Iernarea familiei de albine in general si in stupii din poliuretan de la Faroger in special

Am ales acest subiect de tratat pentru concursul organizat de dumneavoasta, desi nu respecta,oarecum,baremul afisat pe site,cu riscul,asadar,de a nu ma situa printre castigatori.Acest lucru pentru mine este insa tangential,deoarece faptul ca am descoperit stupii din poliuretan,este o mare achizitie(cine are informatia, stapaneste situatia).

Sa va spun mai multe.O sa radeti si o sa ma judecati,dar nu am la acest moment nici un stup,doar o roinita pe care abia astept sa o primesc de la dumneavoastra,cadou o pot considera,de la firma Faroger,asadar pot fi acuzat de lipsa de practica cu varf si indesat,dar,si aici un mare dar,cu toate conotatiile cuvantului,,dar,,exista o mare de informatie care poate fi si trebuie asimilata de cineva care vrea sa ingrijeasca si sa beneficieze,de ce nu,de pe urma acestor insecte lasate de Dumnezeu.

Considerand ca,inainte de a-mi lua stupi,familii,inventar etc.cel mai important este sa ma documentez foarte serios,am citit carti,le-am conspectat,am facut pe marginea paginilor adnotari,trimiteri(asta m-a facut sa-mi aduc aminte de studentie si liceu),am deschis calculatorul,am dat telefoane si i-am disperat pe producatori si,in final, am gasit urmatoarele variante demne de luat in calcul pentru mine:

1.Stupul orizontal din lemn.Din concluziile trase de mine,nu am ales sa pornesc pe acest model,din considerente practice(a.vreau in cativa ani sa plec in pastoral,b.nu este pe placul albinelor pentru ca nu respecta dezvoltarea pe verticala a familiei de albine,c.nu prea mai este folosit,cel putin din ce am intrebat pe la stupari).Nu neg faptul ca are si avantaje,nete pentru un incepator,dar am ales sa risc si sa iau taurul de coarne de la inceput,mai ales ca voi beneficia de asistenta unui prieten cu experienta.

2.Stupul vertical cu magazie standard,pe 10 sau 12 rame este o varianta,poate cea mai buna varianta pentru mine,este foarte raspandit,asta insemnand ca pot gasi informatie si ca este un tip de stup bun pentru apicultura.

3.Stupul Warre,stupul traditional japonez,stupul maximus, asupra carora nu m-am oprit prea mult pentru ca nu exista informatie suficienta,experienta in domeniu,cel putin printre prietenii mei si nu urmaresc si o oarecare productivitate,cel putin primele doua modele.

4.Stupul rotativ,dealtfel un model interesant inventat in Ungaria,mi se pare sofisticat,un fel de Startrek al stupilor ca si tehnica, si eu prefer intotdeauna simplul.Ganditi-va ce inseamna sa se blocheze motorul electric,sa-ti moara bateria de la cei ,,n ,,stupi odata,sa-ti roada soarecii cablurile electrice si altele, pe care nu poti sa le prevezi.Nu zic ca nu este foarte destept conceput,probabil de calitate,premiat de Apimondia,dar,pentru inceput,nu vad cum as lua cei 6.000 lei ca sa-mi cumpar doar cei cinci stupi cu care vreau sa debutez,fara a mai socoti materialul biologic,respectiv albinele si restul sculelor necesare.

