lano, unde, din 1907, Boccioni se muta mpreun eufamilia, i va oferi stimulii ncesari pentru aceastschimbare. La Milano se afl Carr, Russolo, RomoloRomani, Bonzagni. Boccioni gsete aici un terenprielnic pentru mbogirea experientei sale pictu-rale. Vede operele lui Segantini, dj decedat n1899, ale lui Pelizza da Volpede, a crui aderare ladivizionism nu nlturase substratul romantic alpicturii sale, examineaz eu un ochi atent pnzele luiMorbelli $i Previati, ale lui Vittore Grubiey, al cruifrate, Alberto, toemai ntreprindea eforturi destulde infructuoase pentru a da o orientare modernpreferintelor cumprtorilor operelor de art. Deci-siv se releva ns a fi pentru Boccioni influenalui Previati. Micarea erpuitoare a trsturilor depenel, compunerea din mari mase luminoase l facpe Boccioni sa ntrevad noi posibilitti de ncadrarevizual a imaginii. Toat culoarea lumii mi rpugnanuntrul une/ forme meschin si neexpresiv", va scrien 19089. Influena lui Previati opereaz ns nu numaiprin intermediul picturii ci i prin cel al graficii.Miscarea concentric a contururilor din ilustraiilela povestirile fantastice ale lui Poe (1890) i va sugeralui Boccioni soluii noi. Previati va spune Boc-cioni n 1916 recenznd culegerea de opr recenteale maestrului e singurul mare artist italian alacestor timpuri, care a conceput arta ca pe o reprezen-tare, n care realitatea vizual serveste doar ca punctde plecare"10. Remarca acut a lui Boccioni precum