Icebergurile Si Ridicarea Nivelului Oceanului Planetar

2
Icebergurile si ridicarea nivelului Oceanului Planetar Oceanu l Planeta r - prezent are gene ral a Ocean ul Planetar reprezinta un învel is unita r de apa al Pamânt ului. Suprafata Oceanului Planetar este de 361 milioane km², ceea ce constituie ¾ din supraf ata Globul ui. Vol umul apel or oce ani ce est e de 1370 mil ioa ne km³ si constituie 95 % din volumul hidrosferei. Adâncimea medie a Oceanului Planetar este de 3790 m, iar cea maxima ²de 11516 m (Groapa Marianelor). Daca apa ar fi repartiza ta uniform pe suprafata terestra, ea ar forma un strat cu grosimea de 2700 m. Evoluând de la nav e cu nze na la submersibile capabi le sa se scufunde pâna la cele mai mari adâncimi, explorarea stiintifica a oceanu lui a  per mi s dezlegarea mai multor enigme legate de Oceanul Planetar. Astazi, oamenii de stiinta pot descrie marea majoritate a proceselor din ocean, procese de care depinde foarte mult si cli ma contine nte lor. Numit si ocean mondial, Oceanul Planetar este compus din cele 5 oceane² Pacific, Atlantic, Indian, Arctic si Antarctic, împreun a cu mar ile si gol furile care se lea ga pri n str âmtori sau direct cu Oceanul. Ridicare a nivel ului Ocea nului Pla netar Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinaa generala de încalzir e a climei si rep rez inta un hazard gl obal, de lunga durata, cu numeroase consecinse gra ve pentru zonele de coasta. Ace ast a rid icare este datorata aportului tot mai mare de apa dulce de pe continente, provenita din topirea ghetarilor si din apele subterane utilizate de om pentru irigatii. Masuratorile precise efectuate de oamenii de stiinta au pus în evidenta ca în ultimul secol ridicarea nivelului Oceanului Planetar a fost în medie de 11,5 mm pe an. Pâna în anul 2030 aceasta ridicare va înregistra valori de 10-30 cm , determinând int ens ificarea proces elor de abraziune, ret ragerea coaste lor si acoperirea cu apa a unor suprafete joase. Ridicarea nivelului Oceanului Planetar reprezinta un pericol important pentru acti vitatile umane din lungul coastelor, fi ind amenintate pod ur i, asezari, instalatii port uare si cai de comuni cati e. Pretu tinden i pe Pamânt, gh eata se modi fica. F aimoasele zapezi de pe Kili manj aro s-au topi t, di n 1912, mai mult de 80%. Ghet ar ii di n Garhwal Himalaya, din India, se retrag atât de repede, încât cercetatorii cred ca majoritatea ghetarilor din estul si centrul masivului Himalaya ar putea disparea, teoret ic, pâna în 2035. Când temper aturil e cresc iar ghe ata se top este, si mai multa apa se scurge în ocean din ghetari si din calotele glaciare, apa oceanului se încalzest e si creste în volum. Aceas ta combinat ie de ef ecte aj ucat un rol 1

Transcript of Icebergurile Si Ridicarea Nivelului Oceanului Planetar

Page 1: Icebergurile Si Ridicarea Nivelului Oceanului Planetar

8/3/2019 Icebergurile Si Ridicarea Nivelului Oceanului Planetar

http://slidepdf.com/reader/full/icebergurile-si-ridicarea-nivelului-oceanului-planetar 1/2

Icebergurile si ridicarea nivelului

Oceanului Planetar

Oceanul Planetar - prezentare general a

Oceanul Planetar reprezinta un învelis unitar de apa al Pamântului.

Suprafata Oceanului Planetar este de 361 milioane km², ceea ce constituie ¾ din

suprafata Globului. Volumul apelor oceanice este de 1370 milioane km³ si

constituie 95 % din volumul hidrosferei. Adâncimea medie a Oceanului Planetar 

este de 3790 m, iar cea maxima ²de 11516 m (Groapa Marianelor). Daca apa ar 

fi repartizata uniform pe suprafata terestra, ea ar forma un strat cu grosimea de

2700 m.

Evoluând de la nave cu pânze pâna la submersibile capabile sa sescufunde pâna la cele mai mari adâncimi, explorarea stiintifica a oceanului a

  permis dezlegarea mai multor enigme legate de Oceanul Planetar. Astazi,

oamenii de stiinta pot descrie marea majoritate a proceselor din ocean, procese

de care depinde foarte mult si clima continentelor. Numit si ocean mondial,

Oceanul Planetar este compus din cele 5 oceane² Pacific, Atlantic, Indian, Arctic

si Antarctic, împreuna cu marile si golfurile care se leaga prin strâmtori sau

direct cu Oceanul.

