III_5_DETECTARE(109-120).doc

7/25/2019 III_5_DETECTARE(109-120).doc

http://slidepdf.com/reader/full/iii5detectare109-120doc 1/12

III. Prevenirea şi lupta contra incendiilor la bordul navelor

5. DETECTAREA INCENDIILOR

5.1. ALARMAREA ECHIPAJULUI LA APARIŢIA

SAU OBSERVAREA UNUI INCENDIU

Alarmarea echipajului la apariţia sau observarea unui incendiu, este o componentă

esenţială a luptei pentru vitalitatea navei, deoarece succesul operaţiunii de stingere

şi limitare a pagubelor produse, depinde în bună măsură de operativitatea cu care

se acţionează, precum şi de stadiul în care se află focarul de incendiu. Din aceastăcauză alarma de incendiu se dă de primul membru al echipajului care constată

apariţia incendiului. Echipajul care se află în cart acţionează conform rolului de

incendiu. chematic se poate reprezenta astfel!

"#D$% DE A&'(UNE AL ECHIPAJULUI LA STINGEREA INCENDIULUI

109

Alarmarea echipajului prinsonerii de alarmă )( repetat .. .. *

Alarmarea portului prin sirenanavei! sunet lung urmat de cel

puţin cinci sunete scurte

Alarmarea portului prin

dispeceri cu telefonul portabil+elefon.

NAVA

Echipajul trece lalocalizarea incendiului

conform rolurilor

-emorcherele şi şalupelede salvare se vor deplasa

urgent la locul incendiului pentru intervenţie

Alarmarea pompierilor din port

Alarmarea serviciuluisanitar port şi salvarea

Alarmarea &ă ităniei



A) – Organ!ar"a #$ng"r n%"n&'(r

#rganizarea intervenţiei pentru stingerea incendiilor, presupune stabilirea din

timp a unor măsuri, care să asigure att ziua ct şi noaptea, observarea şi anunţarea

operativă a incendiului precum şi alarmarea şi deplasarea rapidă a tuturor forţelor şi

mijloacelor de care dispune nava la locul unde a izbucnit acesta.

"ăsurile de organizare a stingerii incendiilor, în principal se referă la!

/ #rganizarea în prealabil a echipajului pe roluri.

/ (nstruirea echipajului în vederea acţionării la stingere.

/ tabilirea modului de anunţare şi semnalizare a incendiilor izbucnite pe navă.

/ Asigurarea prezenţei la posturi a tuturor mijloacelor de stins incendiu.

/ Asigurarea bunei funcţionări a mijloacelor de alarmare şi transmisiuni.

Organ!ar"a "%*a+,', *" r(',r

0ntruct pe navă nu e1istă o formaţie de pompieri, special constituită, pentru

intervenţii la incendii 2 aşa cum de altfel e1istă la uscat 2 aici, tot echipajul concură la

localizarea şi stingerea incendiului. 3entru a nu se produce dezordine şi încurcături la

acţionarea pentru stingere, pe navă echipajul se organizează pe roluri de intervenţie la

incendiu. 0n acest scop echipajul navei se împarte în 4 grupe distincte!

5. 2 3ersonalul de conducere 2 comandant şi şef mecanic

6. 2 3ersonalul operativ 2 cei ce fac de cart la punte şi maşini

7. 2 3ersonalul administrativ de zi 2 cei cu funcţii administrative4. 2 3ersonalul la dispoziţia comandatului.

D"-nr"a *"r#(na',', a$r/,'" #a'" 'a n%"n&,

/ 3ersonalul de conducere coordonează activitatea de stingere

/ 3ersonalul operativ este acel personal care în timpul marşului e1ecută serviciu

de cart, iar în staţionare, serviciul de gardă în post. 3ersonalul operativ este organizat

astfel!

110 Ionel Popa– Beazit Ali– VITALITATEA NAVEI




n 2ar

3ersonalul operativ este organizat pe 7 carturi a cte 4 ore fiecare. 0n fiecare cart

e1istă cte un ofiţer maritim şi un timonier, iar la maşini cte un ofiţer mecanic cu 6

motorişti . %a navele petroliere mai e1istă în plus şi cte un fochist.

