IBN ARABI

tA [1tAA

tN trLLP t ltl N ll(FUSUS AI-HIKAI\,D

CuvAnt{nainte:

TEODORU GHIONDEA

Traducere din limba arabi gi note:

TITUS BURCKH,ARDT

Traducere din limba francezl:

ILIE ILIESCU

,r,rr* d| HEMLDBucuregti, 2017

Cupnns

Cuvilnt-tnainte 5

Ibn Arabl: via,ta Si opera 29

Schiydbiograficd 39

CARTEA iNlrrrrcrUNrrDespre inlelepciunea Divini in Cuvdntul lui Adam 45

Despre infelepciunea Inspiraliei divine in

CuvAntul lui Set 64

Despre infelepciunea Transcendenfei in

CuvAntul lui Noe 84

Despre inlelepciunea Sfdnti in

Cuvintul lui Enoh (dris) 89

Despre inlelepciunea Iubirii inflicirate in

Cuvintul luiAwaam

Despre intelepciunea Adevirului in

Cuvdntul lui Isaac 106

Despre inalta inlelepciune in Cuvdntul lui Ismael 121

Despre infelepciunea luminoasi in

Cuvintul lui losif 126

Despre intelepciunea Profeliei in

Cuvdntul lui Isus (lssa) 740

Despre infelepciunea Beatitudinii milostive in

Cuvdntul lui Solomon

Despre intelepciunea Sublimd in

Cuvdntul lui Moise

Despre intelepciunea Singularitifii in

CuvAntul lui Muhammad

Glosar de termeni arabi

Bibliografie seledivd

1,64

185

216

244

266

tA Rl IA

INitLtPIUNII

Despre Jnlelepciunea Diuindllui Adarn

Dumnezeu (abhaqq) a wut si vadi esenfele(a'yan)2 Numelor sale foarte desivArgite (al-asma

al-husn@, al ciror numir este nesfArgit - qi, daci wei,tu poli, de asemenea, si spui: Dumnezeu a vmt sivadi propria Sa esenld (ayn)3 intr-un obiect (kawn)global, care, fiind inzestrat cu existentir (al-wujud)a,

rezumi intreaga porunci divini (al-amr)s, pentru a-gi

manifesta misterul (sirr) Lui insuqi6. Cici viziunea

1 In arabi, al-hikmat al-ilAhiyah.2 Am tradus aici dyan prin ,,esenfe", pentru ci este vorba despre esenfeleNumelor, in contrast cu formele lor verbale sau ideatice. Obiectul,,viziunii" divine rezidi in posibilit{ile esenfiale care corespund,,Numelor foarte perfecte'l adici ,,aspecteld' universale qi permandnte aleFiin[ei. Cdnd se vorbeqte de esenfa una gi singurl a tuturor Numelorsau Calitifilor divine, se folosegte termenul adh-dhat.3 Cuvintul al-hyn (singularul de la a'yan) comportl semnificafiile,,determinare esen{iali",,,esen{i personali",,,arhetip,,,,,ochi,,,,,izvor,,.Aceastd frazl inseamnd, agadar, ci Dumnezeu a vrut si Se vadl El insuqi,cu restricfia ci,,viziunea Sa nu se referi la Esenfa sa absolutl (adh-dhAt), care se ridicd deasupra oricirei determiniri, chiar principiale,ci la determinarea Sa imediati (hynah),la,,aspectul personal,, al Siu,care este precis caracterizat prin Calitefile perfecte ale ciror expresiisunt Numele.a Sau cu Fiinfi, termenul al-wujnd avind ambele semnificafii. Unelemanuscrise prezinti varianta:,,...Fiind inzestrat ct fele (al-wujuh).. !',adici inzestrat cu multiple .planuri de reflexie" care diferenfiaziiradiafia (al - t aj alli) di'vifte.s Porunca divini este simbolizatl prin cuvintul ,,fiit', (kun); ea seidentifici, aqadar, cu principiul Existenfei.6 Aluzie la cuvintul divin (hadith quilsi) revelat prin gura profetului:,,Eram o comoard ascunsi; Eu am vrut si fiu cunoscut (sau: a cunoagte),

*"n

:B

UA"A)tJF.

sULI\o$

aR

U

B

8

tu'y!' pe care fiinla2 o are despre sine insiqi nu

se aseamini cu aceea pe care i'o infiiigeazi o altirealitate, de care flinla se serveqte ca de o oglindi; aici,

ea se manifesti siegi sub forma in care apare, dupd

,,locul" viziunii; aceasta nu ar exista firi acel ,,plan de

reflexie" gi raza care se reflecti in el.