5.Stupul bio sau biostupul,inventat sau patentat (sau amandoua) de,, profesorul online,,.Mi se pare foarte complicat pentru un incepator absolut cum sunt si mi se pare cam disperat dupa bani domnul profesor Ursu in clipurile sale de pe net,prezentand inventia sa ca pe cea mai importanta dupa roata(ca nu mai vorbim de pret).O fi,pe mine nu m-a convins si mi se pare foarte complicat,repet,ca incepator,sa stiu cand restrang,cand inlatur diafragmele,cand…,cand….etc

6.Am lasat la urma stupul multietajat pe 10 rame,cu corpuri de3/4(me)sau redus(mer) pentru ca mi se pare mie si doar mie(ca sa nu-mi sara in cap cei care stiu sa ingrijeasca albinele) cel mai potrivit.Si ca sa nu risc totul de la inceput,doar nu ma dau banii afara din casa si nici nu vreau sa chinui animalele,voi porni cu stupi verticali cu magazie de 1/1 si magazie de 3/4,urmand sa trec la momentul oportun pe stupi multietajati , folosind corpurile de magazie de la supraetajati ca si caturi pentru me ca sa inlatur inconvenientele legate de schimbul de stup,rame etc.

7.Dupa multe cautari,asta insemnand cautand aproape tot ce exista pe net despre stupii din plastic,polistiren expandat,poliuretan si mixturi ale acestora,prin tot intelegandu-se pareri pro si contra,postari si toate articolele,pentru a verifica informatia de la cat mai multe surse,m-am hotarat asupra stupilor din poliuretan de la Faroger.De ce spun asta.Nu sunteti singurii care faceti stupi din acest material.Mai sunt unii la Bucuresti,(zic,, unii,, pentru ca ei nu mi-au placut).Sunt un pic mai ieftini,dar si la calitate lasa de dorit.Asta nu m-ar fi deranjat foarte tare.Ma deranjeaza cand sunt pus sa astept cu banii si oferta mea in mana,sa mai sun eu!,lucru care nu s-a intamplat cu voi.A,si cei de la Bucuresti erau greu de transportat dupa achizitionare deoarece nu sunt demontabili.Mai sunt ,,unii,, la Suceava;fac niste monstri.Am gasit si stupi din polistiren,dar am ramas uimit cand am vazut ca bat la pret si stupi din poliuretan.Ca sa inchei,astept oferta de primavara la stupii pe care o sa-i scoateti pe piata,stupi din polistiren si poliuretan.Ma plang de pret nu ca alti stupari,care au ce investi,ei probabil producand pana acum,ci pentru ca sunt prea multe odata de cumparat.

Si ar mai fi.Stupii pentru pavilion si altii.Personal consider ca, la taxele pentru o remorca pavilionara sau,mai mult,un autovehicul special,nu se merita.Din calculele mele,care stiu ca nu se pot potrivi intru totul,cel mai usor mod pentru pastoral este remorca apicola de cat.B,stupi din poliuretan asezati suprapusi pentru transport si autovehicul de 9 locuri,caci are spatiu pentru bagaje,unelte,dormit si celelalte.O remorca apicola cu stupii asezati pe 2 etaje,cu cate 18 stupi pe etaj este idealul meu pentru un pastoral,dar nu la masivele renumite,unde e inflatie si bataie intre apicultori.Prefer sa fac 2-3 drumuri in vetre diferite,apropiate intre ele,decat sa ma duc cu ditamai fieratania dupa mine,cu cap tractor,sau cat C pe care nu o am,deci alti bani,alta distractie.Estimez greutatea a 40 de stupi de poliuretan complet echipati la max.o tona,daca nu are mai mult de 25 kg,ceea ce este o estimare corecta,adica atat cat pot duce cu B-ul meu.

Si acum,ca am trecut de partea introductiva sa vorbim despre cele care mi-au furat in ultimele saptamani noptile si despre iernarea lor.

Este foarte important de inteles pentru cei ca mine ca anul la apicultori incepe in luna august.Acum este crucial ca inca de acum sa inceapa pregatirile de iernare,pentru a iesi cu bine din iarna si a avea efectiv care sa poata valorifica culesurile principale.Ca si pescar mi-a fost greu la inceput sa inteleg cum,cand mori de cald pe malul raului,cand pestele inca e mofturos si nu pune botul pentru ca apa inca e foarte calda,albinele se pregatesc de iarna.Dar am inteles,in felul meu.Ele depind de cules,ori nemaifiind flori,se reduce activitatea de zbor,se reduce si puietul,ca o masura de prevedere pentru consumul din iarna,sunt izgoniti bietii masculi care nici macar nu s-au imperecheat.

