WWW.CVLPRESS.RO / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXX, Nr. 9071miercuri, 29 ianuarie 2020 8 pagini 1 leu

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\ii

Concert CeaikovskiConcert CeaikovskiConcert CeaikovskiConcert CeaikovskiConcert Ceaikovskila Filarmonicala Filarmonicala Filarmonicala Filarmonicala Filarmonica

din Craiovadin Craiovadin Craiovadin Craiovadin Craiova

Cinci proiecte,Cinci proiecte,Cinci proiecte,Cinci proiecte,Cinci proiecte,câºtigãtoare în cadrulcâºtigãtoare în cadrulcâºtigãtoare în cadrulcâºtigãtoare în cadrulcâºtigãtoare în cadrul

campaniei decampaniei decampaniei decampaniei decampaniei debugetare participativãbugetare participativãbugetare participativãbugetare participativãbugetare participativã culturã / 6

Analiza echipelorAnaliza echipelorAnaliza echipelorAnaliza echipelorAnaliza echipelordin Liga I, înainteadin Liga I, înainteadin Liga I, înainteadin Liga I, înainteadin Liga I, înaintea

reluãrii campionatuluireluãrii campionatuluireluãrii campionatuluireluãrii campionatuluireluãrii campionatului

sport / 8actualitate / 2

SOS: se cere ajutorul statului…SOS: se cere ajutorul statului…SOS: se cere ajutorul statului…SOS: se cere ajutorul statului…SOS: se cere ajutorul statului…SOS: se cere ajutorul statului…SOS: se cere ajutorul statului…SOS: se cere ajutorul statului…

În urmã cu o sãptãmânã, cei 300 de anga-jaþi ai fabricii de confecþii Modexim dinCraiova au fost concediaþi. La finalul celor30 de zile de preaviz, dacã nu se vor gãsi altesoluþii, sindicatul ºi angajatorul privind cudisperare cãtre Guvernul României, fabri-ca se va închide definitiv. Concedierea co-

SOS: se cere ajutorul statului…

lectivã a apãrut ca urmare a faptului cã fa-brica nu mai are comenzi. Afirmaþia estesusþinutã atât de Marin Florian, preºedin-tele Federaþia Sindicatelor Libere din Ro-mânia ºi vicepreºedinte BNS, cât ºi de di-rectorul general al companiei, ing IulianaDãniºor. Problemele legate de lipsa de co-

menzi ºi de piaþa de desfacere a producþieide confecþii de la Craiova nu sunt de ieri,de azi. Modexim are o istorie îndelungatãpe piaþa de profil din Craiova, în 2018, ci-fra de afaceri a companiei a fost de 16,8milioane de lei, iar profitul a fost de peste66.000 de lei

300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþi

300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþi

300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþi

300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþi

300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþi

300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþi

300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþi

300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþi

300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþi300 de angajaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþide la Modexim au fost concediaþi

economie / 4-5

2 / cuvântul libertãþii miercuri, 29 ianuarie 2020actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

MIRCEA CANÞÃR

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: mediafax@mail.cvlpress.ro

Internet: www.cvlpress.roDirector:

MIRCEA CANÞÃRRedactor-ºef:

MARGA BULUGEANREDACÞIA:

Laura Moþîrliche, Marga Bulugean,Cristi Pãtru

Sport: Cosmin StaicuFotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613

Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

- Popescu e un tip“încuiat”, dar a intrat înpoliticã ºi acolo-i “descuiat”.

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

Preºedintele SUA, Donald Trump, n-aavut deloc liniºte la Casa Albã, încã de lainvestire. Adversara sa Hilary Clinton, darºi susþinãtorii acesteia, democraþii, nu s-au împãcat cu gândul înfrângerii în ale-geri. S-au scris deja cãrþi împotriva luiDonald Trump, una de jurnalistul de in-vestigaþie Bob Woodward, „Fricã. Trumpla Casa Albã”, alta intitulaltã „Foc ºi furie”de Michael Wolf, ambele publicate ºi înlimba românã. A existat apoi mult discuta-tul raport al anchetei independente privindamestecul Rusiei în alegerile prezidenþialeal procurorului special Robert Muller, carel-a exonerat de orice probã de complicita-te pe actualul preºedinte, punând capãt laceea ce s-a numit „Russiagate”. În fine,de datã recentã rãzboiul preºedintelui cuadversarii sãi politici a atins apogeul prindemersul acestora, ajuns la Senat, pentruangajarea procedurii de destituire sub acu-zaþia de abuz în serviciu ºi obstrucþiona-

„Bomba Bolton”, un surogat care lipsea „Bomba Bolton”, un surogat care lipsea „Bomba Bolton”, un surogat care lipsea „Bomba Bolton”, un surogat care lipsea „Bomba Bolton”, un surogat care lipseaîn procesul de destituire al lui Donald Tîn procesul de destituire al lui Donald Tîn procesul de destituire al lui Donald Tîn procesul de destituire al lui Donald Tîn procesul de destituire al lui Donald Trumprumprumprumprump

rea Congresului. În plinã derulare a ostili-tãþilor, fiindcã despre aºa ceva este vorba,New York Times a publicat duminicã, 26ianuarie, fragmente din manuscrisul cãrþiilui John Bolton, fost consilier pentru pro-bleme de securitate naþionalã, demis în lunaseptembrie ºi anterior reprezentantul SUAla Naþiunile Unite pe mandatul preºedinte-lui George Bush. Acesta afirmã cã în au-gust 2019 Donald Trump i-ar fi cerul le-garea ajutorului militar de 391 milioanedolari cãtre Ucraina, de o anchetã care îiimplica pe Joe Biden ºi fiul acestuia Hun-ter, la Kiev. Democraþii au solicitat imediataudierea în Senat a lui John Bolton dar ºi alui Mick Mulvaney, director de cabinet alpreºedintelui, ceea ce republicanii refuzã.La 25 iulie 2019, în cursul unei convorbiritelefonice dintre Donald Trump ºi omolo-gul sãu ucrainian, Volodimir Zelenski, li-derul de la Casa Albã i-ar fi cerut sã coo-pereze în investigaþia lansatã de ministrul

Justiþiei, William Barr, în ceea ce-l priveº-te pe Joe Biden, ex-vicepreºedinte al SUA(2009-2017), anunþat ca posibil candidatla alegerile primare, în vederea celor pre-zidenþiale din toamnã. Donald Trump sus-þine cã n-a fost vorba de niciun ºantaj pri-vind acordarea sprijinului militar. Mai exact,s-a discutat despre stabilirea rolului jucatîn licenþierea, în 2014, a procurorului ucrai-nian care ancheta compania gazierã Buris-ma la care lucra Hunter Biden pentru unsalariu lunar de 50.000 euro. Sintetizând,în bãtãlia cercului puterii se aflã DonaldTrump ºi aliaþii sãi republicani, de o parte,ºi de cealaltã, liderii democraþi, mari gru-puri de presã, oficiali ai Securitãþii naþio-nale ºi neo-conservatori republicani, toþinemulþumiþi de maniera în care gestionea-zã Donald Trump interesele americane înlume. Transcriptul dialogului dintre DonaldTrump ºi Volodimir Zelenski din luna sep-tembrie a anului trecut nu stabileºte cu cla-

ritate dacã preºedintele american i-a cerutîn mod imperativ sau doar o colaborarecu ministrul justiþiei, William Barr. În„Ucrainagate”, originea scandalului se aflãîn aparatul de securitate naþionalã, întru-cât lansatorul de alertã lucra pentru CIA.John Bolton a picat în plinã crizã. „Ucrai-nagate” produce aceleaºi efecte ca ºi „Rus-siagate” poluând alegerile primare demo-crate. Toatã dezlãnþuirea de forþe este emi-namente politicã. ªi cum Camera Repre-zentanþilor a luat o decizie politicã partiza-nã, tot partizanã va fi ºi decizia Senatului,dominat de republicani. Nu e nimic juridicîn toatã povestea. Tentativa de destituirepare deja moartã, agasantã, întreþinutã doarprin declaraþii belicoase. Preºedinta Came-rei Reprezentanþilor, Nancy Pelosi, a opi-nat cã refuzul republicanilor de a-l audiape John Bolton ca martor nu este justifi-cat. Republicanii nici nu mai iau în consi-deraþie astfel de alegaþii.

Votul în cadrul campaniei debugetare participativã, lansatã dePrimãria Craiova pentru primadatã în acest an, s-a încheiat pedata de 23 ianuarie. Din cele 39de iniþiative care au fost depuse,cele mai votate de cãtre cetãþeniau fost cinci proiecte, care aufost ºi acceptate de cãtre muni-cipalitate pentru a fi puse înpracticã. Bugetul total alocat pen-tru acest an este de 200.000 deeuro, bani de la bugetul local, ºiurmeazã ca toate aceste proiec-te sã fie puse în practicã de cã-tre municipalitatea craioveanã.

