7/30/2019 Iacob - Trafic de influenţă, lobby şi advocacy | CADRAN POLITIC

http://slidepdf.com/reader/full/iacob-trafic-de-influenta-lobby-si-advocacy-cadran-politic 1/5

HomeCuvânt înainteRedacțiaContact

Cautare...   GO

Cover storyEconomieEditorialEnglishEvenimentIdei contemporaneInterviuMedicinăO Naţiune CivicăPolitică externăPolitică internăRomâni în lume

SănătateTehnologieUltimul cuvântVariaVitrina cu cărți

Home » Idei contemporane » Trafic de influenţă, lobby şi advocacy

Trafic de influenţă, lobby şi advocacy

Oana Claudia IACOB on Mar 15th, 2007

În România, definirea interesului public se face într-o manieră personală, privată, iar definirea unui interes particular se face într-un modşi cuaccente publice. De aici, intervin o serie de probleme care generează crize şi conflicte.

Simbioza politică-afaceri, suspiciunile legate de întrepătrunderea şi suprapunerea intereselor mediului politic şi ale celui de afaceri nu sunt oinvenţie românească. Ceea ce însă ne deosebeşte de alţii este faptul că am arătat că nu ştim cum să gestionăm situaţii de acest gen – până undeconsiderăm că este permisă relaţia, care îi sunt limitele, condiţionările şi eventualele sancţiuni.În mentalitatea omului obişnuit, activităţile nereglementate de lobby şi advocacy sunt asimilate traficului de influenţă. De aceea, este necesară oclară reglementare a raporturilor instituţionale şi a celor public-privat.Medierea relaţiei politică-afaceri se poate face de către un corp de profesionişti, ghidaţi de principii şi o etică solidă. Dacă un act normativ ar ficonsiderat mult prea prohibitiv, în neconcordanţă cu tradiţiile spaţiului românesc, dacă aceasta ar genera noi conflicte, o dată cu intrarea în UE, artrebui să ne însuşim măcar modelele comportamentaleşi practicile europene din domeniu. Acest lucru ar duce, cu siguranţă, la transparentizareaactivităţii autorităţilor publice şi ar elimina potenţialele surse de conflict şi suspiciune.

Terminologie

Traficul de influenţă, lobby şi advocacy sunt trei termeni diferiţi. Traficul de influenţă este definit ca fiind fapta de a solicita, primi sau accepta ofertaori promisiunea, cu titlu de remuneraţie, indiferent dacă influenţa este sau nu este exercitată, dacă produce sau nu produce rezultatul dorit(Convenţia penală privind corupţia, Strasbourg, 1999 – ratificată prin Legea 27/2002).Lobby-ul este practica de influenţare a deciziei guvernamentale de către agenţi care servesc interese particulare. Deseori, oamenii confundă

acţiunile de lobby şi advocacy. Advocacy este activitatea de sensibilizare a opiniei publiceşi a factorilor de decizie cu privire la acţiuni, hotărâricare afectează direct vieţile oamenilor, a societăţii în ansamblul său. O modalitate de a diferenţia cei doi termeni este aceea de a înţelege că lobby-ul întotdeauna include advocacy, dar că advocacy nu implică neapărat lobby-ul.

 Lobby în SUA şi UE

Societatea americană are o viziune pluralistă care scoate la iveală problema facţiunilor. Axioma fundamentală în teoria şi practica pluralismuluiamerican, aşa cum este formulată de Robert Dahl, susţine că “nu există un singur centru de putere suverană, ci multiple centre de putere, nici unulnefiind sau neputând fi complet suveran”. Primele încercări de reglementare ale activităţii de lobby în SUA au fost înregistrate la începutul secoluluiXX. În 1946, s-a adoptat primul act normativ (Federal Regulation of Lobbying Act), modificat în 1995 de „Lobbying Disclosure Act”. Legeadefineşte activităţile de lobby ca fiind orice comunicare scrisă sau orală adresată oricărei persoane oficiale din ramurile legislativă sau executivă,f ăcută în numele unui client, şi care are ca scop: formularea, modificarea sau adoptarea unei anumite legislaţii federale sau a unui regulamentfederal, ordin executiv, program politic ori poziţie a guvernului Statelor Unite; administrarea sau executarea unui program sau politici federale;nominalizarea sau confirmarea unei persoane într-o poziţie care necesită confirmarea de către Senat. Lobby-iştii trebuie să se înregistreze lasecretarii Senatului şi Camerei Reprezentanţilor şi sunt obligaţi să depună un raport semestrial cu privire la activitatea de lobby desf ăşurată.

Spre deosebire de spaţiul anglo-saxon, în spaţiul continental european, gândirea politică modernă s-a dezvoltat pe altă filieră. Teoria şi practicapolitică europeană, îndeosebi cea franceză, pot fi caracterizate sintetic ca percepând în mod negativ grupurile de intereseşi practica acestora delobby.