Este foarte important ca albinel sa aiba cules de intretinere sau sa fie pacalite ca au(prin stimulare);in felul acesta se intra cu efective puternice in iarna.Si toate cartile spun ca iarna trece cu bine cand sunt lazile pline.

Ei, aici intervin eu cu stupul din poliuretan si iernarea tip clopot,asta nu inseamna ca nu trebuie sa am efectiv,chiar daca ma joc cu frigul de afara.Si am mai descoperit un avantaj:izolarea fonica.Iarna aceasta,recunosc,am savarsit un mare delict impreuna cu fratii mei: inainte cu cateva zile de Anul Nou ne-am confectionat un,,tun,,cum i se spune la noi,adica o teava din aluminiu in care se baga apa si carbid si produci zgomote foarte puternice.Este o reminescenta a copilariei si un obicei ancestral.Problema pe care insa nu o cunosc albinele fratelui meu care,din cauza zgomotelor si a stupilor de lemn care rezoneaza,mai ales ca sunt dintr-o esenta care ajuta si amplifica,au facut diaree plus consum ridicat.Iarna viitoare el o sa fie muuult mai retinut la obiceiurile transmise de stramosi care alungau spiritele rele,dar ce te faci cu vecinii care vor sa le transmita ei?Eu nu voi avea asfel de probleme pentru ca poliuretanul se comporta ca un disipator de energie,caci asta e sunetul;si vorbesc acum macar in calitate de cunoscator pentru ca,printre altele sunt profesor de Muzica si dirijor de cor.

Asadar,nu voi avea nevoie de ziare,haine rele,carpe,cojoace,presuri,toale si toate celelalte care absorb si retin umezeala,pentru ca nu mai este nevoie.Am gasit pe cineva caruia albinele i-au consumat mult si au iesit greu din iarna deoarece a invelit stupii cu folie,sau chiar folia a fost doar pe podisor,insa cu marginile mult iesite in afara.Din cauza vantului,a fosnit toata iarna si le-a speriat zgomotul acela continuu.Inainte de a preda Muzica la Seminarul teologic am fost preot de tara.Nu stiti cat de stresant este cand vine o baba in biserica si fosneste o punga jumatate de ora.Oare cum o fi cand se intampla asta toata iarna,cand esti sleit de puteri,in semihibernare si timp de milioane de ani te-au speriat pradatorii ca soarecii,pasarile si altii cu zgomote facute in peretii scorburii?Singura grija a mea, asadar,sub acest aspect,o sa fie cat de corect dimensionata este folia de pe podisor sau de pe rame.

La sfarsitul lui ianuarie,daca si timpul o permite,cred ca putem incepe stimulatul pontei.Ne permite temperatura din stup care este,dupa cum am urmarit filmarile apicultorilor care detin stupi din poliuretan,mai mare cu 10 si chiar peste 10 grade Celsius decat temperatura exterioara.Este momentul acela important cand ii spunem albinei ca mersul ei firesc de dezvoltare,cu maximul de populatie si putere dupa salcam,nu o ajuta nici pe ea si nici pe noi.(Atentie,temperatura din cutie,nu din ghem).Asadar,trisez fata de viitorii mei colegi apicultori si fur startul cu cel putin 2 saptamani,dupa estimarile mele,ceea ce inseamna muult,foarte mult in apicultura.Singura grija a mea,din ce pot deduce teoretic,dar practica imi va spune, ar fi ca:

1.albinele sa se creada la tropice si sa iasa aiurea pe afara crezand ca a venit primavara,lucru greu de crezut,pentru ca ele au contact cu exteriorul prin sita antivaroa si subarul inexistent(si nu prin urdinisul care se poate obtura si pot muri asfixiate,iata alt avantaj);

2. din cauza izolatiei foarte bune albinele sa nu iasa la zborul de curatire.Cred ca nici nu au prea mare nevoie pentru ca nu sunt pline de dejectii ca cele din stupii de lemn,ele neconsumand din cauza frigului hrana in exces.Consumul este cu aprox.40 de procente mai scazut,rezulta doua avantaje:miere pentru mine si sanatate pentru ele(a trebuit sa spun din cauza,desi trebuia,cred,sa spun mai bine datorita).

