III APA (DULCE)

III.1 Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri

Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată. Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său.

Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanioş, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Râul Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redus este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului. Râul Olt este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cca.150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de 1280 m. Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă ale bazinului hidrografic al râului Olt, în judeţul Covasna se împart:

- resurse de apă de suprafaţă care în anul 2010, pe baza calculelor Staţiei Hidrologice au fost:

- B.H. OLT –sector: Micfalău – Sf.Gheorghe 599,19 mil. mc - B.H.R. Negru la Reci 588,19 mil. mc - B.H. Caşin la Tg-Secuiesc 170,93 mil. mc - B.H. Covasna la Boroşneu 98,39 mil. mc - B.H. Cormoş la Brăduţi 81,05 mil. mc - B.H. Aita la Aita 34,06 mil. mc - B.H. Ozunca la Băţani - Mari 21,70 mil. mc - B.H. Baraolt la Baraolt 81,36 mil. mc - B.H. Vârghiş la Vîrghiş 128,67 mil. mc - B.H. Zagon la Zagon 28,28 mil. mc TOTAL 1831.82 mil. mc

Tabelul III.1.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile perioada 2007

Judeţul Covasna

Resursa de suprafaţă Resursa din subteran

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

anul 2007 3981,007 mii mc 2095,4 mii mc 21.982,255 mii mc 10.240,8 mii mc

Tabelul III.1.2 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile perioada 2008

Judeţul Covasna

Resursa din subteran

Teoretică Utilizabilă

anul 2008 23.605,515 mii mc 10.945,84 mii mc

Tabelul III.1.3 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile perioada 2009-2010

Judeţul Covasna

Resursa din subteran Judeţul Covasna

Resursa din subteran

Tehnic Utilizabilă Tehnic Utilizabilă Utilizată

anul 2009-2010

24286,308 mii mc anul 2010 23605,515 mii mc 9,23 mii mc

Prelevări de apă

Prelevările de apă din sursele de suprafaţă şi subterane se realizează de către 251 beneficiari, dintre care 66 au încheiat contract abonament cu A.N. Apele Române, 55 de captări subterane şi 11 de captări de suprafaţă.

Mecanismul economic în domeniul apelor

Mecanismul economic specific în domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a Administraţiei Naţionale Apele Române. Utilizatorul de apă plăteşte pentru serviciul prestat pe baza contractului - abonament privind prestarea de servicii de gospodărire a apelor încheiat cu A.N.Apele Române, Direcţia Apelor Olt Rm. Vâlcea.

Serviciul de Gospodărire a Apelor Covasna a încheiat contract - abonament cu 66 beneficiari dintre aceştia 39 pentru serviciul de asigurare a apei brute şi 27 pentru servicii specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate. Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constatată abateri de la prevederile contractelor economice atât pentru depăşirea cantităţilor de apă prelevate cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate. Încălcarea dispoziţiilor Legii apelor nr.107/1996 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

III.2 Apele de suprafaţă Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare Buletinele de calitate referitoare la apele din bazinul hidrografic Olt au fost furnizate trimestrial de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform Manualului de Operare a Sistemului de Monitoring - 2010 sunt monitorizate:

11 cursuri de apă – 16 secţiuni de monitorizare din care 2 secţiuni din surse de suprafaţă pentru potabilizare

25 de foraje - 20 foraje hidrogeologice - 5 foraje pentru potabilizare

15 surse de poluare Clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, conform Ordinului

nr. 161 din 16.02.2006, “Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă”, iar indicatorii sunt grupaţi după tipul determinărilor astfel:

A. Analize Biologice B. Determinări Fizico - Chimice la sedimente C. Elemente şi Standarde de Calitate Chimice şi Fizico - Chimice în apă

Indicatorii sunt grupaţi în şase grupe mari:

C.1. Regim termic şi acidifiere C.2. Regimul de oxigen C.3. Nutrienţi C.4. Salinitate C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi

La nivel de SGA Covasna, conform Manualului de operare pentru 2010, monitorizarea secţiunilor a fost împărţită în:

- monitoring de supraveghere - S - monitoring operaţional – O (la nivelul a 8 secţiuni) - monitoring pentru potabilizare - monitoring pentru zone vulnerabile la nutrienţi - ZV - monitoring pentru secţiuni de referinţă - CBSD

Potrivit clasificării prezentate, indicatorii de calitate monitorizaţi se încadrează în clasele de calitate conform tabelului următor tabelul III.2.1

Tabelul III.2.1 Încadrare în clasele de calitate anul 2010

Râul Secţiunea

Încadr. finală

R.Olt

Micfalău III

Ilieni II

Araci II

R. Negru Catalina II

Chichiş II

pr. Caşin Ruseni II

pr. Covasna Amonte captare II

Boroşneu Mare II

pr. Cormoş Amonte Filia II

Amonte captare III

pr. Baraolt Baraolt IV

pr. Ozunca Amonte Băţanii Mari I

pr. Aita Amonte Aita Medie I

pr. Marcuşa Amonte confl. R Negru II

pr. Talomir Amonte confl. R Olt II

pr. Târlung Amonte confl. R Negru I

Starea chimică a apelor, conform buletinelor de calitate de la S.G.A. Sf.Gheorghe, este stabilită în raport cu concentraţiile substanţelor periculoase relevante şi prioritar periculoase. Metale grele monitorizate în cadrul acestui program sunt: Cu, Cd, Cr, Ni, Pb. În cursul trimestrului III 2010 starea chimică a fost determinată la nivelul a 2 secţiuni cu monitoring de supraveghere. Aceste secţiuni s-au încadrat la starea chimică proastă din cauza prezenţei în general al cuprului, nichelului şi plumbului.

Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi s-a aplicat în zonele unde a existat suspiciunea că corpurile din apă sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole. Acest tip de monitoring s-a realizat în general în cursul anului 2010 la nivelul a 7 secţiuni. Secţiunile monitorizate s-au încadrat în clasa I-a şi a II-a şi a III-a de calitate.

În cadrul monitoringului pentru secţiuni de referinţă au fost monitorizate 5 secţiuni. Aceste secţiuni s-au încadrat în clasa a I-a de calitate.

În cadrul monitoringului pentru potabilizare au fost monitorizate 2 prize de apă de suprafaţă:

Priza amonte captare oraş Covasna pe pr.Covasna: indicatorii de calitate s-au încadrat în clasa a I –a de calitate

Priza amonte captare oraş Baraolt pe pr.Cormoş: indicatorii de calitate s-au încadrat în clasa a II –a de calitate din cauza indicatorilor:coliformi totali şi coliformi fecali

Încadrarea apelor de suprafaţă, jud. Covasna, 2010

57%

43%

clasa I

clasa II

Figura III.2.1 Încadrarea apelor de suprafaţă

III.3 Calitatea apei dulci

În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele analizelor

efectuate din prelevările de probe punctuale din ape de suprafaţă. În general calitatea apelor de suprafaţă nu s-a modificat faţă de anul precedent. Cursurile de apă şi valorile provenite din probe momentane pentru indicatorii urmăriţi sunt reprezentate în următoarele grafice:

III.3.1 Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri

0

0.02

0.04

0.06

0.08

Sectiunea

Micfalau

- R.Olt

Sectiunea

Ilieni -

R.Olt

Sectiunea

Araci -

R.Olt

Sectiunea

Augustin

- R.Olt

Sectiunea

Catalina -

R.Negru

Sectiunea

Bita -

R.Negru

Sectiunea

Chichis -

R.Negru

Nitraţi - ape de suprafaţă, anul 2010

NO3-(mg/l)

Figura III.3.1.1 Nitraţi - râuri

Până în anul 2010, APM Covasna a urmărit evoluţia fosforului total pentru cele 3

lacuri din judeţ: Belin, Pădureni şi Reci. Consecutiv în fiecare an s-a observat fenomenul de înflorirea a apei, fenomen ce

se datorează creşterii temperaturilor, acumulării nutrienţilor şi uniformizării biocenozei fitoplanctonice.

În această perioadă s-a observat hipertofierea , fenomen de scurtă durată, dar intensivă în viaţa lacului.

Monitorizarea evoluţiei trofice a apelor stagnante din judeţul Covasna şi prelucrarea datelor din domeniu, sunt elemente care stau la dispoziţia factorilor de decizie pentru elaborarea strategiilor de gospodărire a apelor, şi managementul ariilor protejate.

Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate.

Din această cauză APM Covasna are încadrat în programul de monitorizare şi urmărirea calităţii bălţilor şi braţelor moarte din zona umedă Ozun şi Ariuşd. Indicatorii fizico-chimici urmăriţi in această perioadă au fost următorii:

Temperatura aerului Temperatura apei Culoare Miros pH Consumul biochimic de oxigen (5 zile) Consumul chimic de oxigen (metoda cu permanganat de potasiu) Oxigen dizolvat Fosfor total

Indicatorii biologici urmăriţi sunt:

Compoziţia zooplanctonului - index saprobic Compoziţia fitobentosului - index saprobic Clorofila "a"- grad de eutrofizare

În anul 2010 s-au monitorizat 2 zone umede din judeţ: Ozun unde fosforul total

atinge valoarea de 0,205 mgP/l iar la Ariuşd fosforul a fost absent.

Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numită şi ‘moartea lacurilor’, ca urmare a creşterii fertilităţii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfaţi şi nitraţi, care favorizează proliferarea fitoplanctonului şi a plantelor acvatice. Putin câte puţin, lacul se colmatează, se îngustează şi dispare.

Eutrofizarea este o urmare a utilizării exagerate a îngrăşămintelor, fie ele artificiale sau naturale, dar şi a altor deşeuri.

Limitarea masei de alge în ape, mai ales în cele stătătoare se datorează concentraţiei insuficiente a unui nutrient anorganic, uneori azotul dar mai ales fosforul.

Ştim că aceşti nutrienţi pot proveni şi din agricultură, dar ei apar şi din reziduuri industriale sau în cazul P, din gospodării. Introducerea fosfatului de sodiu în detergenţii utilizaţi la maşinile de spălat, a dus la deversarea integrală a acestuia în apele reziduale, şi de acolo în ultima instanţă în râuri sau lacuri. In multe ţări este interzisă folosirea fosfaţilor în detergenţii comerciali.

În aceste medii de cele mai multe ori nutrientul limitant este fosforul, astfel că deversările de ape uzate cu conţinut de fosfaţi în râuri şi lacuri au ca rezultat înmulţirea

peste măsură a algelor, care în timpul nopţii sunt consumatoare de oxigen împiedicând dezvoltarea animalelor din nivelele trofice superioare.

Anexa V a Directivei Cadru precizează elementele biologice de calitate utilizate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor şi lacurilor care include, compoziţia şi abundenţa florei şi faunei acvatice.