7/30/2019 Iacob - Trafic de influenţă, lobby şi advocacy | CADRAN POLITIC

http://slidepdf.com/reader/full/iacob-trafic-de-influenta-lobby-si-advocacy-cadran-politic 2/5

Problemele legate de creşterea numărului grupurilor de interese şi a lobby-iştilor (în prezent, în număr de 15.000) la nivelul structurilor UniuniiEuropene au ieşit la suprafaţă pentru prima oară în 1989, când un parlamentar a înaintat o interpelare referitoare la abuzurile comise de acestegrupuri. O serie de rapoarte ulterioare ale unor parlamentari (Galle – 1992, Ford sau Nordmann – 1994)şi acţiuni ale Comisiei Europene (deexemplu în ianuarie 1997, Comisia a publicat catalogul grupurilor de interese ce activează la nivel european) a culminat în 1996 cu trasarea liniilorgenerale ale activităţilor de lobby la nivelul UE. Principalele reglementări includ: obligativitatea parlamentarilor de a da o declaraţie cu privire laactivităţile profesionale şi alte activităţi plătite, orice daruri relevante trebuie declarate înainte ca dezbaterile să aibă loc, parlamentarii trebuie sărefuze orice sprijin financiar sau uman. În schimbul obţinerii permisului de intrare în Parlament, lobby-iştii sunt obligaţi să se înregistreze şi săsemneze un cod de conduită.Pentru a nu dezavantaja cetăţenii europeni care susţin o cauză, dar care nu frecventează des Parlamentul, s-a definit “contactul frecvent” (mai mult

de 5 zile pe an) şi “contactul ocazional” (care nu are nevoie de înregistrare). Lobby-ul în România – ce s-ar putea face

Unele organizaţii ale societăţii civile au criticat apariţia unei legi a lobby-ului, aducând argumente precum: crearea unei clase privilegiate (lobby-iştii); generarea de beneficii unilaterale pentru grupurile de interese mai bine informate; îngreunarea accesului cetăţenilor la aleşi sau reprezentanţiiinstituţiilor statului; nestimularea participării directe a cetăţeanului în procesul de luare a decizie; existenţa deja a unor legi care conţin prevederi denatură să faciliteze participarea civică etc.Problema reglementării activităţilor de lobby se pune atât la nivel normativ, câtşi instituţional.La nivel normativ, se poate alege între varianta legiferării activităţii de lobby şi cea a înregistrării grupurilor de interese. Practica de advocacytrebuie însă clar diferenţiată de cea de lobby.La nivel instituţional, controlul actorilor din sistemul activităţilor de lobby ar putea reveni unei comisii de autoreglementare (comisie etică, cerutăde unele organizaţii ale societăţii civile). Reglementarea activităţii comisiei ar trebui să clarifice aspecte legate de procedurile de înregistrare,investigaţie şi sancţiunile pe care le are la dispoziţie comisia, asigurarea autonomiei financiare, darşi a independenţei şi obiectivităţii comisiei etc.Ar fi necesară şi elaborarea un cod minim de conduită care să facă referiri la principiile de bază ale acţiunilor de lobby: transparenţa; legitimitatealobby-ului bazat pe drepturile constituţionale de petiţionare, de opinie şi de asociere; natura non-exclusivă a lobby-ului; responsabilitatea tuturor

părţilor implicate în proces; competiţia loială între interesele susţinute de diferite grupuri etc.Înainte de a avea instituţii puternice, România a demonstrat că, mai întâi de toate, are nevoie de regulişi proceduri clare. Constatăm că lipseşteeşafodajul pe care instituţiile şi actorii politici relaţionează şi pe baza cărora, dacă este cazul, să se aplice sancţiunile. Reacţiile întârziate sauinadecvate ale instituţiilor la diverse crize sunt o dovadă clară a acestor lipsuri, inadaptări şi neconcordanţe.Paradoxal, în România avem o inflaţie de acte normative, totuşi suntem deficitari la capitolul proceduri, mai ales în ceea ce priveşte relaţiileinstituţionale. Avem forme f ără fond, creăm noi organisme, comentăm evenimente, dar ne preocupă prea puţin fondul real, cauzele şi remediereaproblemelor dezbătute. Şi, câtă vreme nu se intervine la fundaţia oricărei construcţii politice şi sociale, România va fi un permanent Meşter Manole,iar Ana cea sacrificată va fi, de fiecare dată, un nou principiu, o nouă valoare, un compromis f ăcut pentru a merge mai departe, însă f ără a şti încotroşi cu ce riscuri pentru întreaga societate românească.

Publicat în : Idei contemporane de la numărul 46

Tags: Advocacy, Idei contemporane, Lobby, Oana Claudia IACOB

“In anii ’80 capitalismul a triumfat asupra comunismului. In anii ’90 capitalismul a triumfat asupra democratiei si economiei de piata.Pentru aceea dintre noi care au crescut in ideea ca fundamentul democratiei si libertatii pietei este capitalismul, realizarea faptului ca subcapitalism democratia este vanduta celui care plateste mai mult de pe piata si ca piata este planificata de catre megacorporatii mai maridecat cele mai multe dintre state, a reprezentat o cruda trezire la realitate... Scapat de sub controlul opiniei publice, capitalismul este boala

democratiei si a economiei de piata.” David C. Korten, in Lumea post-corporatista.

