ia Zilei Acum 300 de ani, albia Some;ului t[ia Centrul S ... filea evita s[ fie influen\a\i subtil,...

$: ia Zilei Acum 300 de ani, albia Some;ului t[ia Centrul S ... filea evita s[ fie influen\a\i subtil, ;i nu pot da vina pe nimeni altcineva. ~ntr-o recenzie a documentarului "Autobiograﬁa$
IAnul IX Nr. 453 Duminic[ 11 septembrie 2011

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

The New York Times<"Autobiografia..." nu poate s[ fie monumentul dorit de Ceau;escu

Miercuri a fost o zi de mare triste\e pentru`ntreaga Rusie. Sportul rusesc a intrat `n doliudup[ ce o aproape `ntreag[ echip[ de hochei afost ucis[ `ntr-un accident aviatic. Peste 40 de persoane - aproape ̀ ntreg lotul dejuc[tori, antrenori ;i oficiali ai echipei de hocheiLokomotiv Yaroslav au murit dup[ ce avionul lorprivat s-a pr[bu;it la scurt timp dup[ decolare. Afost un ̀ nceput tragic de sezon pentru echipa carese deplasa la Minsk, pentru primul meci alsezonului. Nu este prima dat[ c]nd o echip[ sportiv[ afost practic ";tears[" de pe fa\a p[m]ntului `ntr-un incident aviatic. ~n 1942, Torino, cea mai puternic[ echip[ defotbal a Italiei la vremea aceea, avionul `n care seaflau juc[torii s-a ciocnit de un munte, la`ntoarcerea de la un amical cu Benfica Lisabona.To\i cei 26 de pasageri ;i echipajul de bord aumurit.

De-a lungul istoriei mai multeechipe sportive au pierit `n accidente aviatice

Cei care nu au reu;it `nc[ anul acesta s[ sebucure de un concediu, de o vacan\[ la soareundeva departe de cas[ mai au totu;i la dispozi\ietimp suficient luna aceasta. Septembrie, ominunat[ lun[ de toamn[ bl]nd[, invit[ f[r[ doar;i poate la relaxare, iar la capitolul cele maifrumoase destina\ii de vacan\[ oferta naturii estebogat[ zilele acestea. V[ propunem `n cele ce urmeaz[ s[ `ncerca\is[ v[ imagina\i unde a\i dori s[ v[ petrece\iconcediul luna aceasta, `n locuri nu tocmaideparte de \ara noastr[. Potrivit site-ului unica.ro,printre cele mai bune destina\ii de vacan\[ `nseptembrie se num[r[ ora;ul Düsseldorf dinGermania, Mallorca din Spania, comorile Turcieisau ale Italiei. Locurile care merit[ vizitate `n lunaseptembrie sunt foarte multe ;i ̀ n fiecare col\i;or allumii. Alegerea vacan\ei ̀ n septembrie depinde doarde posibilit[\ile financiare ;i de timpul disponibil.

Oferte pentru vacan\a din septembrie

Cu ajutorul aparatelor pe baza radionicii pot fi manipulate masele

~n 11 septembrie se `mplinesc zeceani de la cel mai s]ngeros atentatdin istorie

www.informatia-zilei.ro

Festivalul din Bogdand reune;te toatena\ionalit[\ile din Euroregiunea Carpatic[

PAGINA 9

Dac[ ar fi s[ definim termenul de radionic[, poatecea mai bun[ alegere ar fi s[ spunem c[ ea reprezint[“:tiin\a rezonan\ei”. Din dorin\a de a informa lumeac]t mai bine despre ceea ce se `nt]mpl[ `n Rom]nia,iat[ o list[ cu ora;ele ̀ n care sunt montate instrumentepsihotronice sau care sunt influen\ate puternic deastfel de dispozitive ;i mesajul lor.

Este vorba despre< Bucure;ti, Bra;ov, Cluj, Ia;i,Gala\i, Constan\a, Arad, Timi;oara, Craiova ;i

Foc;ani.Mesajele ce sunt transmise sunt de natur[ sexual[,

carnal[, de tip propagandistic politic, de tip revolt[torla adresa comportamentului oamenilor, mesaje cu ur[;i furie, crime ;i atacuri fizice.

Fiecare e ̀ ns[ responsabil pentru faptele sale. Ast-fel, cei ce le primesc trebuie s[ fac[ ceea ce pot pentrua evita s[ fie influen\a\i subtil, ;i nu pot davina pe nimeni altcineva.

~ntr-o recenzie adocumentarului "Autobiografia luiNicolae Ceauşescu", de Andrei Ujică- ce va avea premiera newyorkezăvineri - publica\ia e New YorkTimes scrise c[ "este imposibil caacest film să fie monumentul pe caredictatorul român şi l-ar fi ridicatsingur". "Din multe puncte de vedere,Ceauşescu pare că este şi el, înaceeaşi măsură ca Ujică, autor alacestui documentar strălucit", searată în articolul publicat în eNew York Times. “«Autobiografialui Nicolae Ceauşescu» este un filmcare parodiază oarecum memoriilesubiectului şi care combină ficţiuneacu non-ficţiunea", scrie ManholaDargis, de la e New York Times.Criticul şi-a exprimat şocul faţă deprimele scene din documentar, celecare prezintă procesul soţilorCeauşescu. Documentarul lui Andrei Ujicăeste realizat exclusiv din imagini dearhivă, obţinute de la TVR şi de laArhiva Naţională de Filme, şiprezintă inclusiv scena judecăţiisoţilor Ceauşescu din decembrie '89.Au fost incluse în documentar şiimagini inedite, care nu au fostniciodată difuzate - imagini tăiate lacenzură, căutate şi selectate de TitusMuntean.

PAGINA 7

Stamp[ din anii 1670 reprezent]nd a;ez[rile Satu Mare ;i Mintiu. Ora;ul Satu Mare `mpreun[ cu cetatea `n stil italian era `nconjurat de Some;.Mintiu este `n st]nga, dincolo de r]u, `nconjurat doar de un gard de m[r[cini. PAGINA 3

Acum 300 de ani, albia Some;uluit[ia Centrul S[tmarului `n dou[

Madonna a umilit un fan care i-a d[ruit hortensiiPrezent[ la Festivalul de film de la Vene\ia,

unde a \inut o conferin\[ de pres[ cu ocazialans[rii celui mai recent film al ei „W.E.”, ar-tista `n v]rst[ de 53 de ani a umilit un fancare ̀ i adusese o hortensie, spun]nd c[ ur[;teaceste flori, conform dailymail.co.uk. Pe c]ndvedeta se preg[tea s[ r[spund[ `ntreb[rilorjurnali;tilor, un fan s-a apropiat de masa lacare st[tea ;i i-a `nm]nat o hortensie purpu-rie.

A fost un gest frumos de care Madonna`ns[ nu a fost impresionat[. I-a z]mbit ;i i-a mul\umit protocolar fanului, a luat floarea,a ascuns-o sub mas[ ;i a aruncat o grimas[c[tre persoana care st[tea `n dreapta ei.“Pur ;i simplu detest hortensiile. Evident,el nu ;tie asta”, a aruncat remarca Madon-na, pe un ton zeflemitor, f[r[ s[-;i deaseama c[ microfonul `i era deschis ;i ca-merele de luat vederi `nregistrau totul.

PAGINA 10

PAGINA 8

PAGINA 6

Preotul Emilian Pa;cadi, ultimulparoh la S[uca de dinainte de 1948 Recent, într-un material semnat de ViorelCâmpean, în ziarul “Informaţia de Duminică”au apărut câteva date referitoare la istoriaParohiei Greco Catolice Săuca, din judeţul SatuMare. “De mai mult[ vreme m-am gândit săpublic un material referitor la viaţa şi activitateapreotului Emilian Paşcadi, ultimul paroh dedinainte de 1948, la Săuca”, spune preotul EugenRadu Sava. PAGINA 4

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

2 Informa\ia de Duminic[/11 septembrie 2011

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715


Luni Joi

Potrivit lui Traian Băsescu, prezentla lucrările Școlii de vară ale tineretuluidemocrat-liberal, PDL are nevoie de unsuflu nou la nivelul conducerii. Iat[ c]teva din ideile expuse de el cuacest prilej.* În politica partidului din care faceţiparte e nevoie de un suflu nou. Şi acestlucru trebuie să-l înţeleagă în primul rândveteranii partidului. Le cer să aibă forţasă facă schimbarea garniturii de vârf apartidului. * Sloganul "Smart&Right" nu se potriveştedecât unei generaţii tinere. *În politică,cifra magică este 50+1. Faceţi ca 50+1 săcreadă în "Smart&Right". *Probabil că nu voi fi pe placul atmosfereide aici, dar am să vă spun câteva aprecieripersonale.* Lumea este la o răspântie. Suntem într-un moment în care capitalismul şi-a atinsnişte limite. Se impun aplicări de corecţiiîn modul cum funcţionează sistemul ban-car şi societăţile. Europa socială nu maipoate funcţiona, trebuie găsită o altăsoluţie şi eu cred că soluţia corectă eEuropa performantă.* Europa socială a fost o soluţie pe care

oamenii politici nu au ştiut s-o opreascăla timp. Şi noi am crezut în ea şi am dez-voltat-o poate mai mult decât ne-aupermis curelele în România.* Tot aud conducerea partidului tânguin-du-se că nu mai are locomotivă.Locomotiva în alegerile din 2012 suntideile corecte, bine explicate şi bine susţin-ute.* Dacă PDL crede că i-ar trebui un altfel

de Băsescu să-i tragă, se înşeală. Nimeninu va mai câştiga în România cu o loco-motivă persoană. Românii au început săînţeleagă că nu există om providenţial, ciidei credibile, sau demagogie politică.* Românii mai au până la alegerilelegislative mai bine de un an. Suntdeparte de momentul când îi manipulauteleviziunile lui Vântu şi Voiculescu. Sănu-i desconsideraţi pe români, că eiînţeleg foarte bine.* Nu trebuie numărate neapărat funcţiilepe care le are un partid, ci trebuie privitla avantajele şi dezavantajele generale aleunui proiect. (...)* Fiţi primii care aşeazăinteresul naţional mai presus deinteresele de partid. (...) Pe parcursulacestei veri, comisia pentru revizuireaconstituţiei, care e a voastră, nu a schiţatun gest să se întâlnească, iar negocierilecu UDMR privind reorganizareaadministrativă, care ar fi trebuit săduduie, s-au dus de două ori şi doar deochii lumii.* Acum vreţi să suprapuneţilocalele cu parlamentare. Nu spun căideea e rea, dar aveţi o singură motivaţie<dacă le amânaţi ca să faceţi reorganizareateritorială până la alegeri.

Mar\i

Partidele din arcul guvernamentalau căzut de acord, luni dimineaţă,asupra comasării alegerilor locale cucele parlamentare, însă rămâne în dis-cuţie sistemul de vot care va fi adoptatpentru legislative, au declarat surse dincoaliţia majoritară. Asupra propunerii de comasare aalegerilor a existat "consens total", auprecizat sursele citate. Varianta comasării este amânareapână în toamna anului 2012 a alegerilorlocale, însă nu s-a stabilit o dată pentruorganizarea acestora, au precizat aceleaşisurse. Sursele citate au mai arătat că lanivelul coaliţiei urmează să fie elaboratetextul unei noi legi privind alegerileparlamentare şi locale şi de modificarea legii privind statutul aleşilor locali.Partidele din arcul guvernamental nuau discutat, luni dimineaţă, şi variantade sistem de vot care ar putea fi aplicatăîn eventualitatea comasării alegerilor. UDMR se opune trecerii la votuluninominal pur şi propune un sistemde vot mixt.

Surse din partid au declarat, pentruMediafax, că PDL vrea ca alegerile par-lamentare şi cele locale să aibă loc si-multan în data de 18 noiembrie 2012,propunere care va fi discutată în coaliţieîmpreună cu trecerea la uninominalulpur pentru legislative, conform dis-cuţiilor purtate duminică la reuniuneaPDL de la Parlament. Deputatul PDL Sulfina Barbu a de-clarat, duminică, pentru Mediafax,după întâlnirea parlamentarilor parti-dului cu premierul Emil Boc, că înce-pând din 18 noiembrie anul viitor sevor putea desfăşura alegerile parla-mentare şi locale, arătând că acest lucrurezultă din punct de vedere consti-tuţional. Barbu a susţinut că la întâlnirenu s-ar fi discutat despre termenul lacare ar avea loc alegerile, dar că, dinpunct de vedere constituţional,începând din data de 18 noiembriealegerile ar fi fezabile. Secretarul general al PDL, IoanOltean, a susţinut, luni, că la reuniuneaparlamentarilor PDL de duminică nu

s-a hotărât o dată privind alegerile,precizând că acest lucru este stabilit deGuvern. "Data alegerilor o stabileşteGuvernul. Nu s-a discutat niciovariantă în ceea ce priveşte dataalegerilor comasate sau necomasate.Nimeni nu a luat în calcul data de 18noiembrie", a susţinut Ioan Oltean,înainte şedinţei BPN al PDL. Coaliţia de guvernare a stabilit,luni, înfiinţarea unei funcţii de ministrupentru coordonarea absorbţiei fondu-rilor europene, care urmează să fie su-pusă votului Parlamentului până la fi-nalul lunii septembrie, a declarat, pentruAgerpres, liderul grupului senatorialal UDMR, Fekete-Szabo AndrasLevente. Potrivit acestuia, autorităţilede management pentru absorbţiafondurilor europene vor rămâne laministere, însă noul ministru pentrufonduri europene va coordonaabsorbţia şi va asigura comunicareadirectă cu reprezentanţii ComisieiEuropene.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a de-clarat, marţi, după discuţiile dintre lideriisocial-democraţi şi cei ai UDMR, că nuse mai pune problema ca USL să inviteUDMR să iasă de la guvernare. Ponta aspus, răspunzând unei întrebări, că numai este cazul ca USL să invite UDMRsă iasă din actuala majoritate parlamentarăşi să provoace alegeri anticipate, în schim-bul garantării participării la guvernarepână în 2016, după cum afirmase CrinAntonescu. "Nu am mai ridicat aceastăproblemă, nu cred că mai este cazul. Sămergem la alegeri şi când vom fi noi laguvernare vom discuta cu toate forţelepolitice din opoziţie, inclusiv UDMR,mai puţin PDL", a afirmat Ponta. El a precizat că dacă USL va câştigaguvernarea, va da dovadă de respect faţăde opoziţie. "După 2012, dacă USL arepeste 50%, vom fi noi la guvernare, darvom avea respect şi colaborare cu opoziţia,aşa cum acum UDMR arată respect faţăde noi, ei fiind la putere şi noi în opoziţie",a adăugat Ponta. Liderii PSD şi cei ai UDMR nu auajuns, la discuţiile de marţi, la o poziţiecomună asupra calendarului alegerilor,

social-democraţii respingând comasareaalegerilor, iar UDMR susţinând că estebenefică. Ponta a spus că, în opinia PSDşi USL, alegerile parlamentare ar trebuisă aibă loc înaintea celor locale, acesteaneputând fi amânate. Liderul UDMR,Kelemen Hunor a precizat că, în opiniaUniunii, comasarea alegerilor locale cuparlamentarele ar fi benefică, nu doarpentru partidele politice, ci şi pentrusocietate. Cele două partide au ajuns, în schimb,la un acord asupra necesităţii reprezentăriiproporţionale a minorităţilor naţionaleîn Parlament. "Nu poţi să fii o minoritatede două milioane de maghiari şi să nu aideloc reprezentare în Parlament sau săai trei deputaţi", a spus Ponta. El a precizat că USL susţine acest tipde reprezentare proporţională aminorităţilor în Parlament în variantavotului uninominal pur. Şi Kelemen a susţinut variantareprezentării proporţionale, menţionândcă la asta se poate ajunge prin mai multemetode, cea preferată de UDMR fiind ceaa sistemului mixt de vot, uninominalcombinat cu liste de partid.