III.3.2 Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

S ectiuneaMicfalau -

R .O lt

S ectiuneaIlieni -R .O lt

S ectiuneaAraci -R .O lt

S ectiuneaAugustin -

R .O lt

S ectiuneaC atalina -R .Negru

S ectiuneaB ita -

R .Negru

S ectiuneaC hichis -R .Negru

Regimul de oxigen al apelor de suprafaţă şi amoniu,

anul 2010

O xigen dizolvat(mgO 2/l) C B O 5(mgO 2/l)

C C O -Mn(mgO 2/l) NH4+(mg/l)

Figura III.3.2.1 Cursuri de ape naturale - regimul oxigenului şi nutrienţi

Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Ordinului nr.161/2006 privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, este următoarea: clasa a V - a de calitate pentru Râul Olt secţiunea Augustin, clasa a III - a de calitate pentru Râul Negru secţiunea Chichiş, celelalte secţiuni încadrându-se în clasele I şi II de calitate.

Menţionăm că probele prelevate sunt probe momentane Monitorizarea evoluţiei trofice a apelor stagnante din judeţul Covasna şi prelucrarea

datelor din domeniu sunt elemente care stau la dispoziţia factorilor de decizie pentru elaborarea strategiilor de gospodărire a apelor, şi managementul ariilor protejate. III.4 Apele subterane

În judeţul Covasna rezerva de apă subterană tehnic utilizabilă în anul 2010 a fost de 23605,515 mii mc, în 2009 a fost de 24286,308 mii mc, în anul 2008 a fost de 23605,515 mii mc iar volumul de apă din surse subterane utilizate în anul 2010 a fost de 9,23 mii mc.

66 beneficiarii au încheiat contract abonament cu Apele Romane pentru prelevarea apei din 55 de captări subterane şi 11 captări de suprafaţă, iar S.G.A. – Covasna a încheiat contract abonament cu 66 beneficiari pentru asigurarea apei brute .

Sistemul de Gospodărirea Apelor – Covasna a monitorizat calitatea apelor subterane făcând analize de laborator prin foraje de supraveghere .

În cursul anului 2010 s-a monitorizat calitatea apelor subterane prin forajele prezentate în tabelul III.4.1

Tabelul III.4.1 Foraje de supraveghere

Luna

Forajul

Indicatori depăşiţi

Semestrul I

P1,P30 SC GospCom Srl Tg.Secuiesc

Mn, Fe total, oxigen dizolvat

P6 SC GospCom SA Sf.Gheorghe Sulfaţi

P30 SC GospCom SA Sf.Gheorghe Fe total

P1 SC GospCom SA Sf.Gheorghe Pb

P1 Primăria Breţcu ,P39 SC GospCom SA Sf.Gheorghe

Nu s-au înregistrat depăşiri

Semestrul II

P1 Primăria Breţcu Nu s-au înregistrat depăşiri

P39 SC GospCom SA Sf.Gheorghe Nu s-au înregistrat depăşiri

P6 SC GospCom SA Sf.Gheorghe Sulfaţi

P1 SC GospCom SA Tg.Secuiesc Mn

F4 Mărtineni pH mic

F6 Mărtineni Nu s-au înregistrat depăşiri

F2, F3, F4, F5 Tg.Secuiesc Nu s-au înregistrat depăşiri

F6 Tg.Secuiesc pH mic

Semestrul III

P1 Primăria Breţcu Nu s-au înregistrat depăşiri

P39 SC GospCom SA Sf.Gheorghe Nu s-au înregistrat depăşiri

P6 SC GospCom SA Sf.Gheorghe Sulfaţi

P1 SC GospCom SA Tg.Secuiesc Nu s-au înregistrat depăşiri

F4, F5 - Ghidfalău Nu s-au înregistrat depăşiri

F1 Reci ,F5 Ilieni-Ozun pH mic

F3 Reci Nu s-au înregistrat depăşiri

F2 Ilieni-Ozun Mn

F6 Ilieni-Ozun Fe

F1,F2, F4,F6,F7 Ilieni-Ozun Nu s-au înregistrat depăşiri

Semestrul IV

F4, F5 - Ghidfalău Nu s-au înregistrat depăşiri

F1, F2 Ilieni – Ozun Mn, Fe total

F4, F5 Ilieni – Ozun Nu s-au înregistrat depăşiri

F4, F6 Mărtineni Nu s-au înregistrat depăşiri

F1, F3 Reci Nu s-au înregistrat depăşiri

F2, F3, F4, F5,F6 Tg.Secuiesc Nu s-au înregistrat depăşiri

P1 Consiliul Local Breţcu Hg

P6, P 39 SC GospCom SA Sf.Gheorghe Nu s-au înregistrat depăşiri

P1SC GospCom SA Tg.Secuiesc As, Mn, Fe total

III.5 Apa potabilă şi apa de îmbăiere Conform legislaţiei în vigoare Direcţia de Sănătate Publică din judeţul Covasna

analizează probe de apă de la ieşirea din staţia de tratare şi din reţea. Apa potabilă În judeţul Covasna există 27 de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă, din care

16 sunt autorizate din punct de vedere sanitar ( 4 urban, 12 rural), iar 11 nu sunt autorizate (1 urban, 10 rural).

În mediul urban există 5 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează în medie o cantitate de apă potabilă mai mare de 1.000 m3/zi şi care deservesc mai mult de 5.000 de persoane.

În mediul rural există 15 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 10 şi 100 m3/zi de apă, şi 7 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 100 şi 400 m3/zi de apă.