20 de tineri cu autism,integraþi pe piaþa munciiCel mai votat proiect (785 de

voturi) a fost cel destinat copii-lor cu autism. Proiectul se nu-meºte „Comunitatea noastrãsprijinã integrarea persoanelor cuTSA pe piaþa muncii” ºi a fostdepus în cadrul categoriei„Asistenþã socialã”, cu unbuget estimat de 42.000 deeuro. În cadrul acestui pro-iect, iniþiatorii propun ca,pe durata a16 luni, o echi-pã formatã din 4 profesio-niºti angajaþi cu contract demuncã full-time, pãrinþii ti-nerilor cu autism, ca ºivoluntari, voluntari din ca-drul ºcolilor cu care existãîncheiate parteneriate (Co-legiul Gheorghe Chiþu –specializare de alimentaþiepublicã ºi turism ºi ªcoalaGimnazialã ”Gheorghe Bi-bescu”) sã consolideze

Cinci proiecte, câºtigãtoare în cadrul campaniei de bugetare participativãCinci proiecte, din cele 39 care au fost depuse, au

fost declarate câºtigãtoare în cadrul campaniei debugetare participativã, în urma votului acordat decraioveni. Bugetul total alocat este de 200.000 deeuro ºi urmeazã ca aceste iniþiative cetãþeneºti sã fiepuse în practicã de cãtre municipalitate.

abilitãþile unui numãr de 20 tinericu autism – între care 5 copii ºi15 adulþi – pentru a reuºi sãdesfãºoare activitãþi de curãþenieºi ajutor de patiser, care sunt con-siderate activitãþi care necesitãcerinþe puþine, repetitive ºi me-morie vizualã bunã.

40 de rasteluri pentrubiciclete ºi o hartã online„Craiova pe bicicletã” este un

al propiect care a fost votat decraioveni. Cu un buget estimatde 50.000 de euro (bugetul ma-xim admis) ºi duratã de imple-mentare de 12 luni, beneficiariiproiectului „Craiova pe bicicle-tã” sunt 10.000 de craioveni,care, în final, se vor numãra prin-tre persoanele care se vor deci-de sã renunþe la mijloacele detransport în comun sau la maºi-nile personale în favoarea bici-cletelor. În primul rând, iniþiato-

rii îºi propun sã educe „compor-tamentul de eco-mobilitate” al ti-nerilor. În cadrul unor ateliereeducative, tinerii vor fi informaþicu privire la legislaþia rutierãpentru bicicliºti ºi stilul de viaþãsãnãtos care decurge din folo-sirea acestui mijloc de transport.Sunt programate sã se organi-zeze 100 de ateliere, în ºcoli ºila Universitatea din Craiova.Proiectul îºi propune sã amena-jeze 40 de rasteluri pentru bici-clete în ºcoli ºi pe spaþiul public,de tip parking day.

Un „Civic Hub” pentru tineriUn alt proiect se adreseazã ti-

nerilor ºi propune crearea unui„Civic Hub”. „Proiectul “CivicHub” reprezintã o alternativãpentru tinerii din Craiova de ase dezvolta ºi de a beneficia deun cumul de idei ºi oportunitãþiîmpãrtãºite între ei, într-un ca-dru organizat ºi prietenos astfelîncât sã conducã la corobora-rea iniþiativelor de tineret ºi launificarea mediului ONG însprijinul tinerilor. În cadrul par-

teneriatului creat sub egidaConsiliului Consultativ pen-tru Probleme de Tineret, nepropunem continuarea de-mersurilor lucrative de ºipentru tineret într-un cadruinovativ ºi profesionist încare tinerii se pot întâlni,consulta ºi colabora. Misi-unea noastra este aceea dea aduce împreuna tinerii ºiprofesionistii din diferitesectoare, într-un cadru cre-ativ în sprijinul educaþieiantreprenoriale ºi dezvoltã-rii culturii civice locale”, searatã în iniþiativa depusã decraioveni.

LAURA MOÞÎRLICHE

cuvântul libertãþii / 3miercuri, 29 ianuarie 2020 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Primul liceu care a gãzduit oastfel de dezbatere a fost Liceul„Traian Vuia” din Craiova, ur-mat de Liceul “Voltaire”. La în-ceputul acestei sãptãmâni am statde vorbã cu elevii clasei a IX-a,care studiazã la Colegiul Naþio-nal Carol I, dirigintele acestorafiind profesorul Rãzvan Jenaru,care a rãspuns prompt acesteiiniþiative ºi a susþinut demersulnostru considerându-l interesantºi benefic pentru elevii domnieisale. Educaþia este vitalã pentruca tinerii sã nu cadã în plasa unorminciuni ºi manipulãri. De aici amplecat discuþia cu directoruluiColegiului, prof. Angel CristianStãiculescu, care a achiesat ra-pid la ideea noastrã.

Mix de minciunã cu adevãrElevii, la rândul lor au fost

deschiºi, curioºi ºi unii dintreei.... activi. Au manifestat recep-tivitate iar conceptul de fakenews nu le-a fost nou, auziserãde el, dar nu ºtiau cum îl potcombate ºi nici cum i-ar puteasã-i afecteze. „Dacã eºti adoles-cent, eºti mai predispus sã teconfrunþi cu dezinformarea, iarfake news-ul îþi poate influenþaviaþa mai mult decât crezi. Astaºi pentru cã voi staþi mai mult peonline decât adulþii. Dezinforma-rea este tot mai frecvent ºi greude combtut. 65% dintre tinericred cã ºtirile false apar doar în

Fake news, fenomen periculos:

De vorbã cu elevii de la Colegiul Naþional Carol IDe vorbã cu elevii de la Colegiul Naþional Carol IDe vorbã cu elevii de la Colegiul Naþional Carol IDe vorbã cu elevii de la Colegiul Naþional Carol IDe vorbã cu elevii de la Colegiul Naþional Carol IFenomenul de fake news a luat amploare

în ultima vreme. Tânãra generaþie este ceamai vulnerabilã în faþa informaþiilor false ºiasta pentru cã tinerii îºi petrec mai tot tim-pul pe reþelele sociale. Cotidianul regional“Cuvântul Libertãþii” din Craiova, în parte-neriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj,continuã ºi în 2020 campania de conºtienti-zare: “Impactul fake news ºi al dezinformãriiasupra adolescenþilor”. Grupul þinþã este for-mat din elevii a 10 licee din Craiova, coordo-

naþi de câte un cadru didactic. Întâlnirile sedoresc a fi interactive, se vor baza pe dialo-guri constructive, iar la final se trag conclu-ziile acestui proiect. La începutul acestei sãp-tãmâni s-a discutat despre acest fenomen în-grijorãtor cu elevii Colegiului Naþional Ca-rol I din Craiova. S-au alãturat proiectuluijurnalistul Tibi Muºuroi, TVR Craiova ºi in-spector Ana Constantin, Compartimentul deAnalizã ºi Prevenire a Criminalitãþii al In-spectoratului de Poliþie Judeþean Dolj.

domenii de interes pentru adulciprecum politica. Fake news esteun fenomen periculos pentru cãel este un mix de minciunã cuadevãr, lansat cu scopul de agenera confuzie, îndoialã ºi încele din urmã sã-þi influenþezeîntr-un fel decizia. Crezând ºtirifalse devii mai puþin imun, îþiscade imunitatea, devii mult maivulnerabil. Dacã te ducispre ºtiri adevãrate deviiun om mult mai puter-nic, capabil sã iei deciziiîn cunoºtiinþã de cauzã.O ºtire falsã te poate de-termina sã iei o decizieproastã”, le-am explicattinerilor. Elevilor li s-audat exemplu de câtevafake news care au cir-culat în media online ºicare au fost combãtuteºi raportate.

