Germania este ţara cel mai bine văzutăla nivel mondial, potrivit celui mai recentsondaj BBC. Peste 26.000 de persoanedin toată lumea au fost rugate să răspundădacă cele 16 ţări+Uniunea Europeană in-cluse în sondaj au, după părerea lor, o in-fluenţă în plan mondial "predominantpozitivă" sau "predominant negativă".

59% dintre aceşti respondenţi au apre-ciat că Germania are un impact pozitivîn lume. De cealaltă parte a sondajului, lacategoria "influenţelor negative", cele maimulte voturi au fost acordate Iranului.

În ciuda unor mişcări de protest anti-germane, pe fondul politicilor de austeritateimpuse de această ţară în UniuneaEuropeană, Germania chiar a crescut capopularitate în lume, reuşind să înlocuiascăJaponia pe prima poziţie a topului BBC.

De menţionat că Japonia nu doar cănu mai ocupă primul loc ca popularitate,dar nu se mai află nici în top 3, ŢaraSoarelui Răsare ajungând pe locul al pa-trulea, după Canada.

O altă ţară europeană care a crescutîn acest clasament este Marea Britanie -un posibil efect al Jocurilor Olimpice dela Londra din 2012. SUA sunt pe poziţiaa opta, sub Uniunea Europeană şi Brazilia,dar peste China. Două ţări care au scăzutputernic, însă, sunt China şi India, primadintre ele ajungând la cel mai scăzut nivelal popularităţii de la începerea acestuisondaj, în 2005.

Liturghie în limba român[, la Catedrala Notre Dame din Paris

~n cronica bisericii din Eriu-S]ncrai, notat[ dela anul 1824, printre preo\ii parohiei se num[r[ ;iVasile Lucaciu. Indiscutabil, cea mai mare perso-nalitate politic[ din jude\ul Satu Mare, via\a ;i ac-tivitatea lui Vasile Lucaciu nu este `ndeajuns decunoscut[. Este recunoscut drept cel mai `nd]rjitlupt[tor pentru drepturile rom]nilor din Transil-vania, `ns[ pu\ini ;tiu c[ a fost ;i un ilustru om decultur[. C]t a fost profesor la actualul liceu MihaiEminescu a publicat o serie de c[r\i de filozofie,fiind `n acela;i timp un publicist remarcabil.

~nainte de a fi numit profesor la colegiul regesc,a fost preot ̀ n Eriu-S]ncrai, ̀ n perioada 1875-1878.Aici t]n[rul preot ;i-a ̀ nmorm]ntat un copil. Cro-nica, extrem de interesant[, marc]nd evenimentedin via\a comunit[\ii, cap[t[ valoare istoric[ prinfaptul c[ `l cuprinde ;i pe dr. Vasile Lucaciu.

Autorit[\ile locale, institu\iile de cultur[, voramplasa o plac[ la biserica din Eriu S]ncrai `nonoarea marelui Vasile Lucaciu, ca semn de recu-noa;tere pentru tot ceea ce a f[cut pentru na\iunearom]n[.

La biserica din Eriu S]ncrai va fi amplasat[ o plac[comemorativ[ Vasile Lucaciu

Maria Grapini< “S-au pierdut mul\i ani în care Satu Mare putea valorifica poten\ialul turistic”

La împlinirea a 850 de ani de existenţă, în catedralaNotre Dame din Paris, slujba de Liturghie va fi oficiatăîn limba română, în memoria episcopilor greco-catolici români, se arată într-un comunicat al BisericiiGreco-Catolice. În 26 mai, slujba de Liturghie va fi oficiată dePreafericirea Sa Arhiepiscopul Bisericii Greco-Catolice, Lucian Mureşan, împreună cu alţi patruierarhi< PS Alexandru, Episcop greco-catolic de Lugoj>PS Florentin, Episcop Greco-Catolic de Cluj-Gherla>PS Mihai, Episcop Greco-Catolic de Bucureşti şi PSClaudiu Episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore. Slujba se înscrie, totodată, pe linia Cauzei debeatificare a Episcopilor greco-catolici români careau murit în închisorile comuniste din ţară. Evenimentul este organizat în parteneriat cuasociaţia franceză l'Oeuvre d'Orient, care sprijină depeste 150 ani misiunea de evanghelizare a BisericilorRăsăritene aflate în comuniune cu Scaunul Apostolic,se arată în comunicat.  Slujba va fi transmisă în directde televiziunea franceză KTO. Episcopii greco-catolici şi romano-catolici careau murit pentru credinţă fac obiectul unui proces debeatificare, aflat pe rolul Congregaţiei pentru CauzeleSfinţilor de la Vatican, la finalul căruia episcopii martiriar urma să fie proclamaţi Fericiţi ai Bisericii Catolice. PAGINA 4

Casa din Apa `n care s-a n[scut dr. Vasile Lucaciu este compus[ din dou[ camere ;i tind[ PAGINA 2

PAGINA 6

Pagina din cronica bisericii undeapare trecut numele Dr. Vasile Lucaciu

Germania, cea maipopular[ \ar[ din lume

Un articoldespreVasileLucaciudin 1907

IAnul XI Nr. 540

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Duminic[ 26 mai 2013

Miley Cyrus a fost votat[ de fanii ei cafiind cea mai "hot" femeie din lume. Practic,c]nt[rea\a s-a clasat pe primul loc `n topulintitulat de altfel sugestiv Hot 100, unclasament realizat de revista Maxim.

Vestea c[ se afl[ pe prima treapt[ apodiumului a dat-o imediat fanilor ei de peTwitter, m[rturisind pe pagina re\elei desocializare c[ se simte extraordinar `nfruntea clasamentului< "M[ simt minunat

;tiind c[ sunt pe primul loc, `n specialpentru c[ ;tiu c[ am fost votat[ de to\i faniimei. Am cei mai buni fani din lume! Estefantezia oric[rei femei s[ se afle pe primulloc ̀ n topul Hot 100". Locul al doilea pepodiumul at]t de r]vnit este ocupat deSelena Gomez. Pe pozi\ia a treia urc[Rihanna, iar urm[toarele locurisunt ale Milei Kunis ;i JanniferLawrence.

Miley Cyrus a fost aleas[ cea mai “fierbinte” femeie din lume Muzica filmelor celebre a reu;itdin nou s[ umple sala Filarmonicii

~n stagiunea Filarmonicii “Dinu Lipatti” exist[ dou[ repereclare, dou[ concerte la care po\i fi sigur c[ sala va fi arhiplin[<concertul de Anul Nou ;i concertul de muzic[ de film. Dac[primul concept are o vechime respectabil[, muzica din filmea fost consacrat[ pe scena s[tm[rean[ prin eforturile unuisingur om< dirijorul japonez Shinya Ozaki (foto).

Edi\ia 2013 a concertului intitulat “Muzica filmelor cele-bre” a avut loc joi 23 mai ;i, conform a;tept[rilor, toate locuriledin stal, de la loje ;i de la balcon au fost ocupate. PAGINA 5

Cum erau construite casele din secolul 19 de pe valea Some;ului?

ETNOGRAFIE

2 Informa\ia de Duminic[/26 mai 2013

Cum erau construite casele din secolul 19 de pe valea Some;ului?Prispa e prezent[ fie pe `ntreaga fa\ad[, fie numai `n dreptul tinzii ;i casei dinainte ;i la fronton

Frumuse\ea Zonei Codrului oputem descoperi ̀ n versurile scri-se, ̀ n c]ntec, ̀ n pove;tile popula-re. O descoperire aparte este aceea`n care colind]nd sate din zon[ochiul nostru se scald[ `n imagi-nea caselor codrene;ti, c]nd pri-vim ̀ n detaliu gospod[riile ;i maiales ;urile.

Un amplu material intitulat "Arhi-tectura popular[ codreneasc[ ;i dinLunca Some;ului din a doua jum[tatea secolului al XIX-lea" semnat de IvanIura;ciuc a fost publicat `n volumul"Satu Mare - studii ;i comunic[ri 1980".

Factori care au jucat un rolimportant `n ridicareamonumentelor de arhitectur[popular[

Autorul ̀ ;i ̀ ndreapt[ aten\ia asupracaselor, construc\iilor gospod[re;ti,`ndeosebi asupra ;urilor, construite ̀ na doua jum[tate a secolului 19 care, `nopinia sa, dup[ monumentele de cult,bisericile de lemn, merit[ o aten\ie de-osebit[. Lucrarea ̀ ncepe cu prezentareaunor factori care au jucat un rol im-portant ̀ n ridicarea monumentelor dearhitectur[ popular[, f[c]nd precizareac[ "pe l]ng[ condi\iile prielnice, ca depild[ existen\a `n zon[ a masivelor`ntinderi de p[duri de stejar ce au con-stituit materia prim[ necesar[ edific[riimonumentelor, un rol important l-aavut ;i evolu\ia raporturilor agrare dinTransilvania, generate de Revolu\ia din1848 ;i legiuirile imperiale dintre 1853-1854. Monumentele de arhitectur[ po-pular[ din a doua jum[tate a secolului19, din zona etnografic[ Codru ;i luncasuperioar[ a Some;ului apar\in \[r[ni-mii din comitatul Satu Mare care po-trivit urbariilor din timpul Mariei Te-reza a fost `mpropriet[rit[ cu o sesieiob[geasc[ `ntreag[ ce varia `ntre 34-44 de iug[re de p[m]nt, suprafa\[ su-ficient[ ca ̀ ntindere pentru practicareaunei agriculturi intensive de o gos-pod[rie \[r[neasc[".

Case sunt de tipul celorcompact-adunate, fenomen caracteristic zoneide deal ;i c]mpie

Autorul vorbe;te despre satele `ncare au existat sau chiar exist[ monu-mente de arhitectur[ popular[ codre-neasc[ din a doua jum[tate a secolului19, de Apa, Some;eni, Valea Vinului ;iPomi ̀ n lunca Some;ului, respectiv deChilia, Homorodu de Sus, Solduba ;ialtele `n cea de deal, zona etnografic[Codru. "Aceste case sunt de tipul celorcompact-adunate, fenomen caracteris-tic zonei de deal ;i c]mpie. Ele se ̀ ntindde-a lungul r]ului Some; sau v[ilor dinzona de deal fiind str[b[tute de o uli\[principal[ ;i de c]teva laterale. Vechi-mea acestor localit[\i dateaz[ din se-colele 12 - 14".

Planul gospod[riei din luncaSome;ului

Ivan Iura;ciuc aduce apoi `n primplan gopod[ria din lunca Some;ului.Iat[ planul unei astfel de gospod[riia;a cum e prezentat de autorul nostru<"Casa este a;ezat[ cu o latur[ spre uli\[;i cu fa\ada spre sud av]nd `n conti-

nuare ;ura cu poart[ de intrare orien-tat[ spre fa\ada casei, iar ̀ n partea nor-dic[ a cur\ii grajdul. ~n zona de deal,la amplasarea construc\iilor, e luat[ `nconsiderare configura\ia terenului ;idirec\ia pe care o str[bate uli\a. Fa\adaprincipal[ nu e orientat[ numai dec]tspre sud, ci ocup[ pozi\ii diferite, `nraport de uli\[. ~ntre cas[ ;i ;ur[, caree orientat[ cu o latur[ spre uli\[, se afl[cocina pentru porci". ~n ceea ceprive;te tehnica de construc\ie, la case;i acareturi, `ntrebuin\eaz[ lemnul.

