IASOMIE SAU LAMÂIȚĂ

Familia: OleaceaeAspect: Arbust Perioada de inflorire: iunui-iulieExpunere: Plina lumina, penumbraUdare: Medie

Specii si soiuri: Iasminum polyanthum, Jasminum primulinus, Iasminum mesnyi, Iasminum rex, Iasminum nudiflorum.

Iasomia este un arbust cu flori foarte frumoase. Florile sunt mari sau marunte, albe, semibatute sau batute, cu parfum placut care se accentueaza spre seara. Iasomia creste foarte repede. Este putin pretentioasa, rezistenta la umbra, dar se dezvolta mai bine in locuri deschise insorite.

Se inmulteste prin lastari, butasi, seminte si prin divizarea tufei. Semintele fiind marunte se pun la adancime foarte mica, acoperindu-se cu un strat subtire de pamant.

Compostul trebuie udat abundent, iar temperatura mentinuta intre 18 -21 °C.

Taierea se face dupa inflorire, deoarece florile la iasomie se fpormeaza pe lastarii anului precedent. Iasomia se planteaza primavara de timpuriu sau toamna la o distanta de 1,5 m de celelate plante din jurul sau.

Civilizatia Chineza este reconoscuta pentru consumul crescut de ceai verde si ceai de iasomie. Obiceiul de a bea ceai de iasomie a aparut in partea de nord si nord-est a Chinei.

Daca in timpul anotimpurilor de primavara si vara, chinezii obisnuiau sa bea ceai verde, ei bine in timpul iernii si toamnei se recomanda consumul de ceai de iasomie. Majoritatea productiei de ceai de iasomie existenta si pe piata din Romania provine din China.

Ceai de iasomie - proprietati si actiuni terapeutice Accelerarea metabolismului - Ceaiul de iasomie este recunoscut de majoritatea nutritionistilor ca fiind un adjuvant in curele de slabire. Ceaiul de iasomie nu are proprietati energizante, cum este cazul ceaiului verde, dar are in schimb proprietati de calmare si relaxare si in acelasi timp de reglare a circulatiei sangelui.

Imbunatatirea circulatiei sangelui - Ceaiul de iasomie imbunatateste circulatia sangelui, regland in acelasi timp si tensiunea arteriala. Gustul unei cesti cu ceai de iasomie este suav si calmant, dar are si rol de imbunatatire a circulatiei si de reglare a tensiunii.

Afrodisiac - Desi nu este unul dintre cele mai puternice afrodisiace, ceaiul de iasomie are si astfel de proprietati. Daca esti un adept al aromoterapiei, poti incerca oricand uleiul esential de iasomie, eventual amestecand cateva picaturi de ylang-ylang.

Relaxare - Ceaiul de iasomie poate fi un adjuvant in perioadele de stres crescut sau chiar in perioadele de surmenaj fizic sau psihic. Ceaiul de iasomie are proprietati de calmare si regenerare a energiei fizice, deoarece regleaza presiunea sangelui.

Prepararea infuziei de ceai de iasomie Un lucru caruia trebuie sa acorzi foarte multa atentie este temperatura apei atunci cand prepari infuzia de ceai de iasomie. Temperatura apei trebuie sa nu fie mai mica de 100 de grade. Asa ca, inainte de a prepara ceaiul de iasomie, se pune apa la fiert timp de 10 minute sau mai mult, pana atunci cand da in clocot. Atunci cand apa a dat in clocot se pune la foc mic si se lasa inca 2 minute, apoi se ia de pe foc si se adauga o cantitate echivalenta a 2 linguri de frunze de ceai de iasomie. Pentru a nu se pierde proprietatile specifice vitaminei C, infuzia de ceai de iasomie trebuie pastrata timp de nu mai mult de 15 minute, intr-un vas acoperit cu un capac etans. Apoi frunzele de ceai de iasomie sunt indepartate cu ajutorul unei strecuratori.

Recomandari Este recomandabil ca ceaiul de iasomie sa nu fie baut pe stomacul gol, pentru a nu provoca aciditate;

Este recomandabil sa nu se bea ceai de iasomie inainte de ora de culcare si in general nu dupa ora 17. In caz contrar, poate fi raspunzator pentru provocarea unor insomnii;

Nu este bine sa fie consumat in exces in timpul sarcinii.