„Fake news vine mai degrabãdinspre online”

Tinerii au fost sfãtuiþi sã veri-fice informaþiile din mai multesurse ºi asta pentru cã impactulfake news asupra unui adoles-cent este mai mare ºi mai nociv.„Cea mai mare parte a muncii dejurnalist, astãzi, este sã demon-tezi tot felul de ºtiri false carecirculã în spaþiul public. Nu maie doar acea misiune a jurnalistu-lui de a culege informaþia, de a overifica din mai multe surse, de

a-i oferi context ºi de a o difuzamai departe. Din punctul meu devedere fake news este un feno-men destul de periculos, iar eumã bucur cã lucrez la TVR ºi aºvrea sã vã explic cum a abordatTVR ºtirea cu moartea cântãre-þului Mihai Constantinescu.Aproape peste tot în presa onli-ne a apãrut ºtirea cã a murit. Într-

adevãr, Mihai Constantinescu eraconectat la aparte, dar nu muri-se, decesul a survenit la câtevazile. Echipa TVR a verificat ºti-rea ºi nu a fãcut publicã aceastãinformaþie. În aceastã perioadãse duce o luptã între presa tradi-þionalã ºi mã refer aici la presascrisã ºi presa online, iar dinpunctul meu de vedere fakenews vine mai degrabã dinspreonline, asta pentru cã online-ulgenereazã trafic ºi publicitate,care genereazã bani pentru ceicare se aflã în spatele acestorpublicaþii. Interesul economic

este legat de fake news”, a spusjurnalistul Tibi Muºuroi.

Inspectorul de Poliþie AnaConstnatin, de la Compartimen-tul de Analizã ºi Prevenire a Cri-minalitãþiim a fãcut o serie de re-comandãri interesante ºi folosi-

toare tinerilor în ceeace priveºte utilizareacu responsabilitatea aonline-ului. „Este ooportunitate ºi pentrunoi sã prevenim victi-mizarea voastrã, a ti-nerilor. În ultimii, Po-liþia Românã a avut caprioritate prevenireavictimizãrii minorilorºi a delicvenþei juveni-le. Unul dintre dome-

niile pe care le abordãm în aces-te activitãþi este ºi utilizarea onli-ne-ului. De cele mai mai multeori mergem la unitãþile ºcolare,stãm de vorbã atât cu cadrele di-dactice, cât ºi cu elevii, prezen-tãm filmuleþe ºi apoi analizãm si-tuaþiile concrete. Aº vrea sã vãîntreb unde vã simþiþi mai în si-guranþã: acasã sau în on line??”a întrebat omul legii.

„Vã recomand prudenþã!”Tinerii au rãspuns diversificat,

unul dintre elevi a spus cã aca-sã, dar a fãcut menþiunea cã nu

are niciun cont, pe nicio reþea desocializare, un alt elev a spus cãpe on line, pentru cã de acolo s-ar putea exprima cum doreºtefãrã sã dea prea multe explicaþii.„Dar sã ºtiþi cã dupã 14 ani vãsupuneþi Codului Penal. Existãmai multe infracþiuni ºi în spa-þiul on line...este vorba de furtde identitate, infracþiunea de în-ºelãciune, etc. Vã recomand pru-denþã, pentru cã o micã glumãse poate transforma într-o faptãpenalã. Avem un caz cu douãadolescente. Este în lucru. Ma-nifestãm tendinþa de a ne prezen-ta viaþa personalã în online. Demulte ori le dau elevilor un exem-plu. Mergem într-un parc ºiavem în rucsac mai multe foto-grafii, de când eram micuþi, dela prima zi de ºcoalã, dintr-o ex-cursie, din diverse etape ale vie-þii noastre. Pe alte bãnci stau ne-cunoscuþi. Vreau sã vã întreb :vã duceþi ºi împãrþiþi aceste fo-tografii persoanelor aflate pebãnci? Nu, nu-i aºa?! Desigur,cã nu. Din pãcate, acest aspectnu îl gândim când suntem înmediul online ºi împãrtãºim multemomente din viaþa noastrã dis-trbuind diverse fotografi”, a ex-plicat inspectorul de poliþie AnaConstantin.

MARGA BULUGEAN

Poliþiºtii de frontierã doljeni ºi-au prezentat bilanþul pe 2019Poliþiºtii de frontierã doljeni ºi-au prezentat bilanþul pe 2019Poliþiºtii de frontierã doljeni ºi-au prezentat bilanþul pe 2019Poliþiºtii de frontierã doljeni ºi-au prezentat bilanþul pe 2019Poliþiºtii de frontierã doljeni ºi-au prezentat bilanþul pe 2019Sãptãmâna trecutã, la sediul Serviciului Teritorial al

Poliþiei de Frontierã Dolj, a fost prezentat bilanþul anului2019 al instituþiei. Evaluarea a fost fãcutã de comisar ºefCristian Perpelea, ºeful STPF Dolj, în prezenþa comisarului –ºef de poliþie Viorel Dumitru Chiran, împuternicit ºef alInspectoratului Teritorial al Poliþiei de Frontierã Giurgiu, decare aparþine STPF Dolj. Sunt indicatori, conform statisticilor,care plaseazã structura doljeanã pe primele locuri în þarã, înceea ce priveºte prevenirea ºi combaterea infracþiunilorcomise pe zona de competenþã.

STPF Dolj are, în teritoriu mmai multe puncte: SPF Calafat,Piscu Vechi, Bistreþ ºi Bechet,supravegherea frontierei ºi con-trolul trecerii acesteia cu Bulga-ria , una care are o lungime de152,2 km. În cursul anului tre-cut, prin punctele de trecere afrontierei din Dolj au tranzitataproape 1,6 milioane de persoa-ne ºi mai bine de un milion demijloace de transport. Cele maimari valori de trafic au fost în-registrate la PTF Calafat (1,46milioane de persoane, 960.000 demijloace de transport). În ceeace priveºte migraþia ilegalã, poli-þiºtii de frontierã au depistat 89de persoane implicate în acestsens, cele mai multe proveninddin Irak, Iran ºi Siria. Un cazdeosebit a fost pe 29 mai 2019,când, într-o barcã pescãreascã,care se deplasa pe Dunãre, aufost descoperiþi ºapte bãrbaþi ira-nieni, care încercau sã intre frau-dulos în România, intenþia lor fi-

ind sã ajungã într-un stat dinSpaþiul Schengen. La scurt timpau fost descoperiþi doi bulgari,pe malul românesc al Dunãrii,care urmau s-i preia pe cei ºaptemigranþi.

Multe mãrfuri de contrabandãconfiscate

Nu au lipsit acþiunile de com-batere a traficului ilicit cu pro-duse din tutun ºi al celui cu armeºi muniþii. În primul caz, mani-festat doar pe sensul de intrareîn þarã, au fost confiscate peste152.000 de þigarete, în valoarede mai bine de 142.000 de lei,þãrile de provenienþã fiind Bulga-ria, Serbia ºi Turcia. În ceea cepriveºte traficul cu arme ºi mu-niþii, au fost înregistrate trei in-fracþiuni, fiind descoperite ºaptepuºti ºi 70 de pistoale cu gazesau aer comprimat. Unul dintrecazurile de anvergurã a fost celdin ziua de 2 aprilie 2029, când,la PTF Calafat, s-a prezentat,

venind din Bulgaria, un cetãþeanbulgar, aflat la volanul unui mi-crobuz, care transporta, con-form actelor, produse spre Litua-nia. În urma controlului, au fostgãsite 69 de pistoale neletale cugaz ºi ºase arme cu aer compri-mat, neletale. În ceea ce priveº-te traficul cu autovehicule fura-te, au fost indisponibilizate 10maºini, cea mai mare valoare –500.000 de lei - fiind a unui au-toturism „Mercedes”, fabricat în2018, dat în urmãrire din Ger-mania, ºi gãsit, pe 04.03.2019,la Calafat. În ceea ce priveºtedreptul la proprietate intelectua-lã, au fost înregistrate nouã ca-zuri de bunuri contrafãcute, ceamai mare capturã fiind pe 14 ia-nuarie 2019, când, la PTF Be-chet, a fost descoperit un trans-port de jucãrii din Bulgaria spreSpania, bunurile fiind contrafcã-ute, valoarea mãrfii fiind deaproape zece milioane de lei.

CRISTI PÃTRU

4 / cuvântul libertãþii miercuri, 29 ianuarie 2020economieeconomieeconomieeconomieeconomie

Sectorul confecþii textile re-prezintã unul dintre sectoareleimportante pentru economia Ro-mâniei, importanþa acestuia de-rivând din influenþa acestuia asu-pra ocupãrii, potenþialului de ex-port dar ºi din contribuþia în rea-lizarea PIB-ului. Lohnul a con-stituit, o perioadã îndelungatã, oopþiune economicã pentru sec-torul confecþii - textile, opþiunecare a fost susþinutã în principalde salariaþii din sector, bine cali-ficaþi ºi competitivi în ceea cepriveºte costul. Migraþia, piaþacomunã, creºterea semnificativãa competiþiei pe fondul extinde-rii retailului ºi a magazinelor on-line au pus presiune semnificati-vã pe modalitatea de organizareºi desfãºurare a producþiei însectorul confecþii textile, astfelcã modelul de organizare de tiplohn ºi-a atins limitele.

