilor, acest coeficient calculat pe baza vrstei mintale a dus,totusi, la multe dificultati de interpretare. n primul rnd a aparut o problema tehnica indusa defaptul ca performanta nu prezinta niveluri egale de variabilitate pentru toate vrstele. Astfel, uncopil de 4 ani cu VM de 5 ani va primi acelasi scor IQ (120) ca si unul de 8 ani cu o VM de10, dar, este nesigur ca cei doi copii vor realiza aceeasi performanta superioara raportata lagrupul lor de vrsta. Cnd problema este transferata masurarii inteligentei adultilor, se ivesc

probleme imposibil de rezolvat pe baza QI-ului. Inteligenta nu creste cu vrsta; abilitatilecognitive chiar descresc n performanta odata cu vrsta. Se ajunge astfel ca IQ-ul calculat pe

baza vrstei mentale, n contextul unui examen psihologic de selectie profesionala, sapenalizeze nejustificat persoanele mai n vrsta. Cu alte cuvinte, utilizarea formulei

IQ=VM/VC este improprie, ea sugereaza faptul ca o data cu cresterea n vrsta, scadeinteligenta. Daca cineva va trai mai mult, risca sa realizeze un IQ de zero!


4/6

Din motivele mentionate, astazi nimeni nu mai foloseste n calculul IQ vrsta mentala. Latestele moderne, este utilizata n calculul IQ o abatere. Abaterea IQ se obtine prin calculareaabaterii standard pe scorurile unui test specific de inteligenta (ex. Domino-48, Bonnardel 53etc.) De exemplu, daca o persoana a carei scor de test este cu doua abateri standard deasupra

mediei, va primi un scor IQ de 130. Cineva al carui scor este cu o abatere standard sub medie,va primi o cota IQ de 85, iar o persoana cu un scor egal cu media, va primi un IQ de 100.Aceasta procedura de calcul urmareste curba normala asa ca tabelele curbei normale pot fiutilizate simplu la transformarea scorurilor de test n scoruri IQ.

SCALA DE INTELIGENTA WECHSLER PENTRU ADULTI (WAIS)Binet si Simon (1905) au construit prima scala de testare individuala a inteligentei. Ea a fost

preluata n Statele Unite unde a fost tradusa n 1908 de catre H.H. Goddard si apoi revizuita laUniversitatea Stanford, fiind n final cunoscuta si distribuita n 1916 sub denumirea de Scalade Inteligenta Stanford-Binet. Ea a dominat aria testarii individuale a inteligentei pna n jurul

anului 1930 cnd David Wechsler, un psiholog de la Spitalul Bellevue din New York lanseazaun nou instrument, mai simplu si elegant, destinat explorarii inteligentei. Acest instrument s-aimpus, n timp fiind proiectate o varianta pentru prescolari (WPPSI-R), una pentru copiiscolari (WISC-R) si una pentru adulti (WAIS-R) (R nseamna ca este versiunea noua,revizuita).

Repere istorice

Testele pentru msurarea inteligentei proiectate de David Wechsler sunt probe cu administrareindividuala. Ele sunt utilizate numai de un personal cu pregatire speciala n administrarea siinterpretarea datelor obtinute.

D. Wechsler si ncepe proiectarea testului sau de inteligenta n anul 1932, fiind n cautareaunui instrument simplu de evaluare a inteligentei pentru sectia de psihiatrie a SpitaluluiBellevue. De fapt, D. Wechsler s-a inspirat n constructia scalei sale din scalele Binet-Simontestele Army Alpha si Beta. D. Wechsler nu a creat o proba noua n adevaratul sens alcuvntului. El nu a fost un psiholog creativ. Ceea ce a realizat a fost un colaj fericit din probe

psihologice existente. A rectificat unele imperfectiuni constatate la testele n uz care masurauinteligenta. Ideile de la care a plecat au fost sintetizate astfel:

itemii testelor nu se adreseaza adultilor prea multe ntrebari din test pun accent pe operarea cu cuvinte instructiunile de lucru pun accent prea mare pe viteza si precizia de lucru ncrederea acordata vrstei mintale este nerelevanta pentru testarea adultilor.

Ca sa corecteze erorile mentionate, D. Wechsler a construit un test special pentru adulti careprezinta un echilibru ntre probele verbale si cele neverbale si reduce orientarea pe viteza cu carese dau raspunsurile la itemii testului. D. Wechsler a dat si o noua metoda de obtinere a IQ-ului.Astfel, vechea formula:

IQvirsta tala

virsta crono ica=

min

loga fost nlocuit cu o formula noua:

IQscorul prezent sau atins

media scorului asteptat pentru virsta respectiva=

Aceasta noua formula s-a bazat pe presupunerea ca IQ-ul ramne constant pentru o anumitacategorie de vrsta la persoanele normale, chiar daca aptitudinile intelectuale brute se pot


5/6

modifica sau chiar deteriora.Aceasta conceptie a lui D. Wechsler, a IQ-ului constant,caracterizeaza principiul constructiv al scalelor Wechsler. Acest punct de vedere este nsadiscutabil, invarianta IQ-ului cu vrsta nu este de fapt o caracteristica inerenta naturii umane(chiar D. Wechsler a recunoscut ulterior ca erorile de masurare, efectul practicii etc., potcauza fluctuatii n performanta si deci si n IQ).