Dumnezeu a creat mai intii lumea intreagi

ca pe un lucru amorfl qi lipsit de finefea, qi care se

aseamini unei oglinzi care nu a fost inci lustruitis;

dar este o regul5 a Lucririi divine de a nu pregiti

niciun loc, firl ca acesta si nu primeasci spiritul

dMn, ei<primat [n Coran] prin insuflarea Spiritului

divin in Adam6; qi aceasta nu este altceva [dintr-unpunct de vedere complementar primuluil decit actu-

alizarea aptitudinii (al'istfddd) pe care o posedi o

asemenea formi, pregititi in prealabil si primeasci

gi Eu am creat lumea."1 Actul vizual este luat aici ca simbol al Cunoaqterii in natura sa

universali.2 In sens strict: ,,lucrul" (ash-shay'). Ibn Arabi foloseEte uneori aceste

termen de ,,lucru" pentru a desemna o realitate pe care el nu o vrea

s-o defineasci in niciun fel; el nu spune,,Esenfi" (adh-dhat), Pentru a

nu aftrma transcendenla gi pon-manifestarea.lucrului despre care este

vorba, gi nici nu spune ,,Fiinff'sau,,Existenfi" (al-wujitd), Pentru a nu

sublinia aici imanenla gi manifestarea.3 Sau,,omogen' (musawwl), adici nepurtdnd lnci amprenta calitativi $i

diferenf iati a Spiritului.a Rawht,,har", ,,libertate"i unii citesc ruh,,,spirit".s Este haosul primordial, unde posibilitilile de manifestare, inclvirtuale, se confundi ln nediferentierea materiei lor.6 ,, CAnd Eu il voi fi format gi clnd voi fi suflat ln el Duhul Meu.."'(Coran, XV 29).

efuziunea (al fayd)' inepuizabili a revelaliei

(at-tajalli)2 esenfiale. Prin urmare, [in afara realiti]iidivinel nu existi decit un pur recipient (qdbit)3;

dar acest recipient igi are el insugi originea in

,,Efuziunea preasfdnti" (al-fayd aLaqdas) [adici inmanifestarea principiali, metacosmici, unde,,esenfele

imuabile" sunt ,,concepute" divin, inaintea proiectirii

lor aparente in existenla relativila. Cici realitatea

1 Imaginea unei ,,efuziuni", a unei ,,revlrsiri" sau a unei ,,emanafii" a

Fiinlei (al-wujud) sau a Luminii divine (an-nur) in formele ,'recePtive

ale lumii nu trebuie si fie inleleasl ca o emanalie substanfiali, ciciFiinfa - sau Lumina divinl necreat[ - nu purcede ln afara Ei lnsiqi.

Aceasti imagine exprimi, din contra, suPrema abundenfl a Realitefi

divine, care etaleazi gi lumineaziL Posibilitefile relative ale lumii, cu

toate cI Ea ar fi ,,bogati in Ea inslgi' (ghani binafsih), 9i cl existenta

Iumii nu adaugd nimic nemirginirii Ei. - Simbolismul ,,efuziunii"(al-fayd) divine se referl la aceste cuvinte ale Profetului: ,,Dumnezeu a

creat lumea in intuneric, apoi a revirsat (afdd.a) asupra ei din Lumina

Lui".2 Al-tajalli inseamni ,,revelafie" (lntr-un sens general), ,,dezvlluire"gi ,,iradia[ie": cAnd soarele, acoperit de nori, se ,,dezviluie", Iumina lui

,,ir adiazt' asupra pimAntului.3 Din punct de vedere cosmologic, acest reciPient, acest Potir,corespunde substanfei pasive, materia primi sau principiului plastic

al unei lumi sau al unei fiinle. Din punct de vedere pur metafizic,

recipientul care se opune - intr-un mod cu totul principial qi logic -,,efuziunii" neincetate a Fiinfei se reduce la posibilitatea principiali,

arhetip sau ,,esen![ imuabilf' (al-a'yn ath-thabitah) a unei lumi sau

fiinte.a Acest pasaj, sufitul persan'Nur ad-din Abd ar-Rahmdn ldmi il explicl

astfel: ,,Mirefia lui Dumnezeu (al-haqq) se descoperi in doui moduri;

primul, care corespunde revelaliei interioare, pur inteligibile, 9i pe

care sufili o numesc Efuziunea preasfAntl, constl in auto-revelafia luiDumnezeu, care se manifesti din toati eternitatea Lui lnsugi sub forma

arhetipurilor gi a tot ceea ce acestea atrag dupi ele ln planul caracterelor

qi al capacitllilor; a doua revelafie este manifestarea exterioare,

obiectivi, pe care o numesc Efuziune sfint| (al-fayd al muqaddas); ea

ts

U

aaJ

sqJ

€p

E!

