.:riii!iiiir:,.{!:i:i +;}i$i.,:;:;r: i:rg:4i:i}i;%. :i:#.,:#ii:ir;,,0:;*iilt+, ',;:;$.:ti:r:',,

:;:,iil*ic.i,, ili,' ..,,,,,r,,r., ,u,',r,,,,',',,..:;:._f. .+_:,: .:::j.:,. 5;.,.. ..1.:_:::::{j:j:i;;:..i::;::;:::. ::;:.::;ie;::..;;:};}::::;:; :.::::: .::i::::'ra;: i :'i.;:;:::::-,.

;:;?!: :;:::: -.-...".:..:;:::: ;.;1;: -;;;;.:-Cfl. .,-.;!-,-,-':;:

t::;i -{!r i;:fi: rlil,;.*$; ,*il ji:,;' ;i:$:,irt,;,,;;i:[ :::',;,,, i:i '+;:,=,,,,,,i,:il;...,.;li,:

limbii suedezecontemporane

El $. i'i-Jl1,",; r,:i[ iii:r't

Gramatica limbii suedeze contemporane

Volumul a fost elaborat de colectivul de autori al Linghea S.R.L. 5i Lingea s.r.o.

Publicat de Editura Linghea, Timi;oara, 201 6.

Edilia I

Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a Rom6nieiGramatica limbii suedeze Gontemporane. - Timi5oara : Linghea, 2016

Conline bibliografielndexlSBN 978-606-8491 -BB-2

B1 1.1 13.6',36

@ Lingea s.r.o.,2016www.linghea.ro

Toate drepturile sunt rezervate.

Niciun fragment al acestei publicalii nu poate fi reprodus, copiat sau transmis fdriacordul scris al editurii.

Printed in the EU.

Cuv6ntinainte.. .............7Bibliografie ........... 8

sii1.1 Pronunliaalfabetului suedez ..... ........ l01.2 Sunetele.... ...................,101.3 Accentul.... ........ . ........131.4 Lungimeasilabelor.... .........151.5 lntonalia.. .................16'1.6 Reduc1ia.... ... . .... t B

S:l{i iiiiiiililiiiirr2.1 Genul ....... ..... t 92.2 Articolul .......... 192.3 Declinarea substantivelor .... ... 23

#i , iii'iiiii:iliii3.1 Declinarea adjectivului... .. .. .. .. ..... ... 263.2 Comparalia adjectivelor .... .. ..... .. . 30

*.1#a iiiiriiiiiiiriii4.1 Pronumele personal ...... 334.2 Pronumele posesiv.... .... .. ..... ....374.3 Pronumele demonstrativ ..... . .... .. . 384.4 Pronumele relativ ....... .. .... .. ..... .. .. 404.5 Pronumele interogativ ....... .. 424.6 Pronumele reflexiv . ....... 434.7 Pronumele nehot;rat Si negativ . ...... .... ..... 44

5.1 Numeralul cardinal . ..........475.2 Numeralul ordinal . ..... ...... .......... 485.3 Numeralul multiplicativ .. ..... .. ...... ........ 495.4 Fracliile ..........495.5 Operalii matematice ........... 505.6 Exprimarea timpului ........... 50

*1'6.1 Categoriile gramaticale ale verbului . ........ .......... 526.2 Formele verbale . ... .. .. . .

6.3 Tmpsrlirea 5i conjusarea "";b"i";......

:.:..... .. ::..... ::... .. :.:......:.::.:. ;16.4 Timpurile verbale ...... .. ..... .. .............. 596.5 Modul verbal .... .. .. ... ................ 646.6 Diatezele verbale.. .. ........... 67

L

6./ Verbele reciproce 5i deponente.6,8 Verbelele tranzitive $i intranzitive6.9 Part:cipiul.6. I 0 Verbele frazale ..... ..6.1 I lnfinitivul gi utilizarea particulei att ..6.12 Verbele"tycka,tanka, tro, mena".,...

7 Adverbul7.1 [ornarea adverbelor.7.2 Comparatia adverbu -i ,. ....7.3 lipur' de adverbe

8 Prepodlta8.1 Prepoziliile de timp8.2 Drepoz;tiile de oc ..8.3 Drepoz,liile a'nbivalenre8.4 Loculiunile prepozilionale

9 Conlunrfia9.1 Conjunclia coordonatoare..9.2 Conjuncliile subordonatoar-"

I O Ordinea cuvfurtelor fn prapazl,fieI 0.,l Top;ca propozitiei principale10.2 Topica in propoziliile secundare. .. . .. . . .