Acţionarea la stingerea incendiului de către personalul operativ se face în două

variante!

3ersonalul din cartul care e1ecută serviciu la punte şi maşini. fiind la posturi şi primul care ia cunoştinţă despre izbucnirea incendiului va acţiona în urgenţa 5.

3ersonalul din carturile libere la bord, va acţiona în urgenţa a ((/a însă ceva mai

greoi din cauza întrzierii cauzate de trezire, echipare, identificare cu semnalele de alarmă

5.3. SISTEME DE DETECTARE 4I SEMNALIARE A

A INCENDIILOR LA NAVELE MARITIME

3entru a înţelege rolul acestor instalaţii, mai înti trebuie să ne familiarizăm cu

cteva noţiuni despre incendiu.

&um incendiul este o ardere, înseamnă că acest fenomen constituie o

transformare a materiei şi energiei, în cursul căreia diferite mărimi de ordin fizic şi chimic

se modifică.

3rin sesizarea acestor modificări cu ajutorul mijloacelor tehnice, ele pot fi puse în

serviciul semnalizării automate a incendiilor. &a urmare a modificărilor amintite apar

efectele arderii sau parametrii incendiilor! radiaţia de căldură, radiaţia de raze infraroşii,

ultraviolete, apariţia flăcărilor, emanaţia de lumină, fum. # parte din acestea se pot sesiza

şi prin simţurile umane. Astfel, prin miros se sesizează gazele de ardere, prin vedere,

fumul şi flăcările iar prin auz, zgomotul produs de ardere.

După cum cunoaştem incendiile sunt de două feluri!

/ incendii mocnite care se caracterizează prin producerea de căldură în interiorul

focarului, degajarea gazelor de ardere şi formarea de fum, iar după un timp oarecare apar

flăcările.

111



/ incendii cu flăcări care se produc încă de la început ca urmare a arderii

materialelor combustibile solide, lichidelor şi gazelor avnd ca formă de manifestare

flăcările, gazele de ardere, fumul, degajarea de căldură şi propagarea rapidă.

Aşa după cum s/a mai amintit, indiferent de natura lui, incendiul are patru faze!

/ în prima fază se degajă produse de ardere invizibile )fără fum, fără flacără,

foarte puţină căldură*8/ în faza a doua apare fumul dar nu şi flăcările8 se degajă foarte puţină căldură8

/ în cea de/a treia fază apare flacăra, incendiul poate fi observat însă cantitatea de

căldură este totuşi redusă8

/ în faza a patra cantitatea de căldură degajată creşte, aerul se dilată, arderea se

intensifică, deci incendiul este în plină dezvoltare.

0ntruct s/a constatat că un incendiu nedescoperit la timp se lichidează e1trem de

greu, s/a trecut la construirea anumitor tipuri de detectoare care să/l depisteze în faza

incipientă.Astfel, pentru prima faza de dezvoltare a incendiului, s/au construit două tipuri de

detectoare! unul care funcţionează pe baza fenomenului variaţiei umidităţii, datorate

evaporării apei din materialul combustibil ce este supus arderii şi al doilea ce

funcţionează pe fenomenul ionizării aerului.

3entru detectarea incendiului în faza a doua se pot folosi detectoare cu cameră de

ionizare şi cu celulă fotoelectrică.

0n faza a treia se folosesc detectoare de flăcări )detectoare de raze infraroşii şi

detectoare de raze ultraviolete*.0n faza a patra se folosesc detectoare termice.

INSTALAŢII DE DETECTARE A INCENDIILOR

0n principiu la o instalaţie de detectare şi semnalizare a incendiilor se deosebesc

trei elemente!

/ detectoare de incendiu





/ circuite de legătură

/ centrala de semnalizare.

Detectoarele declanşează în caz de incendiu un semnal care prin elementele de

legătură este transmis la centrală. &entrala primeşte semnalul emis de detector şi

determină o semnalizare optică şi acustică.