Ceai verde cu iasomie Acum ca ai inceput sa te lamuresti cam cum este cu ceaiurile, iti recomand sa nu ratezi combinatia inedita de ceai verde cu ceai de iasomie. Aceasta combinatie, foarte populara in ziua de astazi, este deosebit de eficienta in subtierea stratului adipos si in accelerarea metabolismului. Pentru prepararea unei cesti de 200 ml de ceai verde cu

iasomie ai nevoie de o lingura de ceai de iasomie si de o jumatate de lingura de ceai verde.

Pentru vechii hindusi, iasomia reprezenta floarea pe care Kama, zeitatea

dragostei, o indragea cel mai mult dintre toate florile pamantului, fiind

adorata pentru parfumul sau deosebit. In medicina chinezeasca, ceaiul de

iasomie este folosit cu incredere de sute de ani pentru inlaturarea migrenelor

si pentru stimularea circulatiei sangelui. Recent, oamenii de stiinta au

descoperit ca in floarea de iasomie se gasesc anumite substante ce

actioneaza pozitiv in prevenirea si tratarea cancerului.

O floare alba, gingasa, al carei miros diafan te duce cu gandul la taramuri indepartate, de

basm si fericire. Da, ne referim la floarea de iasomie, floarea copacului originar din Caucaz.

Pentru vechii hindusi, iasomia reprezenta floarea pe care Kama, zeitatea dragostei, o indragea

cel mai mult dintre toate florile pamantului si era adorata pentru parfumul sau deosebit. Cine ar

fi crezut insa ca o floare atat de frumoasa are si proprietati terapeutice remarcabile, ce o

recomanda drept un remediu excelent in mentinerea frumusetii si a sanatatii organismului?

Iasomia beneficiaza insa nu doar de proprietati terapeutice, ci si cosmetice, ajutand la

intretinerea tenului si a parului. Datorita efectului sau de reglare a cantitatii de sebum secretata

de piele, in cosmetica, iasomia este recomandata cu precadere tenurilor cu tendinta de

ingrasare sau in tratarea acneei.

In medicina chinezeasca, ceaiul de iasomie este

folosit cu incredere de sute de ani pentru inlaturarea

migrenelor si pentru stimularea circulatiei sangelui.

Recent, oamenii de stiinta au descoperit ca in

floarea de iasomie se gasesc anumite substante ce

actioneaza pozitiv in sensul prevenirii si vindecarii

cancerului. Extractul de iasomie este folosit ca ingredient de baza intr-un nou medicament

destinat tratarii cancerului. In curele de slabire moderne, ceaiul de iasomie combinat cu ceaiul

verde se afla la mare pret, fiind consumat in scopul reducerii excesului ponderal.

Esenta de iasomie are o influenta benefica si asupra sistemului nervos central, ajutand la

relaxarea generala a organismului, la eliminarea stresului si a asteniei, la inlaturarea starilor

depresive si la reenergizarea nervoasa a organismului. Iasomia contribuie si la tonifierea pielii

si la mentinerea elasticitatii acesteia, masajul cu ulei de iasomie fiind extrem de util atunci

cand se doreste destinderea muschilor contractati sau calmarea durerilor musculare.

Bineinteles ca nu putem vorbi despre capacitatile acestei flori, fara a face referire si la

proprietatile plantei de a stimula impulsurile sexuale masculine si de a trata totodata

frigiditatea feminina. In acelasi timp, uleiul extras din iasomie ajuta la temperarea durerilor din

timpul menstruatiei si postnastere, stimuland contractiile prin care este eliminata placenta.

Doamna florilor parfumate, iasomia (Jasminum officinale) tronează regeşte în luna mai, oferind feerie, linişte, iubire, prin splendoarea florilor şi prin fineţea aromei îmbătătoare. Iasomia, floarea de parfum atît de mult îndrăgită de femei, are efecte pozitive şi asupra sănătăţii. Florile iasomiei sînt utilizate sub formă de ceai, macerate în ulei sau extract alcoolic.