Odata cu ponta matcii si stimulare(nu sunt si nu voi fi adeptul teoriei:ii iau mierea si ii dau zahar sau iau polenul ca e platit si o sa-i dau eu,oi vedea;putem sa ne ajutam daca luam miere din depozit sau chiar fagurii din stup,descapacind dupa diafragma si pacalindu-le ca este cules),cred ca trebuie

mare grija la explozia puietului,ca sa nu ramana adica,in caz de frig puternic(schimbarea climei ne arata ca se poate),sa nu ramana neacoperit si sa raceasca.

Odata iesti din iarna cu bine,nu ne ramane decat sa facem schimbul de generatii corect si sa speram ca vom trece de celelalte obstacole.

Si acum sa detaliem….

Realizarea regimului termic optim o facem reducand pe cat posibil numarul de rame.Si aici am dubii ca nu ar trebui exagerat.Temperatura fiind ridicata,albinele stau in ghem,dar nu ca la -20 grade Celsius.As opta ,ca necunoscator,pentru o rama goala in locul diafragmei, sau as face experienta,cu riscurile care se impun ,a iernarii fara sa reduc si sa le impachetez.In scorburi nu le impacheta nimeni si dupa cum stim,nu frigul le omoara,ci umiditatea,curentul si alti factori.As prefera o perdea din rachita in stupina,(din rachita ca sa nu adun soarecii) pentru a ori curentul care la noi se cheama de fapt Crivat,vantul predominant in zona iarna.

Hrana trebuie distribuita ,,ca la carte,,In primii ani o sa –mi fie greu:n-o sa am rame cladite,a sa lucrez cu 2 tipuri,respectiv de 1/1 si ¾,dar daca o sa trec la multietajat,cum am spus mai sus,o sa inlatur aceasta problema.Trebuie sa am grija la ,,coroana,,de miere si la spatiul din celulele libere unde se formeaza ghemul.Si aici am indoieli daca albinele o sa poata trece,in cazul stupului multietajat,de pe ,,parter,,unde se formeaza cuibul,pe etaj,unde este mierea si ma refer la distanta dintre ramele de jos si cele din etaj,daca e cea corecta.Daca este,atunci totul este bine.

Nu trebuie sa uitam tratamentele de toamna contra varoa.Un mare plus pentru poliuretan si aici.Ne ajuta fundul special antivaroa,subarul in care putem plasa fitilul nu cred ca se preteaza,dar putem lucra prin urdinis.Si sa nu uitam eficienta tratamentului care depinde de etanseitatea stupului.Am vazut lucrul acesta spus de Dan Puisoru,cand multi apicultori se plang ca le-au murit pe iarna familiile si dupa o cernere cu sita a albinelor,se vad paduchii de varoa.Asta pentru ca,desi s-au facut la timp tratamentele,stupii aveau crapaturi sau nu au fost etansati.Am vazut si postari pe situri cu apicultori care se plangeau ca stupul Faroger nu calca bine pe falturi,ca in timp se deformeaza etc.,dar am vazut multi apicultori din Campia Romana,din Ardeal,deci din zone diferite,care nu au pomenit nimic de aceste aspecte,desi aveau multi stupi si de mult timp.Asadar,si aici plusuri,cu dubiile de rigoare pana la proba cu Toma necredinciosul,care si el a avut un mare rol,totusi:a dovedit Invierea,desi a vrut dovezi.Si le-a aflat.