Începând cu anul 2010 s-a înfiinţat Operatorul Regional - S.C. Gospodăria Comunală S.A. Sf.-Gheorghe, aria de operare cuprinzând oraşele Sf.-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Covasna şi Întorsura-Buzăului.

Tabelul III.5.1 Indicatorii de calitate ale apei potabile distribuită în oraşele jud. Covasna

Parametrii UM

Valori limită cf Legea nr

458/2002

Valori medii

Sfântu Gheorghe

Târgu Secuiesc

Covasna

Intorsura Buzăului

Clor rezidual liber

mg/l max 0,5 0,20 0,20 0,25 0,14

Clor rezidual total

mg/l - 0,25 0,25 0,30 0,20

pH - 6,5-9,5 7,4 7,2 6,8 7,5

Substanţe organice

mgO2/l 5 0,53 0,6 1,7 0,38

Conductivitate µS/cm 2500 607 800 90 438

Duritate nk° - 18,39 21 2,57 11,5

Amoniac mg/l 0,5 0,004 0,05 0 0

Nitriţi mg/l 0,5 0 0 0 0

Cloruri mg/l 250 24 30 7,33 17

Fier mg/l 0,20 0,003 0,65 0 0

Turbiditate unt 5 0 1 3 0

Aluminiu µg/l 200 - - 14 -

Sulfati mg/l 250 - - 3,4 -

Alimentarea cu apă a oraşului Baraolt se realizează dintr-o sursă de suprafaţă,

pârâul Cormoş. Volumul mediu de apă captată este de 504.000 mc. Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă este de 14,35 km, iar pierderile de apă în reţeaua de

alimentare cu apă potabilă în anul 2010 este de 17.000 mc/lună şi 204.000.2060 gospodării deservite cu apă potabilă în anul 2010, aproximativ 6800 cetăţeni beneficiari ai reţelei de apă potabilă.

Conform legislaţiei în vigoare H.G. nr.974/2004 DSP Covasna realizează monitorizarea de audit privind calitatea apei potabile prin activităţi de inspecţie şi prin prelevări de probe de la ieşirea din staţie şi de la consumator. Prelevările de probe sunt efectuate de către asistenţii medicali de igienă. Probele sunt analizate în laboratorul DSP ( chimie sanitară şi microbiologie) cu excepţia unor analize care nu pot fi efectuate din motive obiective.

În 2010 laboratorul de chimie şi toxicologie sanitară din cadrul DSP Covasna a fost înregistrat cu nr.179 din 27.08.2010 conform Ord. Nr.764 din 15.07.2005 în registrul de acreditare - Laborator pentru monitorizarea calităţii apei potabilă din cadrul M.S.

În judeţul Covasna există cinci laboratoare ale producătorilor/furnizorilor de apă potabilă, care desfăşoare monitorizarea de control al apei potabilă, analizând parametrii fizico -chimici.

Pentru analizele microbiologice beneficiarii duc probele la laboratorul DSP conform contractului încheiat cu instituţia susmenţionată şi conform programului de monitorizare de control elaborat de Comp. E.F.R.M.V.M.

În cursul anului 2010 din probele recoltate şi analizate atât din mediul urban cât şi din cel rural au reieşit următoarele:

nu s-au înregistrat cazuri de epidemii hidrice de apă potabilă;

s-au înregistrat 2 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de fântână (Baraolt, Boroşneu Mare);

în judeţul Covasna există circa 28871 fântâni individuale şi 248 fântâni publice;

s-au recoltat 150 probe din cele individuale şi 53 de probe din cele publice, iar rezultatele arată depăşiri la 45 de probe la cele individuale atât la parametrii fizico – chimici cât şi la parametrii bacteriologici.

Cele mai afectate localităţi privind parametrul nitraţi sunt: Tg. Secuiesc, Cătălina, Ojdula, Sânzieni, Estelnic, Mereni, Poian, Brateş, Ghidfalău, Belin, Arcuş. O parte din fântânile individuale din Sf. Gheorghe prezintă depăşiri la parametrul nitraţi.

În mediul rural din probele recoltate de la sistemele centralizate am constatat depăşiri la parametrii microbiologici şi la parametrii indicatori.

De obicei apar probleme la parametrii bacteriologici din lipsa clorinării eficiente. De cele mai multe ori la remedierea deficienţelor calitatea apei este restabilită. Primăriile sunt informate în scris asupra rezultatelor şi se oferă sprijin din partea DSP pentru remedierea problemelor.Informaţii despre calitatea apei potabile în zonele de aprovizionare cu apă care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1000 m3/zi sau care deservesc mai mult de 5000 de persoane:

Tabelul III.5.2 Volum de apă furnizată

Nr.

Crt. Localitatea

Volum de apă

furnizate m3/zi

Populaţia

aprovizionată

1. Sfântu Gheorghe 9103 49000

2. Târgu Secuiesc 2286,6 15990

3. Oraş Covasna 2560,6 7915

4. Întorsura Buzăului 930 6675

5. Baraolt 770,52 5347

Din totalul analizelor efectuate s-au constatat următoarele:

La Sf. Gheorghe au fost depăşiri la parametrul fier (0,17%), şi la parametrul turbiditate (0,17%);

La Târgu Secuiesc au fost depăşiri la parametrul fier (82,27%) şi la parametrul turbiditate ( 25,26%);

La oraşul Covasna au fost depăşiri la parametrul microbiologic Enterococi (0,49%) , bacterii coliforme (1,27%) şi la parametrul turbiditate ( 17,04%);

La Întorsura Buzăului au fost depăşiri la parametrul bacteriologic Bacterii coliforme ( 2,17%).