Arbust exotic, originar din Caucaz, rezistent la ger, tufele de iasomie înflorită te trimit într-o altă lume atunci cînd aroma lor te înconjoară cu blîndeţe. Arbustul cu flori albe puternic mirositoare mai este numit şi iasmine sau lămîiţă. În India, unde este numită şi "regina florilor", iasomia este considerată un remediu pentru împlinirea spirituală.

Din florile de iasomie se extrage un ulei esenţial foarte scump. Aceasta deoarece este nevoie de aproape 1.000 kg de flori proaspete pentru a obţine 1 kg de esenţă. Dar efectele sale asupra organismului uman merită investiţia.

Iasomia alungă stresul şi deprimarea, relaxează şi redă încrederea în forţele proprii. Are efecte benefice asupra sistemului nervos, alungînd anxietatea, depresia, oboseala nervoasă, eliminînd spaimele. Ajută la stimularea creativităţii, la exprimarea artistică, sporind intuiţia. Creează un efect de euforie şi naşte încredere şi iubire.

Ceaiul de iasomie este folosit în tratamentul migrenelor şi a tusei spastice, iar maceratul în ulei ajută contra reumatismului. Pentru tuse, se foloseşte infuzie sau decoct dintr-o lingură de flori la cană. Se consumă 2-3 căni pe zi. În uz extern, maceratul în ulei se foloseşte pentru calmarea alergiilor de natură reumatismală. La 250 ml ulei se pun 5-6 linguri flori şi se lasă 8-10 zile. Se aplică pe părţile dureroase.

Alături de uleiul eteric, florile de iasomie mai conţin acetat benzilic, linalcool, alcool benzilic, indol, iasmon, substanţe care dau extractului din aceste flori şi proprietăţi afrodisiace. Extractul din iasomie ajută în probleme ce ţin de disfuncţii sexuale masculine şi frigiditate feminină.

În aromoterapie, uleiul esenţial de iasomie are recomandări în dureri de orice natură, pregătirea pentru naştere, antiseptic, sedativ, reconfortant, dificultăţi de respiraţie, tuse. Uleiul de iasomie are efect benefic şi în adenomul de prostată. Prin masaj cu acest ulei se produce relaxarea muşchilor şi calmarea durerilor de spate. Ca dezodorizant şi parfumant al corpului şi al încăperilor, favorizează relaxarea şi meditaţia.

Avînd un efect relaxant, ceaiul de iasomie linişteşte crampele menstruale şi ajută la întărirea uterului în timpul naşterii. În cazul femeilor care alăptează, stimulează secreţia de lapte.

De asemenea, calmează orice afecţiune a pielii şi poate fi utilizat sub formă de comprese pentru atenuarea durerii. Iasomia reechilibrează balanţa hormonală, controlînd toate tipurile de piele, fie ea uscată, grasă, deshidratată sau sensibilă. Reglează producerea de sebuum şi are efect antiseptic, deci util în acnee şi pentru îngrijirea tenului gras. (L.Anuţei)

IASOMIA  Iasomia comună ( Jasminum fruticans ) , precum şi speciile asiatice, care apar la noi ca plante decorative (iasomii ornamentale), în special Jasminum officinale, se utilizează de secole în medicina tradiţională europeană, indiană,  chineză, coreeană şi japoneză, fiind unele dintre cele mai vechi şi mai "globale" plante medicinale menţionate în tratate.

Iasomia în fitoterapie

  Fitoterapia foloseşte iasomia în tratamentele naturiste, mai ales datorită efectelor stimulente ale plantei, asupra organismului uman. De la roate speciile de iasomie, se utilizează ca materie primă, numai florile şi frunzele (fructele şi rădăcinile sunt toxice).