D. Wechsler si proiecteaza scalele de masurare a inteligentei pentru a fi utilizate ca un ajutorn diagnoza psihiatrica. Pentru aceasta el divide scalele n scale de performanta si scaleverbale. Examinatorul are astfel posibilitatea sa compare facilitatile pe care le are subiectul noperarea cu material verbal (simboluri) si aptitudinile de manipulare cu obiecte si patterne

perceptive vizuale. Dihotomia ntre aptitudini verbale (V) si aptitudini de performanta (P) esteconsiderata importanta n diagnoza psihologica. D. Wechsler considera ca bolile organice alecreierului, psihozele si tulburarile emotionale au un pattern de forma V>P. La psihopatiiadolescenti si persoanele mediu retardate, apare un pattern de forma P>V. (Cercetarileulterioare au demonstrat multe exceptii de la aceasta regula simpla de diagnoza.) Distinctiantre deprinderile verbale si cele specifice de performanta, s-a dovedit nsa valida n multe

situatii astfel ca analiza relatiei dintre scoarta cerebrala si comportament, studierea efectelorvrstei asupra inteligentei etc.

Din anul 1939 si pna n anul 1991, Testul Wechsler a cunoscut numeroase revizuiri (trecereade la o forma a testului la alta noua este foarte simpla, o formula asigurnd transformareaoperativa a scorurilor test de la o forma inferioara a testului la alta revizuita.

Determinarea IQ-ului este facuta dupa o metrica comuna pentru toate formele testului.IQ-ulmediu este de 100 cu o abatere standard de 15, aceasta pentru toate testele si toate grupele devrsta. n plus, scorurile scalelor pe fiecare subtest au o medie de 10 si o abatere standard deaproximativ 3, aceasta permitnd examinatorului sa analizeze scorurile la subteste n vederea

identificarii relativelor puncte tari si slabe.

Descrierea testului WAISWAIS a fost publicat n anul 1955 fiind urmat de WAIS-R care retine din prima forma 80%din itemi. mbunattirile aduc unele modificari referitor la eliminarea unor ambiguitati siexcluderea itemilor care ar favoriza o tratare discriminativa a minoritarilor.

WAIS contine unsprezece subteste mpartite n sase subteste verbale si cinci subteste deperformanta. Aceste subteste sunt prezentate n cele ce urmeaza.

Scalele verbaleInformatii. Subtestul contine 29 de itemi care acopera o varietate mare de informatii pe careun adult le achizitioneaza din cultura n care traieste. Au fost evitate cunostintele academice sicele de specialitate. Itemii fac apel la cultura generala a individului si, n general, ei sunt folositin practica examinarilor psihiatrice pentru determinarea nivelului intelectual al subiectilor.

Comprehensiune (ntelegerea sensului). Subtestul este compus din 14 itemi. Persoanaexaminata trebuie sa explice ce va face n anumite circumstante care i sunt prezentate, de cesunt urmarite unele activitati, ntelegerea sensului unor proverbe etc. Subtestul este proiectatsa investigheze capacitatea de rationament practic si simtul comun. Subtestul este similar cuitemii testului de Comprehensiune ai scalei Stanford-Binet.


6/6

Aritmetica. Este compus din 14 probleme de nivelul scolii elementare. Fiecare problema esteprezentata oral si se cere rezolvarea ei fara urilizarea creionului si hrtiei.

Similaritati. Subtestul este compus din 13 itemi care cer subiectului sa spuna prin ce seaseamn doua lucruri.

Siruri de cifre (Digit Span). Subtestul consta n prezentarea orala a unei liste de siruri de cifrecu o ntindere de la trei la noua si care apoi trebuie reproduse oral. n partea a doua a testuluisubiectul trebuie sa reproduca liste de la doua la opt cifre, dar n ordine inversa citirii lor.

Vocabular. Subtestul contine 40 de cuvinte de dificultate crescnda, care sunt prezentate oralsi vizual. Examinatul trebuie sa spuna ce nseamna fiecare cuvnt.

Scala de performantaSimboluri numerice (Digit Symbol). Subtestul este o versiune a asa-numitului test desubstitutie care a fost frecvent introdus n scalele de inteligenta ca proba neverbala. Se

opereaza cu 9 simboluri mperecheate cu noua cifre. Cu aceasta cheie n fata, subiectul are ladispozitie 1.5 ca sa efectueze ct mai multe nlocuiri de cifre cu simbolurile adecvate pe foaiade raspuns.

Completare de imagini. Subtestul contine 21 de imagini, fiecare avnd figuri lacunare,Subiectul trebuie sa spuna ce lipseste din fiecare figura.

Constructii din cuburi. Acest subtest foloseste un set de desene n rosu si alb si un set decuburi colorate n rosu, alb si rosu-alb. Subiectului i se arata un desen un anumit timp si i secere sa-l reproduca cu ajutorul cuburilor.

Aranjare de desene. Fiecare item consta dintr-un set de desene care trebuie aranjate astfelnct sa ilustreze o povestire cu sens. Subtestul se compune din 8 itemi.

Asamblarea de obiecte. Testul se compune din patru parti/figuri. Se cere asamblarea dinbucati a fiecarei figuri.

n cotarea probelor se are n vedere att viteza ct si corectitudinea rezolvarii lor, aceastapentru testele Aritmetica, Simboluri numerice, Constructii din cuburi, Aranjarea de desene siAsamblarea de obiecte.

II.testarea Inteligentei

Documents

Transcript of II.testarea Inteligentei