Exporturile de îmbrãcãminte,208,6 milioane euro

De anul trecut, FederaþiaSindicatelor Libere din Româ-nia, prima vocea preºedinteluiMarin Florian, a tras un sem-nal de alarmã asupra situaþiei dinacest domeniu. Numãrul de sa-lariaþi implicaþi în producþia deîmbrãcãminte s-a aflat într-oscãdere permanentã în ultimele12 luni, astfel cã în iulie 2018 lanivelul producþiei de îmbrãcã-minte se regãseau 113,6 mii sa-lariaþi, în decembrie 2018 numai

SOS: se cere ajutorul statului…

300 de angajaþi de la Modexim300 de angajaþi de la Modexim300 de angajaþi de la Modexim300 de angajaþi de la Modexim300 de angajaþi de la ModeximÎn urmã cu o sãptãmânã, cei

300 de angajaþi ai fabricii deconfecþii Modexim din Craiovaau fost concediaþi. La finalulcelor 30 de zile de preaviz, dacãnu se vor gãsi alte soluþii, sindi-catul ºi angajatorul privind cu

disperare cãtre Guvernul Ro-mâniei, fabrica se va închide de-finitiv. Concedierea colectivã aapãrut ca urmare a faptului cãfabrica nu mai are comenzi. Afir-maþia este susþinutã atât deMarin Florian, preºedintele Fe-

108,3 mii salariaþi iar în iulie 2019mai erau 105 mii salariaþi. „Scã-derea numãrului de salariaþi s-arealizat într-un context în carecererea se aflã într-o continuãevoluþie pozitivã pe fondulcreºterii consumului. Exporturi-le de îmbrãcãminte au avut, îniunie 2019, o valoare de 208,6milioane euro reprezentând oparte însemnatã din producþiaexportatã de România, aceastafiind cu 11,1% mai micã decâtcea din aceeaºi perioadã a anuluitrecut. De asemenea, în perioa-da ianuarie – iunie 2019 expor-turile de îmbrãcãminte au avut o

valoare de 1.233,2 milioane eurocu 4,1% mai mici decât aceiaºiperioadã a anului trecut. În acestmoment sectorul textile se re-gãseºte într-o situaþie dificilã pefondul unei disponibilitãþi inter-ne de materii prime reduse, unuiacces dificil la surse de finanþa-re, unui acces dificil la surse de

energie ieftinã ºi unui deficit deforþã de muncã major în contex-tul unei cereri ascendente”, seprecizeazã în analiza respectivã.

„Orice oscilaþie a cheltuielilorcu forþa de muncã genereazãun impact semnificativ”

Poate una dintre cele mai difi-cile provocãri de gestionat estecea referitoare la forþa de mun-cã. Nivelul salarial scãzut dar ºistructura fluxului de producþieface extrem de dificilã stabiliza-rea forþei de muncã, mai ales încondiþiile unei presiuni din ce înce mai mari din partea altor sec-toare aflate în deficit de forþã demuncã, în special sectorul auto.„Producþia de îmbrãcãminte ofe-rã cele mai mici salarii de la ni-velul industriei prelucrãtoare,salariul mediu net la nivelul luniiiulie 2019 fiind de 1.823 Ronacesta reprezentând 67% din sa-lariu mediu net de la nivelul in-dustriei prelucrãtoare ºi 65% dincel aferent industriei româneºti.Salariul mediu net din producþiade îmbrãcãminte a fost, la nive-lul lunii iulie 2019 cu 1.433 Ronmai mic decât cel oferit la nive-lul producþiei de maºini, secto-rul auto fiind principalul destina-tar al migraþiei interne de forþãde muncã dinspre producþia deîmbrãcãminte. Menþionãm cã

structura de cost general utiliza-tã la nivelul sectorului implicã opondere cu forþa de muncã încostul total al produsului caredepãºeºte 50%, ajungând pânã la85% în anumite situaþii. În acestcontext orice oscilaþie a cheltu-ielilor cu forþa de muncã gene-reazã un impact semnificativ lanivelul afacerii ºi implicit la ni-velul preþului final”, a mai preci-zat Marin Florian, vicepreºedin-tele BNS în analiza de anul tre-cut, actualã ºi astãzi.

Impactul strategiei...insignifiant

Importanþa sectorului textileeste recunoscutã de StrategiaNaþionalã pentru Competitivitate2014 – 2020, însã impactul stra-tegiei a fost unul insignifiant de-oarece în ciuda tradiþiei însem-nate ºi a forþei de muncã califi-cate de care economia româ-neascã dispune, numãrul sala-riaþilor ºi performanþele sectoru-lui au continuat sã scadã. Tot înanaliza fãcutã de Federaþia Sin-dicatelor Libere din România semai spune cã în cadrul Raportu-lui pentru evoluþia concurenþei însectoare cheie în anul 2018, ra-port realizat de Consiliul Concu-renþei, se evidenþiazã cã retailularticolelor de îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte a înregistrat cea maimare valoare în ceea ce priveºtecreºterea concurenþei, concomi-tent cu un progres semnificativfaþã de anul trecut. „Cea maimare presiune concurenþialã lanivelul economiei, o putem în-tâlni la nivelul comercializãrii pro-duselor de îmbrãcãminte ºi în-cãlþãminte (Consiliul Concuren-þei, 2019). O presiune concu-renþialã semnificativã pe comer-cializarea produselor de îmbrã-cãminte genereazã în lanþ o pre-siune semnificativã pe costurile

de producþie ºi pe marjele de pro-fit. Producþia de îmbrãcãmintebeneficiazã de una dintre cele maimici marje de profit din econo-mie, aceasta fiind de numai 3%.Cu toate acestea, potenþialul sec-torului este unul enorm, acestafiind justificat în principal de pro-gresul tehnologic ºi de inovaþiiledin domeniu. Interacþiunea sec-torului cu progresul tehnologicnu vizeazã numai modalitatea devânzare sau digitalizarea”.Aceasta face referire la materia-le textile avansate sau textileleinteligente, creºterea pentruaceste tipuri de produse fiind de30% anual. Piaþa globalã a texti-lelor ºi a materialelor avansate vaajunge la valoarea de 5.369 mili-oane pânã în anul 2022, cerereaprovenind în mod special dinsectorul militar sau sportiv.

„Intervenþia statului devineuna fireascã ºi necesarã”

Lohnul a creat o bazã de pro-ducþie semnificativã pentru eco-nomia României, parte din aces-te companii adaptându-se la si-tuaþia pieþei. Cu toate acestea, încontextul unei presiuni majore pecosturile de producþie, implicit pecosturile cu forþa de muncã, aunei presiuni concurenþiale mariºi a unor marje de profit extremde mici, intervenþia statului de-vine una fireascã ºi necesarã pen-tru a valorifica oportunitãþile ofe-rite de sectorul confecþii textile.„Având în vedere cele deja menþi-onate se poate aprecia cu uºu-rinþã cã drumul spre reorienta-rea structuralã a producþiei din-spre unul de lohn înspre unulcare vizeazã produse complexeºi materiale avansate presupuneo forþã de muncã stabilã care tre-buie susþinutã ºi valorificatã etic,într-un cadru investiþional coe-rent ºi adaptat la specificitatea

cuvântul libertãþii / 5miercuri, 29 ianuarie 2020 economieeconomieeconomieeconomieeconomie

deraþia Sindicatelor Libere dinRomânia ºi vicepreºedinte BNS,cât ºi de directorul general alcompaniei, ing Iuliana Dãniºor.Problemele legate de lipsa decomenzi ºi de piaþa de desface-re a producþiei de confecþii de

la Craiova nu sunt de ieri, de azi.Modexim are o istorie îndelun-gatã pe piaþa de profil din Cra-iova, în 2018, cifra de afaceri acompaniei a fost de 16,8 milioa-ne de lei, iar profitul a fost depeste 66.000 de lei

au fost concediaþiau fost concediaþiau fost concediaþiau fost concediaþiau fost concediaþiPagini realizate de MARGA BULUGEAN

globalã a pieþei. Creºterea com-plexitãþii produselor nu se poaterealiza decât prin încurajarea de-signului de produs ºi prin creº-terea complexitãþii produselorrealizate la nivelul sectorului, toa-te acestea putându-se realiza prinmãsuri pe termen scurt ºi me-diu, respectiv politici publiceadecvate”, se mai spune în ana-liza menþionatã mai sus.