Tehnic[ de construc\ie a caselor

Autorul trece mai apoi la detaliiprivind construc\ia casei men\ion]ndc[ aceasta are la baz[ o ram[ de grinzimasive, fasonate pe cele patru laturi ;igroase p]n[ la 30 de centimetri< "Dinlipsa carierelor de piatr[, ele nu au so-clu, ci doar din loc `n loc c]te un bo-lovan sau mai mul\i st]lpi masivinumi\i boci. Bocii se `nt]lnesc cel maides la case ridicate pe un teren ̀ n pant[.Pere\ii casei sunt construi\i din st]lpi,cu uluc pe dou[ laturi, ̀ n care se intro-duc b]rnele orizontale. Stim\ii, cum senumesc, se pun tot la a doua grind[.Aceast[ tehnic[ de construc\ie apere\ilor la case se nume;te `n luncaSome;ului ;i `n zona etnografic[ Co-dru ̀ n ;e;i. ~n partea prispei, ̀ n raportcu lungimea ei, casele construite `n adoua parte a secolului 19 pot avea ̀ ntre4 ;i 12 st]lpi de t]rna\ cu contrafise,m]nuri ̀ n partea superioar[. ~n parteade sus, at]t ;tim\ii cu uluc - jghiob, c]t;i st]lpii de t]rna\ sunt introdu;i `ntr-o ram[ corespunz[toare ca m[rime cutalpa casei, denumit[ cunun[. Lemnulfolosit este cel de cer ;i gorun, specie astejarului, iar pere\ii sunt lipi\i cu tin[cu pleav[ `n interior ;i exterior".

Cel mai des, acoperi;ul e `n dou[ ape ;i pinioane

Ivan Iura;ciuc mai scrie c[ podeauacaselor e fie din sc]nduri de pin, fie destejar, iar podul, la fel ca pere\ii, e lipitpe toat[ por\iunea lui cu lut amestecatcu pleav[. Cel mai des, acoperi;ul e `ndou[ ape ;i pinioane, ";uturi" ̀ n form[de trapez. "~n privin\a planului caselordin zona etnografic[ Codru ;i luncaSome;ului din a doua jum[tate a se-colului 19, acesta avea trei sau patru`nc[peri, tinda la mijloc, casa dinainte,`nspre uli\[, ;i casa dinapoi ;i dinc[mar[ rezultat[ din supradimensio-narea casei dinapoi.

Casele cu trei ̀ nc[peri apar\in pla-nurilor arhaice de case rom]ne;ti, iarcele cu patru constituie o particulari-tate zonal[. Spre deosebire de Oa;,Chioar ori L[pu;, la casele codrene;tidin lunca Some;ului din aceast[ pe-rioad[ prispa nu apare niciodat[ `npor\iunea supradimensionat[ a fa\adei,ci e prezent[ fie pe `ntreaga fa\ad[, fienumai ̀ n dreptul tinzii ;i casei dinainte;i la fronton". A patra `nc[pere e ceacare ofer[ particularitatea ;i `n unelesate ea se nume;te impropriu, scrie au-torul, `n loc de c[mar[ fiind numit["odalhaz", adic[ `n traducere cas[ di-napoi.

Particularit[\i

~n lucrarea de fa\[, Ivan Iura;ciucscrie ;i despre dimensiunile impresio-nante ale caselor ce pot ajunge la 12 -14 metri lungime ;i la 6,5 - 7 m l[\ime."Cele dou[ ̀ nc[peri, casa dinainte ;i ceadinapoi, cu tind[ la mijloc, sunt egaleca m[rime. Diferen\a e c[ prima estefolosit[ ca ;i cas[ de curat `n care sep[streaz[ hainele, textilele ;i se primescoaspe\ii, iar a doua e folosit[ ca lo-cuin\[". Autorul prive;te `n interiorul

casei< ̀ n tind[ e cuptorul cu hornul des-chis, iar `n cele dou[ `nc[peri al[turatec]te o vatr[ `n col\urile din spate. ~ncasa dinapoi, spre deosebire de cea di-nainte, poate apare ;i cel de-al doileapat, pus la peretele dinspre fa\ad[, `ncontinuarea lavi\ei. "O particularitate aacestei case codrene;ti ;i din lunca So-me;ului o constituie prezen\a deasuprau;ilor de intrare, din tind[, `n ambele`nc[peri, a unei ferestre `nguste del[\imea u;ii. Fiind o construc\ie delemn, casa codreneasc[ ;i cea din lunc[se poate pune pe acela;i plan cu cea ma-ramure;ean[ ̀ n privin\a ̀ nsu;irilor saleartistice transpuse pe por\iuneat]rna\ului ;i la picioane.

Deosebirea const[ `n fundalul pecare contrasteaz[ registrul ornamentalal t]rna\ului, la casa codreneasc[ pefa\ad[ tencuit[ ;i zugr[vit[ `n albastru`nchis, iar la cea maramure;ean[ pefa\ad[ cu fibr[ ̀ nnegrit[ a stejarului saubradului".

E amintit[ mai apoi ;ura, "pe primulloc ̀ n ordinea importan\ei gospod[re;ti;i a valorii arhitecturale, fiind urmat[de grajdul ;i cote\ul pentru porci. :uraare forma dreptunghiular[ ;i e de pro-por\ii impresionante. Este construit[ ̀ nfurci. Acoperi;ul ;urilor codrene;ti ;idin lunca Some;ului consta din dou[ape ;i dou[ pinioane, iar pentru ̀ nvelires-a folosit stuful ;i jupii de paie de se-car[".

Ivan Iura;ciuc ̀ ncheie articolul s[ucu c]teva cuvinte care spun totul des-pre casa, ;ura ;i grajdul din zona etno-grafic[ Codru ;i lunca Some;ului dina doua jum[tate a secolului 19< "Deco-rul acestor construc\ii de lemn, al ca-selor ;i acareturilor, tratarea robust[`n volume ;i reliefuri puternice le si-tueaz[ nu numai al[turi de cele maireprezentative crea\ii de acest gen dinnord ;i nord-vestul Rom]niei sau din\ar[, ci ;i pe plan european".

A consemnat Ioana Vladimirescu

Casele cu trei `nc[peri apar\in planurilor arhaice de case rom]ne;ti, iar cele cu patru constituie o particularitate zonal[

"Decorul acestor construc\ii de lemn, al caselor ;i acareturilor,tratarea robust[ `n volume ;i reliefuri puternice le situeaz[ nunumai al[turi de cele mai reprezentative crea\ii de acest gen dinnord ;i nord-vestul Rom]niei sau din \ar[, ci ;i pe plan european".

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Federația Rusă n-a achitat nici un leupărinților elevilor și profesorilor care stu-diază în limba română în regiunea sepa-ratistă din stânga Nistrului, deși CurteaEuropeană a Drepturilor Omului o obligăsă-i despăgubească pe reclamanți cu peste1 milion de euro. Recent a expirat terme-nul dat de CEDO, însă Rusia n-a executatnici un punct din decizia Marii Cameredin 19 octombrie 2012. Cei 170 de recla-manți cărora li s-a încălcat dreptul la edu-cație în limba maternă pe parcursul a 20de ani spun că nu mai așteaptă de multnimic de la ruși.

Guvernul Republicii Moldova a lăsato armată de profesori și copii să lupte îm-potriva regimului condus de Șevciuk, pre-ședintele așa-zisei Republici Transnistre-ne care nu este recunoscut[ ca stat nicimăcar în Rusia. Nu cred că se va schimbaceva declară Eleonora Cercavschi, direc-toarea liceului "Ștefan cel Mare" din orașulGrigoriopol, unde se află o mare minori-tate românească și în apropierea acestuioraș, în Raionul Ștefan Vodă care învațăîn limba română după alfabetul liric și nulatin. Profesoara se plânge că autoritățilede la Chișinău au păstrat tăcerea într-uncaz atât de răsunător. Dacă Rusia ar fi câș-tigat un proces asemănător împotrivaSUA, bunăoară, cred că acea zi era decla-rată sărbătoare națională, adaugă direc-toarea liceului din Grigoriopol. În lunadecembrie au expediat un set de docu-mente Trezoreriei de Stat din Rusia caretrebuie să efectueze transferul.

Potrivit agentului guvernamental alRepublicii Moldova la CEDO, LilianApostol, Comitetul de Miniștri al UniuniiEuropene responsabil pentru suprave-gherea executării hotărârilor CEDO seva întruni în prima ședință în cursul anu-lui 2013 fără să fie stabilită o dată precisă.Comitetul de Miniștri poate avea o reacțiediplomatică la nivel internațional a afir-mat domnul Apostol. Ministerul rus deExterne a calificat hotărârea CEDO dreptinechitabilă, tendențioasă și ruptă de rea-litate și a negat că ar deține controlul înTransnistria.

O serie de geopoliticieni și de politi-cieni ruși încearcă diferite căi pentru alegitima regimul din Transnistria dupămodelul Kosovo. Din punct de vedere in-ternațional regiunea este o zonă a Repu-blicii Moldova de care a aparținut și în-ainte de destrămarea fostului imperiu co-munist URSS, în prezent aflată sub ocu-pația Rusiei. Kremlinul și-a asumat an-gajamente internaționale referitoare la re-tragerea trupelor din regiune pe care nule-a respectat. Rusia încearcă să-i prezintepe cei circa 4.000 de militari ai Armatei a14-a drept trupe de menținere a păcii întimp ce supun autoritățile de la Chișinăuunor presiuni variate pentru a transformaRepublica Moldova într-o confederațieîn care Moldova și Transnistria să aibădrepturi egale. Se împlinesc 201 ani de laocuparea de către Rusia Țaristă a Basara-biei.

S.A.R. MihaiSecretar AG. Şef Principal (R)

Mureşan Traian

Rusia nu d[ doi banipe CEDO

RELIGIE

File din istoria parohieigreco-catolice Craidorol\

26 mai 2013/Informa\ia de Duminic[ 3

Materialul de mai jos este rea-lizat spicuind, `n limita spa\iuluidisponibil, dintr-un text remisnou[ de preotul greco-catolic Eu-gen Radu Sava, `n replic[ la unarticol ap[rut `n “Informa\ia deDuminic[“ `n 8 iulie 2012.

Șematismul Veneratului Cler RomânUnit al Diecezei de Gherla amintește lapag. 31 Districtul protopopesc al Care-iului, având ca protopop pe Antoniu Bă-liban, paroh în Unimăt. La poziția a 3-aeste pomenită parohia Craidorolț, cu1002 credincioși români greco-catolici,avându-l ca preot paroh pe onoratul D.Ilarie Gael.