La Baraolt au fost depăşiri la parametrii Escherichia coli (7,31%), Enterococi (9,75%), Bacterii coliforme ( 3,84%), şi la parametrul oxidabilitate ( 26,18%) şi la parametrul turbiditate ( 90,47%).

Reţelele de distribuţie a apei din mediul rural, construite anterior anilor ′90, sunt în stare avansată de uzură, din această cauză sunt mari pierderi de apă,Tabel nr. 3.8

Tabelul III.5.3 Reţelele de distribuţie a apei

Anul

Procentul populaţiei cu acces la surse de apă

potabile (sistem centralizat de

distribuţie)

Cantitatea de apă pierdută în (din) sistemul de distribuţie

(lunar mc)

Consumurile lunare de apă potabilă pe cap de locuitor

(mc)

Urban

Rural

Urban

Rural

Urban

Rural

1999 80,50 3,4 94411 501,60 6,84 7,01

2000 81,25 3,7 81755 501,64 6,79 6,90

2001 81,75 3,9 84113 501,62 5,93 7,20

2002 83,37 4,8 75352 534,60 5,20 6,80

2003 83,90 4,94 60532 551,35 5,09 7,20

2004 84,60 9,18 67078 778,16 4,94 7,20

2005 85,40 9,75 55817 611,32 4,88 7,50

2006 86,10 9,82 54352 532,03 4,63 7,10

2007 86,70 10,24 53889 841,21 4,44 6,20

În urma datelor obţinute de la Consiliul Judeţan Covasna şi de la primăriile

comunelor se poate observa, că după 2004, există tendinţa de creştere a numărului locuitorilor care au acces la apă potabilă prin sistem centralizat.

Programul de distribuire a apei potabile prin sistem centralizat este permanent, 24 de ore din 24. Tabelul III.5.4 Reţele de alimentare cu apă

Judeţ

Reţele apă potabilă Reţele apă menajeră

Lungime (km)

Volum distribuit

(mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Lungime (km)

Volum distribuit

(mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Urban 242 30,5 5 84371 134 25,7 5 68124

Rural 207,6 1,931 34 14948 43,2 0,47 12 3585

Apa de îmbăiere În judeţ avem două zone tradiţionale de îmbăiere şi anume Pădureni-Moacşa şi

Reci. Zonele acestea nu sunt amenajate corespunzător de către autorităţile locale, iar

probele recoltate în anul 2010 au prezentat numeroase neconformităţi în ambele zone.

III.6 Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate Apele uzate

În anul 2010 s-au efectuat analize fizico - chimice în cadrul laboratoarelor de la cele 6 staţii de epurare din judeţ Sf.Gheorghe, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului, Tg.Secuiesc staţia veche şi staţia nouă.

Conform buletinelor trimise de către Operator Regional SC Gospodărie Comunală SA Sf.Gheorghe, Întorsura Buzăului, Covasna, Tg.Secuiesc şi Serviciului Public de Alimentare cu apă şi canalizare - Primăria oraşului Baraolt, situaţia medie a apelor uzate la ieşirea din staţia de epurare este următoarea:

Regimul de acidifiere al apelor uzate epurate,

evacuate din staţiile de epurare, valori medii pentru

anul 2010

7,8

7,5

76,8

S taţia de epurareS f.G heorghe

S taţia de epurareT g.S ecuiesc

S taţia de epurareC ovasna

S taţia de epurareÎnt.B uzăului

pH Val.adm. 6,5-8,5

Figura III.6.1 Regimul de acidifiere în anul 2010–la staţiile de epurare din Judeţul Covasna

0

20

40

60

80

100

120

140

160

CCOCr

(mgO2/l)

CBO5

(mgO2/l)

MTS(mg/l) detergenţi(mg/l) azot

amoniacal(mg/l)

fosfor (mg/l) sulfati (mg/l)

Rezultatele analizelor efectuate din apa epurată evacuată

din staţiile de epurare , valori medii pentru anul 2010

Staţia de epurare Sf.Gheorghe Staţia de epurare Tg.Secuiesc

Staţia de epurare Covasna Staţia de epurare Înt.Buzăului

Figura III.6.2 Indicatori de calitate, anul 2010–la staţiile de epurare din Judeţul Covasna

Tabelul III.6.1 Volumul de ape uzate epurate la staţia de epurare Înt.Buzăului

Volumul de ape uzate epurate la staţia de epurare

Înt.Buzăului

Anul 2009 Anul 2010

0,266 mii mc/zi 0,35 mc/zi

7,99 mii mc/lună 10,48 mc/lună

95,80 mii mc/an 125,796 mc/an

Tabelul III.6.2 Volumul de ape uzate epurate la staţia de epurare Covasna

Volumul de ape uzate epurate la staţia de epurare Covasna

Anul 2010

2,24 mc/zi

67,3 mc/lună

807,560 mc/an

Tabelul III.6.3 Volumul de ape uzate epurate la staţia de epurare Baraolt

Volumul de ape uzate epurate la staţia de

epurare Baraolt

Anul 2010

926,40 mc/zi

27.792 mc/lună

333.504 mc/an

Sursele majore de poluare în oraşul Baraolt sunt: SC Olympus Dairy Industry -

prelucrare lapte, SC Kronstadt - prelucrarea cărnii.