  INDICAŢII

  Ceaiul de iasomie, prin faptul că stimulează metabolismul şi fortifică sistemul nervos central, se indică, ca adjuvant, în obezitate, supraponderalitate, convalescenţă, oboseală, surmenaj, astenie şi stres.  Prin cantitatea apreciabilă de uleiuri eterice şi de acid salicilic, ceaiul de iasomie stimulează transpiraţia şi măreşte secreţia acidă a stomacului, recomandându-se în răceli, febră, cefalee, migrene, dureri articulare, precum şi în gastritele hipoacide.  Ca o consecinţă a faptului că are în compoziţie precursori ai salicinei, iasomia, ca şi alte plante, cum este plopul sau salcia, prezintă proprietăţi antitermice (febrifuge), analgetice, antimigrenoase,  antiinflamatorii asupra articulaţiilor, antiagregante palchetare şi antivirale. De asemenea, această adevărată aspirină naturală, contribuie la eliminarea excesului de acid uric din sângele bolnavilor de gută şi chiar ajută la combaterea sterilităţii masculine. Însă, iasomia prin acidul salicilic conţinut, prezintă şi neajunsuri,

deoarece inhibă acţiunea antimicrobiană a leucocitelor, deprimând apărarea imunitară în lupta cu bacteriile (Bojor, O., Popescu O). Pe de altă parte, iasomia prezintă efecte favorabile în lupta cu viruşii, recomandându-se în special, în caz de guturai,  gripă sau alte viroze respiratorii.  Graţie flavonidelor şi a acidului salicilic din compoziţie, iasomia prezintă efecte favorabile asupra sistemului circulator, prin faptul că normalizează circulaţia, reduce permeabilitatea şi fragilitatea capilarelor şi scade riscul apariţiei unor cheaguri de sânge, care prin astuparea vaselor, pot provoca infarct sau accident cerebral. Datorită acestor proprietăţi, planta acţionează favorabil în caz de edem, fiind indicată, de asemenea, cardiacilor şi celor cu sânge prea "gros".  Cercetările clinice efectuate în Japonia, au pus în evidenţă acţiunea favorabilă a iasomiei asupra femeilor supraponderale, cărora administrarea de Jasminum a avut darul să le aducă, pe lângă o scădere în greutate, normalizarea tensiunii arteriale, a ciclului menstrual şi combaterea retenţiei hidrice.  Iasomia se dovedeşte de ajutor femeilor atât în timpul naşterii, uşurând travaliul, cât şi după ce acestea au devenit mămici, prin efectul uterotonic (A. Duke, M. J. Bogenschutz-Godwin, J. duCellier, P. A. K. Duke).  Petalele uscate ale iasomiei, se folosesc pentru aromatizarea sau corectarea gustului unor extracte fitoterapeutice fiind foarte potrivite pentru unele formule de ceaiuri alimentare.

  PREPARARE, ADMINISTRARE

  Ceaiul de iasomie se prepară sub formă de infuzie (2 linguriţe de frunze şi flori sau numai flori, uscate şi mărunţite, la 250 ml apă). Se beau două astfel de porţii pe zi, dar numai după mese, deoarece dacă se iau pe stomacul gol, prin faptul că stimulează secreţiile gastrice, se pot produce catare la nivelul stomacului sau duodenului.  Tratamentele pe bază de iasomie nu trebuie să depăşească 20 zile, urmând o pauză de cel puţin 2 săptămâni.

  ATENŢIE!

  Depăşirea dozei recomandate sau a perioadei de cură, poate aduce manifestări neplăcute, care se manifestă prin moleşeală, somnolenţă, dureri abdominale, disfuncţii renale, tulburări menstruale, hipotiroidie, scăderea imunităţii.  Fructele de iasomie (bace) sunt toxice.

  CONTRAINDICAŢII, PRECAUŢII

  Ceaiul de iasomie este contraindicat persoanelor care suferă de hiperaciditate gastrică, gastrită

hiperacidă, ulcer gastric sau ulcer duodenal.  Femeile care prezintă un flux menstrual prea abundent (hipermenoree) şi cele aflate în primele 6 luni de sarcină, este bine să evite administrarea internă a formulelor care conţin iasomie.  Nu trebuie să se recurgă la iasomie, în cazul unor boli infecţioase bacteriene sau atunci când sistemul imunitar este slăbit.  Această plantă nu se potriveşte temperamentelor colerice, cărora le accentuează starea de excitabilitate nervoasă.