l-'$

Vltr)/1

Aoxoxox

0

B

:=

Us-qrosseJ

LsU

aor+

XXXx

x

8

(al-amr)l, in intregime, de la inceputul pdni la sfdrqitul

el, vlne

Agada4

de la Dumnezeu, qi la El se intoarce2.

Porunca divini (al-amr) impunea limpezirea

oglinzii lumii, qi Adam devine chiar claritatea acestei

oglinzi qi spiritul acestei forme3

Cit despre ingeri [despre care se vorbeqte in

textul coranic al crealiei lui Adama], ei reprezinti anu-

constI in manifestarea lui Dumnezeu, mijlociti de amprenta aceloragi

arhetipuri. Aceasti a doua revelafie ii succede primei; ea este scena

pe care apar perfecfiunile care, dupi prima revelafie, sunt conlinutevirtual in caracterele gi capaciti$le arhetipurilor" (Lawaih, cap.

xxx; Oriental Translation Fund, New Series, Vol. XVI, Royal Asiatic

Society.) in aqest text, expresiile ,,forme" sau,,caractere", care se referila arhetipuri, trebuie si fie infelese ca simple ,,aluzii", cici arhetipurilesau ,,esenfele imuabile" sunt, evident, dincolo de orice individualizaresau distinc{ie formald.1 Cuvintul amr inseamri in primul rind ,,ordiri', ,,poruncf', dar

comporti, de asemenea, sensul de ,,realitate" qi de ,,act". Porunca divini,,Fii!" corespunde Actului pur.2 ,,A Lui este impirifia cerurilor qi pdmantului. La Dumnezeu se vor intoarce

realitilild' (al-umur, adici realitS.lile necreate ale creaturilor) (Coran,

LVrr, s).3 in textul original, intregul inceput aI capitolului, pdnl la cuvintul de

mai sus, formeazd o singurd fraz6, cu mai multe propozi{ii incidente;

este un ansamblu logic care descrie toate aspectele esenliale ale

Manifestirii divine.a ,,$i cind Domnul tlu zice ingerilor: intr-adevir, eu voi pune unIocfiitor pe pimAnt, ei r[spunseri: Aici vei pune Tu pe cineva care va

semlna striciciunea gi va virsa singele, in timp ce noi ifi aducem laude

fie 9i Te proclamim Sfint? El zice: intr-adevir, Eu qtiu ce voi nu $tifi.

$i EI l-a invdfat pe Adam numele tuturor lucrurilor, apoi El le-a aritatpe acestea ingerilor qi Ie-a spus: Vestifi-Mi numele acestora, daci finefila adevir! Ei au rispuns: Mirire !ie, noi nu avem altl inve[[ture decet

invifitura pe care Tu ne-ai dat-o, cici Tu egti Cunoscitorul, infeleptull El

zice: O, Adam, fh-le cunoscute numele acestora! $i cAnd el le-a flcutcunoscute numele lor, EI le-a zis: nu v-am spus ci Eu cunosc taina

cerurilor gi a pimintului qi ci Eu gtiu ce faceli cunoscut qi ce tiinuili?

mite facultili ale acestei ,,forme"1a lumii pe care sufilii o

numesc,,Marele Om" (al-insdn al-kabir), astfel ci ingerii

sunt pentru aceasta ceea ce facultifile spirituale gi fizice

sunt pentru organismul omenesc2.