Vineri

Miercuri S]mb[t[

Preşedintele PDL, premierul EmilBoc, a declarat luni seara că încă nuexistă la nivelul coaliţiei o poziţiecomună asupra modului de realizare areorganizării administrativ-teritorialea României. UDMR şi grupul minorităţilor auo viziune diferită de cea a democrat-liberalilor şi a UNPR, însă discuţiilemerg mai departe, iar PDL poateaccepta varianta cu 10 regiuni. "PDL şi UNPR susţin proiectul,însă am convenit că discuţiile mergmai departe, nu rămânem cantonaţi însingurul proiect pe care îl avem acum,astfel încât proiectul de reorganizare

să se poată finaliza. (...) Putem sădiscutăm 8-10 regiuni, nu trebuie sărămânem cantonaţi în 8, putem sădiscutăm şi despre 10 regiuni, cucondiţia ca demersul să se realizezepână la capăt", a spus premierul. El a amintit că UDMR are încontinuare acele reţineri legate departicularităţile minorităţii maghiare,însă liderii coaliţiei trebuie să înţeleagănecesitatea detaşării de viziunea etnicăşi faptul că această reorganizare "se faceîn interesul României, nu pentru aproteja interesele particulare ale unuiasau altuia ca preşedinte de consiliujudeţean".

Preşedintele PSD anunţă o nouăstrategie electorală, `n care USL mizeazăpe electoratul de la oraş la următoarelealegeri. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a

declarat joi cu ocazia unei întâlniri cuprimarii din Dolj că opoziţia are putereasă „câştige toate colegiile de parlamentari"din judeţ. Ponta a spus totodată că una dintremizele USL la viitoarele alegeri va fi săcâştige în zonele urbane, pentru că „dinpăcate, la ţară sărăcia este mare şi voturilepot fi încă cumpărate". Prezent în Dolj, preşedintele PSD s-a declarat mulţumit de activitatea

parlamentarilor din acest judeţ, spunândînsă că, în timp ce aceştia sunt aleşi, ceicare ocupă funcţia de secretar de statsau conduc instituţii deconcentrate trebuienominalizaţi exclusiv pe criterii decompetenţă. Liderul social-democrat a adăugatcă PSD va avea în Dolj atât candidatul lafuncţia de primar al Craiovei, cât şi pecel pentru funcţia de preşedinte alConsiliului Judeţean. Secretarul general al PDL, Ioan Oltean,a declarat, vineri, într-o conferinţă depresă la Bistriţa, că alegerile comasatevor avea loc în luna noiembrie a anului2012.

Ponta spune c[ USL nu va invita UDMRla guvernare

PDL este dispus la concesii privind reorganizarea \[rii

Pre;edintele PSD anun\[ o nou[strategie electoral[

Grupurile parlamentare ale PDL şi-au asumat proiectul de revizuire aConstituţiei propus de preşedintele TraianBăsescu şi l-au depus la BirourilePermanente reunite pentru a fi discutatîn comisia specială condusă de DanielBuda, a precizat Mircea Toader. Liderul deputaţilor PDL, MirceaToader, a spus că PDL doreşte să reacti-veze comisia specială pentru revizuireaConstituţiei şi, în felul acesta, să-i deade lucru proiectul preşedintelui asumatde grupurile PDL. "Proiectul preşedinteluişi l-a asumat tot grupul parlamentar şi îldepunem la Birourile reunite. Punemceva în plus în procedură pentru discu-tarea lui în comisia specială", a explicatToader. El a mai spus că o iniţiativă le-gislativă, cum este aceasta, intră pe unparcurs întâi la Camera Deputaţilor şi,apoi, la Senat care ar fi decizională."Noi sărim etapa aceasta şi punem pemasă un proiect şi încercăm să adunămpartidele. Vrem să reactivăm comisiaspecială şi să îi dăm de lucru", a maiexplicat el. Toader a adăugat că PDL şi-a asumat

proiectul preşedintelui, aşa cum este el,fără modificări, arătând că în comisiaspecială se poate modifica în concor-danţă cu deciziile Curţii Constituţionale.PDL va solicita "revigorarea" Comisieicomune a Camerei Deputaţilor şiSenatului pentru elaborarea propuneriide revizuire a Constituţiei, a declarat,luni, purtătorul de cuvânt al PDL, SeverVoinescu. Voinescu a precizat că laşedinţa BPN al PDL s-a luat decizia căformal PDL îşi asumă proiectul de re-vizuire a Constituţiei transmisParlamentului de preşedintele TraianBăsescu. "Concret, PDL va solicita re-vigorarea Comisiei comune a CamereiDeputaţilor şi Senatului pentru elabo-rarea propunerii comune de revizuirea Constituţiei, comisie care a fost con-stituită anul trecut", a precizat SeverVoinescu. La Senat, reprezentanţiiputerii şi cei ai opoziţiei din BiroulPermanent nu au reuşit să cadă deacord asupra procedurii legislative deurmat pentru revizuirea Constituţiei,în cazul proiectului înaintat de şefulstatului.

PDL a depus la Parlament proiectul de revizuire a Constitu\iei

Coali\ia a hot[r]t comasarea alegerilor locale ;i parlamentare

Traian B[sescu critic[ PDL pentru tergivers[ri care p[gubesc România

ISTORIE

Acum 300 de ani, Some;ul curgeaprin centrul ora;ului Satu Mare

11 septembrie 2011/Informa\ia de Duminic[ 3

Cadrilater este partea de sud a Do-brogei anexat[ de Rom]nia `n 1913,la sf]r;itul celui de-al doilea r[zboiBalcanic.

Numele s[u se datoreaz[ aspectu-lui de patrulater. Revendicarea Ca-drilaterului a ap[rut pe fondul Izbuc-nirii crizei Balcanice ;i a primuluir[zboi Balcanic (octombrie-noiem-brie 1912) care a opus Imperiul Oto-man unei coali\ii ce a reunit Bulgaria,Serbia, Grecia ;i Muntenegru.

Rom]nia ;i-a proclamat neutrali-tatea ̀ n acest conflict, dar ;i-a rezervatdreptul de a interveni `n situa\ia `ncare `i erau amenin\ate intereselena\ionale ;i strategice.

~nfr]ngerea Imperiului Otoman;i mai ales perspectiva cre[rii uneiBulgarii Mari care ar fi amenin\at sta-bilitatea ̀ n Balcani, au determinat gu-vernul condus de Titu Maiorescu s[solicite o rectificare de grani\[ `ntreRom]nia ;i Bulgaria> refuzul p[r\iibulgare ;i disensiunile intervenite`ntre alia\ii din primul r[zboi Balca-nic. Au determinat tensionareasitua\iei politice ;i redeschiderea os-tilit[\ilor.

Al doilea r[zboi Balcanic (iunie-iulie 1913) a opus Bulgaria, Greciei ;iSerbiei. Ulterior `mpotriva Bulgarieiau intrat ̀ n lupt[ Rom]nia ;i ImperiulOtoman.

~n urma p[cii semnate laBucure;ti (28 iunie/10 august 1913)Rom]nia a ob\inut teritoriul reven-dicat cu pre\ul tension[rii pe termenlung a raporturilor diplomatice cuBulgaria.

Teritoriul anexat cuprindea o su-prafa\[ de 7609 km p[tra\i, ;i o po-pula\ie de 282.778 de locuitori, ̀ n carerom]nii erau, potrivit unei statisticidin 1912, minoritari.

Revendicarea Rom]niei nu a avut`ns[ `n vedere criteriul etnic, ci inte-rese strategice ;i o compensa\ie pen-tru teritoriile din Macedonia locuitede rom]ni.

~n timpul Primului R[zboi Mon-dial, Dobrogea a fost ocupat[ ̀ n ̀ ntre-gime de trupele Puterilor Centrale,iar Pacea de la Bucure;ti (24 aprilie -7 mai 1918) consfin\ea recucerireacadrilaterului de c[tre Bulgaria.

~nfr]ngerea Germaniei ; i aalia\ilor s[i a anulat prevederile aces-tui tratat, pacea de la Neuilly (27 no-iembrie) restabilind grani\a Roma-no-Bulgar[, existent[ la 1 august1914. Aceast[ situa\ie s-a men\inutp]n[ ̀ n 1940 c]nd Rom]nia s-a v[zutconstr]ns[ s[ renun\e `n favoareaBulgariei la cele dou[ jude\e din sudulDobrogei ̀ n urma tratatului de la Cra-iova (9 septembrie 1940).

Dup[ p[rerea mea cei care au ne-gociat cedarea sudului Dobrogei Bul-gariei sunt ni;te tr[d[tori de neam ;i\ar[. ~n 1940 la Viena c]nd s-a discu-tat cedarea unei p[r\i din Ardeal lapresiunea Italiei ;i Germaniei, Ale-xianu c]nd a semnat actul de cedarea le;inat.

Nu sunt un admirator al Mare;alu-lui Ion Antonescu dar acesta a refuzat`n 1940 partea de sud a \inutului Vo-ievodina (Banatul S]rbesc) oferit deGermania la care Horti Miklo; (Ami-ralul f[r[ flot[) i-a spus lui Hittler“Lu[m noi ;i partea de sud a Voievo-dinei?" Au luat ;i din Ardeal dar nupentru mult timp (1940 – 1945).

Vreau s[ amintesc c[ `n perioada9-12 septembrie 2011 la Balcic - ca-pitala fostului jude\ Caliacra sedesf[;oar[ festivalul “Inima RegineiMaria" unde regina avea o re;edin\[drag[ inimii sale ;i totodat[ se va lan-sa ;i cartea “Povestea vie\ii mele”. Or-ganizator este marele actor ;i regizor,Dan Puric.

S.A.R. MihaiSecretar Ag. :ef. Principal (R)

Mure;an Traian

~n Evul Mediu, cursulSome;ului nu sem[na nici pe de-parte cu ce este acum. Croindu-;ialbia pe un teren plat, r]ul ;i-acreat sute de meandre p]n[ lav[rsarea ̀ n Tisa. P]n[ la ̀ nceputulsecolului XVIII, Some;ul curgeaprin centrul municipiului SatuMare. Aliniamentul str[zilorp[streaz[ ;i acum sinuozit[\ilefostei albii.

Cursul Some;ului de acum prin ora;a fost amenajat abia la mijlocul secoluluiXVI, odat[ cu ridicarea cet[\ii ̀ n stil ita-lian. Date despre perioada respectiv[ le-am aflat din lucrarea istoricului BuraiAdalbert, "Despre cetatea de tip italiandin Satu Mare", publicat[ `n volumul"Studii ;i comunic[ri" din 1969 al Mu-zeului de Istorie Satu Mare.

~n secolul XVI, Satu Mare ;i-a schimbat des st[p]nul

~n luptele duse `ntre Ferdinand deHabsburg ;i Ioan Zapolya `n acea pe-rioad[, ora;ul Satu Mare ;i-a schimbatde multe ori st[p]nul. Odat[ este ̀ n po-sesia lui Ferdinand, odat[ ̀ n posesia fa-miliei Zapolya. ~n 1526 ora;ul este donatde c[tre Ferdinand lui :tefan ;i Barto-lomeu Bathory. ~n 1530 este ̀ n proprie-tatea lui Ioan Zapolya, iar `n 1536 `locup[ un comandant al lui Ferdinand,anume Balthazar Banffy de Tallocz.~mpotriva lui, Zapolya trimite o armat[sub conducerea lui Gothard Kun. Oa-menii lui Ferdinand, condu;i de MateiHorvat `nt[resc biserica din Satu Mare;i o `nconjoar[ cu un val ;i cu un ;an\.Cu toatea acestea, biserica este ocupat[,iar ap[r[torii ei sunt m[cel[ri\i de ar-mata voievodului. Mai t]rziu ora;ulajunge din nou ̀ n m]inile habsburgilor.~n 1543 Ferdinand I d[ruie;te ora;ulfra\ilor Bathory (Andrei, Cristofor ;i:tefan - viitorul principe al Transilva-niei). Ei `ncep fortificarea ora;ului ;iconstruirea cet[\ii. Ca s[ fie ap[rat[ ;imai bine, schimb[ cursul Some;ului, ca-re p]n[ acum trecea prin centrulora;ului, sau mai bine zis ̀ ntre cele dou[ora;e Satu Mare ;i Mintiu. De atunciSome;ul ̀ nconjoar[ at]t cetatea cea nouconstruit[ de c[tre familia Bathory c]t;i ora;ul vechi, form]nd o adev[rat[ in-sul[.

Cursul actual al Some;ului a fost amenajat `n 1543

~n virtutea celor afirmate mai sus,construirea cet[\ii a fost `nceput[ defra\ii Bathory. Ei au f[cut ca cetatea ;iora;ul s[ fie `nconjurate de apaSome;ului. Practic, putem spune c[ fa-milia Bathory a amenajat cursul actualal r]ului.

Cronicarii Verancsics ;i Szamoskozyamintesc c[ trunchiuri uria;e de copaci;i `mpletituri de nuiele \ineau valul, iarbastioanele erau umplute cu p[m]nt. :iora;ul a fost ̀ nconjurat cu o palisad[ ̀ nexterior lipit[ cu p[m]nt ca s[ fie greude incendiat. Tot a;a afirm[ ;i istoriculIstvanfy. Deci cetatea se g[sea pe o insul[;i era construit[ din lemn ;i p[m]nt.Din cauza asediilor ;i incendiilor, ceta-tea a suferit mai multe modific[ri.

~n 1565 `ncepe construc\iaunei noi cet[\i pentagonale

~n sf]r;it, cetatea modern[ de tipitalian, pentagonal[, a fost construit[dup[ anul 1565. Conduc[torii con-struc\iilor au fost Ottavio ;i Giulio Bal-

digara. Ridicarea a fost finalizat[ `n1573. Cetatea din Satu Mare a fost detip citadel[, pentru c[ a fost separat[ deora;. Pe c]nd celelalte cet[\i au fost con-struite din materiale mai rezistente(piatr[ sau c[r[mid[), cetatea din SatuMare a fost ridicat[ din p[m]nt ;i lemn;i tot a;a a r[mas.

Pentru construc\ie a fost ales un locpotrivit, un loc ̀ nconjurat din trei p[r\ide meandrele r]ului Some;. Pentru zi-duri, au fost ̀ nfip\i ̀ n p[m]nt ni;te trun-chiuri ;i pari, ob\in]ndu-se dou[ - treir]nduri de gard. Locul dintre aceste gar-duri a fost umplut cu p[m]nt amestecatcu ap[, care usc]ndu-se, se ̀ nt[rea foartebine. ~n partea exterioar[ a fost construitun gard de protec\ie tot din grinzi ;ipari. ~n fa\a lor s-au pus \[ru;i ascu\i\i`nfip\i `n p[m]nt ca s[ formeze un ob-stacol pentru atacan\i, apoi a urmat;an\ul umplut cu ap[. Pere\ii ;an\ului,ca s[ nu se surpe au fost `nt[ri\i cu pari;i ̀ mpletituri de nuiele. Ad]ncimea apeitrecea ̀ n[l\imea unui om (circa doi- treimetri). ~naintea ;an\ului se aflau al\i\[ru;i ascu\i\i ;i capcane, apoi un drumascuns ̀ n vederea inamicului, dup[ careera o parte umplut[ numit[ glacis, av]ndmenirea s[ ̀ mpedice tragerea direct[ ̀ nzidurile cet[\ii.

Fiindc[ materialul lemnos putrezea;i se distrugea u;or, a fost ̀ nlocuit ̀ n in-tervale variabile de timp, de obicei din10 `n 10 ani. La executarea acestorlucr[ri au participat iobagii din zonacet[\ii. Legisla\ia timpului preciza carep[r\i au obliga\ia de a executa lucr[rilede repara\ie.

~n 1585, c[l[torind la Constantino-pol ;i trec]nd prin ora;ul Satu Mare, di-plomatul francez J. Bongars scrie< "~nziua de 6 mai am luat masa `n ora;ulSatu Mare. ~n cetatea bine `nt[rit[ cu 5bastioane, sunt 35 de tunuri. Cetateaeste pe o insul[ format[ de r]ul Some;.

Garnizoana cet[\ii este format[ din 700de solda\i germani, 300 de c[l[re\i ;i nu-mero;i pedestra;i liberi. Cetatea a fostconstruit[ de generalul Schwendi `n1565. ~n 1562, cetatea a fost asediat[ de24 mii de turci ;i ap[rat[ de 4 mii de oa-meni. Atunci abia se ridica din p[m]nt.~n 1566, iar[;i a suferit un asediu se-rios."

Stampe cu ora;ul - insul[ Satu Mare

Despre `nf[\i;area cet[\ii ;i aora;ului `n secolul XVI sunt pu\ine re-prezent[ri. Cele mai multe se g[sesc `nBiblioteca Na\ional[ ;i ̀ n Arhiva de Statdin Viena. Mai multe stampe sunt dinsecolul XVII. O parte se p[streaz[ `nArhiva din Karlsruhe, unde au ajuns dincolec\ia prin\ului Ludovic de baden.