Regimul de acidifiere al apelor uzate epurate, evacuate din

staţia de epurare Sf.Gheorghe, anul 2010

7.88

7.81

7.74

7.89

7.757.76

7.79

7.87

7.84

ianuarie februarie martie aprilie mai iulie august septembrie octombrie

pH Val.adm.Aut.139/27.04.07/pH 6,5-8,5

Figura III.6.3 Regimul de acidifiere în anul 2010-Staţia de epurare Sf.Gheorghe

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

CCOCr (mgO2/l) CBO5

(mgO2/l)

MTS(mg/l) detergenţi(mg/l) azot

amoniacal(mg/l)

Rezultatele analizelor efectuate din apa epurată

evacuată din staţia de epurare Sf.Gheorghe, anul 2010

ianuarie februarie martie

aprilie mai iulie

august septembrie octombrie

Val.

admise

Figura III.6.4 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Sf.Gheorghe în anul 2010

Sursele majore de poluare în oraşul Sf.Gheorghe sunt: SC Textila SA – ind. textile,

RGT SRL – ind. textile, SC Casalco SA - ind. cărnii, SC Covalact SA – ind. lapte

Tabelul III.6.4 Volumul de ape uzate epurate la staţia de epurare Sf.Gheorghe

Volumul de ape uzate epurate la staţia de

epurare Sf.Gheorghe

Anul 2009 Anul 2010

11,8 mii mc/zi 11,40 mc/zi

360 mii mc/lună 341,92 mc/lună

4325 mii mc/an 4103,086 mc/an

7.55 7.55

7.49

7.56

7.59

7.5

ianuarie martie iunie august octombrie noiembrie

Regimul de acidifiere al apelor uzate epurate, evacuate din staţia de epurare Tg.Secuiesc Staţia I -

Catalina, anul 2010

pH Val.adm.Aut.pH 6,5-8,5

Figura III.6.5 Regimul de acidifiere în anul 2010 – Staţia de epurare Tg.Secuiesc Staţia I

Catalina

Sursele majore de poluare în oraşul Tg.Secuiesc sunt: S.C. Samaco S.R.L

(ind.alimentară) -substanţe organice, Elco (izolatori electrici) - metale grele, New Fashion (ind textilă)-detergenţi, Buntex Srl (servicii) -detergenţi şi produse petroliere, Forte S.R.L(servicii) -detergenţi şi produse petroliere, Mi-tu-haz S.R.L (ind alimentară)- substanţe organice.

0

50

100

150

200

250

CCOCr

(mgO2/l)

Val.adm CBO5

(mgO2/l)

Val.admMTS(mg/l) Val.admCloruri

(mg/l)

Val.adm

Rezultatele analizelor efectuate din apa epurată evacuată din

Staţia de epurare Tg.Secuiesc staţia I - Catalina, anul 2010

ianuarie martie iunie august octombrie noiembrie

Val.

admise

Figura III.6.6 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Tg.Secuiesc Staţia I Catalina în anul 2010

Regimul de acidifiere al apelor uzate epurate,evacuate

din staţia de epurare Tg.Secuiesc Staţia II - Ruseni,

anul 2010

7.58

7.5

7.447.46

7.5

ianuar

ie

mar

tieiu

nie

augu

st

octom

brie

pH Val.adm.Aut.pH 6,5-8,5

Figura III.6.7 Regimul de acidifiere în anul 2010 – Staţia de epurare Tg.Secuiesc Staţia

II Ruseni Tabelul III.6.5 Volumul de ape uzate epurate la staţia de epurare Tg.Secuiesc

Volumul de ape uzate epurate la staţia de

epurare Tg.Secuiesc

Anul 2009 Anul 2010

33750 mc/zi 2,44 mii mc/zi

112.500 mc/lună 73,07 mii mc/lună

1.350.000 mc/an 876,905 mii mc/an

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

CCOCr

(mgO2/l)

Val.adm CBO5

(mgO2/l)

Val.adm MTS(mg/l) Val.adm Cloruri

(mg/l)

Val.adm

Rezultatele analizelor efectuate din apa epurată evacuată din

staţia de epurare Tg.Secuiesc staţia II - Ruseni, anul 2010

ianuarie martie iunie august octombrie

Figura III.6.8 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Tg.Secuiesc Staţia II Ruseni în anul

2010

Reţele de canalizare Reţele de canalizare sunt constituite din tub de gresie ceramică în proporţie de 95%, iar restul din tuburi PVC.

În localitatea Baraolt, lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 7,6 km, lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 2,7km,

Numărul de racorduri/gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2010 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 1793 gospodării şi 5133 persoane.

În Tg.Secuiesc, lungimea totală a reţelei de ape menajere din localitate este de 39,901 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 17,595 km.

Numărul de racorduri/gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2010 este de 2328 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 15879 cetăţeni.

În localitatea Înt. Buzăului, lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 9,7 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 1,452 km

Numărul de racorduri/gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2010 este de 1034 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 2548 cetăţeni.

În localitatea Covasna lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 23,303 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 5,340 km.

Numărul de racorduri/gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2010 este de 1073 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 5683 pers.

În localitatea Sf.Gheorghe lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 76,245 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 61,882 km.

Numărul de racorduri/gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2010 este de 3668 racorduri, iar numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 46900. III.7 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, zone critice

Conform buletinelor de informare furnizate de către S.G.A Sf.Gheorghe, pe

parcursul anului 2010, cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediu la care s-au înregistrat depăşiri au fost substanţele organice, suspensii, amoniul, precum şi substanţele derivate acestora, specifice proceselor de producţie din industria alimentară, zootehniei şi apelor menajere.