Fiecare facultate fcosmici] este oarecum voa-

lati de propria sa naturii; ea nu concepe nimic care

ar putea fi superior esenlei sale [relative], cdci existiin ea ceva care pretinde a fi demn de un rang inalt, qi

intru totul wednic si stea alituri de Dumnezeu. $ieste aqa intruc0t ea participi [intr-un anumit fel] lasinteza dMni (aljamlyat aL ilahiyah)3 care guver-

neazd ceea ce !ine, fle de partea divini (aljanab

al-ilah)a, fie de partea Realitalii realititilor (haqlqat

al-haqaiq)s, fle inci - prin acest organism, suport al

tuturor facultitilor - de Natura universali (tabl 'at

$i cind Noi am spus ingerilor: Pleca{i-vi inaintea lui Adam, ei s-au

prosternat cu tolii, afari de Iblis (diavolul), care s-a impotrivit, s-a

infumurat gi s-a ftcut necredincios..." (Coran, II, 28, sqq).1 Expresia ,,formi' (surah) este una dintre acelea pe care autorii sufile folosesc intr-o manieri destul de liberi, cici ea este susceptibili de

transpunerea cea maiapropiati, aceea de ,,delimitare"; forma unui lucrupresupune un aspect pur calitativ, calitatea fiind de naturi esen{iali; pe

de alti parte, atet timp cit forma unei fiinfe se opune spiritului ei, ea se

intoarce in mod simbolic la func[ia receptivl a materiei.2 Potrivit pioverbului sufit: ,,Omul este un cosmos mic, qi cosmosul

este ca un om mare".3 Unicitatea divind, in virtutea cireia fiecare fiin1i este unici.a ,,Partea divinS.'este suma Calitltilor divine, Divinitatea in misura incare Ea di nagtere lumii qi o domini (,,partea creaturali).s,,Realitatea realitililor" sau,,Adevirul adevirurilor" corespunde

Cuvintului (Logosului) in calitate de ,,loc" al tuturor posibilitefilorde manifestare. Ea este mediatorul etern, ,,Realitatea Muhamadiani'(al-haqiqat al-muhammadiya&),,,istmul" (barzakh) dintre Fiin{a puriqi existenfa relativi, ca gi dintre non-manifestare gi manifestare. Ea este

F

\

!

aE

t)tu

s.ArL

qJ

a

O)\t,

0AX

U

$U

UL(J

o

0Yoxo00000

al-kult)l ; aceasta inglobeazi toate receptacolel e (qaw abit)

din lume, de la vdrful ei cel mai inalt pdni la fundul ei

cel mai adilnc2. insi ratiunea discursivi nu va inlelege

acest lucru, intrucit aceasti categorie de cunoagtere lineexclusiv de intuilia divini (al-kashf aLilahD; doar prin ea

se va putea cunoagte riddcina formelor lumii, in misura

in care ele sunt receptive fali de spiritele care le conduc3.

tutfel, aceasti flin!5 fadamici] a fost numitd Om

(nsan) gi Reprezentant (khahfah) al lui Dumnezeu. Cdt

priveqte calitatea lui de om, ea desemneazinatura sa sin-

tetici [n care sunt continute virtual toate celelalte naturi

createl qi aptitudinea de a cuprinde toate Adevirurile

esenfiale. Omul este pentru Dumnezeu (al-haqq) ceea ce

prototipul oricirui lucru; nu existi nimic care str nu poarte amprenta

ei.1 Natura universali este puterea receptivi universali, ,,matriced'cosmosului. Potrivit cosmologilor elenizan{i, Natura se reduce la

principiul plastic al lumii formale, la ridicina a patru elemente gi a

patru calit[fi sensibile, care guverneazi toate schimblrile de ordin fizic.

Ibn Arabi, transpunind elementele ln ordinea cosmici totali, atribuie

Naturii o funcfie mult mai vasti, coextensivi oricirei manifestiri,inclusiv sti'rilor angelice. Ea este, astfel, analoagi cu ceea ce hindugii

consideri a fi Meye sau Shakti universall, aspectul matern gi dinamical lui Prakriti, Substanla sau Materia primi. Si adiugim, totodati,ce acest principiu nu joaci, in invifdturile lui Ibn Arabi, acelaqi rolfundamental pe care qi-l asumi in doctrina advaiti, dat fiind cI Islamul

consideri funcfiunile producitoare ale universului intr-o manierieminamente,,teocentricill2 Creatura ,,aspird'deci la totalitate, in virtutea originii sale divine, aprototipului siu universal gi a ridlcinii sale naturale.3 Abd ar-Razzdq al-Qashini precizeazi. ci rafiunea, care este generate

ea insigi de polaritatea activului Ei pasivului, de Ordinea divini (al-

azr) qi de Natu ri (at-tabi hh),nu poate si depigeasci aceasti polaritateqi s-o in[eleagi,,de sus".

pupila este pentru ochi1, pupila fiind aceea prin care este

posibili vederea, cici prin el [adici prin Omul universal]

Dumnezeu igi contempli creafia gi ii diruiegte mila Sa.

