ii i,, _.:i!: :: :: : I iili it I t: .

ALEXANDRE DUMAS

CELE O MIE UNA FANTOME

Traducere din limba francezd' 9i note

de OcravraN Sovi,q.NY

Editura Paralela 45

Cuprins

Cuvdnt-lnainte. Dlui *** f 5

Capitolul I. Strada Dianei din Fontenay-aux-Roses / 11

Capitolul II. Funditura Sergengilor / 19

Capitolul III. ProcesulverbaJ, / 27

Capitolul IV. Casa lui Scarron / 36

CapitolulY.Palma / 47

Capitolul VI. Solange / 58

Capitolul Yll. Nbert / 72

Capitolul VIII. Motanul, ugierul 9i scheletul / 82

Capitolul IX. Mormintele de la Saint-Denis / 95

CapitolulX. Artifaitle / 110

Capitolnl Xl.BrdEaradin fire depdt / 134

Capitolul XII. Mungii Caryay / 143

Capitolul XIII. Castelul BrAncovenrlor / 154

Capitolul XIV. Cei doi fray / 162

Capitolul XV. MindstireaHango / 774

CAPITOLUL I

Strada Dianei din Fontenay-aux-Roses

in ziuade 1 septembrie 1831 am fost invitat de un vechi prieten,

gef de birou la domeniul pitvat al regelui, ca sI deschid, impreuni

cu fiul lui, sezonul devdndtoate la Fontenay-aux-Roses.

indrigeam mult vinitoarca pe vremea aceea gi, in calitate de

mate vdndtor, nimic nu era un lucru mai serios pentru mine decAt

ilegerea inutului unde trebuia, in fiecare an, si celebtez deschide-

reavindtorij'.De obicei mergeam la un fermier sau, mai bine zis, la un prieten

al cumnatului meu; la dinsul mi-am fIcut, omorind un iepure,

debutul in gtiin;a lui Nimtodl gi a lui Blz6arB1aze2. Ferma lui era age-

zatd.intre pidurile de la Compidgne gi cele de la Villen-Cotterdts,

\a o iumdtate de leghe de incAntdtorul sat Morienval 9i la o leghe de

ruinele magnifice de la Pierrefonds.

Cei doui sau trei mii de acri de pimAnt pe care ii avea in ex-

ploatare se infiEigau sub forma unei cdmpii, inconiurate aproape in

intregime de codri, despicate spre miiloc de o vale frumoasi, pe

fundul cireia se zdrean, printre paiigtile verzi 9i copacii in tonuri

schimbitoare, migundnd nigte case pe jumitate pierdute intre frun-

ziSu1^, a cdror prezentj, era trddati, doar de coloanele de fum al-

bistrui, care,la addpostul mungilor ce le inconiurau, urcau matintft

t VAnitor legendar, pomenit in Vechiul Testament.2 Fjb6,at Blaze (1788 - 1848) - scriitor ftancez, d cnrui principal subiect a fost vani-

12 ALexnruoRr Duvas

spre cer in linie dteaptd., iar apoi, odati ajunse in straturile de aersupedoare, se curbau, intinse ca vdrfurile unor palmieri in direciavintului.

Pe aceasti cimpie gi pe dublul versant. al acelor vi.i, vinatul dincele doui pdduri se zbenguia ca pe un tefen neutru.

Puteau fi gdsigi, de asemenea, pe cAmpia de la Bressoir cd-priori gi fazati de-a lungul pIdurilor, iepud pe platouri 9i pante,potarnichi

^proa;pe de fermd. Domnul Moquet, a$a se numea prie_

tenul nostru, a.vea, agadar., certitudinea cd o si ne vadd sosind gi dedata aceasta; vdnam toatd, ziua, iar in ziua urmitoare, Ia on doud,,

ne intorceam la Paris, parru sau cinci vi.nitori, dupi ce dobordsemcam o suti cincizeci de silbiticiuni, din care n-am putut-o insiconvinge niciodati pe gazda noastri sd accepte nici micar una.