Imaginea din pagin[ arat[ un planal cet[\ii din cartea lui Galeazzo GualdoPriorato, ap[rut[ la Viena ̀ n anul 1670.Volumul se afl[ ̀ n Arhiva de la Karlsru-he. Ora;ul ;i cetatea sunt reprezentatefoarte bine. Se vede c[ autorul planuluia fost la Satu Mare ;i a luat parte la mun-ca de controlare ;i redesenare a cet[\ilordin Imperiul Habsburgic, ordonat[ degeneralul ;i inginerul militar GiovaniGiacomo Tensini, la cererea ̀ mp[ratuluiLeopold I.

Cetatea are form[ pentagonal[.Ora;ul Satu Mare este ̀ nconjurat de ape-le Some;ului, iar `n Nord-Vest se dis-tinge a;ezarea Mintiu, `nconjurat[ deun gard de m[r[cini;. Mintiu `ncepeadincolo de Some;, din zona Pie\ii Eroi-lor Revolu\iei, adic[ unde acum este Spi-talul Vechi.

Istoricul Adalbert Burai considerac[ `n aceast[ imagine se disting Pia\aP[cii cu biserica, str[zile Mihai Viteazul,Horea, Tudor Vladimirescu, Rozelor,Retezatului, Martirilor Deporta\i,

|ible;ului etc. ~n Mintiu se pot intui Bu-levardul Unirii, str[zile Ady Endre,Enescu, Conta, Eroilor, M[r[;e;ti etc.

Str[zile din centrul ora;uluiamintesc de fosta albie

Cetatea de tip italian dispare `n pe-rioada 1705 - 1723, demolat[ din ordi-nul lui Francisc Rákóczi al II-lea. De;iîn evul mediu Mintiu ;i Satu Mare eraudou[ ora;e distincte, desp[r\ite de So-me;, dup[ cum se vede ;i din stampaal[turat[, între 1712 - 1715 cele dou[ora;e se unesc treptat din punct de ve-dere administrativ. Actul ce consfin\eaunirea a fost diploma emis[ de Carol alVI-lea la 2 ianuarie 1721, ora;ului SatuMare conferindu-i-se totodat[ ;i statutulde ora; liber regal. Este ;i perioada `ncare se fac desec[ri ale bra\ului r]uluicare trecea prin centrul ora;ului. ~ncet,`ncet, apele s-au retras iar fosta albie adevenit un reper pentru noua tram[stradal[. Some;ul a continuat s[ curg[pe traseul stabilit `n anul 1543.

Dup[ cum se poate vedea dac[ stu-diem harta actual[ a municipiului, tra-seul Some;ului de acum 300 de ani ur-ma str[zile Pia\a Roman[, BulevardulVasile Lucaciu, strada Ioan Slavici, in-tersecta strada :tefan cel Mare, urmastrada R]ndunelelor, Pia\a Titulescu,Lunca Sighet ;i apoi se unea cu albia ac-tual[ a r]ului. Observ[m c[ urm[torulr]nd de str[zi paralele este format dinstrada Corvinilor (care la fel formeaz[o curbur[ pronun\at[), strada Paris,Ceahl[ului, Marsilia (paralel[ cuR]ndunelelor), Pia\a Titulescu. A;adartraseul Some;ului p[streaz[ urmead]nci `n arhitectura stradal[ a muni-cipiului nostru ;i ̀ n ziua de azi. Un prilejbun de a nu ne uita istoria ;i r]ul milenarcare ne-a marcat existen\a.

Mihai S[lceanu

Stamp[ din anul 1670 cu ora;ele Satu Mare ;i Mintiu. Partea de nord a cursului Some;ului a fost desecat[ `n secolulXVIII, pe fost albie form]ndu-se str[zile Lucaciu, Slavici, R]ndunelelor etc. Partea de nord a cursului reprezint[ albiaactual[ a Some;ului

Construirea cet[\ii pentagonale, `n stil italian, a fost `nceput[ de fra\ii Bathory `n 1543. Eiau f[cut ca cetatea ;i ora;ul s[ fie ̀ nconjurate de apa Some;ului. Practic, putem spune c[ familiaBathory a amenajat cursul actual al r]ului.

71 de ani de la cedareaCadrilaterului Bulgariei

RELIGIE

Preotul Emilian Pa;cadi, ultimulparoh la S[uca de dinainte de 1948


Recent, într-un material sem-nat de Viorel Câmpean, în ziarul“Informaţia de Duminică” auapărut câteva date referitoare laistoria Parohiei Greco CatoliceSăuca, din judeţul Satu Mare. Pu-blicarea acelui material a coinciscu sărbătorirea centenarului lă-caşului de cult de aici, datând dinanul 1911.

De mai mult[ vreme m-am gânditsă public un material referitor la viaţa şiactivitatea preotului Emilian Paşcadi, ul-timul paroh de dinainte de 1948, la Său-ca.

L-am cunoscut de mult timp, încăînainte de Revolu\ia din 1989, atât la Ca-tedrala Romano Catolică din Satu Marecât şi `n călătoriile dânsului şi ale meleîntre staţiile CFR, Satu Mare şi Domă-neşti. Părintele Paşcadi obişnuia sămeargă zilnic la catedrala amintită dincentrul oraşului Satu Mare unde, dupăce asculta Sf]nta Lighturghie, obişnuiasă petreacă mai mult timp în rug[ciuneşi medita\ie. Păstrez şi azi câteva iconi\epe care mi le-a oferit cu ocazia unor în-trevederi. La Moftinu Mic avea o soră,Silvia David, a cărui familie era una din-tre cele mai de frunte din localitate. Ma-ma preotului Paşcadi era născută tot înaceastă localitate şi, dup[ leg[turile des]nge, acesta era văr primar cu preotulPetru Bontea, fost preot în Istrău.

Preotul Paşcadi era un om înalt, slabcu părul cărunt, cu o vorbă domoală,blândă, niciodată cu o tonalitate mai ri-dicată în timpul unei conversa\ii sau întimpul activită\ii cum impune calitateade slujitor al bisericii. Or, se ;tie că via\aspirituală, creştinească, se dobândeşteîn timp prin multe manifestări sub con-trolul ra\iunii şi multe sacrificii, dar seexteriorizează printr-un comportamentechilibrat, modest şi calculcat. Modestia,simplitatea şi felul lui de a fi au fost, des-igur, rezultatul unei astfel de vie\i dedi-cate păstoririi sufletelor.

O altă calitate morală a preotuluiPaşcadi este corectitudinea. Iată din nouun model, am zice noi, care poate fi oferitpreoţilor „moderni” şi politicienilor deastăzi, adică oamenilor care au menireade a fi conducători în viaţa spirituală şisocială a unei colectivitaţi umane.

Păstrez de mul\i ani o fotografie rea-lizată în anul 1983, 15 august la Silvaş,cu trei preo\i hirotoni\i `n 15 august1933. Această fotografie nu este altcevadecât amintirea celor 50 de ani de preo\ieai acestora. Este vorba de preoţii EmilianPaşcadi, Eugen Pantea şi Leontin Sălăjan.Pe preotul Eugen Pantea l-am cunoscutşi eu, locuia în comuna Beliu din jude\ulArad, unde fusese preot în anul 1948.De fapt, parohiile acestui preot au fostdouă< Dumbrava (Mocear) din judeţulBihor şi Beliu din jude\ul Arad. Intere-sant a fost faptul că preotul Pantea, în-lăturat din biserica parohiei sale, trecutăla ortodocşi, în 1948 a fost preluată în1990 tot de el.

Celălalt preot, părintele Sălăjan (Si-laghi) Leontin a fost protopopul dinTăşnad în anul 1948.

Din datele biografice ale părinteluiPaşcadi, reiese că el s-a născut în satulIstrău, comuna Moftin la data de 30 no-iembrie 1907. Familia sa era numeroasăcum se întâmpla pe acele vremuri, cincifeciori şi două fete< Ioan, Iuliu, Emilianpreotul, Leon învăţător, Traian stabilitîn oraşul Aurora, Illinois, SUA, Silvia, şibunica senatorului Chris Lauzen din sta-tul american Illinois.

Școala primară a urmat-o în satulnatal, apoi liceul la Beiuş. Calitatea deelev al Liceului Tinerimei Române Unitecu Roma "Samuil Vulcan" din Beiuş esteprezentată în lucrarea preotului prof. Dr.

Constantin Pavel "Școalele din Beiuş"(1828 - 1928), printre absolven\ii anuluişcolar 1927 – 1928. Preotul Paşcadi fi-gurează alături de al\i doi preo\i grecocatolici, Lungu Victor, fost preot laRuşeni, mort `n 1950 şi Prenei Iuliu de-venit o perioadă pretorul plasei Beiuş,hirotonit în clandestinitate.

A activat `n societateade lectur[ "Sf]ntul IoanGur[ de Aur"

În anii studenţiei, petrecuţi la Ora-dea, în perioada 1928 – 1932, pe EmilianPaşcadi îl găsim activând în societateade lectură "Sf]ntul Ioan Gură de Aur".Spre exemplu, în anul şcolar 1931/1932,în cadrul societăţii amintite din Oradeas-au \inut doisprezece şedin\e. În cadrulacestora se prezentau diferite lucrări decătre studen\ii teologi în special ştiin\ifi-ce, dar şi cu caracter spiritual. Scopulacestei societă\i era de a-i familiariza şicu literatura laică pe viitorii preo\i. Înacel an şcolar îl găsim pe teologul Emi-lian Paşcadi prezentând o conferinţă cutema "Despre prezen\a lui Dumnezeuîn Sf]nta Euharistie".

După terminarea studiilor teologice,în anul 1933, de Sf]nta Maria Mare, afost hirotonit preot de către episcopuldr. Valeriu Traian Frenţiu, devenit martirpentru credinţă, împreună cu preo\iiaminti\i mai sus - Eugen Pantea, şi Le-ontin Sălăjan - to\i trei fiind hirotoni\icelibi.

Prima parohie administrată de pă-rintele Paşcadi a fost cea din satul Băi\a,din jude\ul Bihor. Această parohie esteîn apropierea micului orăşel Nucet şiapar\ine Protopopiatului Beiuş. Este oparohie de munte, destul de săracă, undemul\i preo\i tineri, veni\i de la studii dinstrăinătate se odihneau în aerul curat alMun\ilor Apuseni. Calitatea de preot laBăi\a a părintelui Paşcadi o confirmaȘematismul Veneratului Cler al DiecezeiGreco Catolice de Oradea, editat în anul1934. După o păstorire scurtă în parohiaBăi\a, cunoscută de mine destul de binedeoarece am reînfiin\at aici parohia gre-co catolic[ în anul 1993, părintelePaşcadi a fost transferat în satul Șuncu-iuşul de Beiuş, apar\inând comuneiFiniş, din apropierea oraşului Beiuş. Aici

a păstorit până în anul 1940, când vineîn localitatea Săuca, de lângă Tăşnad,unde îl găseşte anul de tristă amintire,1948.

În Șuncuiuş, parohie reînfiinţată totde mine şi pe care de altfel am şi admi-nistrat-o câteva luni în anul 1994, amdiscutat cu mul\i credincioşi despre ul-timii preoţi greco-catolici care au păs-torit aici până în anul 1948.

Credincioşii din Șuncuiuşul de Be-iuş, cei mai în vârstă, îşi amintesc şi azide anii plini de har petrecu\i cu distinsulpreot Paşcadi. A fost iubit de toată lu-mea. S-a ocupat în mod deosebit de ti-neri şi de \iganii satului, nu pu\ini la nu-măr. I-a botezat, i-a catehizat, i-a adusla biserică ştiind bine că aceştia repre-zintă o problem[ socială importantă, ca-re nu trebuie neglijată.

Preotul Paşcadi parc[ a prevăzutatunci, în perioada anilor 1935 – 1940,importan\a păstoririi \iganilor, categoriesocial[ care azi este `n aten\ia BisericiiCatolice din Occident. În anii trecuţi, caşi de altfel astăzi, cred că responsabil depastora\ia acestei categorii sociale dinEuropa este un vrednic preot catolic dinGermania, pe care l-am cunoscut în pe-rioada anilor 1995 – 1996 la Beiuş.

Dictatul de la Viena `l g[se;te`n plin proces de mutare

Dictatul de la Viena îl găseşte pe pă-rintele Paşcadi în plin proces de mutare.Cred că nu greşesc, redând din memorieun moment în care \ăranii l-au conduscu căru\ele la gară, unde era închiriatun vagon pentru a fi mutate lucrurilepreotului Paşcadi. Unul dintre săteni vi-ne şi îi spune în zorii zilei respective pela ora 4 – 5 dimineaţa< "Părinte, nu ple-caţi, auziţi cum urlă câinii satului, nu-ia bună, prevestesc nenorocire... ". Aşas-a ;i întâmplat. La scurt[ vreme, trupul\ării scumpe a fost sfâşiat prin Dictatulde la Viena, moment istoric important;i desigur, negativ pentru na\iuneanoastr[.

Părintele Paşcadi vine la Săuca, pa-rohie apar\inătoare Protopopiatului Gre-co Catolic Român al Tăşnaului, cu oa-meni aşezaţi, cuminţi, credincioşi bunisub aspect moral. În parohie constatărepede starea noilor păstori\i şi începemunca frumoasă pe care acest excelent

ostaş a lui Christos o desfăşoară aici.Este iubit, apreciat şi bine cunoscut re-pede, îndrăgit peste măsura de credin-cioşi. Liturghiile şi celelalte rânduieli bi-sericeşti le \inea cu sfin\enie, spovezi,cuminecările dese, misiunile pentru cre-dincioşi şi alte devo\iuni.

După 1945, la iniţiativa episcopuluimartir dr. Valeriu Traian Frenţiu, inten-sifică via\a spirituală şi mai mult,preg[tdindu-i pentru ceea ce urma săvină< tăvălugul ateo-comunist.

A continuat s[ slujeasc[`n ilegalitate, p]n[ la moarte

Anul 1948 îl găseşte pe părintelePaşcadi în plin avânt profesional, tânăr,dedicat pe deplin vocaţiei sale.

Viorel Câmpeanu scrie în materialulsău ap[rut ̀ n "Informa\ia de Duminică",amintit la începutul materialului, căpreotul Paşcadi "se pare" că dup[ 1948nu a mai slujit. A slujit, precizăm noiacum, dar nu a vrut să-şi păteze conşti-in\a, ştiind că semnătura de trecere laortodoxie era egală cu tradarea. A con-tinuat slujirea din 1948 până la moartedin 1990 în ilegalitate.

S-a retras în satul său natal, Istrău, alucrat o perioadă la munca câmpului,apoi a venit în oraşul Satu Mare şi a mun-cit la Oficiul Farmaceutic de aici. Și-aachiziţionat un mic apartament lângăPia\a din cartierul Micro 15, vizavi deSpitalul Nou, participând zilnic la Sf]ntaLiturghie din Catedrala Romano-Cato-lică.

A dus o viaţă ascetică, simplă, mo-destă, restrasă, dar plină de har. Spunaceasta pentru ca l-am cunoscut sufi-cient de bine. Este un excelent exemplupentru tinerii preo\i de azi prin credin\ăşi devotament pentru Biserică.

În anul 1990, cortina neagră s-aaşezat peste preotul Paşcadi în primelezile de după evenimentele din decembrie1989. A fost primul preot greco-catolicdecedat, după 1989. Avea 83 de ani şi afost îngrijit în ultimele luni de o călu-găriţă decedată şi ea după câţiva ani. Lamormântarea părintelui Paşcadi, a venitşi episcopul de atunci, Alexandru Todea,viitorul cardinal şi a fost înmormântatîn cimitirul Romano-Catolic de lângăpod.

Preot Eugen Radu Sava

Aniversarea a 50 de ani de la hirotonirea preo\ilor Eugen Pantea, Emilian Pa;cadi ;i Leontin Silaghi (S[l[jan)

Permanen\a Consiliului Na\ional Bi-sericesc s-a `ntrunit `n ;edin\[ de lucrupentru a propune spre aprobare procla-marea anului 2013 ca An omagial alSfin\ilor ~mp[ra\i Constantin ;i Elena.Ini\iativa urmeaz[ s[ fie prezentat[Sf]ntului Sinod al Bisericii OrtodoxeRom]ne.

Propunerea Permanen\ei ConsiliuluiNa\ional Bisericesc vine `nso\it[ de unprogram pastoral, misionar ;i culturalpentru anul 2013. Reu;ita acestui pro-gram este sigur[ ̀ n cazul ̀ n care preg[ti-rile `ncep cu doi ani `nainte.