Cele mai importante surse de poluare identificate sunt:

staţiile de epurare orăşeneşti care evacuează apele uzate insuficient epurate în receptorii naturali;

activităţile agro - zootehnice;

activităţile industriale – prelucrări chimice, industria prelucrării lemnului În tabelul de mai jos (III.7.1) sunt prezentate principalele folosinţe de apă care au

depăşit indicatorii reglementaţi de către S.G.A., prin autorizaţiile de gospodărire a apelor

Tabelul III.7.1 Surse majore de poluare în judeţul Covasna 2010

Surse de poluare Domeniu

de activitate Emisar

Poluanţi specifici

SC. GOSP.COM SA Sf.Gheorghe

Gospodărire comunală

R.Olt prin pr.

Sâmbrezii

Substanţe extractibile, CCOCr, azot total,

CBO5,

SC. GOSP.COM SA Covasna

Gosp.comunală Covasna Amoniu, Suspensii, Detergenţi, CCOCr,

Substanţe extractibile

SC. GOSP.COM SRL Tg.Secuiesc 1

Gospodărire comunală

R.Negru Azot total, Substanţe extractibile, CCOCr,

Suspensii, CBO5

SC. GOSP.COM SRL Tg.Secuiesc 2

Gospodărire comunală

Pr.Caşin

Azot total, Suspensii, CBO5, CCOCr, Fosfor

total

SC BIBORŢENI SA Staţia de epurare 1

Ind.alimentară, Producţia de ape

minerale şi băuturi răcoritoare nealcoolice

Fosfor total,

Suspensii, pH

Surse de poluare Domeniu

de activitate Emisar

Poluanţi specifici

SC BIBORŢENI SA Staţia de epurare 2

Ind.alimentară, Producţia de ape

minerale şi băuturi răcoritoare nealcoolice

Amoniu

Primăria Baraolt

Serviciul Public de alim.cu apă şi canalizare

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Pr. Baraolt

Suspensii, CBO5, CCOCr, Azot

amoniacal, Fosfor total, Substanţe

extractibile, Detergenţi, Cloruri,

Rezidiu, Azot total, pH

SC Mida SRL Comercializare

autoturisme

Suspensii, CBO5, CCOCr, Azot total

SC Tricomserv SRL, Ghidfalău

Gospodărire comunală

Suspensii, CCOCr, CBO5, Substanţe extractibile, Azot

amoniacal

SC PP.Connection SRL Staţie de sortare Suspensii

Primăria Ozun Captare şi prelucrare

apă pentru alimentare

R.Negru

CBO5,

CCOCr, Suspensii

Azot total, Fosfor total, Substanţe extractibile, Azot

amoniacal, Detergenţi

SC Carbonifera SA Cariera Racoş Sud

Industria minieră Suspensii

Primăria Breţcu Captare şi prelucrare

apă pentru alimentare

Pr.Breţcu Amoniu

Deşi s-au realizat investiţii în domeniul epurării apelor uzate, valorile ce caracterizează calitatea acestor ape evacuate indică o impurificare constantă, foarte puternică.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Ape de suprafaţă

În mod normal, se poate afirma faptul că, la nivelul judeţului Covasna zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, lipsesc.

Se pot constata probleme pe perioada viiturilor, când datorită precipitaţiilor şi concentrării scurgerilor la nivel microbazinal, apele antrenează în deplasarea lor cantităţi însemnate de deşeuri, substanţe rezultate din degradările organice şi nu în ultimul rând substanţe rezultate ca urmare a aplicării tratamentelor culturilor agricole cu îngrăşăminte chimice şi pesticide.

În cazul precipitaţiilor abundente staţiile de epurare către care sunt dirijate apele pluviale nu mai funcţionează în mod normal, fiindu-le depăşită capacitatea de epurare; în aceste condiţii cantităţile de apă sunt evacuate direct fără a mai fi purificate.

Ca zone sensibile, fără însă a putea atribui definiţia de "zone critice" acestor sectoare, în condiţiile hidrometeorologice precizate anterior, putem considera sectoarele de râu din avalul evacuărilor staţiilor de epurare Tg. Secuiesc, Baraolt, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe, Covasna (zonele critice din amonte de captarea Bâsca Mare şi captarea Covasna, poluarea apei în aceste puncte poate fi cauzată de exploatările forestiere). Ape subterane

La nivelul judeţului Covasna nu au fost constatate exemplificări de zone critice privind resursele de ape subterane.

III.8 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În data de 14.06.2010 ca urmare a precipitaţiilor abundente, 34,8 l/mp ce au căzut pe o perioadă scurtă de timp, în Bazinul Hidrografic a Râului Olt, s-a constatat mortalitate piscicolă, datorată unei cantităţi însemnate de suspensii.

Precipitaţiile au antrenat aluviuni, material solid din Bazinul Hidrografic al unor afluenţi ai R.Olt (pârâul Hăghig, pârâul Iarăşi, pârâul Vulcaniţa, pârâul Ghimbăşel, pârâul Bârsa)

Rezultatele analizelor de laborator au evidenţiat faptul că valorile de oxigen dizolvat au încadrat secţiunea monitorizată a Râului Olt în clasa a V-a de calitate.

Evaluarea calităţii apei s-a făcut pe baza Normativului din 16 februarie 2006 privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, aprobat prin Ordinul nr.161/2006.

III.9 Presiuni asupra stării de calitate a apelor din România

Calitatea apei este o problemă de maximă importanţă ce ar trebui să ne preocupe pe toţi, indiferent de pregătirea pe care o avem sau de situaţia materială. Sănătatea noastră este dependentă direct de sursa de apă.

