8/16/2019 Iisus

http://slidepdf.com/reader/full/iisus 1/4

Iisus -salvatorul Denumirea DE MAI TÂRZIU a lui Isus ca "salvator", popular în special încercuri pietistic, a devenit larg rsp!ndite în toate isericile cre#tine$ Din acest motiv suntem la prima surprins s descopere c în %iserica timpurie nu era nici unul din titlurile central de onoare pentru Isus$ &u e'ceptia un pasa( în )ilipeni, aceast desemnare este complet asent de la celemai vec*i din scrierile cre#tin timpurie$ Aceasta prima se produce relativ t!r+iu în pasa(ele

oca+ionale în evang*elii din uca #i o*n. mai des în /itelorpstoritul scrisori, II 0etru #i literelede Ignat cu anii$ 1ncercarea de a e'plica motivul, /incent Ta2lor a sugerat c titlul 3oter a 4ostat!t de rsp!ndit în mediul non-crestine din lumea elenistic ca avea o conotatie proasta pentrucre#tinii Treuie sa adaugam ca /itelorpstoritul litere, care asista mai 4recvent la Isus ca 3otersint c*iar cei care de multe ori apelul lui Dumne+eu "aviour" prea -- uneori în acela#i pasa( încare 4lu'ul este dat la Isus$ Acest lucru ne o4er un motiv în plus pentru a presupune c aceastdenumire &redinta *ristologic5 este un /ec*i Testament titlu de onoare pentru Dumne+eu atrans4erat la Isus #i con4irm deductiei numele 3alvator" 6ca tuturor atriutelor divine7 eraatriuita lui Isus în legtur cu demnitatea lui ca 82rios$ 0rin urmare, 4r dorind s suestime+ein4luen9a elenistic utili+area 3oter asupra crestin utili+arii de maree, consider ca este ca+ul savoresc de titlul înt!i de toate în iudaismului #i apoi în al doilea loc în :ellenism ;$ <umele de

salvator in iudaism si elenism /ec*iul Testament numeste Dumne+eu "aviour"$ &uvintele Eraice=>?@ E #i =?= , toate din care provin din aceeasi radacina, sunt traduse BC  FG în 3eptuaginta$ ;0salmii H #i toate piesele de Isaia da Dumne+eu acest titlu de cele mai multe ori, dar ea aparede asemenea în alt parte #i pot 4i depistate prin întreaga /ec*iului Testament J #i Evrei Kliteratura de specialitate$ Este sigur c titlul ini9ial prev+ute de Dumne+eu$ Dar nu de asemeneauneori distinge clar oamenii lui Dumne+eu care de comisie au emis, sunt o4erind, sau va o4erioamenilor$ Ast4el Moise LsavedL oamenii în trecut #i dup el altor lideri din Israel au 4ost"aviours"$ 1n legtur cu aceast linie, Mesia este va+ut ca venind M!ntuitorul care va 4i în celedin urm #i în mod permanent salva poporul su$ N într-adevr, aceast denumirea corespunde per4ect cu 4unc9ie care Mesia este de a#teptat s îndeplineasc$ <u este de mirare c el nu estenumit M!ntuitorul mai des$ O întruc!t în /ec*iul Testament #i Iudaismul in general al 3oter