Preotul greco-catolic Ilarie Gael s-anăscut în anul 1875. În Șematismul Ve-neratului Cler al Eparhiei Greco-Catolicea Gherlei, pe anul 1900, la pag. 255, apareacesta printre absolvenții Teologiei dinGherla, nehirotoniți încă. Deivne preotîn anul următor, adică în 1901, funcțio-nând în parohia Greco-Catolică din Su-durău, jud. Satu-Mare. Această calitatene-o confirmă Șematismul Eparhiei deGherla pe anul 1914, la pag. 230.

După moartea preotului greco-cato-lic dr. Constantin Lucaciu, parohul Crai-dorolțului, fratele marelui om politic pre-ot dr. Vasile Lucaciu, Ilarie Gael este nu-mit preot aici, în calitatea pe care o vaavea apoi toată viața, până la pensionare.În Șematismul Eparhiei Române Greco-Catolice de Oradea editat în anul 1934,la pag. 139 apare parohia Craidorolț,avându-l ca paroh pe M. Dr. Ilarie Gael,sub a cărui păstorire a fost consacrată bi-serica în anul 1931, de către marele epis-cop greco-catolic martir al credinței Dr.Valeriu Traian Frențiu. Preotul Ilarie Gaelmoare în anul 1958 și este înmormântatîn cimitirul parohiei sale de la Craidorolț,unde-și doarme somnul de veci alăturide foștii lui păstoriți.

Pr. Dumitru Mure;an;i anii rezisten\ei

Una dintre paginile istoriei parohieiCraidorolț se consumă din anul 1946,când la cârma acesteia vine preotul gre-co-catolic Dumitru Mureșan. E născutîn localitatea Bedeu (Ungaria) din pă-rinții Dumitru și Maria, a absolvit Liceul"Emanuil Gojdu" din Oradea, promoțiaanului 1933. Urmează apoi cursurileAcademiei Teologice Greco-Catolice dinOradea, pe care o absolvă în anul 1938.După hirotonire a funcționat, cu înce-perea anului 1939, ca preot, la UileaculBeiușului, până în anul 1946. Din anul1946 devine titularul Parohiei Greco-Ca-tolice din Craidorolț.

Iată ce mărturisește părintele Mure-șan, într-una din declarațiile sale din do-sarele de urmărire penală<

"Am fost fugar și ascuns la mine aca-să și în pod, apoi la credincioși ca FecheteAndrei zis Endre, care era vecin cu mine,apoi la Mureșan Gheorghe din Craido-rolț, Pintea Terezia, văduvă, Moișan Ioan,Crișan Gheorghe, Suciu Traian, BalintMihai, Pop Gheorghe, văd. Fărcaș Floare,Pop Nicolae, toți din Craidorolț.

În luna iunie sau iulie ale anului 1948,am primit o circulară de la Episcopianoastră, care era semnată de Episcopuldr. Valeriu Traian Frențiu și în care ni seaducea la cunoștință că episcopatul or-todox român a făcut o invitație către Bi-serica Unită, în vederea unificării. Ni searăta în circulară că noi uniții trebuie sărămânem fermi pe poziția de greco-ca-tolici, că această circulară trebuie citităîn fața credincioșilor (...), am făcut acestlucru, iar eu i-am îndemnat pe credin-cioși să nu se lapede de credința lor, de-oarece și eu voi fi pe poziție și nu mă voilepăda de credința mea...

În anul 1948, când am auzit că, la Al-ba Iulia, a avut loc adunarea în legăturăcu fapta unificării, în cadrul parohieiCraidorolț am dus o activitate împotrivaacestei unificări> am îndemnat la rezis-tență (...) s-a ajuns că nu au aderat la or-todocși aproape nimeni, numai cei cufuncții publice..."

Este simplu de înțeles că nici cei men-ționați de părintele Mureșan în declara-țiile de la securitate n-ar fi aderat la or-todoxie dacă nu le-ar fi fost impus, încaz contrar erau dați afară din servici,iar elevii exmatriculați de la învățământulsuperior așa cum s-a întâmplat în cazulmultor preoți greco-catolici cu fiii lor.

Părintele Mureșan spune în conti-nuare în declarațiile sale< "... după 1948în calitate de fugar am continuat activi-tatea mea clandestină catolică (...) am ce-lebrat liturghii la casele credincioșilorunde eram ascuns,am făcut liturghii laMoisan Ioan, Mureșan Gheorghe (Bihu),Crișan Gheorghe (...) m-am întâlnit cupărintele pensionar Gaiel Ilarie, apoi m-a vizitat pr. Gavril Mureșan din com.Sânmiclăuș..."

Reiese apoi că a fost ajutat materia-licește și de părintele vicar general Au-gustin Maghiar, mort în închisoarea dinSighet și născut la Sanislău, care așteaptăsă fie pus la loc de cinste și martirajulsău. Un alt preot cu care a colaborat înperioada aceasta a fost și părintele OrosGheorghe din Pișcari și Fanea Victor dinEriu Sâncrai. Începând cu anul 1953, pă-rintele Mureșan se stabilește la Oradea.

Memoriul fatidic din 1956

"În 1956 iulie sau august am venit laCraidorolț și am luat legătura cu părinteleSetel (...) Comitetul parohial a fost deacord cu întocmirea tabelelor nominalede revenire la Biserica Greco-Catolică...Roman Vasile, Izvor Vasile, Crișan Petruau semnat cererea făcută de mine, au luatși apoi cereri și le-au dat pe la casele oa-menilor".

Este vorba, de memoriul din 1956 alcelor trei episcopi din garda veche rămașidupă ce-au petrecut infernul închisoriidin Sighet< Alexandru Rusu al Maramu-reșului și mitropolit al Blajului din 1946

nerecunoscut de Guvernul Petru Groza,Iuliu Hossu al Clujului și Gherlei și IoanBălan al Lugojului, la care au aderat șicredincioșii din Craidorolț, apoi cei dinPișcolt și din alte localități. S-au adunatla Craidorolț în două zile în jur de 250-300 de semnături.

"Am mers și eu personal (mărturi-sește părintele Mureșan) pe la diferițicredincioși< Suciu Traian, Pop Gheorghe,Otravă Leontin. Listele, în 2 zile, au fostînaintate de mine, prin poștă, Consiliuluide Miniștri."

Aproximativ, textul era< "Subsemnațiicredincioși ai parohiei Craidorolț, vă ru-găm să binevoiți a aproba libera profesarea cultului nostru greco-catolic și a redalibertate episcopilor noștri canonici."

"Am comunicat lista trimisă preoțilorTămâian Coriolan, Stan Gavril, iar luiTămâian i-am arătat detaliat".

Preo\ii ;i credincio;ii condamna\i `n LotulT[m]ian

Urmarea acestor liste, atât la Craido-rolț, cât și în alte comune, spre exemplula Pișcolt, s-a lăsat cu numeroase arestăriși condamnări, în cazul prezentat aicieste vorba de cunoscutul "Lot Tămâian".Iată membrii lotului<

1. Pr. Dr. Coriolan Tămâian, canonic,rector al Academiei Teologice din Ora-dea, vicar general (1940-1944) ordina-rius, numit episcop de Papa ca auxiliaral Episcopului dr. Valeriu Traian Frențiu>condamnat la 25 de ani temniță grea>

2. Pr. Eugen Foișor, secretar episco-pal, condamnat la muncă silnică pe via-ță>

3. Pr. Teodor Dărăban, preot la Pe-trari (1948 - jud. Bihor) și Pișcolt, con-damnat la 25 de ani temniță grea>

4. Pr. Dumitru Mureșan, preot laCraidorolț, condamnat la 20 de ani tem-niță grea>

5. Pr. Dr. Virgil Marcin, profesor deteologie, condamnat la 20 ani>

6. Pr. Ioan Tăutu, preot la Borod, jud.Bihor, condamnat la 18 ani închisoare>

7. Pr. Gheorghe Mangra, economulSeminarului greco-catolic din Oradea,

condamnat la 15 ani>8. Ciarnău Iosif, laic, credincios gre-

co-catolic, condamnat la 12 ani închi-soare, din Pișcolt>

9. Varga Iosif, laic, credincios greco-catolic din Pișcolt, condamnat la 12 aniînchisoare>

10. Nagy Andrei, laic, credincios gre-co-catolic, condamnat la 12 ani, din Piș-colt>

11. Cialinschi Gheorghe, laic, cre-dincios greco-catolic din Pișcolt, con-damnat la 10 ani închisoare>

12. Cosma Ioan, laic, credincios gre-co-catolic din Pișcolt, condamnat la 10ani închisoare>

13. Hosu Ioan, laic, credincios gre-co-catolic din Pișcolt, condamnat la 10ani închisoare.

Preoți slujitori ai ParohieiRomâne Greco-Catolicedin Craidorolț

Începând cu anul 1832 preot esteamintit Grigore Pop, protopop până înjurul anului 1840, apoi paroh fiind Du-mitru Coroian, tatăl memorandistuluiIuliu Coroian și bunic după mamă al luiIuliu Maniu, fost prim-ministru al Ro-mâniei mort în închisoarea din Sighet.Din anul 1850 până în 1865 preot al Crai-dorolțului este Ioane Mare, o mare per-sonalitate culturală a Sătmarului din ace-le vremuri.

În Șematismul Veneratului Cler alEparhiei Române Unite a Gherlei pe anul1867 este amintit ca paroh Ștefan Boroș,născut în anul 1821 și hirotonit la 1844- parohia Craidorolț aparținea atunci dis-trictului protopopesc al Sătmarului, pro-topop fiind preotul profesor Petru Bran.Preotul Ștefan Boroș păstorește aceastăparohie până în 1874, când din luna de-cembrie același an noul titular fiind Am-brozius Papp. Șematismul VeneratuluiCler al Eparhiei de Gherla din anul 1878ni-l amintește pe preotul Papp ca fiindaici paroh și protopop districtual.

Iată ce spune Șematismul din anul1886, editat la Gherla, pag. 204< "ParohAmbrozius Papp - n< 1839, h< 1865, pro-topopul districtului Satu Mare,". În pa-rohie numărul sufletelor greco-catoliceera de 813 persoane.

În Șematismul Eparhiei RomâneUnite a Gherlei pe anul 1900 la pag. 222-223 este prezentat Districtul protopopescal Sătmarului avându-l ca protopop peReverendisimul Domn Ambroziu Pap,paroh în Craidorolț.

Fratele lui Vasile Lucaciu a slujit parohia

Un alt preot care a slujit Parohia Gre-co-Catolică din Craidorolț a fost și Dr.Constantin Lucaciu, fratele marelui ompolitic memorandist dr. Vasile Lucaciu.Această calitate de paroh a părintelui C.Lucaciu la Craidorolț ne-o confirmă Șe-matismul Diecezei Greco-Catolice aGherlei pe anul 1914.

După trecerea la cele veșnice a pă-rintelui Constantin Lucaciu paroh devineIlarie Gael, așa cum am arătat mai înain-te, pentru ca în anul 1948 parohia să fiecondusă de preotul Dumitru Mureșan.