Dar anul acesta, infidel fagd. de domnul Moquet, am cedat lainvitagia vechiului meu coleg de birou, fiind sedus de un tablou pecare mi-l trimisese fiul acestuia, distins elev al $colii de la Roma, untablou ce infigiga o vedere a cdmpiei de la Fontenay-aux-Roses, cumirigtile sale pline de iepuri gi cu lanurile ei de lucerni pline depotdrnichi.

Nu mai fusesem niciodati la Fontenay-aux-Roses; nimeni nucunoa$te imprejurimile Parisului mai pugin decit mine. Cdnd trecbaieta, o fac mereu pentru a sttdbate cinci sau gase sure de leghe.Aga ci cea mai mici schimbare de loc imi stdrnegte ctriozjtatea.

La ora $ase seara am plecat citfe Fontenay, cu capul scos peportieri, ca totdeauna; am trecut baAeralnfemului, am lisat in stdngastrada Tombe-Issoire gi am apucat-o pe drumul Od6ans-ului.

Se gtie cd Issoire este numele unui celebru brignd care, peti*p"l lui lulian, ii jefuia pe cdlitorii care mergeau laLutela. Cred cia fost puin spinzant gi ingropat in locul ce-i poartd azi namele,lao oatecate distangi de accesul in Catacombe.

Cdmpia care se intinde Ia intarca in Micul Montrouge are unaspect straniu. in mijlocul pigunilor arnfiirale, al cAmpurilor de

Cele o mie una fantome

morcovi Ei al straturilor de sfecl5, se ddici nigte pdtrate masive de

piaad. albd, pe care le domini o roatd dtngatd, asemindtoare cu

schelenrl unui foc de artificii care s-a stins' Aceastd toatd" poarti pe

circumferinli nigte traverse de lemn pe care un om igi apasi cdnd

un picior, cind pe celdlalt. indeletnicirea asta de veverigi, ce ii im-

primi lucrdtorului o ampld mipcate apatentd, degi in realitate el nu

se migci din loc, are drept scop si incoliceasci in iurul unui levier o

funie, cate, tot incolicindu-se gi incolicindu-se, aduce incetigor la

svprafaLt^ solului gi la lumina ztlei o Piatrd extrasd din carieri' Un

cdrhg apucd, apoi piata gi o depune pe marginea pugului, unde e

a$teptati de rulourile care o vor transporta cdtre locul de destinagie.

Pe urmi., funta coboard iar5gi in adAncimi, in cdutarca unei noi greu-

tigi, dAndu-i un moment de odihni acestui nou Ixion, pe care un

strigit il. arr.ngd insd cutind cd.incd o piatti agteaptd sd fie scoasd

din cariera ei de obArgie, gi aceeagi munci rehcepe acum pentru a

reincepe apoi lncd o datiopentru a reincepe mereu gi mereu.

CAnd se lasd. seata, omul a parcurs, farI. sd' se migte din loc, zece

leghe; daci ori de cAte ori piciorul siu apasd pe o traversd at pipi pe

treptele unei scdri, deplasAndu-se astfel in indlEime, peste douizeci

gi trei de ari ar aiunge pe luni.Mai ales seara, adtcd. tocmai atunci cAnd traversam cdmpia carc

desparte Micul de Marele Monffouge, peisaiul capdtd, din pticina

acestui numir nesfArgit de togi migcitoare, ce se detageazd at itgoate

in flacfua asfin;itului, aspecte fantastice. Ca in acele gtar,rrri ale lui

Goy^, u^tate in semitonuri, in care nigte smulgitori de dingi dau

ndvaJdla spdnzurap

La ora gapte rogile se opresc, ziua de lucru s-a terminat.