„Am ajuns sã nu mai putemacoperi costurile”

Societatea a fost divizatã pesocietãþi mai mici, a urmat pri-vatizarea ºi greutãþile inerente.S-a trecut la partea de investiþii,mai ales în noi tehnologii, adi-cã, utilaje pentru o productivi-tate mai mare (Gerber, Lectra,

Plotter, Madeira, Tajima) dimi-nuându-se veniturile cu cheltu-ielile pentru maºinile performan-te cumpãrate din Germania, re-zultând un profit brut mai mic-. Tot din Germania s-au adusmaºini de creare automatã a ti-parelor: Plottere conectate lacalculatoare specializate. Parte-nerul extern trimite prin Inter-net modelele dorite care sunttranspuse pe hârtie conform în-cadrãrilor optime pe mãrimi,astfel cã se elimina ºi pierderilede materie primã, se creeazã obazãde modele diversificatã ºi seeliminã munca ºabloanelor.„Acum, din pãcate, am ajuns sãnu mai putem acoperi costuri-le”, asta spune managerul Mo-dexim Craiova, ing. Iuliana

Dãniºor, contactã telefonic decotidianul regional CuvântulLibertãþii. „Avem datoriile lastat neplãtite, mai avem banidoar pentru salariile angajaþilor.Salariul minim pe economie a totcrescut în ultimii ani, preþurilede la clientul extern au crescutpuþin de tot dupã niºte negocieri,iar clientul în aceastã perioadãºi-a cãutat alternative. Existã oofertã generoasã pe piaþa forþeide muncã din Albania, Asia etc,unde costurile sunt mai mici.Aºadar, în condiþiile acestea numai putem sã mergem mai de-parte. Avem de recuperat banide la sãnãtate, din 2018, banicu care ne-am achita alte dato-rii. ªi ni se spune cã nu suntfonduri…Noi ca patronat amfãcut mult, noi suntem extremde ataºaþi de angajaþi, de fabricã,dar suntem la capãt de drum. Gu-vernul este singurul în mãsurãcare sã mai salveze ceva din in-dustria asta. Industria asta carea þinut ani la rând PIB-ul Româ-niei. Faptul cã nu s-a luat niciomãsurã sã ajute niciun angajator,economia privatã în general, s-aajuns aici. Eu ºtiu cã salariul mi-nim nu poate sã acopere nevoielunei om, a unei familii, dar statultrebuie sã vinã sã mai atenueze,sã mai compenseze aceste creº-teri, adicã, sã reducã ceva, înpartea cealaltã. Eu cotizez lunarcu bani la stat, iar în Dolj, con-fecþiile au fost dintotdeauna celmai important contribuabil. Noi

ne-am menþinut pe piaþã princalitate ºi profesionalism, amprodus doar pentru brand-uribune, de renume. Acum închi-dem, dar asta dupã 30 de ani decapitalism. Noi solicitãm tot tim-pul mãsuri, dar nu prea le vedem.Eu ºtiu cã nu poþi sã-l faci prafchiar pe ãla care-þi genereazã ve-nituri....”, a explicat Iuliana Dã-niºor, director Modexim.

Marin Florian : angajatorulare posibilitatea de a sistaprocesul de concedierecolectivã

La rândul sãu, preºedinteleFederaþiei Sindicatelor Libere dinRomânia, Marian Florian aspus cã angajatorul are posibili-tatea de a sista procesul de con-cediere colectivã, în situaþia încare se aduc comenzi. “Eu amfãcut adrese pe la toate minis-terele. Chiar mâine ( n.r azi) mãvoi întâlni cu ministrul Econo-miei ºi voi aborda subiectulacesta, al concedierii colectivede la Modexim Craiova. Proble-ma nu este numai în fabricaasta, problema vizeazã tot sec-torul. Fãrã o implicare a statu-lui, sectorul moare. Noi am pro-pus o serie de mãsuri. Totoda-tã, am avut discuþii ºi cu acþio-narul, care sperã sã gãsescãcomenzi pentru a sista proce-dura de concediere colectivã,

dacã nu, în 30 de zile se închi-de. În România se lucreazã pen-tru branduri celebre din afarã.Costurile cu forþa de muncã aucrescut, preþul la energie a cres-cut, adicã, structura de cost peprodusul finit a avut de suferit,70 la sutã din costurile de pro-ducþie reprezintã salariile ºi astaafecteazã competivitatea compa-niei. Situaþia companiei este unadificilã ºi nu trebuie sã uitãm demigraþia forþei de muncã. Eu casindicat vreau sã am o abordareechilibratã. Au fost ºi situaþiiunde salariaþii nu au fost trataþiaºa cum trebuie, dar vina e un-deva la mijloc. Situaþii similaremai întâlnim în zona Brãilei, înzona Moldovei. Ideea este cãstructura de producþie în dome-niul ãsta depinde foarte mult deextern. Dependenþa de un furni-zor extern este foarte mare. Acumse încearcã o renegociere a con-tractelor trecute, dar dacã pro-ducãtorii nu accepta, se duc înTurcia, Asia, Africa, este un do-meniu extrem de competitiv, acrescut competiþia cu 3 la sutã,este cea mai mare creºtere la ni-velul pieþii ºi coroborat cu cere-rea online, pentru cã au apãrutfoarte multe magazine online, numai gãsim lucrãtori, toate aces-tea au condus fabrica într-unimpas greu de ieºit”, a precizatMarin Florian, vicepreºedinteal Blocul Naþional Sindical.

Mãsurile solicitate de Federaþia Sindicatelor Libere din Ro-mânia, care ar contribui la consolidarea sectorului confecþii textileîn România:

1. Subvenþionarea costurilor cu salariaþii implicaþi în design deprodus sau inovare de produs, subvenþia vizând o pondere de 75%din cheltuielile salariale aferente acestor persoane pentru o perioadãde 18 luni. Subvenþia poate fi acordatã atât din fonduri naþionale câtºi fonduri europene;

2. Instituirea unei scheme de garantare pentru companiile din sec-torul confecþii textile în vederea facilitãrii accesului la finanþare dedi-catã designului sau inovãrii de produs;

3. Lansarea unor scheme de ajutor de stat, finanþate din sursenerambursabile naþionale sau europene, dedicate în mod exclusivsectorului confecþii textile, scheme care sã finanþeze în special co-mercializarea producþiei realizate cãtre consumatorul final, designulrespectiv inovarea de produs, producþia de materiale avansate ºi tex-tile inteligente;

4. Reducerea la 0 a impozitului pe venit, în valoare de 10%, plãtitde salariaþii din sectorul confecþii textile, cu obligativitatea transferã-rii reducerii aplicate, în acelaºi procent, cãtre salariul net. Mãsura arcontribui la creºterea salariilor nete pentru salariaþii din sector cu10%, la stabilizarea forþei de muncã la nivelul sectorului respectiv lareducerea migraþiei cãtre alte sectoare economice;

5. Posibilitatea aplicãrii amortizãrii accelerate în cazul investiþiilorîn inovare, design de produs sau realizarea de magazine de desfacereºi retail; 6. Sprijinirea exportului de produse de îmbrãcãminte cãtreconsumatorul final prin subvenþionarea participãrii la târgurile de spe-cialitate, a cheltuielilor cu extinderea reþelei de retail ºi distribuþie înalte state.

6 / cuvântul libertãþii miercuri, 29 ianuarie 2020culturãculturãculturãculturãculturã Paginã realizatã de ANA-MARIA PETOLESCU

Clãdirea ºi anexele interioareale curþii au fost construite înmai multe etape, în cursul se-colului al XIX-lea, ajungând la

Vineri, 31 ianuarie, la ora19:00, doi tineri muzicieni talen-taþi vor susþine, alãturi de simfo-nicul craiovean, un concert in-tegral din creaþia compozitoruluiPiotr Ilici CEAIKOVSKI, de la acãrui naºtere se împlinesc anulacesta 180 de ani. La pupitru seva afla VLADIMIR LUNGU, di-rijor al Operei de Stat din Izmir(Turcia), iar solist va fi pianistulcraiovean MIHAI DIACONES-CU, artist care a debutat la vâr-sta de 16 ani, pe scena Filarmo-nicii „Oltenia” Craiova.

În program:Concertul nr. 2 în Sol majorpentru pian, op.44 (primã

audiþie)“Capriciul italian”, op.45Fantezia simfonicã “Fran-cesca da Rimini”, op.32

Nãscut la Chiºinãu, VladimirLungu a fost îndrumat în stu-diul dirijatului de celebrul maes-tru ucrainean Mihail Secikin, ur-mând apoi cursurile Academieide Muzicã „Gheorghe Dima” dinCluj-Napoca, unde a absolvit di-

Casa Romanescu de ieri ºi de astãziCasa Romanescu de ieri ºi de astãziCasa Romanescu de ieri ºi de astãziCasa Romanescu de ieri ºi de astãziCasa Romanescu de ieri ºi de astãziOraºul tãu este cultura ta! Casa Ni-

colae Romanescu este un monumentde arhitecturã de interes naþional dinmunicipiul Craiova, situat pe CaleaUnirii, lângã Biserica Mântuleasa.