Motivul pentru care se dore;te ca2013 s[ fie proclamat an omagial alSfin\ilor ~mp[ra\i Constantin ;i Elena es-te aniversarea a 1700 de ani de la emitereaEdictului de la Mediolan (313), prin cares-a dorit `ncetarea persecu\iilor pe mo-tive religioase `n Imperiul Roman.

Un alt considerent pentru punerea`n practic[ a ini\iativei este evlavia cucare cei doi sfin\i au ap[rat dreapta cre-din\[. De asemenea, un merit deloc deneglijat al Sfin\ilor ~mp[ra\i este acela dea fi construit sfinte l[ca;e la Roma, Con-stantinopol, Ierusalim, dar ;i ̀ n alte p[r\i.

Gaius Flavius Valerius Aurelius Con-stantinus este numele real al lui Constan-tin I sau Constantin cel Mare. S-a n[scut`n 272/274 ;i a fost `mp[rat roman `ntreanii 306 ;i 337. Potrivit tradi\iei cre;tine,Constantin a z[rit pe cer, `n plin[ zi ocruce str[lucitoare chiar deasupra soa-relui. Aceasta aducea cu sine mesajul"Prin acest semn vei birui". De asemenea,pe timpul nop\ii i s-a ar[tat `n vis IisusChristos, cu semnul crucii. M]ntuitoruli-a cerut s[ pun[ sf]ntul semn pe stea-gurile solda\ilor s[i, pentru a-i proteja ̀ ntimpul b[t[liei cu Maxentiu. Proced]nd`ntocmai cum a fost ̀ ndemnat, Constan-tin cel Mare a c];tigat b[t[lia grea cu Ma-xentiu.

Potrivit unui studiu realizat de o fun-da\ie din Rom]nia, poporul rom]n estede acord cu construirea catedraleiM]ntuirii Neamului, `ns[ nu din baniilor. Sondajul efectuat arat[ c[ 27% dintrecona\ionali sunt convin;i cu certitudinec[ proiectul Catedralei M]ntuirii Ne-amului trebuie s[ ajung[ la final, 34 deprocente sunt mai degrab[ pentru ridi-carea construc\iei, 29 la sut[ nu sunt deacord sau mai degrab[ ̀ mpotriv[. Toto-dat[, 10 procente dintre cei chestiona\iau declarat c[ ̀ nc[ nu ;i-au f[cut o p[rerereferitoare la acest subiect.

Datele au fost ob\inute `n luna iunie2011, ̀ n cadrul cercet[rii "Religie ;i com-portament religios".

R[spunz]nd la ̀ ntreb[ri legate de fi-nan\area proiectului, majoritatea celorchestiona\i, adic[ 32 de procente, suntde acord cu construirea Catedralei dinBucure;ti, `ns[ `ns[ doar din fondurileBisericii Ortodoxe Rom]ne. O alt[ cate-gorie de responden\i este de p[rere c[l[ca;ul ar trebui ridicat, `n mare parte,doar din banii cultului, asta `nsemn]nd26 la sut[ din totalul celor chestiona\i.

~n urma sondajului a mai reie;it c[20 la sut[ de responden\i cred c[finan\area ar trebui s[ fie public[, ̀ n timpce 10% sunt convin;i c[ proiectul ar tre-bui s[ fie integral finan\at de statulRom]n.

Totodat[, s-a constatat c[ proiectulini\iat de Biserica Ortodox[ Rom]n[ aremult mai mul\i sus\in[tori ̀ n mediul ru-ral, dec]t `n cel urban. De asemenea, s-a ajuns la concluzia c[ sprijinul pentruconstruirea Catedralei scade odat[ cucre;terea nivelului de educa\ie.

M. F.

Preotul Paşcadi era un om înalt, slab cu părul cărunt, cu o vorbă domoală, blândă, niciodatăcu o tonalitate mai ridicată în timpul unei conversa\ii sau în timpul activită\ii cum impunecalitatea de slujitor al bisericii. Or, se ;tie că via\a spirituală, creştinească, se dobândeşte întimp prin multe manifestări sub controlul ra\iunii şi multe sacrificii, dar se exteriorizeazăprintr-un comportament echilibrat, modest şi calculcat.

2013 - propus pentru afi desemnat an omagial

al Sfin\ilor ~mp[ra\iConstantin ;i Elena

Rom]nii doresc construirea CatedraleiM]ntuirii Neamului,

dar din banii bisericii

CULTUR~Radiografiată minuţios de către George Vulturescu în lucrarea

Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului. Dicţionar 1700-2000,(Editura Muzeului Sătmărean, 2000, Satu Mare, pp. 94-96), poezialui Gabriel Georgescu apare în toată complexitatea sa, ca o poeziegreu încadrabilă, unică în literatura română.


Dup[ cum am aflat de la Nadia Cor-suc, profesoar[ de Limba Ucrainean[ la:coala cu clasele I - VIII "Gellert Sandor"din Micula, un grup de copii din jude\ areprezentat Rom]nia la Festivalul Inter-na\ional al copiilor "S[ schimb[m lu-mea", desf[;urat `n Simferopol - Ucrai-na.

Drum de dou[ zile ;i dou[ nop\i

La edi\ia din acest an a festivalului,10 copii s[tm[reni cu v]rste cuprinse`ntre 12 ;i 15 ani au pornit spre CentrulInterna\ional al Copiilor „ARTEK”, cu 3autoturisme personale p]n[ la gara dinMukacevo. De acolo grupul a plecat cutrenul p]n[ la Simferopol, unde au fosta;tepta\i de organizatori ;i transporta\icu autocare speciale pân[ la CIC „AR-TEK”. Transportul de la gar[, cazare, ma-sa ;i excursiile au fost suportate de c[trepartea ucrainean[. Drumul a fost fru-mos, dar a durat 2 nop\i ;i o zi.Se cuvine subliniat faptul c[ toate chel-tuielile de transport p]n[ la Simferopol;i înapoi au fost suportate de Uniunea

Ucrainenilor din România, precum ;imulte alte cheltuieli ocazionate de pro-curarea materialelor pentru expozi\ie,suveniruri, tricouri cu steagul României;.a.

Activit[\i diverse

Locul de desf[;urare a Festivaluluinu a fost ales `nt]mpl[tor la Centrul In-terna\ional al Copiilor (CIC) „ARTEK”.Acolo este cea mai mare unitate de agre-ment din Ucraina, care are statutul de"Centrul sub egida UNESCO", ;i este si-tuat pe o suprafa\[ de 208 hectare pe ma-lul M[rii Negre, în Republica Autonom[Crimeea, comuna Hurzuf. Deschis `nanul 1925, centrul include 9 tabere ;co-lare, ̀ n care au fost caza\i ̀ n timp 1,5 mi-lioane de copii din 126 de \[ri.

Copiii s[tm[reni au fost caza\i întab[ra „Yantarnyi”, al[turi de copii dinGermania ;i Algeria. Au fost organizateo serie de activit[\i. ~n aceast[ manifes-tare au fost incluse activit[\i precum< adoua sesiune a Adun[rii Generale Inter-na\ionale a Ligii Na\iunilor Copiilor, Pla-neta Talentelor - concursul de talente,

Zilele na\ionale, Ziua p[cii. Denisa Giu-rea a fost aleas[ coordonatoarea proiec-tului „Construim viitorul”, iar la concur-sul „Planeta talentelor”, Hermina Hotcaa interpretat cântecul „F[r[ cuvinte” ca-lificându-se astfel în finala concursuluiîmpreun[ cu al\i 14 finali;ti.

S[rb[toarea „Zilele na\iunilor” a in-clus fotografii, materiale publicitaretip[rite, cunoa;terea unor jocuri na\io-nale, concursuri. S[rb[toarea s-a încheiatcu un concert în care delega\ias[tm[rean[ a prezentat un dans mara-mure;ean, iar soli;tii Diana Kiss, Lau-ren\iu Chi; ;i Pop Costic[ au interpretatcâte un cântec popular românesc.

Pe aceast[ cale participan\ii la festivaladreseaz[ mul\umiri organizatorilor CIC„ARTEK” pentru minunatele zile petre-cute în Crimeea, Fondului UcraineanCaritabil al Speran\ei ;i al Bun[st[rii,Ambasadei Ucrainei în România, depu-tatului :tefan Buciuta , d-nei Irina Moi-sei, coordonatorul na\ional al preg[tiriidelega\iei, lui Mihai Macioca, pre;edin-tele Uniunii Ucrainenilor - Filiala SatuMare.

Ioan A.

10 copii s[tm[reni au reprezentat Rom]nia la un festival `n Ucraina

Poetul, traducătorul şi profe-sorul Gabriel Georgescu este o per-sonalitate literară marcantă a Sa-tului Mare. Cu prilejul împliniriia o sută de ani de la naşterea sa,scriitorul Ion Ghiur, fost studental acestuia, a predat la tipar mo-nografia Gabriel Georgescu – unpoet al existenţei discrete care ur-mează să apară în aceste zile.

Red[m continuarea unui materialap[rut ̀ n edi\ia trecut[ a Informa\iei deDuminic[.

Lirica lui Gabriel Georgescu în vizorul criticii literare

În 1978, la cinci ani de la moarteapoetului, Nae Antonescu evidenţia va-loroasa moştenire literară a lui GabrielGeorgescu, constituită din versuri ori-ginale şi din traduceri care se află în“coloanele revistelor iar altele zac în ma-nuscrisele rămase la moartea poetului”.Cunoscutul literat sătmărean face o ca-racterizare precisă a poeziei lui GabrielGeorgescu< “Tragicul existenţial încor-porat într-o originală dramă lirică de-vine chintesenţa întregii poezii a lui G.Georgescu.”. Și tot el afirmă, referindu-se la moştenirea literară a poetului<“Mândria noastră trebuie să fie cu atâtmai mare cu cât majoritatea acestei ope-re s-a zămislit aici, între noi, pe melea-gurile sătmărene.” (Gabriel Georgescu,în Afirmarea – pagini literare sătmăre-ne, 1978, pp. 361-364).

O viziune interesantă are profesoaraEleonora Bruciu, care vorbeşte despre“ispita parabolei şi fascinaţia apropie-rilor elegante dintre cuvinte”, afirmândîn legătură cu Poemul fără flăcări că este“Ardent nu la suprafaţa stratului de sem-nificaţie, ci în interior, în intimitateamateriei lirice...” (în vol. cit. La aniver-sare. Liceul “Mihai Eminescu” prin gân-duri şi mărturii, p.16).

O pertinentă analiză a poeziei luiGabriel Georgescu este cea făcută înprefaţa volumului Versuri de către Ghe-

orghe Grigurcu, din care este demn dereţinut finalul< “Victimă discretă a sis-temului comunist, care l-a hărţuit şi l-amarginalizat, G. Georgescu e un poetce trebuie citit cu atenţie pentru a i sestabili locul pe cere-l merită cu priso-sinţă în istoria literaturii noastre con-temporane.” (Un important poet uitat:G. Georgescu, prefaţă la vol. “G. Geor-gescu, Versuri”, Ed. “Decalog”, Satu Ma-re, 1996, p. 8).

Radiografiată minuţios de către Ge-orge Vulturescu în lucrarea Cultură şiliteratură în ţinuturile Sătmarului.Dicţionar 1700-2000, (Editura Muzeu-lui Sătmărean, 2000, Satu Mare, pp. 94-96), poezia lui Gabriel Georgescu apareîn toată complexitatea sa, ca o poeziegreu încadrabilă, unică în literatura ro-mână. Iată una dintre multiplele des-chideri critice pe care le face GeorgeVulturescu< “G. Georgescu este poetulunei singurătăţi greu de definit< nu atâtde profundă încât să devină spaimă, nuatât de oxidantă încât să devină criză< eo stare de a fi – materie care se contem-plă în sine...”.

Gabriel Georgescu, Omul

G. Georgescu mi-a fost profesor la

Facultatea de Filologie din Baia Mareîn anii 1967-1969. Ca profesor era unmodel. În bibliotecă, pe coridor, în parc,în tren. Nu sufocant, nu copleşitor prinexemplul personal. Scăpărările sale spi-rituale, atitudinile polemice, îi vizau pecei care aveau solul bine arat pentru aprimi seminţele culturii. Prin timp, mo-delul său se impunea. Printre studenţi,se vorbea ca despre un exilat în Nord,căruia nu i s-a permis să se înscrie ladoctorat, dar care a îndrumat mulţi co-legi să şi-l ia... Se ştia că nu este în graţiileregimului, că ar fi făcut parte din corpulde profesori care i-au predat RegeluiMihai... Era în jurul său o aură de mister,dublată însă de realitatea autorităţii saleştiinţifice. Avea o vastă cultură, iradian-tă, pe care o lăsa să răzbată natural, încâtîn preajma sa nu te simţeai sufocat cicrescând. Era apropiat şi exigent. Unspirit nonconformist, dar nu într-o ex-presie exterioară, nu în felul lui de a fiprezent printre studenţi, ci în idei. Ideileşi părerile sale nu se potriveau cu celeoficiale. Simţeam ca studenţi îndemnulde a avea o atitudine critică şi de a vedealucrurile altfel decât impuneau circum-stanţele momentului. Cred că era un re-voltat care ardea în sine, aşa mi se părea.Exasperat de invazia poeziei false pe ca-re o practicau gloriile artificiale ale mo-mentului, ştia prin cuvinte puţine săexecute mediocritatea şi să ne îndreptespre marea literatură. Nu combătea vi-rulent nonvaloarea, o plasa doar în lu-mina adevărului, pe care o intensificape nesimţite. Era un spirit venit din in-terbelic, un model, un mentor convin-gător în privinţa adevăratei ţinute a unuiintelectual, un pedagog care ştia ce cu-vinte seamănă şi ce creşte din cuvintelesemănate în conştiinţa studenţilor. Deaici bonomia lui, precizia săgeţilor. Be-tonul propagandei, inclusiv al celei dedupă aparentul dezgheţ din 1968 eradinamitat de cuvintele sale puţine, pre-cise, memorabile. Viziunea sa esteticăşi atitudinile democratice nu erau for-male, ci decurgeau din rigoarea raţio-namentelor. Îmi amintesc bunăoarădespre frenezia stârnită în rândul stu-denţilor de apariţia studiilor sale de fol-

clor, revoluţionare la acea vreme cândse promova agresiv un “folclor nou”.Prelegerile sale fuseseră puse în circu-laţie de Biblioteca Facultăţii de Filologiedin Baia Mare sub forma unor dosaredactilografiate. Ideile sale dărâmau totce citiserăm noi prin cursurile oficialede până atunci. Omul G. Georgescuera înconjurat, ascultat, iar ironia lui erablândă, ţintind crearea unei atmosferede preeminenţă a spiritului. Distantdoar atât cât e necesar pentru a te de-termina să înţelegi într-un mod superiorapropierea sa de masa studenţilor.

G. Georgescu – un poet al dramei umane

În Satu Mare – un oraş cenuşiu încare “nu se întâmpla nimic”, o periferiede regiune aproape două decenii pos-tbelice, capitală de judeţ codaş după1968 – e de presupus că se simţea într-o stare de provizorat. Burgul nordic dinacei ani va fi fost pentru Gabriel Geor-gescu din aceeaşi constelaţie cu oraşulTârgu-Jiu, “Amarul Târg” al lui Gheor-ghe Grigurcu, un mare prieten şi con-fident al poetului. Poezia La MiazăNoapte poate fi considerată o imaginea mediului constrictiv în care trăia. Demenţionat că, întâmplător, dar sugestiv,Gara “reală” din Satu Mare are o situareexcentrică. Trenurile sosesc aici întreperonul gării şi Cimitir, acelaşi cimitirîn care îşi doarme somnul de veci poe-tul. Poemul La Miază Noapte pare osecvenţă din viaţa poetului, o dramaticărememorare a celui care trăieşte dramaanulării fiinţei de către o realitate de-gradantă. Toate idealurile şi speranţelefiinţei care aspiră spre armonie şi fericireîncap, în final, într-o singură imagine,aceasta fiind a unui “tren mizerabil”care duce spre întuneric. Fumul plum-buriu, bacovian, acoperă toate visele.Rămâne doar conştiinţa înstrăinării în-tr-o lume răsturnată, iar presentimentulmorţii agravează disjuncţia între spiritulcare nu încetează să aspire şi trupul su-pus devoratoarei realităţi. Poezia LaMiază Noapte merită reprodusă inte-

gral< “Tren mizerabil către Miază Noap-te / iluminează fumul din copaci,/clănţăne către gara întâlnirii / (asemeniunei diligenţe vechi) / unde ţilindre ne-gre picotesc / ori trag pe nas tabaculplictiselii> / o călătoare cu priviri latente/ se uită-n pâcla galbenă de naftă). / Ne-liniştit, mâncând tutunul negru, / îngară mă aştept pe mine însumi – / oglin-dă oglindindu-se pe sine / în drum cătresocratic nullius. / Iată-l acum buchetulde scântei! / Vreau să mă văd din ce va-gon cobor> / de la o scară fug la altăscară / – vagoanele sunt goale, trenultace... / Străin, mă duc spre casă fărămine. / De-acum la gară nu mai vinenimeni.” (din vol. Versuri, p.95). Dinaceeaşi esenţă lirică este şi poezia Dramăîn IV acte, o sugestivă şi concentratăimagine a creatorului respins de real(“actori de fier”), dar aflat sub protegui-rea eternităţii care-i va aduce viaţa de“dincolo de cer”. Iată cum este surprinsăde Gabriel Georgescu în acest poem an-tologic convieţuirea temporară dintrespirit şi trup< “În scene roşie, dau buzna/ cu suliţe, actori de fier; / o flacără afu-mă cerul / şi trece dincolo de cer. // Măzguduie momentul mut... / Ah, dă-mibalsamica licoare, / Trofeul meu su-prem, – Uitare, / să beau paharul ne-nceput! // Figura mea cu ochelari / Îmiapăru atunci în ceaţă< dintr-o metafo-ră-mi citea / sumbra istorie, pe faţă. //– De ce te-ai despărţit de mine, / şi măpriveşti necontenit? / – Fiindcă voi maifi pe lume / şi după ce vei fi murit!”(ibid., p.104).