'l 0.3 Cor^cordarta Limpur ilor

A'h,grafiasuedezd

I fuoducere

2 Dapdrlireain silabe

Z *ierea ca literd mlcd gi ca lilard mare 141

.141

.141

.142

l Abrevieri

5 ltumere 4t numerolz

6 Ftrnctaalta 147

: ' 2unctul ...........147i . Punctele de suspensie . 147

: I Semnul intrebirii . .. .. ..... .148:-: Semnul exclamdrii ........148i.: Virgula ..........149

697071

75

7679

81

B1

8282

8B

889)9495

s6

9698

138

138

143

144

102

. .144

..147

a., Punct 5i virguldi.; Doud puncte ..

3 Parantezele ..

? Liniula oblica10 Apostroful..l1 Ghilimelele

5.13 Cratima

lndex

5.12 Liniula de unire

. '150

.'l 51

.151

.'l 51

.152

.152

.153

.154

156

t0111 0.4 Rdspunsurile scurte

'10.5 Vorbirea indirect5 ..10.6 Sublinierea

7 1 Contragerea prapozitillor secufidare

1 2 Negagia ln llmba suedezd

13 Formarea cuvlntelorln limba saedezd13.1 Cuvintele compuseI 3.2 Cuvintele derivate

I 4 Verbele tart ql neregulatelr'.l Verbele tar'......I 4.2 Verbele neregulare

12

16

1g

70

124

.124

.127

130

. 130

. 135

i ltl vadgr [9J hcisl

i la:l hor lal larg

i' W"l Pd lal kott

o la;) gora la'l dorr

Semnele grafice speciale folosite in transcriere se pronun,t; astfel:

ffiffiin limba suedezi existe urmitoarele vocale (vokaler): a, e, i, o, u, y, i tol, 5 terl,6 [or].

Diftongii apar doar in dialectele regionale (mai ales in sud, in regiunea Sk6ne),dar nu gi in limba scrisS.

De5i in limba suedezi existi noui vocale, ele se pot pronunla in diferitemoduri. De aceea, este important si cunoa5tem regulile de pronuntie. in plus,pronuntia poate modifica sensul anumitor cuvinte.Forma unei vocale este influentati de mai multi factori:

se pronurqd mai ir' spaLe dec6L aceedli lterd d'n "omdnita fel ca a scurL din limba romana

[aimoa1e;1mJ1ingusidei5tiniimbJroman;l; fel c; A, in vocrtete neaicentuite pronunlii ei se reauce ta tal - Oe ei.fiirare. lr vd ianrd lJnga se alde

'i consoana i, de ex i.l heter

se pro.unU -ai -oale !i mai ingustla iel ca idin "omdndhfel.aUdinroman5,darmaiiungla fel ca u oin "omdnJ

cu buzele roIUnriTe pent"u u vor. prolunla yvarianta mai scurtir [++:] buze!:' sunt rotunjite, se plon!rnI; semiinchis

ie pronunlS un i dur, iaq ipre ifa15it, un ! moale

se pronLrn!; un idurvocala suedez) i se pionurla ca o, dar mai lung 5i mai roturd,e pronuntb la fel ca e, dar mai destl-isapare in cuvinte inaintea consoaner r, se pronunld mgi descf]s deca! [€l]

se pronunU asemdn;toi cu ii din limba germand, dar mai deschis,

desch,den gLra penlIU o 5i p"onuntarapare in cuvinte iniintea conioinei r, se pronun!6 mai deschis deqat t0]

rol!al

-el

[,iilIuliullullelIylM1o:)

Ie]lalt0)

loel

> 1.2.1 PronunliavocalelorLimba suedezi are mai multe vocale decAt limba romdnd, iar pronun,tia lordiferi. in silabele accentuate vocalele se pronun!5 dupi cum urmeaz5:

I Sunetele urmate de [:,] se pranunldlung

> 1.2.2 Pronun,tia consoanelorConsoanele suedeze (konsonanter) se pronunli adesea complet diferit de

consoanele din limba romdnS. O atenlie speciald trebuie acordatd grupiriiconsoanelor, adici modului in care anumite consoane se,,invecineazi" cu

alte consoane. Acest fenomen nu vizeazd doar gruparea consoanelor intr-un

cuv6nt, ci gi in cuvintele consecutive - de ex. rs se pronunli [9] in cuvintele

kurs, precum 5i in propozilia Jag har skrivit.Pronunlia unui cuvint 5e poate modifica in funclie de sunetele cu care se

invecineizi prin a5a-numita asimilare sau fuziune a mai multor consoane

intrun singur sunet. Fuziunea sunetelor este obligatorie in interiorul unui

cuvAnt, dal nu 5i intre cuvintele dintr-o propozilie. lgnorarea acestor reguli

poate duce la confundarea sensurilor cuvintelor sau la neinlelegeri.

scriere !unga lotl bade !e1l resoi litl t\ivao lutlroligo loN 1o;vau [ur] nuy ri:lnysqa lo") tds

scurtlal handtei nej

lil frtsk

iul bilommaLol polke

tel aiyrtyl rwslol pdsk

scriere pronunfiec tkl

exemptuinainte de a, o, u, inaintea consoa;alor: cafd:, criikel,camping

inainte de e, i, y,ii 6: citro,i, cykel, medicini1 cLVinre st.jire precum cndim c'ho*lod

inalnte de a, o, u, e, la afergitul cuvinielor: qarrn , gd, bo,lag

inaf lte de e, ity, e,6: gq.s.lt gora, Sverigegjuro, giordevagnt lgnt rygn, Rqgnar

'rd nte de a, o, u, i,inaintea ionioanelor: kont,siopo,kuftg, excep\iet kistqi.nair re oe e, i, y, ii, 6. I y l,a, I'a\ek, kopa, k1 ssa, l, ilomere rkjol

lange,'dng, resLau rang

,n Termindri:: lrrg , beg. orq

Kurs, ma15, farslaqbard, mord, stotdo, hordoparlor . hortiq

rik, rodio, redanschock.,champo, ,chatsju, sio, >iolvirairre de e, i, y, 5, 6: sked,sAi.(o.,i,Oni.ra nte de a. o,u,A:Sl,dne, \bb. ,vinshoinainte de e, i,'d, 6 skinka, kaiske, skdniis>kiorto, skiuLa

stjdrna, stjala

ihcuvintestrJine:reicensioln,diskuss,biex/aiis1o1in cuvinte slri\ne lektion, variation, station

Wilms, t11111',r1,

zenit, zooloq, zon

n n nazal, se pronunl; ca n, iar la sf6r5it se aude un c foarte slab ca in cuvintele- minca. budincir,:l se pronunld pre<um c dln gryPu!ci

El conioana r este foarte slabd'intr un cuv6nt, aproape cd nu se aude, se

pronu^ti ca g

i: n tl consoane e rerrorlexe se pronuntS'a'5 r - ace,ta luzioneazd cu 'onsoanacare urmeazS, fiind pus in evidenlS prin mutarea vdrfului limbii pe palatul

dnTetiOr

I o*a irrr-o silabi acce ntuald apar consoanele k, p, t, se vor pronun[a aspirat.

!'.;-kar, kako, ror. por. tacl

I O -aroand sonord cme std ldnga o consoand surdd iSi pierde sonoritatea.

! :'abbtdg, logt, \rcvkYrka

I C.on oarele sonore care stau la sfi)rsitul cuvdntului raman sonore.

!:'ev. korv, brod, dekad

IJ,#.ctefit-rF.,,.1.iin limba suedezi se disting doui tipuri de accent 5i anume accentul cuvantuluitordbetoning) Si accentul propozitiei (satsbetoning).

f+?t+,1sreffiXin majoritatea cuvintelor de origine suedezi accentul este pe prima silabi.