Iasomia în aromaterapie

  Uleiul volatil de iasomie este folosit  în aromaterapie şi în cosmetică, având acţiune trofică asupra pielii.  Uleiul eteric de iasomie, luat sub formă diluată, influenţează sistemul reproducător, acţionând favorabil în tulburări ale ciclului menstrual (fluxuri reduse sau neregulate) şi în cazul unor dificultăţi legate de realizarea actului sexual normal (acţiune afrodiziacă) (Bojor, O., Popescu O).  Ca o consecinţă a faptului că produce iritaţii ale mucoaselor digestive şi renale,  uleiul esenţial de iasomie nu se administrează în stare pură, ci dizolvat în diferite lichide neîncălzite (apă, ceaiuri răcite, etc.).

Prepararea infuziei de ceai de iasomie Un lucru caruia trebuie sa acorzi foarte multa atentie este temperatura apei atunci cand prepari infuzia de ceai de iasomie. Temperatura apei trebuie sa nu fie mai mica de 100 de grade. Asa ca, inainte de a prepara ceaiul de iasomie, se pune apa la fiert timp de 10 minute sau mai mult, pana atunci cand da in clocot. Atunci cand apa a dat in clocot se pune la foc mic si se lasa inca 2 minute, apoi se ia de pe foc si se adauga o cantitate echivalenta a 2 linguri de frunze de ceai de iasomie. Pentru a nu se pierde proprietatile specifice vitaminei C, infuzia de ceai de iasomie trebuie pastrata timp de nu mai mult de 15 minute, intr-un vas acoperit cu un capac etans. Apoi frunzele de ceai de iasomie sunt indepartate cu ajutorul unei strecuratori.

Recomandari

Este recomandabil ca ceaiul de iasomie sa nu fie baut pe stomacul gol, pentru a nu provoca aciditate;

Este recomandabil sa nu se bea ceai de iasomie inainte de ora de culcare si in general nu dupa ora 17. In caz contrar, poate fi raspunzator pentru provocarea unor insomnii;

Nu este bine sa fie consumat in exces in timpul sarcinii.

Ceai de iasomie contra migrenelorIasomia are proprietăţi terapeutice remarcabile, ce o recomandă ca un remediu excelent în menţinerea frumuseţii, dar şi a sănătăţii organismului."În cosmetică, această plantă este indicată în special persoanelor care au un ten cu tendinţe de îngrăşare sau pentru tratarea acneei. Deoarece iasomia reglează cantitatea de sebum secretată de piele", precizează dr Cristina Bălănescu, medic primar medicină generală cu competenţă în terapii complementare de la centrul de sănătate Clar Med.

Masajul cu ulei de iasomie este util atunci când se doreşte destinderea muşchilor contractaţi sau calmarea durerilor musculare. Prin acest masaj se tonifiază şi se menţine elasticitatea pielii.

EFECT CALMANT

Iasomia beneficiază de proprietăţi nu doar cosmetice, ci şi terapeutice. Ceaiul din această plantă este eficient pentru înlăturarea migrenelor şi pentru stimularea circulaţiei sângelui. Totodată, ceaiul de iasomie vindecă tusea. Pentru aceasta, se foloseşte infuzie sau decoct dintr-o lingură de flori la cană şi se consumă două-trei căni pe zi.

Cu un efect calmant recunoscut, planta are o influenţă benefică şi asupra sistemului nervos central, ajutând la relaxarea generală a organismului, la eliminarea stresului şi a asteniei şi la înlăturarea stărilor depresive. Este recomandat să se consume două căni de infuzie pe zi, preparată din iasomie, coji uscate de măr, coada calului şi ienupăr în părţi egale.

Cu infuzia de iasomie se fac spălături vaginale. "În acest caz, planta se asociază cu 20 g de gălbenele şi 20 g de urzică albă moartă. Spălăturile sunt indicate în caz de leucoree, vaginite şi candidoze", menţionează medicul Cristina Bălănescu.

Ceaiul de iasomie se asociază şi cu ceaiul verde în scopul reducerii excesului ponderal, accelerând metabolismul. Pentru prepararea unei ceşti de 200 ml de ceai verde cu iasomie ai nevoie de o lingură de ceai de iasomie şi de o lingură de ceai verde. "Atenţie! Ceaiul de iasomie reduce o parte dintre calităţile energizante ale ceaiului verde", atrage atenţia dr Cristina Bălănescu.