*În încheiere, un citat din Argumen-

tul monografiei lui Ion Ghiur< “Credemcă valorificarea creaţiei poetice şi dra-matice, a traducerilor din literatura uni-versală, a studiilor ştiinţifice – majori-tatea inedite – este o stringentă actua-litate. Amânarea acestui act de culturăar fi un deserviciu adus literaturii ro-mâne şi poeziei în special.” Gabriel Ge-orgescu a fost numit “scriitor uitat”. Maidegrabă i s-ar potrivi apelativul de “poetnecunoscut”, într-atât de rare sunt cărţilesale.

Ioan Nistor

Poetul, traducătorul şi profesorul Gabriel Georgescu este o personalitateliterară marcantă a Satului Mare

Centenarul na;terii poetului ;itraduc[torului Gabriel Georgescu (II)

TURISM


Cei care nu au reu;it ̀ nc[ anulacesta s[ se bucure de un conce-diu, de o vacan\[ la soare undevadeparte de cas[ mai au totu;i ladispozi\ie timp suficient lunaaceasta. Septembrie, o minunat[lun[ de toamn[ bl]nd[, invit[f[r[ doar ;i poate la relaxare, iarla capitolul cele mai frumoasedestina\ii de vacan\[ oferta natu-rii este bogat[ zilele acestea.

V[ propunem `n cele ce urmeaz[ s[`ncerca\i s[ v[ imagina\i unde a\i dori s[v[ petrece\i concediul luna aceasta, `nlocuri nu tocmai departe de \ara noastr[.

Potrivit site-ului unica.ro, printre celemai bune destina\ii de vacan\[ `n sep-tembrie se num[r[ ora;ul Düsseldorf dinGermania, Mallorca din Spania, como-rile Turciei sau ale Italiei.

Misterele unui vechi ora; sau soarele de pe plaj[

Düsseldorf este una dintre cele maifrumoase localit[\i din Germania, iar`n luna septembrie invit[ turi;tii la Fes-tivalul Cultural de Toamn[ al VechiuluiOra;. Tot `n Germania se poate vizita;i Parcul de distrac\ii Phantasia Landdin Bruhl, o localitate apropiat[ deora;ul Düsseldorf. Cei care prefer[ to-tu;i plaja ;i vor s[ se bronzeze pt opta

potrivit unica.ro pentru Mallorca - Spa-nia. ~n septembrie pe plajele din Mal-lorca pre\urile sunt accesibile, fiindatractive chiar ;i tarifele practicate deunit[\ile de cazare. Temperaturile suntideale pentru un bronz frumos lunaaceasta. La Mallorca turi;tii pot profitadin plin de golfurile ;i coastele de pemarginea c[rora vegheaz[ palmierii.

Inspir[m aer medieval pe meleaguri italiene

Rom]nii atra;i de p[m]ntul italianpot merge luna aceasta `n Monza.Ora;ul, situat aproape de Milano, estedestina\ia perfect[ pentru cei care pre-fer[ o vacan\[ lini;tit[. Speciali;tii uni-

ca.ro `l descriu ca av]nd un aer medie-val, `mp]nzit de capele din secolul XV,biserici vechi ;i cu o atmosfer[ pito-reasc[. Nu mergem mult prea departe;i vizit[m luna aceasta ;i Turcia, oprin-du-ne `n a doua parte a lunii tocmai laIstanbul. Marele Bazar ne a;teapt[ lacump[r[turi, fiind generos nevoie ma-re. Reducerile de toamn[ sunt `n toi,iar obiectivele turistice care merit[ ad-mirate sunt numeroase. Insuleleturce;ti sunt la picioarele celor care vors[ se bronzeze, iar pentru un strop deromantism se poate alege croaziera peBosfor.

Dubrovnik, ora;ul-port ca o comoar[

~n cele ce urmeaz[ ne propunem s[v[ prezent[m portul Dubrovnik, unadintre cele mai proeminente sta\iuni tu-ristice de la Marea Adriatic[ ̀ n sudul ex-trem al Croa\iei.

Ora;ul - port se afl[ la poalele unuimunte de calcar ;i atrage an de an foartemul\i turi;ti. Cei care ajung luna aceasta`n Dubrovnik trebuie s[ viziteze neap[ratvechiul ora;, portul Gruz, s[ mearg[ laPalatul Ducelui ;i s[ se opreasc[ la muzee;i la acvariu.

Locurile care merit[ vizitate `n lunaseptembrie sunt foarte multe ;i ̀ n fiecarecol\i;or al lumii. Alegerea vacan\ei `nseptembrie depinde doar de posibilit[\ilefinanciare ;i de timpul disponibil.

Ioana Pop Vladimirescu

Rom]nii profit[ de `nscrierile timpurii pentru planificarea vacan\ei de iarn[ din acest an

Conform statisticilor Asocia\ieiNa\ionale a Agen\iilor de Turism, `n2010 peste 50 de mii de rom]ni auachizi\ionat pachete de servicii turis-tice prin programul ̀ nscrieri timpuriide var[.

De reducerile de p]n[ la 30% cares-au acordat pentru cump[rarea cuc]teva luni `nainte a pachetului tu-ristic au profitat anul trecut de dou[ori mai mul\i rom]ni ca-n 2009.Rom]nii au `nceput deja s[-;i plani-fice vacan\a de iarn[ din acest an,achizi\ion]nd pachete turistice `n

acest sens ;i profit]nd de reducerilepentru `nscrieri timpurii (early boo-king). Pentru s[rb[torile de iarn[ dinacest an rom]nii prefer[ destina\iileexotice ;i cele pentru schi din ̀ ntreagaEurop[. Cea mai mare atrac\ie o constituie

sta\iunile din Filipine, Singapore,Hong Kong, Egipt, Dubai, Egipt sauMaroc. ~n ceea ce prive;te destina\iilepentru practicarea sporturilor deiarn[ ̀ n topul preferin\elor se num[r[Austria, Italia, Elve\ia ;i Fran\a.

Theodora Pop

Edi\ia de toamn[ “Litoralul pentruto\i” \ine p]n[ `n 15 octombrie

De la 1 septembrie 2011, rom]nii ca-re vor s[ petreac[ vacan\a la mare pot s[profite de ofertele edi\iei de toamn[ aProgramului “Mini pre\uri de vacan\[ -Litoralul pentru to\i 2011”. ~n acest pro-gram derulat de Asocia\ia Na\ional[ aAgen\iilor de Turism ;i patronatele ho-teliere de pe litoral sunt `nscrise aproxi-mativ 60 de hoteluri.

Programul se deruleaz[ `n perioada1 septembrie - 15 octombrie 2011 ;i dis-pune de o ofert[ pentru toate buzunarele`n hoteluri de la o stea la cinci stele. Pen-tru un sejur de ;ase nop\i pe persoan[ se

pl[tesc 179 de lei la hotelurile de o steaf[r[ mic dejun, 209 lei la hotelurile dedou[ stele f[r[ mic dejun, 279 lei la dou[stele cu mic dejun, 249 lei la hotel de treistele f[r[ mic dejun, 379 lei la hotel detrei stele cu mic dejun, 439 lei la hotel depatru stele cu mic dejun ;i 549 lei la ho-telurile de cinci stele cu mic dejun inclus.

Potrivit reprezentantului Asocia\ieiNa\ionale a Agen\iilor de Turism, CorinaMartin, ofertele din cadrul acestui pro-gram se pot valorifica numai prinagen\iile membre ANAT.

Th. Pop

Oferte pentru vacan\a din septembrie

TRADI}II

Festivalul din Bogdand reune;te toate na\ionalit[\ile din Euroregiunea Carpatic[


“Festivalul Folcloric al Na\io-nalit[\ilor”, este programat a sedesf[;ura duminic[, 11 septem-brie, `ncep]nd cu ora 11 ;i 30 deminute, la Bogdand.

Festivalurile folclorice organizate `nanumite localit[\i au ca obiective princi-pale< conservarea folclorului autentic -indiferent de etnie, prezentarea acestuia`ntr-un mod civilizat ;i organizat, nu `nultimul r]nd, reprezint[ un prilej de`nt]lnire ̀ ntre membrii unor etnii, preo-cupa\i de aceast[ mo;tenire. Aceste`nt]lniri periodice `mbog[\esc zestreaspiritual[ a celor care sunt implica\i caarti;ti ;i/sau instructori.

~n acest context poate fi integrat ;i"Festivalul Folcloric al Na\ionalit[\ilor",programat a se desf[;ura duminic[, 11septembrie, `ncep]nd cu ora 11 ;i 30 deminute, la Bogdand, manifestare cultu-ral[ de referin\[ ajuns[ la cea de a XXI-a edi\ie, organizat[ de Ministerul Cultu-rii, Consiliul Jude\ean, Centrul Jude\eanpentru Conservarea ;i Promovarea Cul-turii Tradi\ionale (CJCPCM), ̀ n colabo-rare cu Prim[ria ;i C[minul cultural dinBogdand.

O serie de informa\ii privind un scurtistoric al manifest[rii de la sf]r;it des[pt[m]n[ de la Bogdand, zona `n carese desf[;oar[ acest festival care a dep[;itfrumoasa v]rst[ de 20 de ani ne-au fostprezentate de dr. :tefan Enyedi, specialist`n cadrul CJCPCM Satu Mare.

Ardealul etnofolcloric

Din punct de vedere etnografic co-muna Bogdand este situat[ ̀ n a;a numitazon[ "Dealul Spinilor", la confluen\a ju-de\elor Satu Mare, Maramure; ;i S[laj.Acest fapt ̀ nseamn[ un privilegiu ̀ n ma-terie de folclor ;i tradi\ii. Zestrea spiri-tual[ este considerabil mai bogat[. Aicis-au p[strat o serie de obiceiuri legate demunca c]mpului, acolo unde ̀ n anumitemomente ale anului colinele vuiau dec]ntecul celor care `;i puneau `n valoarecalit[\ile interpretative, dar ;icuno;tin\ele ̀ n ceea ce prive;te folclorullocal autentic, ̀ n special cel al etniei ma-ghiare. Se pare c[ cele mai frumoasec]ntece populare maghiare r[sunau pec]mp la culesul viilor, moment de petre-cere pentru `ntreaga comunitate local[.

La cump[na secolelor XIX ;i XX,nunta se num[ra printre evenimentelemult a;teptate de c[tre localnici. Docu-mentele vremii arat[ c[ pe atunci nun\ileerau s[r[c[cioase, ̀ n ton cu starea mate-rial[ a multor cet[\eni ai zonei. Boga\ii`;i permiteau acest lux al nun\ilor cu in-vita\i care de care mai ̀ nsemna\i, ̀ n vre-me ce feciorii din familiile s[race erauobliga\i s[-;i "fure" nevestele. Ca obice-iuri locale s-au mai p[strat colindatul deCr[ciun, atunci c]nd cete de tineri ;iv]rstnici trec pe la casele cet[\enilor pen-tru a vesti na;terea pruncului Iisus, iarde Anul Nou, copii ;i tineri intr[ `n fie-care cas[ cu "Viflaimul".

Profesorul Sipos Lajos a fost ini\iatorul festivalului de la Bogdand

Ini\iativa organiz[rii unui festival deprezentare ;i promovare a folcloruluina\ionalit[\ilor a apar\inut profesoruluiSipos Lajos, `ntemeietorul forma\iei dedansuri "Rosmalint", un cunoscut om decultur[ `n mediile de specialitate. Profe-sorul Sipos s-a dovedit un buncunosc[tor al zonei, dar ;i al folclorului`n limba maghiar[. A f[cut o serie de cer-cet[ri, realiz]nd studii de profil l[sate ge-nera\iilor care vor putea duce mai de-parte zestrea str[bun[. A;a se face c[ `n

anul 1990, dup[ c[derea regimului co-munist s-a n[scut ideea organiz[rii fes-tivalului. Dup[ o perioad[ de analiz[ ;itaton[ri, autorit[\ile de atunci au dat"und[ verde" organiz[rii ̀ n toamna anu-lui 1991, a primei edi\ii a acestui festival.Dac[ atunci realizarea unui asemeneadeziderat se considera o b[t[lie c];tigat[,preocuparea de a-l transforma ̀ ntr-unultradi\ional, cu participare interna\ional[ar putea fi catalogat[ ca o c];tigare a unui"r[zboi". Dovada acestei afirma\ii o re-prezint[ cele 20 edi\ii anterioare care aucrescut `n valoare ;i interes de la an laan. Gradul de cunoa;tere a folcloruluidiverselor etnii a sporit, iar oamenii fie;i privitori pot s[ se considere mult maiboga\i spiritual.

Dimensiunea interna\ional[s-a p[strat `n timp

~n vreme ce prima edi\ie a acestuifestival se organiza sub semnul nesigu-ran\ei, dar cu dorin\a de a face cunoscutfolclorul na\ionalit[\ilor careconvie\uiesc pe aceste meleaguri, orga-nizatorii au f[cut eforturi `n a invita lamanifestare forma\ii din \[rile vecine.A;a se face c[ `n timp pe scena `n aerliber de la Bogdand, sub genericul "Fes-tivalul Folcloric al Na\ionalit[\ilor" auevoluat forma\ii din jude\ele Satu Mare,Maramure;, Bihor, Covasna, Harghita,Mure;, Arad, Timi;, S[laj, al[turi dearti;ti amatori din Ungaria, Ucraina, Re-publica Moldova, Austria, Slovacia, Ger-mania, Polonia ;.a. Astfel s-a asigurat di-mensiunea interna\ional[ a festivaluluide la Bogdand. S-a realizat `n timp uncadru organizat de ̀ nt]lnire ;i cunoa;terea na\ionalit[\ilor din Euroregiunea Car-patic[.

Sute de participan\i la edi\ia din acest an

Dr. Enyedi ne-a prezentat ;i partici-pan\ii la edi\ia din acest an a festivalului,ajuns la "v]rsta" de 21 de ani. P]n[ la re-dactarea acestor r]nduri au confirmatparticiparea 20 de forma\ii artistice carenum[r[ aproximativ 570 de persoane.

Iat[ ;i lista participan\ilor< potrivitinforma\iilor primite de la CJCPCT SatuMare, la edi\ia din acest an s[rb[toareade la Bogdand va fi deschis[ de muzicade fanfar[ ;i depunerea de coroane deflori la Muzeul din Bogdand. Au confir-mat participarea la spectacolul organizatforma\ii precum< "Roszmalint" din Bog-dand, cea care are ;i o pepinier[ `n caretinerii comunei `nva\[ dansuri specificelocului, Forma\ia de dansuri codrene;tidin Corund - comuna Bogdand,Forma\ia de dansuri maghiare dinDom[ne;ti - comuna Moftin, Ansamblulfolcloric al na\ionalit[\ilor - Satu Mare,Forma\ia "Csodaszarvas" din Agri;, An-samblul folcloric "Cununi\a" din SatuMare, Forma\ia de dansuri maghiare dinOra;u Nou, Forma\ia "Rekettye" din Ca-rei, Forma\ia de dansuri maghiare ;i ger-mane din Urziceni. Forma\ia "Miculean-ca" - a ucrainenilor din comuna Micula,va fi urmat[ de Ansamblul Folcloric"Mugurelul" din localitatea Biserica Alb[- Ucraina, Forma\ia de dansuri maghiaredin Cehul Silvaniei, Forma\ia de dansurimaghiare din :am;ud - ambele din ju-de\ul S[laj, Forma\ia de dansuri \ig[ne;tidin St]na - comuna Socond, Forma\iade dansuri maghiare din Lompirt - ju-de\ul S[laj, Forma\ia de dansuri maghia-re din Moldovene;ti - jude\ul Cluj, For-ma\ia de dansuri codrene;ti din Bicaz -jude\ul Maramure;, Ansamblul Folcloric"Terbete" din Zal[u ;i Forma\ia de dan-suri maghiare din Remetea - jude\ul Bi-hor.