Casa a aparþinut familiei Romanescuºi poartã numele celebrului om poli-tic Nicolae Romanescu, cunoscut maiales pentru înfiinþarea parcului ce aziîi poartã numele.

configuraþia definitivã, datoritãarhitectului I.D. Berindey ºi an-treprenorului C. Roschovsky.Cu un an înaintea morþii, Nico-

lae Romanescu a hotãrât sã laseCraiovei casa în care a trãit ºitoate colecþiile sale, iar în jurulanului 1935, casa a fost închi-riatã unei bãnci particulare, camai apoi, în 1939, refugiaþii po-lonezi (funcþionarii militari) alã-turi de familiile lor sã-ºi gãseas-cã, aici, adãpostul. Dupã 1941,la mansardã erau adãpostiþi re-fugiaþi atât din Basarabia, cât ºidin nordul Ardealului, iar în iar-na anilor 1943-1944, în dormi-toarele improvizate la mansardãau fost gãzduiþi copiii de la or-felinatul Liceului Ortodox deFete din strada Brestei.

Casa Romanescu a mai func-þionat o vreme sub titlul de Ban-ca Româneascã. Apoi casa dePatrimoniu din Craiova a deve-nit locul unde s-au organizat în-

tâlnirile politice ºi ºedinþele mun-citoreºti. Ulterior, în Casa Roma-nescu s-a instalat o ºcoalã cuprofil financiar, iar mai târziu,avea sã funcþioneze Institutul deCercetãri Socio-Umane al Acade-miei Române, în paralel cu CasaUniversitarilor. Din 1974, CasaRomanescu mai este cunoscutãdrept Casa Universitarilor, spa-þiu dedicat activitãþilor cultural-

ºtiinþifice organizate de cadreledidactice de la Universitatea dinCraiova, iar în prezent, sãlile Ca-sei Romanescu gãzduiesc eveni-mente ale Universitãþii din Craio-va: susþineri de teze, de doctorat,ceremonii academice restrânse,lansãri de carte, conferinþe ºtiin-þifice, microexpoziþii de artã, ce-nacluri culturale, întruniri colegialeºi aniversãri oficiale.

Concert Ceaikovski la Filarmonica din Craiovarijatul orchestral ºi coral la cla-sele maeºtrilor Petre Sbârcea,Florentin Mihãescu, GheorgheVictor Dumãnescu, Cornel Gro-za. A participat ºi la cursuri demãiestrie: Academia Bach (prof.Christfried Brödel) sau la cele þi-nute de Octav Calleya ºi EmilyFreeman Brown. În 2002, Vla-dimir Lungu devine dirijor alOperei Române din Cluj-Napo-ca ºi în urmãtorii cinci ani diri-jeazã în premierã un repertoriuoperistic divers: Don Pasquale,Elixirul dragostei, Bãrbierul dinSevilla, La Traviata, Bal mas-cat, Cavalleria rusticana, Paia-þe, Evgheni Oneghin, My FairLady, O noapte furtunoasã, Ca-pra cu trei iezi. Între 2007 ºi2015, Vladimir Lungu a fost di-rijor al Operei de Stat din Mersin(Turcia), din anul 2009 deþinândºi funcþia de director artistic. Înaceastã perioadã a dirijat peste 30titluri de operã, balet ºi lucrãrivocal-simfonice, deopotrivã cla-sice sau turceºti, concerte sim-fonice ºi gale de operã. Reperto-

riul sãu s-a îmbogãþit cu titluriprecum Gianni Schicchi, Tosca,Madama Butterfly, La Boheme,Lucia di Lammermoor, LuisaMiller, Carmen, Aleko (primãaudiþie în Turcia), Abu Hassan,Lacul lebedelor, Spãrgãtorul denuci, Don Quijote, Corsarul,Visul unei nopþi de varã, Zorba,Özsoy (prima operã turcã) etc. Înperioada 2015-2019, VladimirLungu a fost profesor la Con-servatorul din Izmir. Dupã ofructuoasã colaborare ca dirijorinvitat, în 2019, Vladimir Lungua devenit dirijor angajat al Ope-rei de Stat din Izmir.

Mihai Diaconescu (n. 1991,Craiova) a început sã studiezepianul la vârsta de 4 ani. A absol-vit cursurile Liceului de Arte„Marin Sorescu”, unde a avut-oca mentor pe distinsa profesoa-rã Mariana Ilie. A câºtigat primulconcurs de pian la vârsta de 7ani, iar prima performanþã nota-bilã în competiþiile de interpreta-re a fost câºtigarea Premiului Ila Olimpiada Naþionalã, la vârstade 13 ani. Din anul 2010 pânã în2013 urmeazã cursurile Acade-miei „Gh. Dima” din Cluj-Napo-ca, sub îndrumarea prof. univ.dr. Csiky Boldizsár. Între 2013-2014 beneficiazã de bursa Eras-mus ºi a studiat la Academia „Si-belius” din Helsinki. Între 2014-2018 a urmat cursurile de mas-terat ale Academiei „Sibelius” laclasa profesorului Erik T. Tawas-tstjerna. Pe scena internaþionalãa debutat la vârsta de 12 ani,când, în cadrul unui curs demãiestrie a avut ocazia sã cântepe scena Kleinerkonzertsaal amGasteig (Filarmonica dinMünchen). Va reveni aici pestedoi ani (2006), cu un recital solo.Mihai Diaconescu a obþinut nu-meroase premii în cadrul con-

cursurilor naþionale ºi internaþi-onale: Premiul al II-lea în cadrulConcursului „Giovanni Pianisti”(Citta del Vasto, Italia); laureat înrepetate rânduri al olimpiadelornaþionale de interpretare (Româ-nia); Premiul I la Concursul „Ro-vere d’Oro” (San Bartolomeo,Italia); Premiul I la Concursul„Liszt” (Cluj-Napoca, România).Este, de asemenea, semifinalist

la concursurile internaþionale„Nordic Competition” (Suedia)ºi „Ciorlionis Competition” (Li-tuania). Din 2006, Mihai Diaco-nescu începe o activitate concer-tisticã extrem de densã, iar lavârsta de 16 ani debuteazã casolist, alãturi de orchestra Filar-monicii „Oltenia”, interpretândConcertul nr. 1 în Do major deLudwig van Beethoven.

cuvântul libertãþii / 7miercuri, 29 ianuarie 2020 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)

TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR: .................

Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.

Miercuri, 29 ianuarie 2020

TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnãtura:..........................................

Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ...........................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, larubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:

Staþiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolãªimnic, cu sediul în localitatea Craiova,Sos. Bãlcesti, nr. 54, jud. Dolj, tel/fax:0251417534, organizeazã în data de 17februarie 2020 ora 08:30, la sediul sãu,concurs pentru ocuparea unui post de me-canizator pentru ferma vegetalã.

Data limitã pentru depunerea actelorpentru dosarele de concurs: 07.02.2020ora 14.00.

Informaþii suplimentare se pot obþine la se-cretariatul unitãþii / la telefon: 0251/417534sau pe-mail: scda_simnic@yahoo.com.

Anunþul tãu!CASA NOASTRÃ S.R.L. anunþã solicita-

rea obþinerii avizului de gospodarire a apelorpentru investiþia: “Amenajare parcare TIR,cabinã poartã, grupuri sanitare, împrejmuireteren, put forat, bazine etanºe vidanjabile” –sector DN6, T16, P 8, 9, 10, sat Preajba, com.Malu Mare, jud. Dolj. Relaþii la sediu, Sat Pie-leºti, Com. Pieleºti, str. Calea Bucureºti, nr.113, jud. Dolj sau tel. 0251.429.532.

PRIMÃRIA comunei Amãrãºtii de Jos, cusediul în Amãrãºtii de Jos, Str. Principalã, nr.1000, Jud. Dolj, organizeazã concurs pentruocuparea unei funcþii contractual vacante pe pe-rioada determinatã de Coordonator activitãþi deîmbunãtãþire condiþii de locuit în cadrul Proiec-tului “Mãsuri Integrate în Zona MarginalizatãAmãrãºtii de Jos“, ID proiect 115018. Concur-sul se va desfãºura astfel: pe data de 20.02.2020,ora 10.00- probã scrisã (probã unicã). Condiþiilepentru ocuparea funcþiei contractuale Coordo-nator activitãþi de îmbunãtãþire condiþii de locuitîn cadrul Proiectului “Mãsuri Integrate în ZonaMarginalizatã Amãrãºtii de Jos“, ID proiect115018, sunt urmãtoarele: studii superioare delungã duratã, absolvite cu diplomã de licenþã,în domeniul construcþiilor; vechime minimã decel puþin 2 ani în specialitatea studiilor necesa-re ocupãrii postului.Dosarele se depun pânã ladata de 12.02.2020, ora 16.00 la Secretarul co-misiei ºi vor cuprinde: Actul de identitate, în ori-ginal ºi în copie; Cerere de înscriere la concurs;Diplomele de studii în original ºi în copie; Ade-verinþã medicalã de la medicul de familie; Ca-zier judiciar în original; Curriculum vitae. Relaþiisuplimentare se pot obþine de la sediul institu-þiei sau la tel. 0767.807.640.