Iată ce spune necrologul EparhieiGreco-Catolice de Oradea despre părin-tele Dumitru Mureșan<

- locul nașterii< Bedeu, Ungaria.- stare civilă< căsătorit.- data hirotonirii< 8 septembrie 1939.- calitatea avută în 1948< paroh la

Craidorolț.- condamnat în anul 1958, 25 iunie,

la 20 de ani.- perioada de detenție< 1958-1964.- locuri de detenție< Delta Dunării,

Periprava, Gherla, Oradea.

Francisc Pal, seniorul Ordinului Iezuit din Rom]nia, ;i preotul Dumitru Mure;an.Fotografie din 1938

Odat[ cu restaurarea unor edificii is-torice din jude\, marea popularitate decare se bucur[ Castelul Károlyi din Careiatrage turi;tii ;i spre celelalte monumen-

te din zon[. Astfel, un num[r mare devizitatori trec ;i prin Ardud, unde, al[turide cetate, poposesc ;i la statuile unor ce-lebrit[\i din localitate.

~n curtea bisericii romano-catolice,imediat l]ng[ ;osea se afl[ un bust alcardinalului Bakócz Tamás, o persona-litate, despre care pu\ini ;tiu, de ce estecinstit tocmai la Ardud.

Bustul a fost amplasat la biserica dinArdud, aceasta fiind localitatea sa deba;tin[. El s-a n[scut `n anul 1442, `ntr-o familie s[rac[, ca fiu al lui Bakocz Fe-rencz, iobag al familiei localnice, Dragffy.Bakócz Tamás (1442-1521) a devenitpreot dominican, care, dup[ ce a parcurstoate treptele ierarhice, a fost numit ar-hiepiscop de Eger, apoi de Esztergom,dup[ care a primit distinc\ia de cardinalal Ungariei, iar mai t]rziu patriarh alConstantinopolului. Decenii de-a r]ndula fost considerat cea mai influent[ ofi-cialitate a Ungariei. P]n[ nu demult, eraunicul preot maghiar care a avut vreo-dat[ ;anse reale de a deveni pap[.

Personalitate de seam[ a vremurilor`n care a tr[it, un talent remarcabil, care,f[c]nd uz de cuno;tin\ele ;i experien\elesale militare, juridice, de diploma\ie ;ipolitice specifice epocii, putea activaconcomitent, at]t `n slujba RegatuluiMaghiar, c]t ;i `n interesele bisericii.

Fiul de iobag, devenit apoi cardinal;i-a `nceput studiile la dominicanii dinSatu Mare, le-a continuat la Wroclaw ;iPadova, iar doctoratul l-a ob\inut din fi-lozofie la Cracovia, ̀ n 1464. ~n jurul anu-lui 1470 s-a ̀ ntors acas[ ;i a intrat ̀ n sluj-ba cur\ii regelui Matei Corvin. ~n anul1486 a devenit episcop de Györ ;i a pri-mit rangul de consilier regal, iar `n anul1497 a devenit episcop de Eger ;i arhie-piscop de Esztergom. Cu sprijinvene\ian, `n anul 1500, Bakócz Tamásdevine cardinal, iar peste 10 ani patriarhla Constantinopol. El a fost primul ;isingurul preot maghiar, care a fost la unpas de a deveni pap[. S-a stins din via\[`n anul 1521, trupul s[u fiind depus pen-tru odihn[ ve;nic[ la capela care ̀ i poart[numele, construit[ de el ̀ nsu;i la basilicadin Esztergom. El a devenit, poate, per-sonajul cel mai `nalt al catolicismuluimaghiar, av]nd admiratori `n toatep[r\ile lumii.

Sculptorul bustului s[u, Zoltán Ger-gely, artistul plastic care a realizat ;i sta-tuia Sfintei Elisabeta din Satu Mare, prinopera sa expusă la Ardud prezint[ o per-sonalitate important[ a epocii sale, carea realizat o carier[ str[lucit[ ̀ n acele vre-muri, faptele ;i caracterul s[u fiind str]nslegate de era cultural[ `n care a tr[it.G]ndindu-ne la curtea regal[ a lui MateiCorvin, sau la palatele Medici, se poateremarca stilul curat al rena;terii, echili-brul fin al formelor ;i propor\iilor. Aceststil este specific ;i capelei Bakocz din Es-ztergom ;i ̀ n acest spirit a fost realizat ;ibustul marelui cardinal. ~n[l\imea total[a statuii este de 350 cm, din care 125 cmreprezint[ `n[l\imea total[ a bustuluipropriu zis.

Eva Laczko

Ardudeanul BakoczTamás, primul

cardinal maghiar careputea deveni pap[

Una dintre paginile istoriei parohiei Craidorolț se consumă dinanul 1946, când la cârma acesteia vine preotul greco-catolic DumitruMureșan. E născut în localitatea Bedeu (Ungaria) din părinții Dumitruși Maria, a absolvit Liceul "Emanuil Gojdu" din Oradea, promoțiaanului 1933.

EVENIMENT

4 Informa\ia de Duminic[/26 mai 2013

Ministrul delegat pentruIMM-uri, mediu de afaceri si tu-rism, Maria Grapini, a efectuat ovizită de două zile - de miercuri,22 seara până joi 23 mai după ma-sa - în Satu Mare.

A avut un program foarte dens, ca-re a cuprins o întâlnire cu primari, oa-meni de afaceri ;i oficialități județene;i locale, o vizită la Luna :es, partici-parea la inaugurarea Aquaparcului dela Noroieni, o altă vizită la ;antierulBăilor Beltiug ;i una la Băile Mihăieni.Referitor la durata realizării Aquapark-ului a afirmat că se vede că a fost exe-cutat în sectorul privat, căci altfel eranevoie de timp cu mult mai îndelungat.Dânsa a mai spus că acest obiectiv vacontribui în mod esențial la dezvolta-rea turistic[ a zonei, a felicitat firmacare a realizat investiția și le-a reco-mandat autorităților locale să promo-veze aquapark-ul, chiar dacă este pri-vat, deoarece contribuie la dezvoltareaturismului balnear și medical.

Joi, de la ora 16,30, a susținut o con-ferință de presă ;i a acordat un interviuîn exclusivitate postului Informația TV.

Oamenii de afaceri sătmăreni,apreciați de oficialul român

Miercuri, 22 mai, începând cu ora18,30, în Sala mare a Consiliului Jude-țean, Maria Grapini s-a întâlnit cu oa-meni de afaceri din județ. În sală s-auaflat peste 200 de primari, oameni deafaceri ;i membri marcanți ai partide-

lor politice. Ministrul a stat alături deconducerea județului ;i a municipiuluiSatu Mare.

Oficialul român ;i-a început inter-venția cu o afirmație pe care a mai fă-cut-o ;i mass media centrală ;i anume<"Voi fi foarte vehementă față de toți ceiincorecți în afaceri, indiferent pe cinevoi deranja cu atitudinea mea". Dânsaa dezvoltat apoi afirmația la conferințade presă unde a spus că una din frâneledezvoltării economice este ;i aceea căunii î;i plătesc corect toate taxele ;i im-pozitele, iar alții, sprijiniți de oamenipolitici nu le plătesc, iar guvernul nuare bani la buget pentru a-;i îndepliniobiectivele.

A vorbit apoi despre intenția sa ;ia guvernului de a sprijini IMM-urile;i ca exemplu de un pas important l-adat pe cel privind deblocarea fonduri-lor UE pe Programul Operativ Secto-rial Cre;terea Competitivității Econo-mice POSCCE). A spus că sunt depusepe acest program circa 3.700 de pro-iecte ;i că deja s-au plătit aproape 100milioane euro ;i că este nevoie deschimbarea modului de gândire a aces-tora, dar ;i a mediului de afaceri.

Maria Grapini a mai vorbit despreSRL-D,-uri, ajutoarele de minimis ;iprimele de export, respectiv Strategiade dezvoltare a turismului pe câtevazone ;i pe domenii, cum sunt turismulbalnear, cultural, istoric, sau de agre-ment. În continuare, a în;irat câtevadintre nevoile stringente ale IMM-uri-lor în acest moment, începând cu ceade creditare.

A solicitat apoi celor din sală să-i

pună întrebări ;i să-i prezinte problemece se cer rezolvate urgent, iar cei dinsal[ nu s-au lăsat rugați de două ori,au pus multe întrebări, au cerut detaliiprivind unele măsuri ce s-au luat sause preconizează a se lua. S-au dezbătutaspecte care cuprind aproape toată zo-na afacerilor, de la cercetare la "Strate-gia Dunării", un proiect foarte marefinanțat de UE. Conducerea DRWSMa solicitat includerea județului ;i mu-nicipiului nostru pe lista zonelor în ca-re se vor testa unele proiecte-pilot aleguvernului, propunere acceptată. În-tâlnirea a durat până după ora 21, iarla final oficialul român a apreciat cali-tatea mediului de afaceri sătmărean.

La final, vorbitoarea a spus că oa-menii de afaceri sătmăreni sunt serio;i;i interesați de dezvoltarea economică;i că, în puține astfel de întâlniri i-afost dat nu doar să i se pună întrebări,ci să i se ;i ofere soluții de rezolvare aunor probleme.

De asemenea, a promis că la edițiaa V-a jubiliară a "Expo Fabricat în SatuMare - 2014" va participa la deschide-rea oficială în mod sigur.

Satu Mare a pierdut mulți aniîn care nu s-a valorificat potențialul turistic

Joi, de la ora 16,30, Marian Grapinia susținut o conferință de presă. I-aavut alături pe Cristian Smadu,pre;edintele PC județean, Cosmin Bo-ta, prim-vicepre;edinte, Radu Pa;cu,pre;edinte executiv ;i Constantin Mol-

dovan, secratar.Cristian Smadu a anunțat că, pen-

tru a putea sprijini cât mai mult dez-voltarea județului, PC va aduce în județmini;tri ;i mini;tri secretari de stat.Astfel, în perioada 21 - 23 iunie va veniministrul Agriculturii, Daniel Con-stantin, în prima săptămână din iunieCodrin Scutaru, secretar de stat la Mi-nisterul Muncii, apoi în august, Cri-stian Cozma, secretar de stat la Tineret;i Sport ;i un secretar de stat din Mi-nisterul Sănătății.

Ministrul IMM-urilor ;i-a prezen-tat programul avut în Satu Mare ;i aspus că PC dore;te o nouă politică, ba-zată pe obiective concrete, pe identifi-carea ;i rezolvarea problemelor, iar vi-zita sa a avut loc în acest context. Dânsaa mai spus că efectul măsurilor care seiau în sprijinul IMM-urilor se vor ve-dea abia din 2014.

Ca vicepre;edinte al PC, a avut cu-vinte de apreciere la adresa echipei săt-mărene ;i a opinat că ;i Filiala SatuMare trebuie să crească, atât cantitativ,cât mai ales, calitativ. "Trebuie să îm-bunătățim calitatea clasei politice", aconchis ministrul conservator la acestcapitol.

A vorbit apoi despre cele trei obiec-tive turistice ;i a spus că, în cel maiscurt timp, va căuta soluții pentru fi-nalizarea investițiilor la Luna :es ;icontinuarea acestora la Beltiug, dar că;i autoritățile județene ;i locale trebuiesă ia măsurile ce cad în sarcina lor.