Aerisirea si ventilarea este asigurata la iernarea tip clopot fara nici un fel de problema.Cand eram preot de parohie am avut,culmea,un roi care a iernat ,nu in clopot,c-as fi prea pescar sau plagiator(am citit undeva despre acest fapt inedit),ci intr-unul din stalpii de fier din care era construita clopotnita bisericii.Era de fapt o teava groasa cam de 30 cm luata de la,pe vremea aceea, desfiintatul de curand C.A.P.pe care am taiat-o si din care am facut 4 stalpi pe care am asezat postamentul pentru clopot.Asadar nu ma atrage defel iernarea tip,,horn,,cu pericolele ei ca diareea,nosemoza,mucegaiul si celelalte.Ani buni am tanjit dupa mierea in jurul careia zumzaiau in fiecare vara albinele,dar nu am avut cum s-o extrag vreodata(de frica albinelor,nu a enoriasilor,c-as fi decupat teava).

Cu privire la modalitatea de iernare,asa cum am precizat,in aer liber,eventual o perdea din nuiele impletite(am rulota familiei parcata acolo,pe viitoarea vatra si am cam gasit suluri formate de la

viscol).Contra rozatoarelor mai am o surpriza,speciala pentru stupii din poliuretan:suporti din PVC de 35-40 cm inaltime sau din ,,jaluzele,,din fier din acelea din care se confectioneaza gardurile;nu se pot catara.Cu ciocanitorile e mai problema;am vazut un clip in care un apicultor se plangea si chiar arata un poliretan Faroger gaurit in 4-5 locuri de ciocanitoare.Intebarea mea e:daca a gaurit o data,de ce trebuia sa mai faca alte gauri pasarea?Doar avea acum pe unde sa intre.Asa ca mi s-a parut prea cusuta cu ata alba.In caz de,sunt destule metode.Si contra furnicilor e o metoda simpla de tot:se pun picioarele stupilor in motorina,petrol,apa cu sare(nu ingheata iarna)s.a.

Pot trata teoretic hranirea albinelor(cu turta,cu serbet)nu sunt decat surogate.Idealul este hrana ei naturala,mierea si pastura.Totusi,In cazuri deosebite,as prefera raul cel mai mic si anume siropul facut nu cu apa,ci cu ceai,usturoiul de rigoare(contra vampirilor),Protofil si,normal,fara miere de ,,mana,,.Daca venim cu zahar,venim doar in cazuri speciale si invertim zaharul cu lamaie.Personal aceasta varianta,ca profan cel putin,o exclud.Viitorul imi va rezerva oricum surprize pe care le astept ca sa le pot vedea,depasi,eventual impartasi altora.

Controlul auditiv cred ca trebuie facut cu un furtun pentru ca poliuretanul,cum spuneam,nu rezoneaza.Am constatat ca albinele in ghem produc un zgomot aproape de nota La1,respectiv 440Hz.Nu am avut ocazia sa ascult familii bolnave sau orfane ca sa pot spune unde se situeaza sunetul lor in registrul muzical,dar cred ca va fi usor,datorita urechii fine de dirijor,sa disting eventualele nenorociri.

Am citit multe despre iernarea matcilor in afara ghemului si am ramas putin contrariat pentru ca,la fel ,am citit ca o familie care ierneaza fara matca nu o duce prea in roz.Consider ca poate fi valabil la stupinele mari,e o practica,deocamdata nu-i vad utilitatea directa.

Inainte de a pleca la o partida de pescuit pregateam cu multa placere ,,sculele,,.Poate mai mult imi placea pregatirea si emotia de dinainte,cine-i pescar stie,decat iesirea propriu-zisa.Cred ca acelasi lucru il simt stuparii iarna cand pregatesc inventarul apicol:extragerea si conditionarea cerii,repararea si intretinerea inventarului,pregatirea ramelor,la depanat amintiri cu colegii de breasla la un ceai,un vin fiert,o cafea poate sau in mediul virtual,participarea la Targurile apicole,la Seminariile de specialitate si multe alte activitati placute.