SC LUCALEX SRL anunþã publicul inter-est asupra depunerii solicitãrii de obþinere aautorizaþiei de mediu privind activitatea “Cen-tru de sortare ºi prelucrare primarã lemn”, cese desfãºoarã în localitatea Malu Mare, stradaStejarilor, nr. 31. Informaþiile privind potenþialulimpact asupra mediului pot fi consultate lasediul APM Dolj pânã la data de 12.02.2020.

SC NEOTOP SRL anunþã publicul inte-resat asupra depunerii solicitãrii de obþinerea autorizaþiei de mediu privind activitatea spe-cificã Cod Caen 2599 de prelucrare manualãa tablei, ce se desfãºoarã în localitatea Câr-cea, strada Aeroportului nr. 262, judeþul Dolj.Informaþiile privind potenþialul impact asupramediului pot fi consultate la sediul APM Dolj,str. Petru Rareº, nr. 1, zilnic între orele 9- 14.Observaþiile publicului se primesc zilnic lasediul APM DOLJ pânã la data de 14.02. 2020.

SC BADPLAST SRL anunþã publicul inte-resat asupra depunerii solicitãrii de obþinere a au-torizaþiei de mediu privind activitãþile „Fabricareaplãcilor, foliilor, tuburilor ºi profilelor din materialplastic- cod Caen 2221; Fabricarea altor produsedin material plastic - cod Caen 2229, ce se desfã-ºoarã în Iºalniþa, str. Preot Grigore Þolescu, nr.12Ajudeþul Dolj. Informaþiile privind potenþialul impactasupra mediului pot fi consultate la sediul APMDolj, str. Petru Rareº, nr. 1, zilnic între orele 9- 14.Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediulAPM DOLJ pânã la data de 14.02. 2020.

VÂNZÃRIAPARTAMENTE

Schimb sau vând apar-tament 2 camere, situatîn Valea Roºie sauschimb cu casã modes-tã împrejurimi Craiova.Telefon: 0351/181.202.

CASEVând sau schimb cuapartament Craiova,casã mare cu toate utili-tãþile super-îmbunãtãþitãîn comuna Lipovu cu te-ren 7000 mp. Telefon:0742/450.724.Vând casã mobilatã lo-cuibilã Cioroiaºi + teren2700 mp, anexe, vie,pomi fructiferi Telefon:0765/152.614.Vând (schimb) casã lo-cuibilã comuna Periºor,cadastru, anexe, apãcurentã, canalizare lapoartã, teren 4500 mp,livadã cu pruni, vie. Te-lefon: 0765/291.623.

TERENURIVând teren 2000 mp (lo-curi de casã intravilan cutoate utilitãþile apã, canal,electricitate, gaze) Câr-cea- situat în faþa vilelorde la ieºirea din Comu-na Cârcea pe dreaptaspre Craiova. Telefon:0720/231.610.Vând loc de casã 500mp, intravilan Criva, as-falt, pomi fructiferi, posibi-litate apã curentã. Tele-fon: 0745/043.152.Vând teren (locuri decasã), Podari. Telefon:0722/943.220.

VÂNZÃRI DIVERSEVând pantofi bãrbãteºti42 din piele noi - 50 lei,ghete bãrbãteºti cu ºiret44 noi - 60 lei, ghetedamã 37-38 din piele -50 lei, costume bãrbã-teºti stofã negru ºi gri noi,90 lei, hainã îmblãnitãstofã neagrã guler astra-han - 80 lei. Telefon:0770/303.445.Vând porþi metalice înstare bunã. ComunaGoieºti, Dolj. Preþ nego-ciabil 1600 RON. Tele-fon: 0722/233.332.Vând cãrþi medinicã,ieftin. Telefon: 0351/181.202.

Maºinã de cusut Ilea-na cu pedalã- 250 lei,cuverturã pluºatã gre-na ºi 2 carpete pentrufotolii – 150 lei, covorpersan 220/210 – 100lei, sãpun de casã 5 lei/kg. Telefon: 0770/303.445.Vând grapã ºi plug deboi. Telefon: 0752/147.785.Vând robot bucãtãrie cubol 6,5l inox, oglindãcristal 160/80 cm, cuierhol, aþã cusut goblen,hainã piele întoarsã cã-prioarã nr. 50. Telefon:0752/236.667.

Vând bibliotecã lemn, 2fotolii VINTAGE, 1 aparatradio - pikup, 1 masã 12persoane, 6 scaune, 1birou, 1 maºinã de cusut(Rusia), 2 seturi inox (noi)crãtiþi - Italia, 2 undiþe depescuit. Preþuri mici. Tele-fon: 0729/684.222.Vând aragaz voiaj douãochiuri cu butelie, polizorunghiular, (flex) D125/850W, canistre aluminiu20 litri noi, arzãtoaregaze sobã D 600, alter-nator 12V nou, Pick-upTesla cu boxe, dozãnouã de rezervã, discuricu muzicã diferitã. Tele-fon: 0251/427.583.

Vând frigider ARCTIC,defect, raft 190-95 / 40cm, cãruþ ortopedic han-dicap, triciclu copii. Tele-fon: 0351/181.202

DIVERSECaut o doamnã pentrucurãþenie apartament bloc.Telefon: 0351/170.085.

COMEMORÃRIComemorãm 11 anide la plecarea dintrenoi a dragului nostrusoþ, tatã,bunic, de ne-înlocuit col.(r) TOMAION din Goieºti. În vecineuitat! Familia.

8 / cuvântul libertãþii miercuri, 29 ianuarie 2020sportsportsportsportsportPaginã realizatã de COSMIN STAICU

Cea mai scurtã vacanþã dinistoria primei ligi din Româniaeste aproape de final. Meciulde deschidere al anului va fi celdintre Universitatea Craiova ºiGaz Metan Mediaº, vineri sea-ra. Fiind o perioadã destul descurtã, majoritatea echipelorn-au apelat la schimbãri majo-re sau nu au avut timp pentrucampanii de achiziþii masive.Universitatea Craiova a fost ceamai zgârcitã echipã la capito-lul achiziþii, unicul transfer,unul de marcã, totuºi, fiind celal fostului cãpitan de la Dina-mo, Dan Nistor. Deºi fanii, ne-mulþumiþi ºi de revenirea pebanca tehnicã a lui Cornel Pa-purã, solicitã aproape cu dis-perare alte achiziþii, clubul dinBãnie pare inert la acest capi-tol. Chiar dacã au fost nego-cieri pentru aducerea unor ju-cãtori precum Sãpunaru,Tamaº sau Screciu, niciunuldintre aceºtia nu a poposit înBãnie, primii doi ieºind întretimp din calculele conducãto-rilor Craiovei. Posturile de fun-daº central, mijlocaº la închi-dere ºi atacant sunt neacope-rite suficient, ca valoare, laUniversitatea, ºi nici titularulpostului de portar, Pigliacelli,nu este într-o posturã preaplãcutã, el intrând în colima-torul galeriei. Perioada de mer-cato este abia la început, aºacã mai pot apãrea noutãþi ºi înBãnie. Evident, acestea suntexcluse pânã la primul meci alanului, cu Gaz Metan. Deºi areun avantaj de 4 puncte ºi almeciurilor directe cu primaechipã dupã Top 6, FC Boto-ºani, Universitatea Craiova nueste nici pe departe sigurã delocul în play-off, având, pe hâr-tie, cel mai dificil program din-tre formaþiile care pretind locîn sextetul fruntaº. ªtiinþa aremeciuri directe cu Gaz Metanºi Viitorul, apoi deplasare lun-gã ºi dificilã, la Iaºi, echipãcare l-a instalat pe MirceaRednic, iar în ultima etapã asezonului regular în Bãnie vinecampioana, CFR Cluj. Chiardacã în acea perioadã formaþialui Dan Petrescu va fi preocu-patã ºi de dubla din Europa Lea-gue cu Sevilla, ardelenii potforma fãrã probleme douã echi-pe redutabile, iar asta s-a con-statat ºi în duelul din tur, cândalb-albaºtrii nu au reuºit niciunºut pe poarta unei echipe expe-rimentale alcãtuite de Petrescu.