"S-au pierdut mulți ani în care SatuMare putea valorifica potențialul tu-ristic foarte eficient din punct de ve-

dere economic. Este zona care a con-servat cel mai bine din țară tradițiile,acestea fiind unul din argumentelepentru dezvoltarea turismului", a spusoficialul român. În continuare, vorbi-toarea a mai spus că, la Luna :es e ne-voie de finalizarea urgentă a primei fa-ze ;i că celelalte dotări, cum ar fi tunu-rile de zăpadă, pot fi realizate ;i într-oa doua etapă. În ce prive;te Beltiugul,a spus că ar fi mai multe soluții de fi-nalizare rapidă a investiției, în afara fi-nanțării de la buget ;i anume fie în-cheierea unui parteneriat public-privatcu o firmă dispusă să investească înacest obiectiv fie să întocmească, cusprijinul Consiliului Județean, un pro-iect cu finanțare europeană. În oricecaz, a conchis dânsa acest subiect, vaîncerca să găsească soluții pentru celedouă obiective, Luna :es ;i Beltiug. Re-feritor la Mihăieni, dânsa a spus că estede competența Consiliului Județeancare poate ;i trebuie să reabiliteze dru-mul județean Acâ;-Mihăieni.

"Nu vreau ca aceasta să fie o vizitădupă care să nu se întâmple nimic", amai spus dânsa, făcând referire la altevizite ale unor politicieni sau oficialidin guvern care au venit, au văzut, auplecat ;i totul a rămas a;a cum a fostînainte de vizită.

La final, a asigurat mediul de afa-ceri ;i pe sătmăreni că va face tot ceeace a promis, pentru că promite numaiceea ce poate realiza.

Mihai G.

Maria Grapini va c[uta solu\ii pentru finalizarea investi\iilor turistice din Satu Mare

~n lunile urm[toare, vor veni `n jude\ mai mul\i mini;tri ;i secretari de stat din Agricultur[, S[n[tate ;i Sport

"S-au pierdut mulți ani în care Satu Mare putea valorifica po-tențialul turistic foarte eficient din punct de vedere economic. Estezona care a conservat cel mai bine din țară tradițiile, acestea fiindunul din argumentele pentru dezvoltarea turismului", a spus mi-nistrul Maria Grapini.

CULTUR~

Muzica filmelor celebre a reu;itdin nou s[ umple sala Filarmonicii

26 mai 2013/Informa\ia de Duminic[ 5

~n stagiunea Filarmonicii “Di-nu Lipatti” exist[ dou[ repere cla-re, dou[ concerte la care po\i fi si-gur c[ sala va fi arhiplin[< concer-tul de Anul Nou ;i concertul demuzic[ de film. Dac[ primul con-cept are o vechime respectabil[,muzica din filme a fost consacrat[pe scena s[tm[rean[ prin efortu-rile unui singur om< dirijorul ja-ponez Shinya Ozaki.

Edi\ia 2013 a concertului intitulat“Muzica filmelor celebre” a avut loc joi23 mai ;i, conform a;tept[rilor, toate lo-curile din stal, de la loje ;i de la balconau fost ocupate, de;i biletele au fost cevamai scumpe ca la concertele simfoniceobi;nuite. Lucrul nu este tocmai de mi-rare. ~n anii trecu\i am fost `ntreba\i, nuo dat[, c]nd anume are loc acest concert,;i sunt destui s[tm[reni care trec pragulfrumoasei s[li a Filarmonicii doar cuaceast[ ocazie. Costul biletelor este cres-cut ;i de costul partiturilor, c[ci aproapetoate piesele incluse `n program benefi-ciaz[ ̀ nc[ de protec\ia drepturilor de au-tor, `n timp ce edi\iile mai vechi ale par-titurilor apar\in]nd compozitorilor cla-sici `ncep, `ncet-`ncet, s[ ias[ de sub in-ciden\a acestora.

Filme de referin\[;i muzica lor

Programul edi\iei din acest an a ̀ nce-put ̀ n for\[, cu tema principal[ compus[de Andrew Lloyd Webber pentru musi-calul din 1986 “Fantoma de la Oper[“,care a avut peste 1.000 de reprezenta\ii;i a devenit `n 2004 film artistic (cu Ge-rald Butler ;i Emmy Rossum), o pies[aleas[ adesea ca fond muzical de cam-pionii patinajului artistic. A urmat

“Moon River”, frumoasa medita\ie com-pus[ de Henry Mancini pentru filmuldin 1961 “Breakfast at Tiffany’s”. Apoi avenit singurul moment solistic al serii<“A trumpeter’s lullaby”, pies[ scris[ `n1949 de Leroy Anderson ;i c]ntat[ atent;i sensibil de foarte t]n[rul Higyed JanosBence, elev al lui Alexandru Lu\ai la Li-

ceul de Art[ “Aurel Popp”. Acesta a primitaplauze `ndelungi ;i binemeritate.

Programul a continuat cu o tem[creat[ de Monty Norman, dintr-un filmlegendar< “Dr. No” (1962), pelicula carea lansat pe marele ecran personajul JamesBond. A urmat orchestrarea c]ntecului“A whole new world” de Alan Menken,

folosit ̀ n filmul “Aladdin” produs de Dis-ney `n 1992, iar prima parte s-a `ncheiatcu muzica din “Evita”, ini\ial musicalcompus de Andrew Lloyd Webber `n1978 ;i mai apoi film cu Madonna ̀ n ro-lul principal (1996).

C[l[toria printre filme a continuatdup[ pauz[, protagonist fiind renumitul

compozitor american John Williams, dina c[rui crea\ie s-au c]ntat Mar;ul impe-rial din “R[zboiul stelelor”, ;i teme din“Memoriile unei ghei;e” (2005), “JurassicPark” (1993) ;i “Superman” (1978),aceasta din urm[ fiind aleas[ pentru fi-nalul concertului. Printre lucr[rile de-venite deja clasice ale lui Williams s-auc]ntat ;i tema din “Gladiatorul” (2000),compus[ de Hans Zimmer, celebra tem[“Pantera roz” a lui Henry Mancini (com-pus[ `n 1963 ;i folosit[ `n foarte multecontexte) ;i o pies[ a unui alt legendarcompozitor pentru cinema, italianul En-nio Morricone> “Cinema Paradiso”(1988). Toate au fost c]ntate cu antren ;idevotament de orchestra deja obi;nuit[cu aceast[ muzic[ ;i cu dirijorul ei, con-tribuind la un succes indiscutabil ̀ n ter-meni de atmosfer[ ;i mul\umire a publi-cului.

De ce se teme lumea de clasici?

~n pauza concertului am avut o dis-cu\ie cu un cunoscut artist fotograf, b[iatfin ;i inteligent. ~mi spune< “Am venit lamuzic[ bun[“. ~l `ntreb< “Clasici nu ser-ve;ti? Beethoven, Mozart, Vivaldi...”. Faceochii mari< “A, nu, e prea greu pentrumine. Poate la Beethoven a; veni, dar...”~i r[spund< “E a;a de greu s[ ascul\i? Nuai nevoie dec]t de urechi deschise.” Acl[tinat u;or din cap.

Nu po\i s[ nu te `ntrebi de ce la mu-zic[ de film se umple sala, iar la un con-cert “obi;nuit” dac[ se umplu jum[tatedin locuri e bine. Vina `n mod clar nueste a muzicii, ci a felului `n care ea este“v]ndut[“. Poate ;i a modului ̀ n care estepredat[ ̀ n ;coli. Poate ;i a criticilor, prea`nc]nta\i de sine ;i de limbajul lor speci-fic. Crede\i-ne pe cuv]nt< muzica clasic[chiar nu e grea pentru auditori! Poatedoar se cere promovat[ mai creativ.

Vasile A.

Mai rar se `nt]mpl[ `nRom]nia de azi ca un spectacol deteatru s[ dep[;easc[ doi ani devia\[. Unele mor `nainte de a se fin[scut cu adev[rat. La finaluls[pt[m]nii trecute am avut ;ansas[ asist, la Timi;oara, la o fericit[;i glorioas[ excep\ie< aniversareade 5 ani a unei produc\ii de o fru-muse\e ;i sensibilitate rar[< “Boalafamiliei M”.

Acest spectacol are o poveste aparte,legat[ ̀ n primul r]nd de loca\ia deosebit[`n care a fost montat. “Sala 2” a TeatruluiNa\ional timi;orean a fost c]ndva un ma-nej imperial, apoi a servit ca sal[ de sport,iar dup[ 1990 a fost l[sat[ `n paragin[.Prin diligen\ele insistente ale directoareiAda Lupu, `n 2007 sala din Parcul Civica fost concesionat[ Teatrului pentru 50de ani, iar “Boala familiei M” de FaustoParavidino a fost primul proiect scenicpentru noul spa\iu de joc, fiind angajatunul din cei mai originali regizori rom]ni,pe atunci `n plin[ ascensiune, azi consa-crat< Radu Afrim.

Despre lan\urile familiei,cu duio;ie ;i culoare

Prima distinc\ie a showului a fost Pre-miul UNITER pentru scenografie, iarc]nd vezi pe viu impun[torul peisaj creat

de Velica Panduru `n\elegi c[ nu putea fialtfel. P[durea de copaci usca\i ;i frunzes]ngerii scuturate este o minunat[ meta-for[ a universului familiei M, ̀ n care per-sonajele par s[ fie ni;te vampiri emo\io-nali care, dincolo de scurte momente du-

ios-comice, se storc reciproc de vlag[. Untat[ aparent senil, `n fond poate cel mailiber dintre to\i (minunat jucat de Ion Ri-zea), dou[ surori pe tipar biblic, Marta ;iMaria, robotitoarea ;i hiperiubitoarea(Claudia Ieremia ;i M[lina Manovici),

exasperatul ;i poate incestuosul frateGiani (C[lin Stanciu jr.) ;i cei doi preten-den\i la m[na Mariei, dou[ tipuri mas-culine contrastante (Victor Manovici ;iColin Buzoianu) creeaz[ un univers tra-gicomic, duios ;i absurd, decupat impe-

cabil de regizor, cu salturi spa\io-tempo-rale demne de cea mai modern[ fizic[.~n impozanta Sal[ 2, care are ;i un foaierelegant ;i spa\ios, au fost oameni care ve-deau spectacolul a zecea oar[, ;i nu f[r[motiv, pentru c[ dramele ;i, de ce nu, bu-curiile familiei ne sunt cunoscute tuturor.Iar melodia “Una lagrima sul viso”,c]ntat[ de tata Luigi c]nd totul st[ s[ ex-plodeze ca o m[m[lig[ cu cocoloa;e (alt[marot[ a b[tr]nului), trage o concluziemai cur]nd trist[, poten\at[ de moarteaevadatului Giani, care `ncheie piesa.