salvatorul poporului, maree are un alt sens in :ellenism$ P Aici +ei, dar si eroii, #i mai presus detoate guvernanti sunt denumite "aviours", deoarece asigur oameni din toate tipurile deîntristrilor 4i+ice precum oal #i in4irmitate, pericolelor cum ar 4i 3*ipQrecs, #i mai ales deteroarea ra+oiului si o e'istenta incerta$ 0$ Sendland a colectat cele mai importante te'te carevin în elenistic considerare aici$ ; Aslepios, de e'emplu, este "aviour" care o4er de oala$ H 1n4unc9ie de aceast concep9ie, ideea de "alvation" se apropie de cea a "providenta", GVWXY$ Darmai presus de toate, BCG este una dintre cele mai populare denumiri pentru a +ei4icat ra9iunea puterii$ 1n legtur cu rigla p[g\n[ de adorare, este intr-un anumit sens o varianta de titlu82rios$ &onductorul este 3oter deoarece el aduce lini#te #i ordine$ <e amintim mai ales /irgileste celeru al patrulea eclogue$ &ultele de misterul 3oter de conceptul are alte aspecte$ Aicidivinitatea economise#te de puterea mor9ii #i de materie #i estoQs nemurire$ Acesta este un punct discutail daca, ca unii savanti au a4irmat, J 3oter maree este de importan9 4undamental pentru misterul religii$ K c*iar mai indoielnica, apoi, este o in4luen9 de la aceast surs de crestinde utili+are a titlului$ 1n msura în care non&*ristian desemnarea poate 4i considerat la toatein4luent în aplicare a titlului de la Isus, cred c treuie s ne mai înt!i de toate de utili+are aacestuia în rigl de Adorare$

H$ Iisus 3alvatorul la inceputurile crestinismului

8/16/2019 Iisus

http://slidepdf.com/reader/full/iisus 2/4

] singur 4a9 de desemnarea lui Isus ca 3oter din :ellenism ar putea la prima vedere pare (usti4icat, deoarece, dup cum am v+ut, maree se produce aproape e'clusiv în mai t!r+iu descrieri &re^_tine care are originea în mediul ale'andrin$ ; non-crestine poate utili+a n de 4aptutili+area crestin sale -- doar ca non-crestine utili+area 82rios a contriuit la rsp!ndirea de

conceptul 82rios Isus &ristos 0A0]UT3I3$ Dar la 4el de sursa original a 82rios titlu pentruIsus const în principal în iudaismului, deci este mai proail ca desemnarea acestuia ca 3otereste conectat cu evreiesc #i /ec*iul Testament conceptul mai degra dec!t cu unul elenistic$Totu#i t!r+iu data lor, cre#tin timpurie te'te care apel Isus "aviour nicieri pre+int o vedere3oter legate de conceptul elenistic$ %ultmann recunoa#te de asemenea aici un /ec*i Testament precum si in4luenta greaca$ H Mi se pare c acesta din urm este considerat mai mult cu privire la4orma dec!t la con9inut$ Aproape toate pasa(ele în care Isus este numit L3aviourL con9in e'clusivcu motive crestine$ Acest lucru nu inseamna, desigur, cum :arnac pare s presupunem cdesemnarea poate 4i urmrit înapoi la IsusLvindecarea olnavilor$ &*iar dac sensul BC`XVmai îngust este adesea "de a vindeca", nici unul din pasa(ele de 3oter &restin indica c*iar ourma de Amintire a Domnului IsusL activitate ca un medic$ <ici de el si nici de altii Isus a 4ost

numit 3oter vreodat în timpul vie9ii sale$ Mai mult c*iar în timpul în care titlul a 4ost con4eriteoca+ional, nu a 4ost utili+at pentru a se re4eri la 4unc9iile individuale de munca sa pm!nteasc, ciin total de lucru -- #i de 4apt ca era în9eles de credin9 în învierea 3a #i de e'altare$ &a 82riostitlul 3oter presupune reali+area de Isus #i de lucru pm!nte#ti con4irmarea în înl9rii 3ale$ Ammen9ionat de(a c Isus este numit 3oter în principal în aceste scrieri care solicit acest titlu deonoare de asemenea la Dumne+eu$

I Tim$ ;$;. H$. J$;b. Tit ;$. H$;b. $J$ Este adevrat #i de Evang*elia uca în care, c*iar în/ec*iul Testament, stil, Magni4icat în ;$JN vore#te de Dumne+eu ca "aviour", intrucat povesteade &raciun proclam în H$;;, "0entru tine este nscut ast+i un M!ntuitor, care este &ristos0A0]UT3I3 82rios"$ Din nou, 4inala do'olog2 de ude se adresea+a "numai Dumne+eu