NoutatiPopulareAbonare

Noutati

banipierduti.roHipertensiunea arterialăSchimbarea regimuluiBătălia pentru mobileTake Ionescu (1858-1922) „Europeanul”

Populare

7/30/2019 Iacob - Trafic de influenţă, lobby şi advocacy | CADRAN POLITIC

http://slidepdf.com/reader/full/iacob-trafic-de-influenta-lobby-si-advocacy-cadran-politic 3/5

Cuvânt înainteRedacțiaContactStrategii pentru schimbarea regimului din IranStereotipuri politice în mentalul colectiv românesc

Abonare

Abonare via RSS feed

Abonare via EmailAdresa email...   Abonare

Noutati »

Premiul Academiei pentru Dr. Virginia Mircea

ROMÂNIA POST 1989 – Catherine Durandin şi Zoe Petre

NOUA DIMENSIUNE a terorismului international – Virginia MIRCEA

ISTORIA MACEDONIEI – Cezar DOBRE

Împotriva Manipulării, vol 1 – Războiul Secret din anul 1989 – Nina GEORGESCU

Revoluția din decembrie 89: Pacatul originar, sacrificiul fondator – EmilCONSTANTINESCU

A FI MUSULMAN. ISLAM, PACE ŞI DEMOCRATIE – Alteţa Sa Regală Prinţul El Hassan

bin Talal

7/30/2019 Iacob - Trafic de influenţă, lobby şi advocacy | CADRAN POLITIC

http://slidepdf.com/reader/full/iacob-trafic-de-influenta-lobby-si-advocacy-cadran-politic 4/5

USLA în stare de hipnoză – Marian Romanescu

Arhiva curenta

Select Month

Arhiva 2003 - 2010

Arhiva 2003 – 2010

English for Africa

English for Africa

Mircea Malița

Scenarii 2030

Diaspora

Diaspora Romaneasca

Poezie

Virginia MIRCEA

Legaturi

Bancuri si AmuzamentConsultanţă ISO – Implementare ISOCSPAGabriela Ioniţă

2012-07-01 19:03:45

- Laura Codru�a Kovesi:

P�n� nu exist� numiri

pe func�ii de conducere

voi face prelungiri pentru

continuitate

- Vatican: Recentele

atacuri asupra unor 

biserici din Kenya

constituie 'un fapt foarte

�ngrijor �tor'

- Justi�ia rom�n� la

ceas aniversar 

7/30/2019 Iacob - Trafic de influenţă, lobby şi advocacy | CADRAN POLITIC

http://slidepdf.com/reader/full/iacob-trafic-de-influenta-lobby-si-advocacy-cadran-politic 5/5

Articole recente

banipierduti.roHipertensiunea arterialăSchimbarea regimuluiBătălia pentru mobileTake Ionescu (1858-1922) „Europeanul”

Director: Virginia MIRCEARedactor-şef:Cristian BANU; Seniori editori: Florin CONSATANTINIU, Prof. univ. Dr. Cornel CODIŢĂ, Prof. univ. Dr. Ion BULEI, Prof. Dr. Cezar DOBRESecretariat de redacţie:Dan OGREZEANUEditori:Mihai BARBU, Anton COMĂNESCU, Laurenţiu CONSATNTINIU, Dragoş DINCĂ, Mihaela ENACHE, dr. Elena FIRICĂ, Ana Maria GHIMIŞ, Mihnea GRAUR, Gabriela IONIŢĂ, Ruxandra MIRCEA, Dragoş TĂBĂRANCorespondenţi externi: Michael CHANG, Jorg MULLER (Germania), Anthony McArthur (Orientul Mijlociu), Dan Luca (Bruxelles), Michael  Cohen (SUA), Krassimir PETROV (Rusia), Victor MAIER (UE)Art Director: Ilinca Dumitrescu, Layout&DTP:Florin StanTraducerea în limba engleză:Ana Maria POPESCU, Ioana Maria DOBRE

HomeCuvânt înainteRedacțiaContact

PostsCommentsCopyright © 2010 CADRAN POLITIC. All rights reserved.Webdesign : MisterWeb - Servicii web de 5 stele

- Andreea Paul: Nu am

nicio emo�ie�n

leg�tur � cu lucrarea

mea de doctorat, nu este

plagiat�

- Ecaterina Andronescu:

Nu merg la minister 

pentru cutremure�n

�nv���m�nt

- Johannes Hahn:

Calafat-Vidin bridge, one

of Europe's most

important projects

- Power is fulfilling plan to

confiscate State, piece by

piece (Blaga PDL)

- CRU a decis

reorganizarea UDMR

T�rgu Mure� ca urmare

a rezultatelor slabe din

alegeri

- Spania: Un punct�n

plus�n carnetul

�oferilor care nu au

�nc�lcat codul rutier 

- Fotbal - EURO 2012:

Kievul se preg�te�te de

final