Voluntariul, ceamai activã în

mercatoCea mai spectaculoasã cam-

panie de achiziþii a reuºit-o chiarultima clasatã, FC Voluntari. Odatã cu aducerea lui Mihai Tejape banca tehnicã, ilfovenii au

Analiza echipelor din primul eºalon, cu câteva zileînaintea reluãrii campionatului

transferat jucãtori importanþi,pe care dacã-i avea de la înce-putul campionatului, s-ar fi pu-tut lupta lejer pentru play-off.Cel mai rãsunãtor transfer alpauzei de iarnã l-a fãcut cam-pioana, CFR Cluj, care l-a re-patriat pe Alex Chipciu, fãrã aplãti sumã de transfer, însã i-aoferit un salariu excelent. Nis-tor ar ocupa locul secund întopul achiziþiilor din aceastã iar-nã, iar podiumul ar fi comple-tat de Cristi Ganea, care a re-venit la Viitorul, dupã experi-enþa eºuatã în Spania. „Schim-bul” Hora-Olaru, dintre FCSBºi Mediaº, este unul de remar-cat, precum ºi întoarcerea a doi„fii risipitori” ai Astrei, Seto ºiFatai, gruparea lui Ioan Nico-lae oferind impresia cã vrea sãse implice cu adevãrat în luptapentru titlu ºi nu mizeazã nu-mai pe cuplul Budescu-Alibec.Viitorul a mai recurs la o repa-triere, cea a lui Chiþu, însã Hagia ºi cedat un jucãtor important,pe Lyes Houri, ajuns în Unga-ria. Aºadar, mai active pe piaþatransferurilor au fost formaþii-le din partea a doua a clasamen-tului, avizate ºi cã va urma oluptã teribilã pentru evitarea re-trogradãrii, în play-out. Câtevaechipe au efectuat schimbãri ºipe banca tehnicã, cazurile fi-ind: Craiova (Papurã în locul luiPiþurcã), Hermannstadt (Miriu-þã în locul lui Neagoe), Iaºi(Rednic în locul lui Teja) ºi Vo-luntari (Teja în locul lui Ber-godi). În alcãtuirea echipelor debazã am luat în calcul numai unjucãtor under 21, þinând contcã al doilea poate fi înlocuitimediat dupã startul partidelor.

Universitatea Craiova

Veniri: Nistor (Dinamo).Plecãri: Carlos Fortes, Kelic,

Qaka, Ioniþã, Zakaric, Borþa,Baicu.

Echipa de bazã: Pigliacelli –Martic, Bãlaºa, Cosic, Bancu –Mateiu, Nistor, Cicâldãu –Ivan, Koljic, Mihãilã. Antrenor:Cornel Papurã (nou).

CFR Cluj

Veniri: Chipciu (Anderlecht),Ciubotariu (Dinamo).

Plecãri: Culio, Peteleu, A. Mu-reºan, Mailat, Vâtcã, Paºcanu,Horj.

Echipa de bazã: Arlasuskis –Ciubotariu, Vinicius, Boli, Ca-mora – Chipciu, Bordeianu,Djokovic – Deac, Omrani, Tra-ore. Antrenor: Dan Petrescu.

Astra

Veniri: Fatai (Dinamo

Minsk), Seto (FS Rigas), Bai-cu (Craiova).

Plecãri: Fl. Matei, Criºan,Miguel Santos.

Echipa de bazã: Lazar – Ena-che, Tamaº, Dima, Radunovic– V. Gheorghe, Seto, Rãduþ -Budescu, Fatai, Alibec.

FCSB

Veniri: Miron (Botoºani),Olaru (Gaz Metan).

Plecãri: Hora, Ciorbadjinski,Moutinho, Tsomou, Salomao,Belu, Al. Stan, Adi Popa.

Echipa de bazã: Bãlgrãdean– Creþu, Planic, I. Cristea, Pan-þâru – Oaidã, Vânã, Moruþan –Man, Fl. Tãnase, Fl. Coman.Antrenor: Bogdan Vintilã.

Gaz Metan

Veniri: Hora (FCSB), Juel-Nielsen (SonderjyskE), Butean(CFR), Moura (Dinamo).

Plecãri: Olaru, Cikarski, Sanoh.Echipa de bazã: Pleºca – Bu-

tean, M. Constantin, Larie, Ve-lisar – N. Roºu, Fofana, ElyFernandes – Cardoso, Hora, S.Buº. Antrenor: Edi Iordãnescu.

Viitorul

Veniri: Chiþu (Daejeon Citi-zen), Bârnoi (Poli Iaºi), Cr. Ga-nea (Bilbao).

Plecãri: Houri, Eric, S. Filip,Calcan, Cojocaru.

Echipa de bazã: Cãbuz – Bo-boc, Þâru, Ghiþã, de Nooijer –Vl. Achim, C. Matei, Cr. Ga-nea – Chiþu, Iancu, Rivaldinho.Antrenor: Gheorghe Hagi.

FC Botoºani

Veniri: ªeroni (UTA), Du-gandzici (Osijek).

Plecãri: Miron, Ongenda,Moussa.

Echipa de bazã: Pap – Haruþ,Chindriº, ªeroni, Þigãnaºu –Rodriguez, Papa, M. Roman -Askovski, Ofosu, Dugandzic.Antrenor: Marius Croitoru.

Sepsi

Veniri: Celea (Mioveni), L.Fulop (Academia Pusckas),Kovacs (Ujpest), Dumiter(Chindia).

Plecãri: Diakhite, Flores, H.Moldovan.

Echipa de bazã: Niczuly –Dimitrov, Tincu, Barisic, Fl.ªtefan – Velev, Vaºvari, I. Fu-lop – Carnat, Karanovic, L. Fu-lop. Antrenor: Leo Grozavu.

Dinamo

Veniri: V. Lazãr (Umraniy-espor), Skovajsa (Trencin),Kostrna (Streda).

Plecãri: Ciobotariu, Nistor,Klimavicius, M. Popescu, Be-jan.

Echipa de bazã: Piscitelli –Kostrna, Puljic, R. Grigore,Skovajsa – Sorescu, I. Filip,Mrzljak, Fabbrini – Perovic,Montini. Antrenor: DuºanUhrin.

Hermannstadt

Veniri: Tiago Almeida (Vi-seu), Dobrosavlevici (Chiajna),Ad. Bãlan (Poli Iaºi),

Plecãri:Echipa de bazã: Figueiredo –

Tiago Almeida, Viera, Dobro-savlevici, Opruþ - Pires, Dâlbea– P. Petrescu, David Caiado,Debeljuh – Ad. Bãlan. Antrenor:Vasile Miriuþã (nou).

Poli Iaºi

Veniri: De Iriondo (Union deSanta Fe), Chacana (Moron),Grãdinaru (Chiajna), Klimavi-

cius (Dinamo), Omoh (Mjal-lby), Luckassen (Almere).

Plecãri: Loshaj, Ad. Bãlan,Bãdic, Cobrea, Assulin, Diallo,R. Lopes.

Echipa de bazã: Târnovanu– Grãdinaru, Frãsinescu, Kli-mavicius, A. Radu – Platini, DeIriondo, Passaglia, Omoh, Cha-cana - A. Cristea. Antrenor:Mircea Rednic (nou).

Chindia

Veniri: C. Barbu (FC Argeº),Diallo (Iaºi), Berisha (VelezMostar).

Plecãri: Cucu, Voduþ, Du-miter.

Echipa de bazã: Aioani –Martac, Benga, Diallo, Leca –V. Raþã, Bic, L. Mihai - Neguþ,Berisha, Cherchez. Antrenor:Viorel Moldovan.

Clinceni

Veniri: N’Dongala (CernoMore Varna), Humanes (SlaviaSofia), Horj (CFR Cluj), Ven-tura (Sered), Albu (Chiajna),Moussa (Botoºani).

Plecãri: L. Buº.Echipa de bazã: Vâlceanu –

G. Matei, Albu, Humanes, Pâr-vulescu – Ventura, N’Dongala,Cebotaru - Merloi, Moussa, Voj-tus. Antrenor: Ilie Poenaru.

Voluntari

Veniri: Eric de Oliveira (Vii-torul), Pascanu (CFR Cluj),Morar (Panetolikos), Sanoh(Gaz Metan), Craiu (CD Roda),Cojocaru (Viitorul), de Lucas(Xanthi).

Plecãri: Papazoglou, Ebralid-ze, Harrer, Nica.

Echipa de bazã: Cojocaru –Belu, Paºcanu, Armaº, Vlad –de Lucas, Gorobsov, Laidouni,Eric, Mãþan – Morar. Antrenor:Mihai Teja.

Liga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-startLiga I, în bloc-start