c tslch foldi tile fslsulsi tilgn tqn!hi tllk [k]

kkj|j

lsngqyrgr5

rdrirnrtIschsJ

akskskskjstjsiontio;tJ

wxz

Wfenomenul sje-liudet ene specific limbii suedeze - pronunlia diferd infunclie de regiune.in sudul Suediei se pronun!; un h aspirai, iarin nord sepronun!; g. Tn centrul Suediei, dacd st5 la inceputul unui cuv6nt, se citegte h,la sf6q5itu! cuvintelor, maidegrabd 9, de ex, sjdlv [xet:v], kanske fkan:Je]

bisericda trar

inceta intrenafereasirdmirli

Exceplie fac cuvintele cu prefixele neaccentuate be- 5i fiir' care au accentul pe

silaba a doua.J bejaka

befriaudhaiaforbjidafordrivafarieka

in cuvintele imprumutate, accentul este pe penultima sau pe ultima silabi.! parfymeri Palfumelie .

tcltqlril

flnfpltkvl

tsl

tqlIl]tnlrtl[r] nebo ln1

f0lt0l[sk]r0lr0l

t0ll0uinlf0utnlfc:tvltksltsl

I kyrkglevaldngsomfrdgafiinstertisdaig

t0l

a rdspu,rde afirmativa eliberaa avea nevoiea interzicea stlnge lieiea etc)nega

bagerikonditoriieaiiiiiiridlkcenttum

JfasaniasanJapani

JaPonbonanbaianPeisienpeirsieii

Un cuvent poate avea doui accente- principal (primul accent) gi secundar (aldoilea accent). Acest fenomen este specific cuvintelor compuse gi cuvintelorcu prefixe accentuate (miss-, till-, jiitte-...) 5i suf,xe accentuate (-lek, -skap,-het...).I jii.ttestol

missforstdndeitirratis;kiite:rskastorlekiiisnet

. verbele auxiliare

. conjuncliile

. articolele

. adverbele care leagi propozilii

Bneinleles, este important $i ce informalie dorim si accentudm in cadrul

P;l:!nlii !ui au un cdle!u9 dligu!,Prrinlii !ui Oll au u1 C51elu5 OregulParinlii lui Oll au un c6!elu$ dr;gu! pe care

i! cheamd Slmon

Da(e ne dim seama ce silabd este accentuatd, putem fi siguri ci aceasta va fibgi. Nu doar vocala determind lungimea unei silabe, ci 5i consoana are un

rd important. Exist5 urm;toarele reguli:

. Osilabi neac(entuati contine ovocali scurti.

. O silabi accentuati conline o vocali lungi sau o consoani lung5.

. O vocali lungi accentuati este urmatd de o consoani scurti (sau poate

sta la sf6rgitul unui cuv6nt monosilabic).

. O consoani lungi accentuati este urmate de o vocali scurti. Consoanapoate fi dubld sau urmatd de inci o consoani.

Obcervali regulile de mai sus in exemplele care urmeazi - silabele lungi suntsoise ingro5at.I:o

-6loraNlAtOtaensln6kore:'sketten:orotleilt<lmraterna. gorettel.trnalist

Cuvintele compuse au doud accente 5i conlin, prin urmare, doua silabe lungi.

brutdrieiofeiiriemedicinidreptcentrtl

foarte mareneinie!egeiepfdjltufdingr'r.litoaredimensiuneinlele[ciune

t-{

discursului.! :ons fdriildror har en s1t hundvalp.

Olles fiiriildrar har en sor hundvdlP.Olles fiiriildrar har en sdt hundvalp::": heter Simon.

! nniljglass:nkhylla:nkomst

bensinslatioiskotbocker

inghe!at; de vanillebibllotecd (raft cu 9;11)salariubenziniriemanuil

I Unete cuvinte care au aceeagi formd iti pot schimba sensul in functrie de silabaI accentuatS. De aceea, trebuie respectatd pronunlia accentului. De ex.:

fazanipaim;, gioiiS.Ja p-g1iajapgne4dragdbanandPers a

laluzele

mr+*mlfirEBwAccentul propozitiei (satsbetoning) este foarte important in limba suedezS. Unfenomen specific limbii suedeze este alternarea regulati a silabelor accentuate5i neaccentuate.

Urmitoarele pdrli de vorbire sunt aproape intotdeauna ac(entuate:. substantivele. adjectivele. verbele predicative. numeralele. particulele care intrd in verbele frazale. adverbele de loc, timp gi mod. pronumeledemonstrative

Urmitoarele pirti de vorbire sunt deseori neaccentuate:. pronumele

a locui; pieiJcJenvurstcomplterbenzinddocioidischet;Iaratetprietenii

1t95rijurnalist