Si vine sfarsitul iernii cu zborul de curatire (care acum este in decembrie),cu interpretarea acestui zbor si a ceea ce ramane dupa el(albine moarte,excremente,trantori,matca,fereasca Cel de Sus),apoi controlul sumar si forfota din stup si dinafara stupului care,in zona mea,inseamna ghiocei,viorele,toporasi,cornul si apoi,mai tarziu,marea goana dupa rapita.

Nu vreau sa fac reclama la stupul Faroger,eu am ajuns la aceste concluzii in urma multor indoieli pe care le-am analizat in amanuntime.In afara de atentia normala(pentru acest material)pe care trebuie sa o acordam la deschiderea stupului,ma refer la dalta apicola care nu trebuie sa fie ascutita si manevrata cu mana grea,atentie la facut parghie pe rame,nu pe peretele stupului,atentie la sursele de foc,eventual la soareci si ciocanitori,desi nu am vazut nici un soarece mancand sau rozand polistiren sau ceva de acest gen,atentie la mutat,atentie fireasca pentru ca transportam albine carora nu le place violenta,ca toate fetele dealtfel,nu vad alte dezavantaje.

Pretul este un dezavantaj doar din perspectiva faptului ca nu am mai multi bani sa-mi permit mai multi stupi pentru pornire.Altfel,numai calculand cata miere scutesc la iernare,in max.2 ani acopar

diferenta dintre un stup din lemn si cel preferat de mine.Ca sa nu mai vorbim de a nu mai apela tot timpul la vopsiri,chituieli,carpeli,pierderi de albine la transport si chiar intepaturi (am un prieten care a patit-o,saracul,umbland cu lut in mana pe langa stupi sa astupe gaurile).

Nu se pot flamba.O.k.Se pot spala cu o solutie dezinfectanta care are poate mai mult efect.Sa va spun de ce:una din cele mai grave boli,care mie imi provoaca fiori in sira spinarii-loca americana;fata de temperatura,sporul in stare vegetativa are o rezistenta deosebita,adica la caldura de 100 grade celsius mor dupa 8 ore.Sa-vad eu pe ala care flambeaza lada 8 ore.Atentie:sub actiunea sodei caustice 5 procente concentratie si a formolului 10 procente,sporul este distrus in 5 minute.Astept comentarii…

Septicemia.Agentul patogen este distrus prin incalzire la 100 gradeCelsius dupa 3 min,iar la 74 grade Celsius in 30 min.Un plus pentru flambare.De acord,dar acest agent patogen este intalnit frecvent in stup;el se activeaza cand scade rezistenta organica a albinelor,adica atunci cand ierneaza greu,temperaturi scazute,umiditate.Asta nu am vazut/auzit la stupul din poliuretan,daca iernam in ,,fundul gol,,.Daca nu,primii apicultori care au cumparat stupi din poliuretan, au patit-o;obisnuiti sa infofoleasca la fel ca la stupii din lemn,au avut condens.La sfatul unui Ardelean,sa-mi fie iertat jocul de cuvinte,acest lucru nu s-a mai intamplat.

Aspergiloza(puietul pietrificat)este provocata de o ciuperca ce este distrusa de formol 5 la suta.La nosemoza este aceesi situatie:tratament si dezinfectie,nu mai punem la socoteala ca sporii de nosema sunt distrusi de razele solare in mediul uscat in 15-30 ore.Deja mi-am vandut butelia de gaz si mi-am pus instalatie de gaz pe masina;nu mai e cazul sa ard gazul degeaba pe stupi.

In tratarea varozei nici nu mai vorbesc,usurinta in exploatare si,mai ales,siguranta.

Cam asta ar fi,in general si in special despre iernarea albinelor in stupi,abia astept sa vina primavara si sa vad,sa fac,sa-mi rod unghiile,sa plang si sa ma bucur de munca mea.

Preot Marian Simion