Astfel ci omul este trecitor qi, in acelagi timp,

etern, fiinli creati vegnicd gi nemuritoare, Verb discri-

minativ prin cunoagterea sa distinctiv5l gi unitiv [prinesenla sa divinil'z. Prin existenla lui, lumea a fost impli-

niti. El este pentru lume ceea ce este montura pentru

inel montura poarti sigiliul pe care regele il aplici pe

sipetele comorii sale; de aceea omul (universa! este

numit reprezent4ntul lui Dumnezerr, a cirui crealie

o apiri, a$a curn sunt apirate comorile prin sigiliu:

c1ti weme sigiliul regelui este pus pe sipetele comorii,

nimeni nu indrdzneqte si le deschidl firi incuviinlarea

lui; astfel, omului i se incredin ,teazA apArarea divini a

lumii, qi lumea nu va inceta si fie apirati, atita timp

c0t acest Om Universal (al-insan abkamit) va rlmine in

ea. Nu vezi tu, agada4 ci, atunci cAnd el va dispirea qi

cind vor fi luate sipetele acestei lumi de jos, nimic din

ceea ce Dumnezeu a pistrat in ele nu va mai rimdne,

gi ci tot ce se afla in ele va fi iegi la iveali, fiecare parte

regisindu-qi partea fcorespunzitoare]? Totul va fi dus

in alti lume, gi (Omul Universaf va fl, in veci, sigiliul de

pe sipetele celeilalte lumi, perpetuu.

Tot ceea ce implici ,,Forma divini", adici intreg

ansamblul de Nume fsau Calitili universale], se mani-

1 in limba arabi pupila se numegte ,,omul in ochi".

2 Aici se afli cele doul aspecte ale oriclrui cuvint revelat, gi la care se

referi cele doui denumiri ale Coranului - ca,,Recitare" (al-qur'An) Si

ca,,Discernlm dnt" (al -fur qan).

{

()

's

aTJ

s"Uu

I

arA

n

tl

A0xox()Y0

A

U

u

AJ\(J

Nn

0oA

Y

00

UU

festi in aceasti constitutie umani, care prin aceasta se

deosebegte [de alte creaturi], prin integrarea [simbo-licil a intregii existente. De aici gi argumentul divin, con-

damndndu-i pe ingerii care nu vedeau ratiunea de a fi qi

nici superioritatea intrinseci a lui Adam; retine aceasta,

cici Dumnezeu te indeamni, prin exemplul celorlalti,

gi ia aminte in ce fel judecata il loveqte pe-cel pe care

il loveEte. ingerii nu-gi dideau seama ce atrage dupisine constitulia acestui reprezentant [al lui Dumnezeu

pe pimdnt] gi nici ce consecinfe are adorarea esentiali(dhatiyah) a lui Dumnezeu, cdci flecare gtia despre

D;umnezeu doar ceea ce gtia despre el insugi. 04 ingerii

nu posedi natura integrali a luiAdam; ei nu intelegeau;

aqada4 Numele divine, a cdror cunoagtere constituie

privilegiul acestei naturi gi prin care acesta il ,,laudi"

[aflrmdnd aspectele Sale de Frumuse]e qi Bunitatel qi il,,proclami sfdnt" [confirmdnd Tianscenden]a Sa esen-

!iali]; ei nu cunogteau cd Dumnezeu posedi Nume care

se sustrag cunoagterii lor qi prin care nu vor gti, agada4,

si-L ,,laude" qi nici si-L,,proclame Sfdnt".

Ei au fost victimele propriei lor mirginiri cdnd

au spus, in legituri cu creafia lui Adam pe pdmdnt:

,,Vrei, agadar, si creezi pe cineva care sd semene strici-ciunea?" 04 ce este aceasti stricdciune daci nu fitzvri-tirea, deci exact ceea ce manifestau ei ingiqi? Ceea ce

spuneau ei despre Adam se aplici propriei lor atitudinifald de Dumnezeu. De altfel, daci o asemenea posibili-

tate [de rizwitire] nu ar fi existat in natura lo4 ei nu

ar fi afirmat-o inconqtient in legiturd cu Adam; dacd