Grdmezle astea de piatri, nigte pFttate lungi de cincizeci-gaizeci

de picioare, gi inalte de gase sau oPt, sunt viitorul Paris cate e smuls

din plmant. Carierele de unde sunt extrase aceste pietre se fac tot

mzuma:J', de la o zila alta. Ele sunt urmagele Catacombelor din care

a fost scos vechiul Pads. Sunt marginile oragului subpdmintean

13

14 ALexnruonr Duvns

care, necontenit, cAgtigi teren gi se intinde in circumferinr;. Candpigegti pe cAmpia de la Montrouge pigegti deasupra unor abisuri.Din cdnd in cdnd descoped cite o sulpiturd de teren, cite o valein miniaturi, cdte un dd al solului; este o caietd.pfost susginut, pededesubt, d. cdtei tavan de ghips a crdpat. S-a format o fisuri princarc ap^ a pltruns in cavernd., a antrenat pimintul gi, de aici, sur_parea solului. Este ceea ce se cheami o afundituri.

Daci nu cunogti toate astea, daci ignori cd. aceastdintindereverde de pnmant, cate te imbie, nu se sprijini pe nimic, poi, pundndpiciorul pe o asemenea cut;, sI dispari, aga cum se intAmpli, intredoi peregi de ghea;d, la Montavert.

Populagia ce trdiegte in aceste galerii subter^ne are,potrivit cuviaEa pe care o duce, un c tacter pi o fizionomi e

^parte. TrIind in

intuneric, posedi ceva din instinctele animalelot noctume, esteferoce gi silenEioasS. Adeseori se vorbegte despre un accident: a Jipsito grindi, s-a nrpt o frrnie, un om a fost strivit. Cei de la suprafag.i credcd. e vorba de o nenoroctte. La tteizecj de picioare sub pimAnt se

gtie cd e vorba de o crimi.infligarea lucri.torilor de la cariere este in general sinistri. La

lumina zilei le cliFesc ochii, la aer curat vocea lor devine confuzd,.Poartd' pirul neted gi intins peste frunte p6,nd, la sprdncene; o barbdcare nu face cunogtinEn cu briciul decit duminicd dtmineaEd; o vesttcarc lasd,la vedere nigte mineci grosolane de p6,nzd.cenugie, un go4de piele inilbit de contacrul cu piatra, nigte pantaloni albagtri dep6'nzd.. Pe unul din umed poartd" o haini impituriti in doui, pestecare pun minerul tdrnicopului sau al. cazmalei cu care, gase zile pesd,ptdm6'ndo s corrnone s c piatta.

CAnd izbucne$te vreo rdzmeit/, rareoti se intimpld ca oameniipe carc tocmai i-am zagrdxit si nu se amestece. cdnd se dd. aJatmalabatiera Infernului ,,Iatd, vin cei din Montrouge,,, locuitorii de pestrizile invecinate dau din cap 9i igi incuie porEile.

Cele o mie una fantome 15

latd.la ce md uitam, ce vedeam, in amurgul, cafe, in luna sep-

tembrie, desparte, timp de o otd, ziua de noapte; apoi, dupl ce s-a

innoptat, m-am retras in ffisurd" de unde niciunul din tovirdgii mei

nu vdzuse, cu siguran;d, nimic din priveligtea Pe care o contempla-

sem. Aga se intimpll mereu: mul;i privesc, dar ptea puini vnd.

Am ajuns la opt gi jumdtate la Fontenay; ne agtepta un supeu

excelent, iar pe urmi, dupd supeu, o plimbare prin grddini.

Sorrentol este o pidure de pottocali, Fontenay - un buchet

de trandafri. Fiecare casi igi are propria tufd', care se caldtd de-a

lungul peretelui, proteiatdla :.:iLddcind' de o teacd de scinduri. Cdnd

atinge o anumiti inilEime, aceasti tufl se rdspdnde;te in gigantice

evantaie. Aerul este parfumag iar atunci cind incepe si bati vintul,

ploui cu petale de trandafu, calaZiua Domnului, cind Dumnezeu

e in sirbitoarc. La marginea gridinii am fi avut parte de o pano-

raml imensi dacd at fi fost zhfi. Dox nigte lumini;e semdnate in

spagiu indicau locul satelor: Sceaux, Bagneuse, Chatillon, Montrouge;

in fundal se intindea o lungi linie rogiatici de unde venea rul zgomot

surd ca risuflarea unui Leviatan: era tespiraia Parisului.