Nevoia de timp ;i spa\iu

“Boala familiei M” a avut parte ;i deo stagiune parizian[, iar succesul specta-colului aniversar a confirmat c[ teatrulde calitate are nevoie de r[bdare, timp ;ispa\iu. ~n teatrele de la noi exist[ tendin\as[ se lucreze mult, haotic ;i superficial,s[ se monteze piese de-a valma f[r[ caele s[ aib[ timp s[ se coaguleze, iar dup[premier[ au o serie scurt[ ;i mor f[r[ a-;i fi `mplinit poten\ialul, c]t l-or fi avut.Iar problema nu \ine at]t de fonduri, de;isunt importante ;i ele, ci de proiectul ;iviziunea managerial[. ~n acest context,exemplul Teatrului timi;orean, care s-aluptat pentru un spa\iu de joc foarte fle-xibil ;i a avut ̀ n\elepciunea s[ lase aluatulacestei savuroase pizza italiene s[ se coac[at]t c]t a trebuit, cu rezultate frumoaseinclusiv financiar, ar fi bine de `nv[\at ;i,pe c]t se poate, urmat.

V. Andreica

“Boala familiei M” `n regia lui Radu Afrim a `mplinit 5 ani la Timi;oara

Claudia Ieremia, C[lin Stanciu jr. ;i Colin Buzoianu `n “Boala familiei M”, regia Radu Afrim, decorul Velica Panduru

Dirijorul japonez Shinya Ozaki a impus `n con;tiin\a publicului serile dedicate celor mai celebre coloane sonore

Edi\ia 2013 a concertului intitulat “Muzica filmelor celebre” aavut loc joi 23 mai ;i, conform a;tept[rilor, toate locurile din stal,de la loje ;i de la balcon au fost ocupate, de;i biletele au fost cevamai scumpe ca la concertele simfonice obi;nuite.

CULTUR~

6 Informa\ia de Duminic[/26 mai 2013

Cu puţin timp în urmă poetulşi criticul literar Aurel Pop a scosde sub tipar o carte intitulată su-gestiv “Eternitatea prin poezie”.

Între coperţile acestei cărţi se re-găsesc nume precum< Cicio SimionAnderco (1915-1975), Livia Bacâru(1921-1999), Ion Baias (1950-2005),Ion Bledea (1951-1998), George Boitor(1934-1976), Ioan Bran (1942-1988),Ioan Chiorean-Oaș (1922-2011), IonCodreanu (1937-1999), DebreczeniEva (1957-2011), Leontin Drăgan(1947-2003), Farkas Elek (1946-2003),Fenyi Istvan (1919-1994), Gabriel Ge-orgescu (1911-1973), Gellert Sandor(1916-1988), Ion Ghiur (1938-2012),Paul Grigore (1952-1989), Emil Matei(1947-2001), Gelu Măgureanu (1967-2009), Ioan Halmi Negreșteanu (1937-2011), Alexandru Pintescu (1947-2003), Dariu Pop (1887-1963), Ion Po-dan (1935-2000), Gabriel Raţiu aliasCorneliu Balla (1930-2006), Dorin Să-lăjan (1948-2005), Josef Johann Soltesz

(1945-2006), Ioan Timoc (1945-2012),Ion Vădan (1949-2012), Viorel Vladi-mirescu (1953-2008).

Așa cum menţionează profesoruldoctor Alexandru Zotta< "Eternitateprin poezie întrunește condiţiile su-biective de antologie. Autorul i-a cu-noscut personal pe toţi poeţii antolo-gaţi, cu unii a fost coleg de școală, cualţii a fost prieten în timpul vieţii lor.Dar, fără îndoială, Aurel Pop se dove-dește un prieten bun al tuturor celormenţionaţi în carte> a preîntâmpina in-trarea în uitare a unor creatori care armai fi putut îmbogăţi încă tezaurulpoeziei și al culturii sătmărene cu realevalori însemnă, fără îndoială, un gestde respectuoasă și statornică priete-nie... Autorul nu stabilește ierarhii va-lorice între autori.

Din aceast motiv cartea are mai în-tâi aspect de culegere de poezii, dintr-un areal și un interval de creaţie binedelimitat, și structură de dicţionar, or-dinea prezentării fiind a unanim ac-ceptului alfabet... Câţiva dintre ei, pre-cum Gabriel Georgescu și Corneliu

Balla, Johann Sol-tesz au fost și tra-ducători apreciaţidin literatura ma-ghiară, dar și din li-rica franceză, rusă șigermană. Reputaţiacâtorva, printre careGabriel Georgescu,C.S. Anderco, DorinSălăjean, George Boitor,Alexandru Pintescu, IonGhiur, a depășit limiteleregionale, poezia lor fiindpublicată în reviste dincentre culturale importan-te ale ţării, dar creaţia celormai mulţi a circulat doar înareale restrânse, cu deosebi-re în Satu Mare.

Sunt de menţionat și iz-bânzi lirice, expresive care de-pășesc cu certitudine nivelulregional precum sugestivitateasimbolistică a poeziei lui Ga-briel Georgescu, "versetele" ori"sutrele" sapienţiale ale lui Gri-gore Paul, amplitutinea proble-

maticii din poeziile lui Iosef Jo-hann Soltesz, concentrarea her-metică a expresiei la CorneliuBalla, modernizarea funcţio-nală a tiparelor folclorice dinpoemele lui Dariu Pop și IoanChiorean-Oaș, substanţa li-rică a poeziei lui Ion Baias,muzicalitatea graţios ma-nieristică a versurilor luiAl. Pintescu și, desigur, șialte dimensiuni remarca-bile ale scrisului multora,dincolo de diferenţele va-lorice reale dintre ei, acăror analiză nu intră încadrele însemnării...

Pentru a fi înscriseîn memoria de duratăa comunităţii, aceastaa înscris numele lor,în semn de bineme-ritată cinste, în "Pan-theonul Sătmă-rean", pe plăcileomagiale de pepietrele din bule-

vardul Corneliu Coposu..."

Un articol edificator despremodul ̀ n care era v[zut dr. VasileLucaciu de contemporani g[sim`n TRIBUNA lui Ioan Slavici dinanul 1907. Vasile Lucaciu a c];ti-gat alegerile ;i i-a reprezentat perom]ni ̀ n Parlamentul de la Bu-dapesta. Desemnarea lui ast]rnit o nem[rginit[ bucurie ̀ nr]ndurile popula\iei rom]ne;ti.:i nu avea s[ le ̀ n;ele a;tept[rile,a;a cum, din p[cate, se ̀ nt]mpl[`n zilele noastre.

“Trăiască Vasile Lucaciu!

O telegramă, despre care ampomenit ieri, a scormonit, în tus-culanul său, pe leul din Șișești.Conferenţa electorală din Beiuș, aoferit pe cale telegrafică candida-tura la mandatul cercului vechiu-lui și neînfrântului luptător dr. Va-sile Lucaciu, secretarul genегаl alpartidului naţional. Târziu înnoapte am fost avizaţi că a și sositrăspunsul din Șișești< Vasile Lu-caciu a primit candi datura.

Vestea aceasta va străbate caun fulger în toată lumea româ-nească, stârnind mare și gene-rală însufleţire. Căci numeleacesta, care alimentase viseleneamului aproape două dece-nii, mai are și azi atâta puterede sugestie încât la sunetul luisă facă să vi breze toate inimile,toate dorurile româ nești. Șipentru succesul luptei dintr-un cerc din Bihor de aceastaera nevoie. De o însufleţireunanimă a neamului întreg,care să ridice pe toată liniamoralul adânc zdrun cinat alacestor cercuri.

Cine putea altul nașteaceastă însufleţire decât nu-mele lui pe care-l cântă doi-

nele, pe care-1 spun poveștile, numelecel mai popular, ce a existat vre-odată la noi ro mânii? Cine pu-tea altul s-o facă asta decât elcare și-a meritat dragostea șipopulari tatea aceasta, nu prinfraze, nici prin decla raţii, ci prinmartiriul temniţelor, prin unmartiriu, care nu este mai micdecât al unui Silvio Pelico și carea fertilizat atât de mult cauza ne-amului nostru. Dela el încoace aufost mulţi pe cari i-a luat faima pearipile sale, mai mult ori mai puţinmeritându-o, nu a fost însă niciunul să-și fi răscumpărat renumeleprin sacrificii și suferinţe, cari înloc să-1 îndoaie aveau darul să-l fa-că tot mai dârz și îndărătnic.Cu toate acestea, după ce ideea ma-

re a politicei memorandiste nu iz-butise așa precum s-ar fi așteptat șicum trebuia în urma multelor sacri-ficii - ca și cum și-ar fi legat viaţa deaceastă idee, el apune deodată cu ea,retrăgându-se parcă desgustat, de-cepţionat, ostenit. Era oare aceasta oreacţie, aceeași care în 1848 aruncaseîn completă apatie pe nenorocitulerou al armelor române, ori dez gustulintrigelor cari de obiceiu nasc pe urmanesuccesului politic și cari nu l-aucruţat nici pe dânsul, ori ostenise în-tr-adevăr luptătorul, nu vrem să cer-cetăm noi aci. Un lucru însă știau toţi,cari cunoșteau energiile pe câte le-aasumat omul acesta< că leul din Șișeștin-a murit, ci doarme. Că va veni o zicând se va deștepta, și `n aceea zi tere-nul luptelor noastre își va recăpăta dinnou pe personificatorul forţei aspira -ţiilor și dorinţelor noastre naţionale.Căci el a fost nu numai o sinteză a aces-tor do rinţe și aspiraţii, ci și o imaginevie a puterii trebuitoare pentru întru-parea lor."

Ziua aceasta a sosit. Al Beiușuluieste meritul de a-1 fi readus pe Lucaciuîn arenă. A Beiușului rămâne însă șimarea răspundere de a-1 alege pe Va-

sile Lucaciu. Căci Vasile Lucaciu nu este iertat

să cadă. El duce în cercul Beiușului nusteagul de simplu candidat al unui cercelectoral, ci steagul nostru al tuturora,steagul, care sim bolizează trecutul, pre-zentul și viitorul no stru naţional.

In cercul Beiuș trebuie să disparăacum orice disensiune, orice resenti-ment care ar putea să desbine și nu săunească. Mai ieri alaltăieri ziarul nos-tru a fost bănuit că din motive confe-sionale a combătut pe epi scopul gr.-cat. al Orăzii-mari, iar cunoscutul pro-fesor de acolo Radu Gedeon ne acuzăde-a dreptul ca inspiraţi în toate actelenoastre de tendenţe confesionale. Can-didarea părintelui Lucaciu, vine nu sepoate mai la vreme, ca să dea cea maielocventă desminţire acestor acu-zaţiuni. Și iarăși, ea vine să ni-i punăla probă pe acuzatorii noștri, să le ia,odată pentru totdeauna din mâni armaaceasta, cu care isbutesc câte odată săse apere. ~i vom urmări acum cu deo -sebită atenţie în toţi pașii lor.

Cât pentru alegătorii din cerc, ei sănu peardă niciodată din vedere că olume în treagă de români privesc ladânșii. Să nu uite nici pe un momentcontrolul acesta al neamului întreg, cariîi urmărește. Gândindu-se mereu la el,acesta le va fi un mare reazim în oricemoment de slăbiciune, de îndoială.Căci este totuși un mare lucru când ștică pentru un fapt al tău ușuratic orislab de înger, îţi atragi hula și bleste -mul unui neam întreg. Este totuși marelucru când ști că prin o nemernicie ata tu faci să roșească obrazul nu numaial tău, nici măcar al unui cerc, ci alunui popor în treg. Iar din momentulîn care beiușenii și-au ales pe Lucaciude candidat al lor, toate cad îndoit încumpănă pentru ei. Ii conjurăm deci,în numele tuturora, să fie toţi, dacă vafi nevoie, chiar eroi, pentru a duce stea-gul naţional la izbândă.