Ioan Ani\a;

Din punct de vedere etnografic comuna Bogdand este situat[`n a;a numita zon[ "Dealul Spinilor", la confluen\a jude\elor SatuMare, Maramure; ;i S[laj. Acest fapt `nseamn[ un privilegiu `nmaterie de folclor ;i tradi\ii. Zestrea spiritual[ este considerabilmai bogat[.

PARANORMALOmul este capabil de multe, doar s[ cread[ `n asta, s[ cread[ c[ el singur,

poate face multe. C[, odat[ ce se adun[ mai mul\i, puterea va cre;te enorm.Omul nu trebuie s[ accepte ideea< “sunt singur, ce pot face eu?”. Ce poate face? Poate g]ndi diferit ! ~;i poate coordona via\a altfel `nc]t s[ schimbe ceea ceface cu propria sa via\[ ;i fiin\[.

Cu ajutorul aparatelor pe baza radionicii pot fi manipulate masele

8 Informa\ia de Duminic[/ 11 septembrie 2011

Acum câţiva zeci de ani (dar numaide câţiva ani s-a divulgat), în domeniulmetacomunicaţional, s-a făcut o desco-perire revoluţionară, care transformă ra-dical modul în care gândim despre noişi despre ceea ce ne înconjoară> astfel căatunci când se induc emoţii sufleteştiprofunde (emoţii care antrenează peri-cardul), asemănător mulţumirii sufle-teşti, preţuirii şi ajutorului dat aproapeluitău, se generează un câmp magnetic foar-te intens care interacţionează cu cei dinjur. Această energie face parte integralădin câmpul magnetic terestru care intrăîn sintonie cu energia cosmică. De acceeaatunci când ne reunim şi creem o emoţiecomună, aceasta produce “CoerenţaGlobală” măsurată la 10 Hz de frecvenţă.Aceasta este frecvenţa de transmisie din-tre inimă (suflet) şi creier.

Trebuie să începem să învăţăm lim-bajul energetic al câmpului magnetic, celcare produce modificări materiale, struc-turale, emoţionale; şi să înlocuim stareade haos, de dezordine mentală şi spiri-tuală cu o nouă ordine binefăcătoare.

Nu acceptaţi să fiţi seduşi, minţiţi,manipulaţi, sau mai bine spus hipnoti-zaţi. Pregătiţi-vă şi bateţi fierul cât e cald>căci dacă s-a răcit, e greu de îndreptat.Numai bunătatea şi ajutorul reciproc neva scoate din mocirla în care am intrat.

Mulţi au fost orbiţi de “Fata Morga-na”, de dorinţa de a avea bogăţii nemă-surate, în detrimentul altora mai slabi,mai sensibili, mai sufletişti şi cu multbun simţ. Se apropie momentul în carefiecare va da socoteală şi îşi va primi răs-plata pe măsura avidităţii de care a datdovadă. Nici unul nu va scăpa. Legileenergetice universale, nu pot fi cumpă-rate cu bani, iar ei vor recolta ce-au se-mănat.

Daca ar fi s[ definim termenulde radionic[, poate cea mai bun[alegere ar fi s[ spunem c[ ea re-prezint[ “:tiin\a rezonan\ei”.

Din dorin\a de a informa lumea c]tmai bine despre ceea ce se `nt]mpl[ `nRom]nia, iat[ o list[ cu ora;ele `n caresunt montate instrumente psihotronicesau care sunt influen\ate puternic de ast-fel de dispozitive ;i mesajul lor.

Este vorba despre< Bucure;ti, Bra;ov,Cluj, Ia;i, Gala\i, Constan\a, Arad,Timi;oara, Craiova ;i Foc;ani.

Mesajele ce sunt transmise sunt denatur[ sexual[, carnal[, de tip propagan-distic politic, de tip revolt[tor la adresacomportamentului oamenilor, mesaje cuur[ ;i furie, crime ;i atacuri fizice.

Fiecare e ̀ ns[ responsabil pentru fap-tele sale. Astfel, ei ce le primesc trebuies[ fac[ ceea ce pot pentru a evita s[ fieinfluen\a\i subtil, ;i nu pot vina pe ni-meni altcineva. Ei pot fi vulnerabili saupot fi st[p]ni pe g]ndurile lor. Este o de-cizie ce trebuie s[ o ia fiecare, personal.

Armele psihotronice sunt dispozitive de manipulare `n mas[

Armele psihotronice sunt dispozitivede manipulare ̀ n mas[, realizate pe bazatehnologiei de control a undelor cere-brale. Induc\ia este realizat[ printr-oform[ de influen\[ subtil[ ;i nu este delocu;or de perceput de c[tre majoritatea oa-menilor care nu-;i supravegheaz[ g]ndu-rile zilnic. La nivel de \ar[, efectele lorsunt destul de puternice, ;i afecteaz[mul\imile de oameni at]t pe plan subtil,c]t ;i `n plan direct< mass-media (TV,;tiri etc) ;i reviste, ziare.

:i totu;i, de ce s-ar realiza astfel dedispozitive ;i efectele lor, `n Rom]nia?~n primul r]nd pentru c[ la conducerea\[rii sunt doar oameni ce vor s[ se`mbog[\easc[ f[r[ s[ conduc[ poporulundeva. De ce acest haos total ? Pentruc[ omul nu este st[p]n pe fiin\a sa. Pen-tru c[ rom]nul este foarte influen\abil ;i

se las[ dus de conflicte ;i agita\ie, de lu-cruri ce-i st]rnesc curiozitatea ;i care-l\in treaz `n ac\iune, f[r[ s[ fie ceva maiprofund ̀ n spatele acestora. Rom]nul selas[ condus de oameni cu o putere maimare de convingere. :i toate astea pentruc[ nu vrea s[ fie mai atent la g]ndurilesale.

Oameni politici, guvernatorul BNR,prim mini;tri ;i politicienii inutili, suntcei care sunt l[sa\i la putere pentru c[rom]nul este indiferent ;i manipulat zil-nic s[ fie indiferent. I se st]rne;te indi-feren\a cu orice ocazie, este stimulat zil-nic s[ plece capul, crez]ndu-se incapabils[ fac[ ceva.

Dar ce poate face rom]nul ??? Multe.Poate s[ cread[ c[ el poate schimba ceva.Schimb[ unul, schimb[ doi, ;i a;a seadun[ tot mai mul\i. Schimb[ modul s[ude a g]ndi ;i de a aborda via\a. Schimb[nep[sarea din ac\iunile sale, schimb[g]ndirea care-l face s[ fie incapabil s[

modifice ceva din jur. Toate astea, vorschimba tot mai mult Rom]nia.

Armele psihotronice amplific[ toat[neputin\a omului. :i nu pentru c[ omulnu ar putea face ceva. Armele astea exist[pentru c[ omul poate face at]t de multe,`nc]t i-ar arunca pe impostorii de la con-ducere direct ̀ n mizerie ;i ̀ n ̀ nchisoareasufleteasc[.

Omul este capabil de multe, doar s[cread[ ̀ n asta, s[ cread[ c[ el singur, poa-te face multe. C[, odat[ ce se adun[ maimul\i, puterea va cre;te enorm. Omul nutrebuie s[ accepte ideea< “sunt singur, cepot face eu?”. Ce poate face ? Poate g]ndidiferit ! ~;i poate coordona via\a altfel`nc]t s[ schimbe ceea ce face cu propriasa via\[ ;i fiin\[.

Astfel ;i atunci, se vor schimba totmai multe `n jur. El trebuie s[ cread[ `nputerea sa de influen\are ;i ̀ ;i poate mo-dela via\a mai mult dec]t crede c[ ar pu-tea. Omul nu trebuie s[-i lase pe al\ii s[

decid[ `n locul s[u, nu trebuie s[ lase s[fie tratat ca sclav, pentru c[ poate s[-;ischimbe via\a.

La noi `n \ar[ se produc dispozitive radionice

:tim c[ ;i g]ndul este o form[ deenergie. Concentrându-ne, saufocaliz]ndu-ne asupra unui obiect, eve-niment, trend/situa\ie /eveniment, sauasupra unei fiin\e, - chiar dac[ doar înfoarte mic[ m[sur[, îi putem transmiteenergie. Creierul uman este un str[lucit"instrument" pentru crearea ;i stabilirealeg[turilor structurale.

Dezavantajul major - din punct devedere al program[rii mentale - este fap-tul c[ nu ne putem gândi ;i concentratot timpul asupra unuia ;i aceluia;i lucru.Acesta, deoarece "mi;carea", saltul de lao imagine mental[ la alta, este una dincaracteristicile principale ale creieruluiuman. De aceea, se folosesc dispozitiveradionice.

Dispozitivele ;i echipamentele radio-nice sunt aparate psihotronice, care -practic - "`nghea\[" forma de g]nd vi-zualizat[ (este ca ;i cum am fotografiaun g]nd, sau o form[ de g]nd), iar gene-ratorul, sau generatoarele de energie ;ifor\[ vital[ `nglobate ;i `ncorporate `nele, aloc[ incontinuu, ne`ncetat ;i per-manent acea cantitate ;i acel flux de ener-gie ;i for\[ vital[, care alimenteaz[ ;i \in`n via\[ acea form[ de g]nd, p]n[ c]ndea se va manifesta pe planul material ;ifizic, `n via\a de toate zilele.

Cu ajutorul acestei tehnologii noi, vi-sul de demult al omenirii s-a realizat ;i-a ̀ nf[ptuit< cel a aprovizion[rii ne`ncetate;i continue cu energie ;i for\[ vital[ be-nefic[, pozitiv[ ;i creatoare.

La noi `n \ar[ se produc mai multetipuri de asemenea dispozitive (pot fic[utate pe internet post]nd “radionica”),cu ajutorul c[ruia cei ce le folosesc se potvindeca de anumite boli sau le pot doarameliora, se `ncarc[ cu mult[ energie ;ifor\[, se revigoreaz[ ;i pot chiar influen\ag]ndurile altora.

Mihai G.

Pare un plan nebunesc a unuir[uf[c[tor dintr-un film cu JamesBond, `ns[ oamenii de ;tiin\[ lu-creaz[ la o r[cire artificial[ a pla-netei prin reflectarea luminii so-lare departe de P[m]nt, relateaz[Daily Mail.

~ntr-un domeniu mai mult teoretic –geo-ingineria -, o echip[ de cercet[toribritanici este pe cale s[ anun\e o premier[`n lume, pornind de la studiul eruptiilorvulcanice, care pot aduce o solu\ie la`nc[lzirea global[. Aceast[ op\iune exist[deoarece `n momentul unei erup\ii vul-canice sunt emise tone de particule ̀ n at-mosfer[ ce au un efect de r[cire asupraplanetei.

Solu\ia< dintr-un balon cu heliu se vor pompa `n stratosfer[ particule chimice

Planul este ca un balon cu heliu dem[rimea stadionului Wembley s[ fie legatla o altitudine de 23 km deasupraP[m]ntului printr-un furtun uria;, dincare se vor pompa `n stratosfera Terreitone de particule chimice.

Se dore;te ca aceste pic[turi de sulfat

;i particule de aerosoli s[ reflecte energiaSoarelui `napoi `n spa\iu, oprindu-le s[`nc[lzeasc[ P[m]ntul.

Conceptul este bazat pe acela;i efectde r[cire al erup\iilor vulcanice asupraatmosferei.

~nainte de a se ̀ mbarca ̀ n acest proiect,

denumit “Spice” (Picant), echipa va faceteste de fezabilitate cu o versiune `n mi-niatur[ a tehnologiei.

La o loca\ie secret[, un balon mai micva pluti la o altitudine de aproximativ 1,6kilometri deasupra solului pomp]nd ap[`n atmosfer[, astfel `nc]t echipa de cer-cet[tori s[ poat[ studia impactul pe care`l au particulele pulverizate direct `n at-mosfer[.

Sprijinit[ de o subven\ie de 1,6 mi-lioane de lire din partea guvernului ;i cusuportul Societ[\ii Regale, echipa sper[s[ continue dup[ testele ini\iale cu expe-rimente de radia\ie la scar[ mare asupraechipamentului, care va func\iona la o al-titudine de dou[ ori mai mare dec]t ceala care zboar[ avioanele comerciale.

Balonul ;i metoda de canalizare prinfurtun au fost create dup[ ce echipa a luat`n considerare alte metode prin care s[injecteze particule `n aer, cum ar fi prinhornuri ̀ nalte, avioane ;i chiar cu ajutorulrachetelor, `ns[ acest sistem este cel maieficient din punct de vedere al costurilor.

Oamenii de ;tiin\[ spun c[ greutateabalonului ;i a chimicalelor esteasem[n[toare cu cea a dou[ autobuze cuetaj, ceea ce necesit[ un recipient foartemare.

Testele, programate pentru luna oc-tombrie a anului `n curs, nu vor avea unimpact asupra mediului inconjur[tor ̀ ns[

grupurile de ecologi;ti din Marea Britanie;i Statele Unite ale Americii spun c[ even-tuala implementare a unui astfel de sistem“poate fi periculoas[, afect]nd ploaia ;icontamin]nd culturile de hran[”.

Geoingineria este v[zut[ drept un“plan B” `mpotriva schimb[rilor climei,iar metoda se va aplica numai dac[ ̀ n\ele-gerile globale privind `ncercarea de a re-duce gazele cu efect de ser[ vor da gre;.

Aceast[ propunere, cunoscut[ ;i subnumele de managementul radia\iilor so-lare (SRM) este doar o parte a geoingine-riei.

Printre obiec\iile aduse de Organiza\iaPrietenii P[m]ntului proiectului SRM es-te faptul c[ “nu va avea nici un efect `noprirea efectului de ser[, ;i va duce la aci-dificarea m[rilor”.

“Exist[ dou[ tipuri de geoinginerie,unul este acest tip de managementul ra-dia\iilor solare iar cel[lalt este eliminareacarbonului, adic[ luarea carbonului dinatmosfer[ ;i depozitarea acestuia `n alt[parte, poate `n subteran. Ne afl[m `ntr-ositua\ie `n care trebuie s[ privim c]t maiserios op\iunea de a elimina carbonul dinatmosfer[, `ns[ nu suntem de acord cuSRM deoarece nu cunoa;tem foarte bineriscurile ac\iunii“, a declarat pentru DailyMail Mike Childs, director la organiza\iaPrietenii P[m]ntului.

Gheorghe M.

~n Pe;tera Coliboaia de pe valeaSighi;telului din jude\ul Bihor au fostdescoperite picturi rupestre dat]nd dinpaleolitic, mai vechi de 35.000 de ani.

Conform cercet[rilor efectuate despeciali;tii rom]ni ;i francezi picturiledescoperite `n Pe;tera Coliboaia suntcele mai vechi din Europa Central[ ;iprintre cele mai vechi din Europa.

Desenele descoperite pe pere\iipe;terii, trasate `n acela;i stil ;i linii,`ntruchip]nd figuri de animale precum,rinoceri, mamu\i, bizoni, pun `n evi-den\[ acelea;i preocup[ri, credin\e ;iidei ale omului cu cele din Fran\a sauSpania unde au fost descoperite pe;teride vechime similar[, relateaz[ City-news.ro.

Potrivit expertului francez JeanClottes, datarea cu radio carbon a datdou[ perioade diferite, la distan\[ deaproximativ 4.000 de ani, 27.000 de ani~.C., respectiv 32.000 de ani ~.C., `ns[ulterior, la calibrarea datei (aducerea ̀ nrealitate a dat[rii) perioada rezultat[ afost mai veche de 35.000 de ani.