Gazdele au fost nevoite sd ne trimiti cu for;a la culcare, aga

cum se ptocedeazd cu copiii. Sub cerul acesta falnic, brodat cu stele,

la atingerea acestei brize parfum^te, am fi agteptat cu dragi iniml

ziua.

La cinci dimineala am plecat lavAndtoarc,condupi de fiul gzdet

cafe ne ptomisese matea cu sarea, 9i care, uebuie si o spun' nu

contenea si se laude cu belgugul de vinat al ;inutului, dovedind o

stlruinfi. demnl de o cauzd mai buni.

P6'n5,la prinz, diduserim Peste un iepure gi patru potArnichi.

Iepurele fusese r t?t de tovardgul meu din dte pta, o potArniche

fusese ratati de tovardgul meu din stdnga, iar., cdt despre celelalte trei

potdrnichi, doud dintre ele fuseserd impugcate de mine.

I Comuni din sudul ltaliei, provincia Napoli.

16 ALrxnruoRr DuHans

PAtnd. la prAnz, la Brassoire ag fi trimis deja la fermi trei sau

patru iepuri gi cincisprezece sau douizeci de potirnichi.imi plac. vAndtoarea, dar detest si mi plimb pe cdmp doar de

dragul plimblrii. Sub pretextul ci merg si explorez un lan de lucernisituat in stAnga mea, dm iegit din rAnd gi

^m apucat pe de ldturi.

Ceea ce se gisea pe suprafala acelui cAmp, ceea ce observasem

in timp ce dorinEa de a mI rctrage pusese deja stipAnire pe mine,era un drumeag plin de gropi care, ascunzindu-mi de privirile ce-

lodalli vinitori, socoteam ci tebuia sd md. duci, pe ruta spre Sceaux,

direct la Fontenay-aux-Roses.

Nu mi ingelasem. Cind clopotul parohiei bdtea ora unu md.

aflamin &eptul primelor case din sat. Mergeam de-a lungul unui zidcarc pdtea si ocroteasci o proprietate destul de frumoasi, cind,ajungAnd in locul unde strada Dianei intAlnegte $oseaua, am vdzutvenind citre mine, dinspre parte^ bisericii, un birbat cu o infdti-garc atdt de ciudatd, incdt m-am oprit gi mi-am amat iristinctivpu$ca, minat, cum eram, de o fireasci dorinlS de autocons ervare.

Dar, palid, cu pdrul zbudit, cu ochii iegigi din orbite, cu hai-nele in dezordine gi cu mdinile pline de s6nge, omul trecu pe ldngdmine fdrd sd, md, zdteasci. Privirea lui era fixn gi apaacd, totodatd.Mersul slu avea furoarea irezistibili a unui co{p care s-ar rostogolide pe un munte cu mafe repeziciune. $i totugi, respiragia lui agtatd.ardta mai degrabd, spaimi decdt oboseali.

La incrucigarea celor doui drumuri, pirisi Foseaua gi se nd-pusti pe strada Dianei, unde se gisea lnftarca proprietngii pe langid. cdrei zid mersesem weme de gapte sau opt minute. Aceasti poafiA,asupra cireia pdvfuea mea s-a oprit instantaneu, era vopsiti in verdegi avea numirul doi. Blrbatul igi intinse mdna spre clopogel cu multinainte ca si-l poati atinge; apoi il apucl,, il scuturi violent, pe urmise risuci brusc Ai se apezi pe una din cele doui bome ce se giseaudinaintea intririi. OdatA asezat, rimase imobil, cu bmgele atAmAnd gi

capul lisat in piept.