M\ntuitorul nostru prin Isus :ristos Domnul nostru" 6v$ HK7$ <u este deci de mirare ca II 0etru,care este at!t de str!ns legate de ude, adesea vore#te de BCG LBWf -- #i într-adevr, cuuca H$;;, în legtur cu titlul de 82rios$ ; Aceasta con4irm 4aptul c ideea lui &ristos înl9arela demnitatea de regula divin in4luentat decisiv introducerea 3oter ca o &redinta *ristologic5desemnarea$ &u siguranta nu este irelevant, apoi, la punctul de la utili+area titlului de domnitorulelenistic cult ca surs secundar$ 1n primul r!nd, totu#i, suntem în cau+ aici cu trans4erul la Isusde un /ec*i Testament atriutul divin$ Isus este 3oter pentru c el va salva poporul su de la pcatele lor$ Acesta este modul mat$ ;$H; e'plic numele lui Isus$ Acest nume este unul dineraic 4orme de maree L3aviour" aplicat la Dumne+eu în /ec*iul Testament$ &el pu9in peste totîn <oul Testament unde cunoasterea eraic poate 4i presupus, prin urmare, treuie s se ia înconsiderare importan9a una numele lui Isus pentru originea titlul BCG$ De 4apt, la urec*ile

evreiesti "Isus" însemna acela#i ca BCG LBWf, M\ntuitor$ Autorul Matei sigur c nu erasingurul care #tia acest lucru$ Dar cone'iunea 3oter titlu cu /ec*iul Testament se a4l deasupratuturor în accentul asupra i+[vire de oameni din pcat #i moarte$ ]ricare ar 4i spus despre toatemulte analogii în terminologia rigl de adorare 6peste toate despre care a "ootea+aL dedomnitorul divin7, H aceast idee de m!ntuire din pcat #i moarte se a4l în spatele declaratiidespre apari9ia "aviour" Isus :ristos la nastere 6 uca H$;;7, dup învierea 3a 6 II Tim$ ;$;b"care apar de M\ntuitorul nostru Isus &ristos, care elimin moarte"7, si la înc a#teptat care vine

8/16/2019 Iisus

http://slidepdf.com/reader/full/iisus 3/4

în glorie 6 Titus H$; 4$ "care apar de slava nostru Dumne+eu #i M\ntuitorului Isus &ristos, carea dat el pentru noi s ne rscumpere din toate

 <elegiuire #i de a puri4ica pentru sine un popor de propria lui"7$ este doar de laudele lui cavenirea

Domnul ca aceasta ultima trecerea ne aminteste 6proail în diseminarea delierat sauinconstient opo+itia 4ata de ootea+a a +ei4icat ra9iunea puterea pm!nteasc7 a lui Isus" munca pm!nte#ti pe care l deran(e+i se spri(in$ 1n o remarcaila dar mod caracteristic, acte K$; seconectea+ de asemenea a reali+at de(a înl9area lui &ristos ca 3oter cu declara9ia c aceaste'altare va aduce Israel Lrepentance #i iertarea pcatelor"$ 3untem clar pe taramul eQis*-&*ristian g!ndit aici :ristos este 3oter, ca are si el ne-a salvat de pcat$ Dac rationamentul a4ost corect, aceast legtur între Isus deran(e+i #i lucrarea lui de isp#ire ne arat c în timp ce-3oter titlul nu cresc din 82rios titlul, este totu#i sulinia+ o idee care nu este o parte aconceptului 82rios ideea c înl9area lui &ristos la 3oter divine 4oarte clar presupune munca lui