R idicarea nivelului Oceanului PlanetarRidicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinaa generala

de încalzire a climei si reprezinta un hazard global, de lunga durata, cu

numeroase consecinse grave pentru zonele de coasta. Aceasta ridicare este

datorata aportului tot mai mare de apa dulce de pe continente, provenita din

topirea ghetarilor si din apele subterane utilizate de om pentru irigatii.

Masuratorile precise efectuate de oamenii de stiinta au pus în evidenta

ca în ultimul secol ridicarea nivelului Oceanului Planetar a fost în medie de 11,5

mm pe an. Pâna în anul 2030 aceasta ridicare va înregistra valori de 10-30 cm ,

determinând intensificarea proceselor de abraziune, retragerea coastelor siacoperirea cu apa a unor suprafete joase. Ridicarea nivelului Oceanului Planetar 

reprezinta un pericol important pentru activitatile umane din lungul coastelor,

fiind amenintate poduri, asezari, instalatii portuare si cai de comunicatie.

Pretutindeni pe Pamânt, gheata se modifica. F aimoasele zapezi de pe

Kilimanjaro s-au topit, din 1912, mai mult de 80%. Ghetarii din

Garhwal Himalaya, din India, se retrag atât de repede, încât cercetatorii cred ca

majoritatea ghetarilor din estul si centrul masivului Himalaya ar putea disparea,

teoretic, pâna în 2035. Când temperaturile cresc iar gheata se topeste, si mai

multa apa se scurge în ocean din ghetari si din calotele glaciare, apa oceanului se

încalzeste si creste în volum. Aceasta combinatie de efecte ajucat un rol

1

Page 2: Icebergurile Si Ridicarea Nivelului Oceanului Planetar

8/3/2019 Icebergurile Si Ridicarea Nivelului Oceanului Planetar

http://slidepdf.com/reader/full/icebergurile-si-ridicarea-nivelului-oceanului-planetar 2/2

importantîn cresterea nivelului mediu al Oceanului Planetar cu 10 pâna la 20cm

în ultima suta de ani, conform Comisiei Interguvernamentale privind

Schimbarile de Clima (IPCC). Cercetatorii au indicat faptul ca nivelul marilor a

crescut si a scazut substantial în i storia de 4,6 miliarde de ani a Pamântului.

Dar actuala rata de crestere globala a nivelului marii s-a îndepartat de ratamedie a ultimilor 2.000 - 3.000 de ani si creste si mai rapid, cu circa 2,4 mm pe

an. O continuare sau o accelerare a acestei tendinte are capacitatea de a produce

schimbari izbitoare în regiunile de coasta din întreaga lume.

Topirea continua a ghetarilor pe parcursul acestui secol va conduce la

inundatii, la lipsa apei potabile pentru milioane de persoane si la ridicarea

nivelului marilor de peGlob, amenintând si distrugând habitate si ecosisteme

costiere. C resterea cantitatii de apa care intra în oceane are un impact

semnificativ asupra nivelului Oceanului Planetar. D e asemenea, consecinte

îngrijoratoare se resimt si în regiunile din jur: spre exemplu, modificarea

Curentului Golfului joaca un rol i mportant în clima Europei nordice si de vest.

Icebergurile

Termenul iceberg sau de ghetar plutitor desemneaza un bloc mare de

gheata desprins din una din calotele polare glaciale ale Terrei, care navigheaza

spre zonele calde ale globului influentând clima z onelor învecinate si

stingherind navigatia maritima. Cuvântul ice-berg este un cuvânt provenind

dintr-o combinatie de cuvinte din limbile scandinave însemnând gheata s i

munte, un iceberg însemnând un muntede gheata.

C aracteristici

Stiut fiind faptul ca apa sarata nu îngheata l a temperaturile de pe Terra

decât în anumite conditii si c a nu poate forma blocuri masive si stabile de

gheata, icebergurile sunt, de fapt, blocuri de gheata de a pa pura. Din moment ce

densitatea acesteia este de a proximativ 920 kg/m3, în timp ce a apei sarate a

marilor si oceanelor este de circa 1025 kg/m3, aproximativ 90 - 92% (11/12dupa

alte estimari) din întreg v olumul unui iceberg. Ca atare, forma portiunii

scufundate poate fi estimata cu g reu, doar privind partea vizibila de deasupra

apei. Masa degheata a icebergurilor este extrem de compacta,durabila si dura, putând provoca serioase daune, chiar distrugerea unui vas. De aceea,

icebergurile sunt considerate ca fiind extrem de periculoase pentru n avigatia

maritima. Cea mai faimoasa scufundare din istoria navigatiei este cea a

 pachebotului Titanic în n oaptea de 13 spre 14 aprilie 1912, care s-a produs la

aproximativ 2 ore si 40 de minute dupa impactul cu un iceberg.

2