Trăiască Vasile Lucaciu!”

“Târziu în noapte am fost avizaţi că a și sosit răspunsul din Șișești< Vasile Lucaciu a primit candi -datura. Vestea aceasta va străbate ca un fulger în toată lumea românească, stârnind mare și generalăînsufleţire. Căci numele acesta, care alimentase visele neamului aproape două decenii, mai are și aziatâta putere de sugestie încât la sunetul lui să facă să vi breze toate inimile, toate dorurile româ nești.”

28 de scriitori s[tm[reni inclu;i în cartea "Eternitatea prin poezie"

Cum era v[zut Vasile Lucaciu de contemporani?

PARANORMAL

26 mai 2013/Informa\ia de Duminic[ 7

Deoarece mulți oameni sunt sin-guri când suferă un atac de cord, fărăajutor, persoana a cărei inima bate ne-corespunzător și care începe să simtăo stare de leșin, are doar, aproximativ10 secunde înainte de a-;i pierde cu-noștința.

Cu toate acestea, victimele se potajuta prin a tu;i în mod repetat și foarteenergic.

O respirație adâncă ar trebui să fieluată înainte de fiecare tuse, iar tuseatrebuie să fie adâncă și prelungită, așa

cum e atunci când se produce sputadin adâncul pieptului.

O respirație și o tuse trebuie repe-tate la fiecare două secunde, fără oprirep]n[ sose;te ajutorul sau până cândinima se simte c[ bate în mod normaldin nou.

Respirațiile adânci, aduc oxigenulîn plămâni ;i mi;cările de tuse storcinima și păstreaza sângele în circula\ie.Presiunea asupra inimii, de asemenea,o ajută să recapete ritmul normal. Înacest fel, victimele atacurilor de inimăpot ajunge la spital.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Chiar în acest moment, au loccirca 100.000 de reacţii chimice înfiecare celulă din voi. Acum, în-mulţiţi 100.000 de reacţii chimicecu 70-100 de trilioane de celule ca-re alcătuiesc corpul vostru. Răs-punsul are mai multe zerouri decâtpot calculatoarele să afişeze peecran, şi totuşi, în fiecare secundă,acest număr uluitor de reacţii chi-mice se produce în interiorul vos-tru.

Corpul uman este cu adevărat in-credibil și abia începem să înţelegemmisterele capacităţilor sale extrem decomplexe și a funcţiilor interioare. Doc-torul Mercola prezintă pe Mercola.comopt date incredibile despre corpul uman,pe care majoritatea oamenilor nu le știu,dar care sunt cu adevărat fascinante.

Opt informaţii uimitoare despre corpul uman

1. Nu poţi înghiţi și respira în acelașitimp. Practic, toate celelalte mamiferepot face acest lucru. Cu toate acestea,bebelușii umani pot respira și înghiţi înacelași timp până la vârsta de nouă luni.În jurul acestei vârste, cutia vocală co-boară destul de jos în zona gâtului, ceeace ne permite să avem o gamă largă desunete necesare vorbirii, însă ne ia abi-litatea de a respira și de a mânca sau beaîn același timp.

2. Ai două creiere. La fel cum ai ne-uroni în creier, ai neuroni și în intestin,inclusiv neuroni care produc neuro-transmiţători precum serotonina, carede asemenea pot fi găsiţi și în creier șisunt asociaţi cu starea de spirit. Literal-mente, intestinul tău are rolul unui aldoilea creier și produce chiar mai multăserotonină, care are o influenţă beneficăasupra stării de spirit. Cu alte cuvinte,ai două sisteme nervoase< sistemul cen-tral nervos, alcătuit din creier și măduvaspinării și sistemul nervos enteric, careeste sistemul nervos intrisec al tractuluitău gastrointestinal. Ambele sunt createdin același tip de ţesut embrionar.

3. Singurătatea este dureroasă dinpunct de vedere fizic. În mod sigur, sin-gurătatea este emoţional dureroasă, dar,în același timp este dureroasă și dinpunct de vedere fizic. De fapt, atât sin-gurătatea, cât și durerea fizică sunt pro-cesate în aceeași regiune a creierului,cortexul cingular anterior.

4. Zahărul poate ajuta la vindecarearănilor. Zahărul vindecă rănile nu dacăîl mănânci, ci mai degrabă prin presă-rarea sa direct pe rană. Zahărul este hi-groscopic, ceea ce înseamnă că absoarbeapa de care bacteria are nevoie pentrua supravieţui. Această metodă era foartepopulară în rândul vindecătorilor dinAfrica și este utilă pentru tratarea ulce-rului de decubit, a ulcerului varicos, încazul amputaţiilor și multe altele.

5. Amintirile funcţionează în mo-duri misterioase. Ai intrat vreodată în-tr-o cameră și ai uitat de ce te-ai dusacolo? Acest lucru se datorează faptuluică, creierul tău percepe ușa ca pe o “li-

mită a unui eveniment”, iar amintirileobţinute în camera din care tocmai aiieșit sunt “depozitate” pentru a fi folositeatunci când ai nevoie de ele. Din acestmotiv, atunci când te întorci înapoi deunde ai plecat îţi amintești ceea ce ai ui-tat!

6. Unele femei văd mai multe culori.Multe femei au trei tipuri de receptoride culori care le permit să aibă vederecolorată. Cu toate acestea, unele femeiau chiar patru receptori, care le permitacestora să vadă o gamă mai variată deculori decât o persoană obișnuită (unmic procent de femei au chiar și cincireceptori de culori).

De ce femeile? Receptorii de culoareroșie și verde, care pot fi modificaţi pen-tru a permite o vedere mai variată, suntlocalizaţi în cromozomul X, iar cei deculoare albastră în cromozomul Y.

7. Majoritatea oamenilor respirădoar printr-o singură nară, trecând perând de la una la alta. Deși ai două nări,

aproximativ 85% dintre persoane res-piră prin c]te o singură nară pe rând.Ţesutul erectil din nas umflă ușor ţesutuldintr-o nară în timp ce îl micșorează încealaltă, astfel că ajungi să respiri tre-când automat de la o nară la alta, la fie-care patru ore.

8. Se dezvoltă 11 kilometri de vasesanguine noi pentru fiecare jumătate dekilogram de grăsime în plus. Atuncicând te îngrași cu jumătate de kilogramde grăsime, corpul tău produce 11 ki-lometri de vase sanguine noi.

Acest lucru înseamnă că organismultău trebuie să muncească mai mult pen-tru a pompa sângele prin toate acestenoi vase, fapt care poate afecta sănătateași poate reduce oxigenarea și reaprovi-zionarea cu substanţe nutritive a altorţesuturi din organism.

Din fericire, dacă slăbești 500 degrame, corpul tău va desface și va reab-sorbi noile vase inutile.

Literalmente, intestinul tău are rolul unui al doilea creier și produce chiar mai multă serotonină, care are o influenţăbenefică asupra stării de spirit

Fenomene ciudate precum fan-tomele ;i comunicarea cu spiritelede pe o altă lume nu există. Ele nuar fi decât elemente dintr-o întrea-gă industrie promovată intens dinanumite interese financiare, susți-ne un cunoscut psiholog britanic.

Richard Wiseman, de la Universita-tea din Hertfordshire, încearcă să expliceîn ultima lui carte, "Paranormality", astfelde fenomene ciudate, informează LiveScience.

Industria paranormalului estefoarte rentabilă

Într-un interviu, Wiseman spune căexistă o adevărată industrie a paranor-malului< cărți, televiziune, emisiuni ;ichiar linii telefonice dedicateexperien\elor paranormale.

Totul ar fi fost conceput pentru a-iface pe oameni să creadă în asemenea

lucruri neverosimile.Din experiența lui de 20 de ani în

domeniu, Wiseman spune că nu existănicio dovadă care să arate că spiriteleexistă, iar paranormalul nu ar fi un lucrucare trebuie luat în serios.

Dintre toate experiențele ciudate cucare a avut de-a face, el consideră fanto-mele ca fiind de departe cea mai stranie.

Wiseman spune că în astfel de mo-mente puterea sugestiei face ca totul săpară real. Uneori, oamenii văd lucruripe care nu le-ar vedea în mod obi;nuit.Iar totul este cauzat de anumite procesecare au loc în corpul lor, în special inprivința circulației sanguine.

Psihologul englez mai spune că ceicare pretind că pot comunica cu spiritelenu sunt dec]t ni;te ;arlatani.

Afirmațiile sale sunt sprijinte pe ex-perimente făcute în cele mai "bântuite"locuri din Anglia.

Dintre toate experiențele ciudate cu care a avut de-a face, el consideră fantomeleca fiind de departe cea mai stranie. Wiseman spune că în astfel de momente puterea sugestiei face ca totul să pară real

În corpul uman au loc mii de trilioane de reac\ii chimice pe secund[Omul are dou[ “creiere”< `n cap ;i `n burt[

Nu poţi înghiţi și respira în același timp. Practic, toate celelaltemamifere pot face acest lucru. Cu toate acestea, bebelușii umanipot respira și înghiţi în același timp până la vârsta de nouă luni.

Fantomele ;i comunicarea cu spiritele, o mare p[c[leal[?

Cum s[ supravie\uie;tiunui atac de cord când

e;ti singur?

România, \ar[ de extratere;tri

Fie România chiar este un tărâmsupranatural, fie românii vâneazăOZN-uri din lipsă de ocupație. Certeste că, de-a lungul timpului, pe cerulMoldovei sau Munteniei au fost văzutezeci de obiecte suspecte, ba chiar unprofesor din Neamț se lăuda că a găsitun craniu de extraterestru.

Prima consemnare a OZN-urilorpe teritoriul României apare în Leto-pisețul Moldovenesc din 1517, frag-ment republicat în anul 1968, scrieCancan.

Cazurile celebre din istoria Româ-niei legate de observarea OZN-urilorau fost a;a-numitele "avioane fantomă"din anul 1913 care au survolat zona desud a Moldovei, aterizarea, în septem-brie 1972, în Valea Plopului a unuiOZN ;i multmediatizatul, la vremearespectivă, caz Otopeni din anul 1997.

Fenomenul OZN a luat amploareîn România, fiindcă, de câteva ori pean, un grup de săteni se jură că au v[zutextratere;tri ;i nave spațiale de pe alteplanete.

In Certe;ti, chiar s-a ridicat o mă-năstire care să-i apere pe locuitori deOZN-uri, ace;tia fiind convin;i că suntsurvolați constant de extratere;tri.

8 Informa\ia de Duminic[/26 mai 2013

Reîntâlnire dup[ 30 de ani la Colegiul Na\ional Ioan Slavici

Vineri, 24 mai, la ColegiulNaţional Ioan Slavici (fostul Li-ceu Industrial nr. 6) Satu Mare, aavut loc întâlnirea de 30 de ani,promoţia 1983.