În aromaterapie, uleiul esenţial de iasomie are recomandări în dureri de orice natură, are efect antiseptic, sedativ, reconfortant, este indicat în dificultăţi de respiraţie şi tuse. Uleiul de iasomie are efect benefic şi în adenomul de prostată. Prin masajul cu acest ulei se produce relaxarea muşchilor şi calmarea durerilor de spate. Pentru că are un efect relaxant, ceaiul de iasomie linişteşte crampele menstruale şi ajută la întărirea uterului în timpul naşterii. Are efect benefic şi în cazul femeilor care alăptează, prin stimularea secreţiei de lapte.

GARD VIU DE IASOMIE

   Denumire stiintifica: Philadelphus coronarius (sinonim cu Philadelphus pallidus) Denumiri comune: Iasomia de gradina Familie: Saxifragaceae Origine: Muntii Caucaz, Sudul Europei Aspect si prezentare:  Arbust stufos, cu port drept si crestere rapida, ce poate ajunge pana la 2-3 m inaltime, foarte apreciat vara la momentul infloririi, datorita parfumului dulce delicat pe care-l raspandesc florile sale alb-galbui, grupate in

manunchiuri. Frunzele de 5-8 cm lungime, de forma ovata si usor dintate pe margini, au culoare verde deschis si nervuri vizibile si imbraca ramurile lungi si flexibile din aprilie pana tarziu, in noiembrie. Conditii de ingrijire/cultivare:  Se utilizeaza cel mai adesea sub forma de gard viu mentinut la cca 1-2 m inaltime prin tunderi periodice. Se mai poate observa si individual in gradini aerisite, cu spatii largi intre speciile cultivate, caz in care se lasa sa creasca sub forma de tufa singulara sau mai rar sub forma de copacel.  Lumina este un atu important in cultivarea iasomiei de gradina, aceasta necesitand o expunere cu lumina intensa sau cel mult semi-umbrita. Pentru o inflorire bogata, are nevoie de minim 4-5 ore de soare zilnic. Desi tolereaza temperaturi intre 10 si 30 de grade Celsius, prefera zonele insorite cu 18-24 de grade si fara vant puternic. Iarna, la minus 10 grade, apare pericolul de inghet al radacinilor. Pentru evitarea acestui neajuns se recomanda protejarea bazei tulpinilor cu un strat gros de frunze sau paie uscate. Aceasta operatiune trebuie efectuata toamna tarziu inainte de caderea brumei. Rezista bine si la perioade scurte de seceta dar apreciaza udarile regulate si abundente din perioada verii. In restul anului, udarile vor fi sporadice si doar pentru a feri arbustul de uscaciune exagerata. Umiditatea atmosferica ridicata il protejeaza impotriva atacului insectelor, dar nu este o conditie absolut esentiala in cultivarea sa, Iasomia de gradina avand o toleranta ridicata la uscaciunea aerului. In privinta substratului de cultura, Philadelphus prefera solurile afanate dar care sa retina bine apa. Un sol calcaros este la fel de bine suportat ca si unul humos, arbustul nefiind pretentios in privinta nivelului de aciditate sau al pH-ului apei. Fertilizarea nu este necesara, aplicarea unui strat superficial de ingrasaminte naturale la fiecare 2-3 ani fiind mai mult decat suficienta.  Inflorirea are loc la sfarsitul primaverii, in mai-iunie, flori mari si parfumate, de culoare alb-galbuie, inghesuindu-se pe ramuri in inflorescente bogate. Inmultirea se poate produce atat butasirea lastarilor semi-lemnificati, cat si prin separarea puilor aparuti la baza plantei mature. Un alt procedeu de inmultire a Iasomiei de gradina este marcotarea la sol a ramurilor bazale, metoda cu cele mai mari sanse de reusita dar care necesita mult timp si rabdare, fiind recomandata pentru perioadele aprilie-mai si august-septembrie. Trucuri si sfaturi speciale:  Puneti in valoare aspectul tufei si bucurati-va de florile ei frumoase si parfumate, cultivand-o ca piesa centrala in decorul gradinii dumneavoastra sau ca gard de protectie si ecranare a zonelor cultivate din gradina fata de poluarea din trafic. Alte specii si varietati: P. virginalis, P. laxus, P. lewisii, P. pubescens, P. satsumi.