Europa are deja un tunel pe sub Ca-nalul Mânecii, iar americanii şi ruşiivor avea şi ei unul prin strâmtoarea Be-ring. Moscova şi-a dat acordul pentruconstruirea unui tunel submarin întreAlaska şi Rusia, relatează 7sur7.be.

Tunelul va avea 105 km lungime şiva fi cel mai lung tunel submarin dinlume, aproape de două ori mai maredecât cel dintre Franţa şi Anglia.

Costul construcţiei canalului va fifoarte mare, însă se vor putea câştiga11 miliarde de dolari anual din exploa-tarea lui, potrivit experţilor.

Cum vor oamenii de ;tiin\[ “s[ r[ceasc[” planeta

Conceptul este bazat pe acela;i efectde r[cire ca al erup\iilor vulcaniceasupra atmosferei

Armele psihotronice sunt dispozitive de manipulare `n mas[, realizate pe bazatehnologiei de control a undelor cerebrale

Cum putem ie;i din stareade haos ;i stres

Cele mai vechi desene din lume, descoperite

într-o pe;ter[ din Bihor

Un tunel submarin va lega Rusia de SUA

TERORISMAtentatele de la 11 septembrie au avut efecte majore ̀ n ̀ ntreagalume. Consiliul NATO a declarat c[ acest atac asupra Statelor Unitevor fi considerate un atac asupra tuturor statelor NATO.

~n 11 septembrie se `mplinesc zece ani de la cel mai s]ngeros atentat din istorie


Cu toate c[ ̀ n ultimii ani actelegrup[rilor teroriste se fac repedecunoscute `n `ntreaga lume, maiales datorit[ mass-media, eleexist[ de foarte mul\i ani.

Istoria terorismului ̀ ncepe ̀ n secolulal 17-lea, c]nd un grup de restaura\ioni;ticatolici din Anglia au pus la cale a a;a-numitul "Complot al Prafului de Pu;c[".Acesta viza aruncarea `n aer a cl[diriiParlamentului din Londra, uciderea re-gelui Iacob I ;i a ̀ ntregii aristocra\ii pro-testante.

Catolicii din Anglia se sim\eau frus-tra\i din cauza intoleran\ei religioase ma-nifestat[ de protestan\i. Guy Fawkes eramembrul acestei grup[ri teroriste ̀ ns[rci-nat s[ pun[ `n aplicare `ntregul complot.Atentatul urma s[ aib[ loc pe data de 5noiembrie 1605, `n ziua de deschidere aParlamentului, dar a fost descoperit cuc]teva ore ̀ nainte. Guy Fawkes ascunsese`n pivni\ele Parlamentului 43 de butoaie

cu praf de pu;c[. Dup[ arestarea conspi-ratorilor atitudinea fat[ de catolici s-a`n[sprit. "Noaptea lui Guy Fawkes" ses[rb[tore;te ̀ n fiecare an pe data de cinci

noiembrie, `n Marea Britanie. Dac[ vorbim despre terorismul

"justi\iar" exemplele sunt nenum[rate.Acesta are ca \int[ ;i pretext r[zbunarea;i pedepsirea unor ac\iuni consideratede terori;ti ca fiind nedrepte. Este adesearesponsabil pentru asasinatele politice.Unul dintre cele mai cunoscute cazurieste cel al |arului Alexandru al II-lea alRusiei, asasinat `n martie 1881 de c[treanarhi;tii din gruparea Naronaya Volya.Aceasta a fost cea mai bine deghizat[,dar ;i cea mai puternic[ organiza\ie te-rorist[ ce controla misc[rile de eliberaredin Rusia, la momentul respectiv.

Un alt asasinat ce a avut un mare im-pact ̀ n istoria omenirii a fost cel al FranzFerdinand, Arhiduce al Austriei. Ucide-rea lui, la 28 iunie 1914, a constituit pre-textul declan;[rii primului R[zboi Mon-dial. Asasinul, Gavrilo Princip, f[cea par-te din oarganiza\ia T]n[ra Bosnie.

Cele mai puternice grup[ri

teroriste au ap[rut `n sec. 20

Exist[ ;i categoria grup[rilor teroristemotivate de idealuri legitime ce nu potfi ob\inute pe c[i politice, militare saueconomice. Armata Republican[ Irlan-dez[, este una dintre acestea. Ap[rut[ ̀ nanul 1913, a avut nenum[rate conflictecu administra\ia britanic[. IRA a purtat;i un ̀ ndelungat r[zboi de gheril[ ̀ mpo-triva Coroanei Britanice. La baz[ au statpreten\iile na\ionaliste ale irlandezilor,care ̀ ;i cereau dreptul de a se autoguver-na. Gruparea era format[ `n special dinvoluntari care s-au `narmat ;i au formato mili\ie na\ionalist[.

Gruparea basc[ ETA, care cere for-marea unui stat socialist basc, indepen-dent de Spania este un alt exemplu ce se`ncadreaz[ la aceast[ categorie. Grupulformat `n anul 1956 `ncearc[ s[ for\ezepe plan local ;i la nivelul administra\ieilocale recunoa;terea sa ca un partenerimperativ de negociere politic[. ~n actele

menite s[ ii ajute s[ `;i ating[ scopurileei au ucis aproape o mie de persoane,dintre care 340 de civili, pe care i-au con-siderat "du;mani ai poprului basc".

~n 1995 `n metroul din Tokyo a avutloc un atentat cu serin[ comis de sectaapocaliptic[ Aum Shinrikyo, soldat cu12 mor\i ;i mii de spitaliz[ri. Scopul ata-cului, s-a dovedit `n cele din urm[ c[ nuera acela de a gr[bi sf]r;itul apocaliptical lumii, a;a cum s-a afirmat ini\ial. Ei`ncercau doar s[ `ncurce desf[;urareaanchet[rii crimei liderului sectei. Acestexemplu demonstreaz[, `ns[ c[ fanatis-mul religios va sta mereu la baza actelorde terorism.

Lista grup[rilor teroriste este foartemare. ~n orice caz, `n conflictul asimen-tric dintre puterea de stat ;i terorism,primele victime sunt cet[\enii nevinova\icare sunt afecta\i fie de actul propriu-zis, fie de efectele economice colaterale,fie de reac\ia exagerat[ a organelor destat.

R. Abrihan

Istoria terorismului `ncepe `n secolul al 17- lea

11 septembrie 2001, nou[ f[r[un sfert diminea\a, ora Americii,avionul Boeing 767, cu 92 de per-soane la bord, love;te unul din tur-nurile gemene ale World TradeCenter.

Acesta a fost momentul care a dat star-tul unei schimb[ri radicale a geopoliticiidin `ntreaga lume, dar mai ales a vie\ii amiliarde de oameni.

La c]teve minute mai t]rziu un altavion deturnat a lovit ;i cel de al doileaturn ;i la mai pu\in de o or[ un altul s-apr[bu;it peste cl[direa Pentagonului. Bi-lan\ul victimelor a fost de 2 993 de perso-nae.

Cum s-a desf[;urat `ntregul atac

~n diminea\a acelei zile, patru avioanecomerciale, ce se deplasau c[tre San Fra-cisco ;i Los Angeles de la Boston, Newark;i Washington D.C. au fost deturnate de19 terori;ti. Dup[ ce la un interval de 17minute dou[ dintre avioane au lovit tur-nurile Wolrd Trade Center, al treilea s-apr[bu;it pe Pentagon, cel de al patruleaavion, a c[rei \int[ se presupune c[ a fostCasa Alb[ a c[zut ̀ ntr-o localitate din Pen-nsylvania dup[ ce pasagerii de la bord auintrat `n lupt[ cu terori;tii.

De la pasagerii care au reu;it s[ sune`n timp ce terori;tii ̀ ncercau s[ preia con-ducerea avioanelor, s-a aflat c[ ace;tia i-au `njunghiat pe c]\iva dintre membriiechipajelor. Cutiile negre ale celui dinurm[ avion au ar[tat c[ echipajul ;i pasa-gerii au încercat s[ preia controlul avio-nului de la terori;ti dup[ ce au aflat printelefon c[ alte avioane deturnate similarau lovit c]teva cl[diri, în aceea;i dimineaț[.

~n urma acestor atacuri s-au pr[bu;ittrei cl[diri din Complexul Wolrld TradeCenter. Turnul de sud a c[zut primul dup[ce a ars timp de 56 de minute ̀ n incendiulcauzat de impactul cu avionul. Turnul denord s-a pr[bu;it la 10< 28 ora local[, dup[ce a ars timp de aproximativ 102 minute.La pr[bu;irea turnurilor gemene, resturilecl[dirilor au avariat grav ̀ nc[ un turn dinapropiere, care s-a pr[bu;it `n dup[masaacelea;i zile.

Cu excep\ia a 55 de militari care aumurit `n atacul de la Pentagon, toate vic-

timele au fost din r]ndul civililor. Suntpeste nou[zeci de \[ri care ;i-au pierdutcet[\eni ̀ n timpul acestui atac terorist, darmai cumplit de at]t este c[ peste 3000 decopii ;i-au pierdut p[rin\ii.

Din num[rul total de mor\i doar 1600de victime au putut fi indentificate, darchiar ;i cinci ani mai t]rziu, c]nd unuldintre zg]rie-nori era deja reconstruit, `nzon[ se mai g[seau fragmente de oase.

2993 de mor\i - fiecare num[r`n parte a `nsemnat o tragedie

"M-a sunat s[ ̀ mi spun[ c[ e ok, chiardac[ lucrurile se precipit[, dar ;tiam c[ eceva ̀ n neregul[ dup[ tonul vocii ;i aflasemc[ dou[ avioane au lovit World Trade Cen-ter. A apucat s[ ̀ mi povesteasc[ ce a v[zut.~mi zicea c[ i s-a p[rut c[ o minge de foca lovit cl[direa, dup[ care mii de h]rtii au`nceput s[ zboare peste tot. Oamenii aler-

gau de colo-colo dispera\i. El a vrut s[ ;tiuc[ este ok. Mi-a mai spus c[ nu ;tie dac[vor fi evacua\i, dar s[ stau lini;tit[ c[ vaajunge repede acas[", poveste;te ;o\ia unu-ia dintre cei surprin;i ̀ n turnul de nord ̀ nmomentul atentatului. Jason Jacobsonmuncea acolo ̀ ntr-o companie economic[;i a reu;it s[ `;i sune so\ia imediat dup[impact. ~n ciuda a ceea ce `i spusese ei latelefon el nu a mai ajuns niciodat[ acas[."Ultimul lucru pe care l-am mai auzit afost c[ m[ iube;te ;i c[ o iube;te pe fiicanoatr[, Zoe" a mai m[rturisit so\ia lui Ja-son.

Michael Egna lucra ̀ mpreun[ cu soralui la AON, companie ce avea sediul `ntr-unul din turnurile ce au c[zut. "La ̀ nceputa ̀ ncercat s[ ̀ i evacueze pe colegi, ̀ n lifturi,din c]te am `n\eles au reu;it s[ ajung[ laetajul 78, apoi au fost trimi;i `napoi sus laetajul 911. Michael m-a sunat c]nd era `nlift ;i mi-a spus c[ sunt cu to\ii bloca\i aco-lo. Cincisprezece oameni, ̀ ntin;i pe podea

;i niciunul nu putea s[ respire. L-am ̀ ntre-bat de sora lui, Christine, mi-a spus cugreu c[ a trimis-o afar[ dar nu ;tia dac[ areu;it s[ scape. Sim\ea c[ se sufoc[ acolo`n lift. Am apucat s[ ̀ i spunem c[ ̀ l iubim;i turnul s-a pr[bu;it", m[rturise;te so\ialui Michael.

Acestea sunt doar dou[ dintre pove;ti-le ce surprind durerea celor care au murit`n aceast[ tragedie, ;i a familiilor lor. A;acum o arat[ cifrele sunt mii de astfel depove;ti. Ficare num[r din datelebilanu\ului final ascunde o tragedie.

La zece ani de la atentat a fostomor]t ;i cel care se presupunec[ a stat `n spatele lui

Cei 19 terori;ti au fost identifica\i `nscurt timp dup[ atac, cincisprezece dintreei erau din Arabia Saudit[, doi din Emi-ratele Arabe Unite, unul din Egipt, ;i altul

din Liban. To\i adul\i, bine educa\i ;i bine`ndoctrina\i. Documentele l[sate ̀ n urm[de ace;tia ;i intercept[rile serviciilor se-crete au fost c]teva dintre dovezile auto-rit[\ilor americane care ar[tau c[ al-Qaeda,condus[ de Osama bin Laden a stat ̀ n spa-tele atacului. Originile al-Qaeda apar ̀ nc[din 1979, când URSS a invadat Afganista-nul. Bin Laden, sprijinit de guvernul Ame-rican a pus atunci bazele unei organiza\iide rezisten\[ antisovietic[. ~n timp `ns[,rela\ia cu americanii s-a schimbat, iar el aajuns s[ declare un “r[zboi sf]nt” StatelorUnite.

Cu toate c[ imediat dup[ atentat Osa-ma bin Laden a ap[rut pe postul de tele-viziune Al Jazeera, neg]nd orice implica\ie`n atacuri, americanii au difuzat mai t]rziuc]teva casete `n care el `;i revendica aten-tatele.

Atentatele de la 11 septembrie au avutefecte majore `n `ntreaga lume. ConsiliulNATO a declarat c[ acest atac asupra Sta-telor Unite vor fi considerate un atac asu-pra tuturor statelor NATO. Imediat dup[,administraţia Bush a anun\at un r[zboi`mpotriva terorismului, cu scopul de aaduce pe Osama bin Laden ;i organizai\aal-Qaeda `n fa\a justi\iei ;i de a preveniapari\a altor re\ele teroriste. A urmat apoir[zboiul din Afganistan ;i ceva mai t]rziu,`n 2003, cel din Irak.

Gradul m[surilor de securitate au cres-cut peste tot, mai ales pe plan intern `nSUA. ~n zilele imediat urm[toare dup[atcurile din 11 septembrie, au fost rapor-tate numeroase incidente soldate cu mor\isau h[r\uiri ale persoanelor din OrientulMijlociu, ori a c]torva care doar aveau un"aspect oriental". Mii de oameni au ̀ ncer-cat s[ fug[ ̀ n Afganistan de teama reac\ieiguvernului american. Num[rul victimelor atentatului din sep-tembrie 2001 este ̀ ntr-o continu[ cre;tere.Numai `n r[zboiul din Afganistannum[rul civililor uci;i a ajuns la aproapetrei mii, `ntre ace;tia multe femei ;i copii.Alte c]teva mii au murin `n r[zboiul dinIrak ;i asta f[r[ a-i lua la socoteal[ pe mem-brii trupelor armate.

A fost `ns[ nevoie de zece ani pentrua-l prinde pe cel care a stat ̀ n spatele aten-tatului, Osama bin Laden. El a fost ucis demilitarii americani pe data de doi mai, anulacesta. ~ns[ moartea lui nu `nseamn[ ;imoartea terorismului `n lume.

Raluca Abrihan

Guy Fawkes a organizat primul atac terorist din istorie

11 septembrie 2001, nou[ f[r[ un sfert diminea\a, ora Americii, avionul Boeing 767, cu 92 de persoane la bord, love;te unuldin turnurile gemene ale World Trade Center

DIN LUMEA LARG~


Miercuri a fost o zi de maretriste\e pentru `ntreaga Rusie.Sportul rusesc a intrat `n doliudup[ ce o aproape ̀ ntreag[ echip[de hochei a fost ucis[ `ntr-unaccident aviatic.

Peste 40 de persoane - aproape ̀ ntreglotul de juc[tori, antrenori ;i oficiali aiechipei de hochei Lokomotiv Yaroslavau murit dup[ ce avionul lor privat s-apr[bu;it la scurt timp dup[ decolare. Afost un `nceput tragic de sezon pentruechipa care se deplasa la Minsk, pentruprimul meci al sezonului. Lokomotiv Iaroslav evoluează înKontinental Hockey League, ocompetiţie care reuneşte 20 de echipedin Rusia, şi câte una din Slovacia,Letonia, Kazakhstan şi Belarus. Clubulsportiv Lokomotiv Iaroslav a fost înfiinţatîn 1949 ;i a câştigat campionatul Rusieide trei ori (1997, 2002, 2003), competiţiecare nu mai este organizată începând din2008, când a fost înfiinţată KontinentalHockey League. "Potrivit datelor furnizate, la borderau 45 de persoane, 37 de pasageri şi optmembri ai echipajului. În urmaaccidentului, 44 de persoane au decedat,una a supravieţuit", a declarat, pentru RiaNovosti, o sursă din cadrul poliţiei.