Au răspuns prezent 26 de absolvenţidin clasa a XII-a A - profil chimie, 15din clasa a XII-a B - profil electrotehnicăși alţi 15 din clasele a XII-a C, D și E,așadar 56 de absolvenţi.

Întâmpinare festivă

Grupul de absolvenţi a fost primitîn sala festivă pe fondul cântecului Gau-deamus igitur, interpretat de corul li-ceului, dirijat de Ileana Petrovici, urmatde Mulţi ani trăiască!

Cuvântul de întâmpinare a fost rostitde directorul Ioan Cuceu, iar ElisabetaOszvath, fosta lor dirigintă, îndelungaplaudată de cei 56 de ”elevi pentru ozi”, a rostit un discurs patetic.

Tot fosta dirigintă a strigat catalogul,fiecare din cei prezenţi prezentându-șiitinerarul profesional și viaţa de fami-lie.

20 de absolvenţi au venit din străinătate

Peste 20 dintre absolven\i au venitdin alte localităţi ale ţării ori din alte ţăriprecum Ungaria, Austria, Germania. Ceicare nu au putut veni, unii aflându-sepeste ocean, în ţări precum SUA, Cana-da, Noua Zeenlandă, le-au trimis celorprezenţi gânduri frumoase prin e-mail.

Bunăoară, profesoara de chimie Os-

zvath Elisabeta, la cei peste 70 de ani aisăi, a venit tocmai de la Budapesta.

Pentru acest efort, foștii ei elevi dinclasa de chimie, cărora le-a fost dirigintă,precum și elevii din celelalte clase, cărorale-a predat, îi mulţumesc, îi doresc multăsănătate și speră să o aibă alături de ei șila următoarea întâlnire.

Ei au pus bazele primului cerc de chimie

Așa cum se putea citi pe feţele tutu-ror, revederea foștilor colegi de liceu afost emoţionantă. După cum ne-a relatatRodica Horciag, una dintre participante,

această promoţie a organizat întâlniri șila 10, 20, 25 de ani, de fiecare dată revă-zându-se cu multă bucurie. În 1980, elevidin această promoţie au pus bazele pri-mului cerc de chimie al liceului, condusde profesorul Paul Atyim. El activeazăși azi în acest liceu și a fost prezent ală-turi de foștii săi elevi la toate revederile

lor. Din cei 37 de absolvenţi ai clasei dechimie, 17 sunt ingineri chimiști, des-fășurându-și activitatea atât în ţară, câtși peste hotare.

Specialişti de elită

Alegerea elevilor în cercul de chimie,făcută atunci de profesorul Atyim, s-adovedit a fi una inspirată din momentce trei dintre acei elevi activează și aziîn domeniu. Astfel, Sipos Martha Mariaeste doctor în chimie, diplomat inginer,director tehnologic la Chemie und Te-chnologie der Zukunft Bei Furtenbach- Viena> Diczig Iosif este director de di-vizie la Magyar Aluminium Termelo esKereskedelmi Zrt Ungaria> Miklos Se-bastian lucrează din 2007 în cadrulPoliţiei din Noua Zeelandă, în prezentactivând în cadrul Liquor Licensing, ser-viciu care se ocupă cu licenţierea și con-trolul celor care vând alcool, la bază elfiind tot inginer chimist.

Alţi 12 dintre absolvenţii clasei dechimie au absolvit alte specialităţi uni-versitare. Dintre cei 37 de absolvenţi aiclasei a XII-a A, 17 sunt din Satu Mare,16 prezenţi, 9 din alte localităţi ale ţării,din care șapte au onorat cu prezenţa. Lafel au făcut și trei dintre cei patru plecaţiîn Ungaria. Mai sunt colegi plecaţi înGermania, Austria, Italia și alţi trei pesteocean.

Cu toţii au transmis un gând bun fi-ind alături de foștii lor colegi prin inter-mediul diferitelor reţele de comunicare.

Prezent au răspuns și inginerii elec-troniști,  peste jumătate din elevii pro-moţiei 1983 ai clasei de electrotehnică,mulţi dintre ei stabiliţi în Ungaria.

V. Nechita

Elevi de la șapte licee din munici-piul Satu Mare, adevărați montaniarzi,au efectuat de cur]nd o drumeție prinpădurile de la Luna Șes, până pe celmai înalt vârf montan din județul SatuMare - Pietroasa (1.200 m), situat pemuntele cu același nume. El aparțineMunților Igniș, cunoscuți și sub nu-mele de Munții Poienilor.

Modificări antropice

Până nu demult, Pietroasa repre-zenta cel mai fascinant areal, al jude-țului Satu Mare, datorită naturii sălba-tice, a izolării relative, un tărâm neal-terat de intervențiile umane.

Lucrurile s-au schimbat în prezent.Elevii au fost surprinși de anverguralucrărilor la infrastructura viitoarei sta-țiuni Luna Șes și a pârtiei de schi, lu-crări aflate în diferite stadii de execuție<pietruirea drumului începând de la ca-riera „Cornet“ pe o lungime de circa8,3 km, construirea a circa opt poduripeste râu, regularizarea albiei TalneiMari, amenajări de versanți, canalizăride-a lungul șoselei, montarea stâlpilorpentru susținerea cablurilor electriceși a altor 14 stâlpi și cabluri pentru sus-ținerea telescaunelor, construirea celordouă stații (la cota de 660 metri și lacota de 1.200 metri), efectuarea de de-frișări masive (pentru amenajarea pâr-tiilor).

A fost construită și o frumoasă bi-sericuță din lemn, la altitudinea de 560m, numită Sfântul Arhidiacon Ștefan.Ea constituie vatra unui viitor schit.Menirea ei este legată de satisfacereanevoilor spirituale ale turiștilor stațiu-nii Luna Șes. Biserica este păstorită depreotul sătmărean Robaș Nicolae și afost sfințită pe 5 mai 2012.

Pe Pietroasa e primăvarătimpurie

Mai spre vârf, la ieșirea din pădurea

de fag, elevii au fost întâmpinați de gră-mezi de zăpadă uitate de plecarea îngrabă a iernii. Acolo, de-abia atunciîncepuse primăvara. Arborii erau înprimul stadiu de înmugurire, iar ves-titorii primăverii erau pretutindeni. Aufost recunoscuți< călugări, lușcuțe,ghiocei, splinuțe, brândușe și floarea-paștelui, o plantă foarte toxică. Splinuțade exemplu este răspândită doar în go-lurile subalpine (din Carpați, Scandi-navia, Alpi, Pirinei...).

Izvorul Pietroasei

Pe pajiștea de pe culmea Pietroasei,elevii au fost întâmpinați după câtevaminute de urcuș, de apa excelentă a Iz-vorului Pietroasei, situat într-o nișă areliefului. Panta acestei scobituri, alu-necă pe versantul nordic al masivului,

izvorul constituind unul dintre izvoa-rele Talnei.

În apropiere, la marginea pădurii,un monolit cu fizionomie antropomor-fă se detașează de celelalte iviri încre-menite de lavă, a căror vechime depă-șește milioane de ani. A fost numit„Sfinxul Oașului“ și reprezintă un re-per turistic, puțin mediatizat.

Contemplativ, „Sfinxul Oașului“veghează nestingherit încă din vremu-rile acelea străvechi, când a fost plă-mădit ca o insuliță, din erupţii de lavefierbinţi, ce a dominat mările dispăru-te. Și acum, ca un străjer destoinic alPietroasei, privește scrutând un orizontanume, undeva spre nord-vestul De-presiunii Oașului, probabil spre cariera„Cornet“, de unde se aduc pietrele pen-tru Proiectul Luna Șes sau poate spreMunții Tatra.

Pajiştea cu afini

Pajiștea de pe culmea Pietroasei-deține în sectorul cel mai înalt, undesolurile sunt foarte acide, tufișuri deafini. Este cel mai întins areal cu afinidin județul nostru. În prezent „Poianacu afini“ este „sfârtecată“ de drumurilede acces pentru camioane. Lama bul-dozerului a făcut decopertări ale înve-lișului de sol, cu adâncimi de circa 30-40 cm. Ele „țâșnesc“ din pădure, pemai multe direcții, până în vârful mun-telui. ATV-urile („All Terrain Vehicle”)și-au lăsat și ele amprenta pe covorulierbos al poienii. Peisajul devine unultrist pentru cel care a vizitat Pietroasaînainte de conectarea acestui vârf lamarea „civilizație“ a secolului XXI.

La Cota 1.200

Vârful Pietroasa reprezintă cupolajudețului Satu Mare. La 17 km depăr-tare, spre sud-est, poziția orașului BaiaMare este trădată de prezența TurnuluiCombinatului, cel mai înalt furnal dinRomânia (351,5 m) și a treia con-strucţie industrială din Europa.

Se mai văd, la 25 km depărtare,Muntele Mogoșa (1.246 m) cu pârtiade schi, la 13,3 km depărtare, VârfulIgniș (1.307 m) cu al său radar doopler,pentru monitorizarea bazinului hidro-grafic Somes-Tisa. Fostele izvoare mi-nerale de la Luna Șes în prezent suntcolmatate și abandonate. Se impune șivalorificarea izvoarelor minerale pen-tru ca stațiunea să devină și un punctde atracție balneară.

Grupul de turişti

Au vizitat Luna Șes elevii< BozântanMarius (9 B), Boitor Nicoleta, CucIoan, Dohi Ruben, Reszler Reimond,Reszler Robert, Toth Cristina (10 A),Berende Sabin, Dregan Dana (10 E),de la Liceul Tehnologic „ConstantinBrâncuși“, Bondra Gheorghe, LimacIonuț, Răfan Dănuț, Sacaloș Cristian,Varna Claudiu, Vida Claudiu (9 C) dela Liceul Tehnologic Construcții Ma-șini „Unio“, Nagy Barbara Yvette (11B) de la Liceul de Arte „Aurel Pop“,Agarici Laurențiu (12 B) de la ColegiulEconomic „Gheorghe Dragoș“, Mun-teanu Mihai (12 D) de la Colegiul Teh-nic „Eliza Zamfirescu“, Pop Angelo (12D) Colegiul Național „Mihai Emines-cu“, Radbanyi Roland Robert (11 A)de la Colegiul Național „Doamna Stan-ca“, Pop Angelo (12 D) de la ColegiulNațional „Mihai Eminescu“ și BotoșKrisztian – fost elev al Liceului Teolo-gic Romano Catolic „Hám János“.

Elevii au fost însoțiți de profesorulMunteanu Gheorghe, care ne-a furni-zat textul de mai sus.

A consemnat V.N. Deleanu

21 de elevi de la 7 licee s[tm[rene, în drume\ie pe munte

Elisabeta Oszvath, fosta lor dirigintă, a strigat catalogul, fiecare din cei prezenţi prezentându-și itinerarul profesionalși viaţa de familie

Elevii au fost însoțiți de profesorul Munteanu Gheorghe prin pădurile de la Luna Șes, până pe vârful Pietroasa