$n detector ideal trebuie să îndeplinească următoarele condiţii! să detecteze şi să

capteze începuturile de incendiu cu ajutorul unui element sensibil8 să emită rapid şi precissemnalul8 să aibă pornire sigură şi să funcţioneze uniform la temperaturi date8 să fie

construit din material care să nu/şi piardă calităţile la intemperii8 să fie de construcţie

simplă şi rezistentă8 să fie astfel construit înct să poată fi instalat şi în locuri

reprezentative8 să supravegheze un spaţiu suficient de mare, pentru a nu fi necesară o

multiplicare costisitoare a numărului de detectoare.

5.6. DETECTOARE DE INCENDIU

Detectoarele de incendiu se clasifică după natura fenomenului însoţitor al

incendiului sau după principiul de funcţionare al lor. %e putem împărţi în şase grupe!

5. 2 Detectoare termice! termostatice, cu bimetal, tip 9ood, de temperatură cu

fuzibil, termodiferenţiale, termovelocimetrice, cu termistoare.

6. 2 Detectoare termoelectrice

7. 2 Detectoare de flacără

4. 2 Detectoare de fum

:. 2 Detectoare cu cameră de ionizare

;. 2 Detectoare cu laser

D"$"%$(ar"'" $"r2%" reacţionează la efectul căldurii.

3rincipiile de funcţionare ale detectoarelor termice sunt! topirea, dilatarea,

modificarea de structură a materialelor, modificarea conductivităţii electrice, datorită

căldurii.

116



&ele mai simple detectoare termice sunt cele cu bimetal, a căror funcţionare se

bazează pe coeficienţii de dilatare termică diferiţi a două benzi de metal, lipite una de alta

prin compresie. &u aceste tipuri de detectoare sunt dotate primele nave, care au fost date

în e1ploatare în flotă.

5.6.1 D"$"%$(r,' &" $"2*"ra$,r7 %, -,!/'.

Detectorul de temperatură cu fuzibil )vezi fig. :.7.5.* se compune dintr/o carcasă,

în interiorul căreia se află un grup de lame de contact şi o piesă de detectare optică,

ambele fiind acţionate de un fir fuzibil sub formă de nit. Elementele detectorului, montate

în carcasă sunt protejate de un capac prevăzut cu găuri. &arcasa şi capacul sunt

confecţionate din material plastic. Elementul sensibil la creşterea temperaturii este nitul 5,

care ţine grupul de lame 6, în apropierea prghiei 7. în această poziţie circuitul A/< se

găseşte sub tensiune, detectorul fiind în stare de veghe.

%a creşterea temperaturii din încăpere, în urma unui început de incendiu, aerulîncălzit se ridică pnă la detector. 0n cazul depăşirii temperaturii de reglaj )=>?* nitul 5 se

înmoaie, se alungeşte sau se topeşte, permiţnd grupului de lame 6 să se depărteze spre

stnga. &ontactul 4 legat solidar cu lamelele 6, prin intermediul piesei din material izolant

;, se apropie de prghia 7, închiznd circuitul de semnalizare </&. +recerea curentului

prin circuitul </& poate determina lansarea unui semnal de incendiu şi declanşarea unei

instalaţii fi1e de stingere. %ocul unde s/a dat alarma se depistează cu uşurinţă întruct

contactul 4, elibernd pragul piesei de semnalizare )de formă cilindrică şi culoare roşie*

permite alunecarea acesteia în partea inferioară a detectorului )capacul detectorului* putnd fi astfel vizibil de la distanţă.

fig. :.7.5 Detectorul de temperatură cu fuzibil





5. Elementul sensibil la temperatură8 6. @rupul de lame8 7. 3rghia rigidă8 4.

&ontact! :. 3iesă de semnalizare8 ;. 3iesă din material izolant.

&aracteristici!

/ pragul de temperatură 2 =>?&

/ timp de detectare 2 ma1imum 6 minute

/ capacitatea contactelor 2 ma1imum >,: A64B cc.

/ limitele temperaturii mediului în care se pot folosi sunt de 26> la C4>?&./ umiditatea ma1imă a mediului 2 :.