de isp#ire$ <e este amintit 0*il H$P "t*eire4ore 6adic, pe a+a lui &ristos asculttor umilinta desine c*iar la moarte7 lui Dumne+eu are mai mult înl9at" si i-a dat numele de 82rios care estemai presus de orice nume$ Desemnarea lui Isus ca 3oter implicit include tocmai aceast idee demunca isp[^_itoare$ Taranistii includerea de conceptul de reconciliere în cadrul 3oter titlul devinelimpede si de la un alt 4apt do'olog2 mentionate anterior de ude 6v$ HK7, cel pu9in, indic cucuvintele "prin Isus :ristos Domnul nostru" ca acum, c*iar atunci c!nd Dumne+eu este numit3oter dup modelul /ec*iului Testament, )undatia a tuturor m!ntuirea divin este muncaisp[^_itoare a lui :ristos$ In ciuda acestei trimiteri la su4erinta lui &ristos #i de moarte, careinseamna iertarea pcatelor #i prin urmare LsalvationL 6BChXV7, 3oter nu este pur #i simplu ovariant a eed a*Qe*, cum ar putea 4i tentati sa credem$ In conceptul 3oter su4erinta pentruiertarea pcatelor este în9eleas în întregime din rati4icarea divin c su4erin9a lui Isus de înl9are

la 82rios$ %ultmann este la dreapta în a spune c o sc*imare de sens a avut loc in 0auline ideeade (usti4icare c!nd Epistolele 0astorale înlocui9i jXkYXWV cu BChXV #i jXkYXWBV cu BCGXY$; 0entru ca desemnarea lui Isus ca 3oter presupune egii Eccesiastice a înl9at 82rios 0apoutsis,ca intampina aceasta relativ t!r+iu 6adic, în mai t!r+iu scrierile <oului Testament #i în scrisorilede Ignat cu anii7, H dar întotdeauna ast4el înc!t &redinta *ristologic5 centrale ideea de isp#irenu este pur #i simplu uitat$

Importanta a isp#irii este de asemenea nu uitat în cele dou pasa(e o*annine, o*n, J$JH #i Io*n J$;J, care se re4er la Isus ca "aviour lumii"$ Aceast aplica9ie de 3oter sunetele 4ormaldestul ca domnitorul elenistic cult -- intr-adevar, suna e'act ca si 4ormulele aplicate de pilda sa:adrian$ Dar una nu poate decide cu certitudine dac autorul a 4ost con#tient de o paralel cu

aceste 4ormule, sau dac aici #i era doar incon#tient in4luen9at de ele$ In ciuda 4aptului catrimitere la "lumea", o*annine Qriter nu merge dincolo de generalul cre#tin timpurie aconsecinta a lui :ristos, rscumpr!nd 4unc9ionea+$ 0utem de asemenea amintesc declaratiadespre "Mielul lui Dumne+eu care a lumii" 6 o*n ;,HP7$ In cele din urma, in ciuda 4aptului cautili+area comuna a 4ost tar+iu, treuie s ne întrea9i dac aplicarea 3oter titlu pentru Isus nu eratotusi cunoscut relativ devreme$ 0rintre scris atriuite lui 0aul, Epistolele 0astorale nu sunt primele în care ne înt!lni acest titlu$ E4es$ K$H, consult!nd înl9area lui &ristos, spune c El este&apul %isericii #i în acela#i timp "oter de caroserie"$ &*iar dac acest te't este de 4apt deutero-

8/16/2019 Iisus

http://slidepdf.com/reader/full/iisus 4/4

0auline, )ilip$ $Hb rm!ne în continuare ca mai devreme #i desigur 0auline utili+area 3oter"6din ceruri7 a#teptm un M!ntuitor, Domnul Isus :ristos$" Din nou ne not mai înt!i de toate,caracteristica a 3oter #i 82rios$ 1n contrast cu II Tim$ ;$;b, în care Domnul :ristos de(a aindeplinit rolul lui 3oter, dar în acord cu Titus H$;, acest te't în )ilipeni vore#te de :ristosîndeplinirea 4unc9iei 3oter la s4!r#itul +ile$ Am v+ut de(a în investiga9ia noastr de alte &redinta