Poluarea apelor cu nitraţi şi fosfaţi a devenit tot mai îngrijoratoare în ultimul timp, mai ales în tările cu agricultură dezvoltată şi industrializate.

Cererea de apă potabilă creşte în continuu datorită creşterii populaţiei. Cantitatea de apă potabilă provenită de la râuri, mari şi lacuri a crescut din 1940 în 1990 de patru ori. Apa rezultată din activităţile agricole amestecată cu îngrăşăminte chimice ca fosfaţi şi nitraţi ajunge în lacuri şi râuri.

Poluarea chimică rezultă din deversarea în ape a diverşilor compuşi ca: nitraţi, fosfaţi şi alte substanţe folosite în agricultură, a unor reziduuri şi deşeuri provenite din industrie sau din activităţi care conţin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu.

Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apei. Dacă apa ajunge să erodeze unele spaţii create de om pentru construcţie şi acumulează substanţe toxice, vegetaţia şi animalele. Apa poate să ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viată acvatice. Motivul pentru dezvoltarea speciilor toxice de alge poate fi saturarea cu apă a terenului agricol, excesul de apă ajungând în râuri şi lacuri, fosfaţii şi nitraţii ajutând dezvoltarea algelor. Inundaţiile duc pesticidele toxice şi deşeurile urbane şi industriale în lacuri şi râuri.

În Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Covasna - 2010, s-au stabilit obiectivele şi ţintele principale pentru îmbunătăţirea şi extinderea sistemelor de apă/apă uzată pe termen mediu (2007-2013).

Pentru îndeplinirea acestor ţinte s-au făcut următorii paşi:

Reabilitare/extindere staţie de epurare în municipiul Sf.Gheorghe (epurare terţiara)

Modernizarea staţiei de epurare si extindere reţea de canalizare în oraşul Covasna

Derularea lucrărilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă

Derularea lucrărilor de construcţie şi înfiinţare de sisteme de alimentare cu apă în spaţiul rural

Tabelul III.9.1 Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

Localitatea

Obiective şi măsuri

Sf.Gheorghe Efectuarea reparaţiilor necesare la staţia de epurare a apelor uzate în scopul menţinerii în funcţiune a tehnologiei actuale şi realizarea retehnologizării staţiei de epurare

Înt.Buzăului Retehnologizarea staţiei de epurare

Extinderea reţelei de canalizare menajeră pe toată reţeaua stradală a oraşului,înlocuire reţea veche

Baraolt

Supravegherea şi curăţirea permanentă a albiei pârâului Cormoş în zona captării apei

Instituirea şi întreţinerea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii apelor

Întreţinerea malurilor şi a albiei surselor de apă în zonele aferente captării şi evacuării

III.10 Tendinţe

Reţeaua hidrografică existentă la nivelul judeţului Covasna, totalizează 1621 km, din care principalele trei cursuri de apă, Oltul, Buzăul şi Râul Negru însumează aproximativ 300 km.

În general, calitatea acestor trei cursuri caracterizează bazinal factorul de mediu "apa", la nivelul întregului judeţ.

Determinările efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Sf.Gheorghe, atât în flux lent cât şi în flux rapid, indică valori ce încadrează aceste cursuri de apă în clasele de calitate I, II şi III (conform Ordinului nr.161/2006). Categoria a III-a de calitate a apelor este atribuită în special de către grupa nutrienţi.

Trebuie menţionat că fosforul din apele de suprafaţă provine în principal din descărcări directe, pierderi prin scurgerea în suprafaţă şi eroziune, în timp ce nitraţii pot ajunge în apele de suprafaţă şi prin aportul de apă freatică. Aşadar, raportul N/P poate oferi informaţii asupra sursei de poluare.

Tabelul III.10.1 Secţiunile de control cele mai reprezentative

Râul Secţiunea Caracteristica secţiunii

Negru Tinoasa Caracterizează apele amonte de zona industrială şi de populaţie densă - zona Tg.Secuiesc

Negru Chichiş Caracterizează apele amonte de confluenţa cu râul Olt în întregul bazin hidrografic al Râului Negru.

Olt Micfalău Caracterizează apele Oltului la intrarea acestora în judeţul Covasna

Olt Araci Caracterizează apele Oltului la ieşirea acestora din judeţul Covasna

Monitorizarea calităţii apelor nu relevă diferenţe semnificative faţă de anul precedent.

Datorită fondului natural, unii indicatori de calitate - fier, mangan- specific judeţului Covasna au înregistrat concentraţii mai ridicate, dar fără ca secţiunea respectivă să fie afectat de o sursă de poluare.

Indicatorii regimului de oxigen reprezentaţi de oxigenul dizolvat, consumul biochimic de oxigen (CBO5) şi consumul chimic de oxigen (CCOMn) au înregistrat valori care au corespuns în general clasei a III -a şi clasei a V -a de calitate reprezentată de scăderea conţinutului de oxigen.

Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate.

Calitatea apelor naturale, ca de altfel şi a celorlalţi factori de mediu, este puternic influenţată de impactul surselor de ape uzate.

Implementarea Directivei de Tratare a Apelor Reziduale Urbane a condus la creşterea proporţiei populaţiei europene conectate la o staţie municipală de tratare. Îmbunătăţirile tratării apei uzate au dus la o scădere a evacuărilor de substanţe nutritive, microbi şi a unor substanţe chimice periculoase în ape receptoare, şi la îmbunătăţirea substanţială a calităţii microbiene a apelor interioare ale Europei, precum şi a apelor de coastă pentru scăldat