5.6.3 D"$"%$(r,' &" $"2*"ra$,r7 %, %a*#,'7 &n 2a$"ra' -,!/'

Din categoria detectoarelor cu acţiune termică, face parte şi detectorul special tip

BE< de construcţie germană cu care sunt dotate majoritatea navelor maritime. Detectorul

amintit este construit din material plastic şi constă din două părţi care se îmbină prin

înşurubare. 0ntr/una din părţi se găseşte capsula cu materialul fuzibil iar în cealaltă este

montată instalaţia electrică şi percutorul. 0n poziţie de veghe, cuiul percutor se sprijină pe

materialul fuzibil în stare rigidă şi cu volumul normal. 0n această poziţie cuiul percutor

prin partea sa superioară metalică, face contactul electric între două lamele de contact,

făcnd să circule curentul de 64B prin releele instalaţiei de semnalizare acustică şi optică.

&nd temperatura în încăpere depăşeşte pragul la care este reglat detectorul )=> /=:?&*,

materialul fuzibil se topeşte micşorndu/şi volumul. 0n acest timp cuiul percutor se lasă

împins de arc în materialul fuzibil elibernd cele două lamele de contact. 0ntrerupndu/se

contactul dintre acestea, implicit s/a întrerupt alimentarea cu energie electrică a

înfăşurării releelor care demagnetizndu/se eliberează plăcuţa metalică ce la rndul său

închide circuitul electric al soneriilor.

115



Fig.

:.7.6

Detectorul de temperatură cu capsulă din material fuzibil

(nstalaţia de detectare a incendiilor la navă este compusă din următoarele părţi!

/ &entrala de construcţie germană, tip -F+ dispusă în cabina de navigaţie. 3e

panoul frontal al acesteia e1istă silueta navei împărţită pe compartimente în care sunt

montate detectoarele. 0n dreptul fiecărui compartiment e1istă un beculeţ, care atunci cnd

a dat alarma un detector, acesta se aprinde şi indică compartimentul unde a izbucnit

incendiul.

/ &ircuite de legătură.

/ Detectoare de tipul celor amintite.Detectoarele se montează pe tavan cu capul în jos, calculndu/se conform normei

de registru, cte unul la 6: metri pătraţi.


<. 5 / borne 6 / lamele de contact 7 / buton cu arc 4 / rezistenţă de :> #hmi : / punte

A. 5/ partea cu instalaţia electrică 6 / partea cu capsula 7 / aripioare 4 2 capsulă fuzibilă




5.6.6 D"$"%$(ar"'" &" -,2 )vezi fig. :.7.7.* se clasifică din punct de vedere

funcţional în două grupe! detectoare de fum optice pe principiul dispersiei luminii şi

detectoare de fum optice, pe principiul absorbţiei luminii.

Detectorul de fum optic care funcţionează pe principiul absorbţiei luminii, este

cel mai simplu. 0n mod normal, flu1ul luminos emis de o sursă )lampă cu incandescenţă,

diodă, laser etc.* străbate traseul stabilit pnă la o celulă receptoare, stabilind un circuit

electric. 0n momentul în care particulele de fum pătrund în detector şi se interpun întresursă şi celula receptoare, flu1ul luminos care ajunge la receptor este atenuat iar tensiunea

B> devine mai redusă ∆B. &nd se ajunge la o anumită absorbţie a flu1ului luminos ∆ϕ

intensitatea curentului se modifică în aşa măsură, astfel înct se declanşează un semnal de

alarmă într/un circuit electronic.

%a nave e1istă o instalaţie de detectare a fumului special construită pentru

magaziile de mărfuri. Ea se compune din următoarele părţi!

/ &entrala amplasată în cabina de navigaţie, cea mai cunoscută fiind cea de

construcţie poloneză tip (G&#.

/ +ubulatura de conducere a fumului din magazii la centrală. &apetele terminale

ale acestor tuburi sunt unite în centrală şi sunt dispuse concentric.

/ Duze montate la terminaţiile tuburilor în magazii.

Elementul sensibil de detectare a fumului este montat în centrală fiind compus

din!ecran, celulă fotoelectrică, grup de lentile, sursă de lumină, amplificator, dispozitiv de

captare a fumului .

11:



fig. :.7.7 Detector de fum

(nstalaţia de detectare fumului la nave, are ca scop descoperirea incendiului în

faza incipientă, cnd încă nu s/a degajat căldura. +ocmai de aceea i se mai spune şi

predetector de incendiu. Atunci cnd pe unul din tuburi a apărut fum, dispozitivul rotitor

de captare, trecnd prin dreptul fiecărui tub, captează fumul din cel în cauză şi îl dirijează

spre ecran.