*ristologic5 mareele ca nu e'ista nici o contradictie aici, dar ca aceasta tensiune estecaracteristica <ou Testament #i în special a egii Eccesiastice <oului Testament$ %ultmannnationalee oserv c în )ilip$ $Hb 0aul utili+ea+ un de(a 4amiliari+at titlu, deoarece 3oter nu seînt!mpla în 4r îndoial 0auline litere$ ; Ast4el, este o pre-0auline denumirea, de#i nu poate 4i a$Mai mult, I Tes$ ;$;b corespunde e'act la g!ndul de a )ilip$ $Hb, desi nu utili+a9i 3oter titlul noi"a#tepta9i pentru 4iul din ceruri, pe care i-a înviat din mor9i, Isus care o4er 6GVWV7 noi dinm!niei"$ Am v+ut c sensul antisemite in numele lui Isus de re4erin9 sugerate în mod natural la/ec*iul Testament maree L3aviour", #i c Matei 6;$H;7 sigur c nu era prima pentru a vedeacone'iunea$ 0e de alta parte, este de asemenea clar c "aviourL nu putea

Importanta a isp#irii este de asemenea nu uitat în cele dou pasa(e o*annine, o*n, J$JH #i I

o*n J$;J, care se re4er la Isus ca "aviour lumii"$ Aceast aplica9ie de 3oter sunetele 4ormaldestul ca domnitorul elenistic cult -- intr-adevar, suna e'act ca si 4ormulele aplicate de pilda sa:adrian$ Dar una nu poate decide cu certitudine dac autorul a 4ost con#tient de o paralel cuaceste 4ormule, sau dac aici #i era doar incon#tient in4luen9at de ele$ In ciuda 4aptului catrimitere la "lumea", o*annine Qriter nu merge dincolo de generalul cre#tin timpurie aconsecinta a lui :ristos, rscumpr!nd 4unc9ionea+$ 0utem de asemenea amintesc declaratiadespre "Mielul lui Dumne+eu care a lumii" 6 o*n ;,HP7$ In cele din urma, in ciuda 4aptului cautili+area comuna a 4ost tar+iu, treuie s ne întrea9i dac aplicarea 3oter titlu pentru Isus nu eratotusi cunoscut relativ devreme$ 0rintre scris atriuite lui 0aul, Epistolele 0astorale nu sunt primele în care ne înt!lni acest titlu$ E4es$ K$H, consult!nd înl9area lui &ristos, spune c El este&apul %isericii #i în acela#i timp "oter de caroserie"$ &*iar dac acest te't este de 4apt deutero-

0auline, )ilip$ $Hb rm!ne în continuare ca mai devreme #i desigur 0auline utili+area 3oter"6din ceruri7 a#teptm un M!ntuitor, Domnul Isus :ristos$" Din nou ne not mai înt!i de toate,caracteristica a 3oter #i 82rios$ 1n contrast cu II Tim$ ;$;b, în care Domnul :ristos de(a aindeplinit rolul lui 3oter, dar în acord cu Titus H$;, acest te't în )ilipeni vore#te de :ristosîndeplinirea 4unc9iei 3oter la s4!r#itul +ile$ Am v+ut de(a în investiga9ia noastr de alte &redinta*ristologic5 mareele ca nu e'ista nici o contradictie aici, dar ca aceasta tensiune estecaracteristica <ou Testament #i în special a egii Eccesiastice <oului Testament$ %ultmannnationalee oserv c în )ilip$ $Hb 0aul utili+ea+ un de(a 4amiliari+at titlu, deoarece 3oter nu seînt!mpla în 4r îndoial 0auline litere$ ; Ast4el, este o pre-0auline denumirea, de#i nu poate 4i a$Mai mult, I Tes$ ;$;b corespunde e'act la g!ndul de a )ilip$ $Hb, desi nu utili+a9i 3oter titlul noi"a#tepta9i pentru 4iul din ceruri, pe care i-a înviat din mor9i, Isus care o4er 6GVWV7 noi din

m!niei"$ Dup cum am v+ut, un plin teologice de de+voltarea conceptului 3oter venit numai înmomentul e'tinderii crestinismului$ 1n legtur cu alte importante mareele adugat la numele luiIsus, mai t!r+iu a devenit o parte din vec*ea crestin creed LBWf 'GXB