5.6.8 D"$"%$(ar" %, %a2"r7 &" (n!ar" $* CERBERUS

$n asemenea detector )vezi fig. :.7.4.* este format din două camere în care se

găseşte o sursă de radiaţie legată în serie într/un circuit de curent continuu. $na din

camere comunică cu e1teriorul, iar cealaltă este etanşă. 3articulele alfa, emise de o sursă

radioactivă, ionizează aerul făcndu/l bun conducător de electricitate. Atta timp ct în

ambele camere se află aer curat, rezistenţele electrice sunt egale şi sistemul este

echivalent, tensiunea repartizndu/se egal pe cele două camere. 0n momentul în care, în

11; Ionel Popa– Beazit Ali– VITALITATEA NAVEI

5 2 lampă6 2 lentile7 / fotoelement4 2 amplificator : 2 sursa de curent continuu; 2 rezistenţe




camera deschisă, pătrund particulele de fum şi produse de ardere, intervine un

dezechilibru de puritate a aerului în cele două camere, ca urmare a perturbării deplasării

ionilor în camera de ionizare deschisă. 3articulele de fum, odată ionizate, sunt mai puţin

mobile dect ionii din aerul obişnuit şi deci necesită un timp mai mare pentru a ajunge la

electrozii camerei de ionizare. Hansele de a întlni în deplasarea lor un electron liber şi de

a se combina cu el, pentru a da o particulă neutră, sunt în acest caz mult mai mari dect a

curentului de ionizare şi se produce o creştere a rezistenţei electrice dintre electroziicamerei (( precum şi o creştere a tensiunii. Datorită acestui fapt se aprinde o lampă releu

specială, sub formă de triodă cu gaz, cu catod rece, provocnd declanşarea unui semnal

de incendiu.

# ridicare a tensiunii la electrozii camerei ( produce amorsarea între şi I, apoi

între A şi I. &urentul de descărcare dintre A şi I pune în funcţiune releul 7 şi prin

închiderea contactelor acţionează dispozitivul de semnalizare 4.

&u acest tip de detectoare sunt dotate unele nave petroliere.

e alimentează cu JB, curent continuu luat de la cele ; baterii anodice de 5,:B

fiecare.

fig. :.7.4 Detector cu cameră de ionizare tip &E-<E-$

119



( 2 cameră etanşă, (( 2 cameră deschisă,

5 2 triodă cu catod rece şi electrod cu comandă starter,

6 2 condensator, 7 / releu, 4 2 hupă

5.8. INSTALAŢII DE SEMNALIARE INCENDII PRIN AVERTIORI CU

BUTON

# astfel de instalaţie constă în principiu dintr/o centrală de semnalizare, circuite

de legătură şi avertizori cu buton manual.

Avertizoarele sunt dispozitive cu buton cu ajutorul cărora putem semnaliza

incendiul. Ele sunt cu acţionare de mai multe feluri!

/ prin spargerea geamului şi apăsare pe buton8

/ prin apăsarea directă pe ple1iglasul ce acoperă butonul8

/ prin spargerea geamului fără a apăsa pe buton.

%a nave sunt folosite avertizoarele cu spargerea geamului şi apăsare pe buton.

%a aceste tipuri de avertizoare, pentru ca cel ce a sesizat incendiul să nu fie

imobilizat prin apăsarea continuă pe buton, avertizorul este prevăzut cu un dispozitiv

mecanic de prindere şi reţinere a butonului în poziţie KapăsatK. 3rin apăsarea pe buton se

declanşează un contact de semnalizare care după natura legăturii, deschide sau închide

circuitul de curent a liniei de semnalizare. Avertizoarele pot fi legate în paralel la liniile

de detectare cu cameră de ionizare şi în serie la liniile cu detectoare termice.

(nstalaţiile de semnalizare incendii prin avertizori cu buton sunt alimentate la

64B curent continuu, luat din două baterii de acumulatoare.


III_5_DETECTARE(109-120).doc

Documents

Transcript of III_5_DETECTARE(109-120).doc