Debutul campionatului a fost am]nat

Din cauza tragediei, debutulcampionatului de hochei pe ghea\[ dinRusia a fost am]nat. Primul meci al etapei, dintrecampioana Ufa şi vicecampioana Mîtişia fost întrerupt cu cinci minute înaintede finalul primei părţi, la aflarea veştiidespre tragicul accident. Oficialii Ligii Continentale de Hocheidin Rusia au decis să amâne restulmeciurilor pentru o dată ce va fi anunţatăulterior. Hocheiul pe ghea\[ este extrem depopular ̀ n Rusia. Sute de fani s-au adunatla stadionul echipei Lokomotiv Yaroslavpentru a-i pl]nge pe cei deceda\i.Pre;edintele rus, Dimitri Medvedev, aspus c[ dezastrul este "un ;oc pentru`ntreaga \ar[" ;i a depus flori la locul

tragediei. Totodat[, oficialul a promis oanchet[ am[nun\it[ ̀ n cazul incidentului.

Echipe care au decedat `n tragedii asem[n[toare

Nu este prima dat[ c]nd o echip[sportiv[ a fost practic ";tears[" de pe fa\ap[m]ntului `ntr-un incident aviatic. ~n 1942, Torino, cea mai puternic[echip[ de fotbal a Italiei la vremea aceea,avionul `n care se aflau juc[torii s-aciocnit de un munte, la `ntoarcerea de laun amical cu Benfica Lisabona. To\i cei26 de pasageri ;i echipajul de bord aumurit. Nici fotbalul englez nu a fost scutitde o astfel de tragedie. Ziua de 6 februarie1958 este cea mai neagr[ zi din istoriafotbalului britanic. ~n aceast[ zi, echipaManchester United se afla `n avion peaeroportul din Munchen, dup[ o victorie`n Cupa European[. Din cauza z[pezii,avionul a ratat decolarea de dou[ ori. :ia treia `ncercare a e;uat, dar pilotul nu amai putut opri aeronava, care a lovit ungard de la cap[tul pistei, apoi o cas[, dup[care s-a rupt din cauza impactului. 33 deoameni au murit. De departe, cea mai dezastruoas[ estetragedia unei echipe de rugby dinUruguay. ~n 1972, echipa de rugby OldChristians din Uruguay se deplasa spre

Chile. Din cauza vremii rele aripileaeronavei au fost retezate ;i a fost nevoiede o aterizare for\at[ `n Anzi. 12 oameniau murit `n timpul impactului, iar al\i 5au decedat p]n[ a doua zi, din cauzar[nilor. Au r[mas 28 de supravie\uitoricare au trebuit s[ se ad[posteasc[ ;i s[a;tepte echipele de salvare. Din cauzaz[pezii `ns[, a sistemului de urm[riredefect ;i avionului alb, aeronava nu a fostg[sit[, iar c[ut[rile au fost sistate dup[opt zile. Pentru mai bine de patru luni,supravie\uitorii au fost captivi `n mun\i;i au fost nevoi\i s[ m[n]nce p[r\i dinbagaje, pernele scaunelor sau chiar dintrupurile celor mor\i. ~ntr-un final, doidintre suptavie\uitori au mers s[ cauteajutor. 16 oameni au supravie\uit, iarpovestea lor tragic[ a fost redat[ `ntr-ocarte ;i un film. Una dintre cele mai recente tragediieste cea din 1993, a echipei na\ionale defotbal a Zambiei. A fost ziua `n care"na\iunea a pl]ns", conform BBC. 18juc[tori ;i 5 antrenori ai echipei na\ionalea statului Zambia au murit dup[ ceavionul `n care se aflau a c[zut `n marepe coasta Gabonului, `n 28 aprilie 1993.echipa se deplasa la un meci de calificarela Cupa Mondial[, c]nd motoarele aucedat. Tragedia a devastat echipana\ional[, dar a urmat o revenire sportiv[spectaculoas[.

Cea mai vizualizat[ imagine din`ntreaga lume este cea care `nf[\i;eaz[o colină verde deasupra căreia se aflăun cer senin, albastru, umbrit doar denişte nori albi. este vorba desprewallpaper-ul numit “Bliss”, pe care cusiguran\[ l-a v[zut orice utilizator decalculator, m[car o dat[. Mulţi nici nu cred că este ofotografie reală, dar acel loc chiar existăşi se află in California, în SonomaCounty, potrivit thenextweb.com. Fotografia a fost făcută în 1996înainte de lansarea Windows XP, iarautorul ei este fotograful CharlesO'Rear. Imaginea este atât de bine realizatăîncât foarte mulţi consideră că peisajula fost făcut pe calculator. Autorul ei amenţionat că nici măcar nu a folositun aparat digital. În 2006, Charles O'Rear s-a întorsla locul unde a făcut poza, însă nu amai găsit acelaşi loc de vis. Din păcate,colina înverzită nu mai există, locul eifiind luat de o plantaţie de viţă de vie.

Aurul, platina şi alte metalepreţioase şi căutate sunt accesibileomului în prezent datorită unuibombardament cu meteoriţi la care arfi fost supusă Terra în urmă cu 4miliarde de ani, potrivit unui studiurealizat de cercetătorii de laUniversitatea din Bristol, publicat înNature. Deşi metalele preţioase sunt foarterare la suprafaţa Terrei, ele ar trebui săfie şi mai rare, dacă se iau înconsiderare condiţiile în care planetas-a format, în urmă cu 4,5 miliarde deani. O comoară inestimabilă s-ar aflasub picioarele noastre, la o adâncimede 3.000 de kilometri. Specialiştii spuncă acestă cantitate de aur existentă încentrul Pământului ar putea servi laplacarea planetei cu o folie cu ogrosime de patru metri.

O poz[ cu iarb[ ;i cer senin, cea maivizualizat[ imagine

din lume

Aurul ;i platina au c[zut din cer acum

4 miliarde de ani

Culmea transporturilor a avut loc`n India< un tren a circulat 980 dekilometri `ntr-o direc\ie gre;it[, f[r[ca cineva s[ `;i dea seama. Trenul a plecat plecat de la Tirupati,în sudul Indiei şi trebuia să ajungă laVaranasi, în nord, via Bhubaneswar. Abia după câteva ore de călătoriepasagerii şi-au dat seama că merg într-o direcţie greşită. Potrivit portalului 7sur7, `ntr-unfinal, pasagerii au remarcat că ar fitrebuit să treacă prin Warangal, încentrul ţării, iar acest lucru nu s-aîntâmplat. Trenul s-a rătăcit deoarececonductorul a primit un cod dedestinaţie incorect. Greşeala nu a fostdetectată pentru că era vorba despre ocursă specială şi foarte puţini dintreangajaţii companiei feroviare cunoscacest traseu. C[l[torii au ajuns ̀ ntr-unfinal la destinaţia dorit[ cu o întârzierede multe ore şi 2300 de kilometri înplus.

Un tren din India a c[l[torit 980 kilometri

într-o direc\ie gre;it[

Dup[ ce `n urm[ cu pu\in[ vremese zvonea c[ Ducesa de Cambridge,Kate Middleton, ar fi pierdut o sarcin[;i c[ nu ar mai putea avea copii, l[s]ndastfel tronul Angliei f[r[ mo;tenitoridin partea prin\ului William, zvonuriles-au schimbat radical. Pe atunci, `n pres[ ar fi ap[rutpresupuse declara\ii ale so\iei prin\uluiCharles, Camilla Parker-Bowles, carele-ar fi relatat unor apropia\i despre“problema” cuplului princiar. Membriifamiliei regale se temeau c[ Ducesa deCambridge va `ntrerupe o tradi\ie desute de ani, ner[m]n]nd `ns[rcinat[`n primii doi ani de dup[ c[s[torie. Potrivit unor informații prezentatede revista Star Magazine, ducele şiducesa de Cambridge ar aştepta nuunul, ci chiar doi copii, Kate Middletonfiind însărcinată cu gemeni. Un reprezentant al Casei Regale ainfirmat `ns[ zvonurile, declar]nd c[Kate Middleton nu este `ns[rcinat[ ;ic[ dac[ ar fi fost a;a, ar exista un anun\oficial al Casei Regale, ;i nu un anun\al unei reviste de scandal. "Dacă ar fifost adevărat, am fi anunțat noi, nu orevistă de scandal", a afirmat el.

Muammar Kadhafi, fostulconduc[tor al Libiei a v]ndut ̀ n ultimelezile ale regimului s[u 20% din aurul\[rii. Anun\ul a fost f[cut deguvernatorul Băncii centrale libiene,Qassem Azzoz. Este vorba despre aproximativ 29de tone de aur, în valoare de aproximativ1,7 miliarde de dinari. Aurul a fostv]ndut unor comercian\i locali în timpce regimul ducea lipsă de lichidităţi. "Aurul a fost vândut pentru a plătisalariile şi a dispune de lichidităţi, înspecial la Tripoli", a declarat Azzoz. Potrivit unui oficial din cadrulBăncii Centrale, aurul a ieşit din ţară înspecial către Tunisia. Valoarea totală a bunurilor Bănciicentrale se ridică la 115 miliarde dedolari, dintre care 90 de miliarde suntîn străinătate.

Kate Middleton arputea fi `ns[rcinat[

Muammar Kadhafi a vândut 20%

din aurul libian

Directorul şi fostul administratorde la un liceu din Sicilia au fost arestaţijoi, fiind acuzaţi că au deturnat 300.000de euro, în ultimii zece ani, pentru aefectua excursii pentru servicii sexualeîn România. Cei doi sunt acuzaţi de fraudă şifalsificare de documente. GiovanniScollo, 65 de ani, director al Institutuluipentru Geometrie "Leonardo da Vinci"din Enna (Sicilia), şi Giovanni DelleCave, fost administrator al liceului, aufost plasaţi în arest la domiciliu,informează site-ul TGcom.it. Scollo este acuzat şi de extorsiunela adresa lui Delle Cave, obligându-lpe acesta să semneze o declaraţie princare îşi asuma întreaga răspunderepentru deturnarea banilor. Potrivit anchetatorilor, cei doimembri ai conducerii liceului aufalsificat bilanţurile contabile,sustrăgând 300.000 de euro în ultimiizece ani pentru a efectua excursii învederea beneficierii de servicii sexualeîn România.

Directorii unui liceu din Sicilia, aresta\i

pentru turism sexual `n Rom]nia

Tragedie `n Rusia< o echip[ de hochei a murit

`ntr-un accident aviatic

VEDETESchiffer, în vârstă de 41 de ani, a apelat la serviciile exorcistului

după ce i s-a spus că în casa ei se află două tablouri blestemate ;ifantoma unei mame, numită Penelopa.


Paznicii de la conacul din Laval,în apropiere de Montréal, al divei ca-nadiene ;i al so\ului ei, René Angélil,au sunat la poli\ie luni, în jurul oreilocale 17.00, după declan;area siste-mului de alarmă, relateaz[mediafax.ro.

Doi poli\i;ti cu un câine au ajunsla locuin\ă ;i au constatat că garajulera deschis.

“La parterul casei, poli\i;tii au datpeste un individ care cobora scările”,a declarat reprezentantul poli\iei dinLaval, Franco Di Genova. “«Bună! Cecăuta\i aici?», i-a întrebat omul pepoli\i;ti”, potrivit lui Di Genova.

Individul dăduse drumul la apă

pentru o baie, dar până la urmă nu amai făcut-o.

Daniel Bédard, în vârstă de 36 deani, a fost arestat fără să opună rezis-ten\ă ;i s-a înfă\i;at mar\i la tribunal,unde a fost inculpat pentru pătrun-dere prin efrac\ie ;i furtul ma;inii delux a lui Angélil.

Bărbatul, care nu are antecedentepenale, a fost eliberat pe cau\iune ;itrebuie să se prezinte din nou la tri-bunal pe 21 noiembrie.

Vedeta pop Céline Dion ;i so\ulei, care locuiesc de mai mul\i ani `nLas Vegas, nu erau acasă când a avutloc incidentul, a mai precizat poli\ialocală.

Un b[rbat a intrat prin

efrac\ie în casalui Céline Dion

Top modelul ;i so\ul ei, regizorulMatthew Vaughn, s-au mutat în casa

lor de la \ară, o proprie-tate din Suffolk `n

estul Angliei, cevalorează 5

milioane de lire sterline, după ce auapelat la serviciile exorcistului, relatea-ză femalefirst.co.uk.

Cei doi au locuit la Londra în ulti-ma vreme, însă la locuin\a lor din ca-pitală britanică au loc în prezent lucrări

importante de renovare, a precizat unpurtător de cuvânt.

Schiffer, în vârstă de 41 de ani, aapelat la serviciile exorcistului după cei s-a spus că în casa ei se află două ta-blouri blestemate ;i fantoma unei ma-me, numită Penelopa.

Cei doi so\i au `mpreun[ trei copii- Caspar, în vârstă de opt ani, Clemen-tine, de ;ase ani, ;i Cosima, care are

un an ;i patru luni.

Claudia Schiffer a apelat la un exorcist pentru a alunga stafiile din cas[

Vedeta revine la stand-up comedy,dar nu într-o sală gălăgioasă ca cele pecare le umplea la refuz în anii ’80, ci pescena Teatrului Kodak din Los Ange-les, unde va prezenta ceremonia Os-carurilor din 2012, anun\[ filmrepor-ter.ro

Celebrul actor de culoare esteop\iunea producătorilor galei, BrettRatner ;i Don Mischer, epuiza\i pro-babil după repro;urile legate de glu-mele nesărate ale cuplului Anne Hat-haway – James Franco de anul trecut.De altfel, Brett Ratner l-a avut recentpe platouri pe Murphy, în filmul „To-wer Heist”, care va fi lansat pe ecraneîn toamnă.

Cea de-a 84-a edi\ie a galei Oscarva avea loc pe 26 februarie 2012.

Eddie Murphy - gazda Premiilor Oscar din 2012

Billie Joe Armstrong, liderul trupeiGreen Day, a fost dat jos dintr-o aero-navă a companiei Southwest Airlinespentru că avea pantalonii prea căzu\isub talie, a relatat sâmbătă canalul deteleviziune ABC7. Armstrong a vorbitdespre detaliile acestui incident pe con-tul s[u de Twitter, iar unul din produ-cătorii postului de televiziune ABC,care se afla în acela;i avion, a confirmat

cele spuse de solist.În timpul îmbarcării pentru cursa

spre Oakland, unul dintre înso\itoriide bord i-a cerut muzicianului să-;i ri-dice pantalonii. Armstrong a întrebatiritat dacă echipajul nu are alte griji `nafar[ de turul pantalonilor săi. Dup[ce a refuzat, artistul a fost dat jos dinavion cu întreaga echipă care îl înso\ea.După mediatizarea scandalului, com-pania Southwest Airlines i-a prezentatscuze muzicianului.

Solistul Green Day, dat jos dinavion din cauza pantalonilor



Feti\a, care a fost adusă pe lume princezariană, relatează libertatea.ro, a avutla na;tere 3,850 kg, 52 de cm ;i a primitnota 10 din partea medicilor. Ea a primtmai multe nume. Unul este specific \ări-lor nordice, este vorba de Ingrid, al doileaeste specific \ărilor latine - Lucia, iar ul-timul tradi\ional românesc - Maria.

Prezentatoarea ;tirilor Kanal D a ape-lat la fertilizarea in vitro pentru a rămâneînsărcinată, după ce mai mul\i doctori i-au spus că nu va putea avea copii nicio-dată. “În final, am apelat la tratamente.Am făcut 3 tratamente, nu 100, cum s-atot spus ... ;i cel din urmă a fost cel maigreu, cu medicamentaţie ;i injec\ii pe ca-re mi le făceam singură în abdomen. Du-pă calculele mele au fost 300 de injec\iidureroase ;i traumatizante”. Simona Pă-truleasa, în vârstă de 36 de ani, este că-sătorită cu Sabin Ivanof din 2008.

Grace Kelly, Marilyn Monroe ;iMarlene Dietrich au fost readuse la via\[`n cea mai recent[ reclam[ Dior pentruparfumul J’Adore, `n care mai apare ;iactri\a Charlize Theron, potrivit media-fax.ro

Realizatorii clipului au folosit efec-tele speciale pentru a o prezenta pe The-ron, care se preg[te;te pentru o defilarede mod[ ̀ n Sala Oglinzilor de la palatulVersailles.

Frumoasa actri\[ sud-african[,

`mbr[cat[ ̀ ntr-o rochie aurie, se al[tur[lui Dietrich, Kelly ;i Monroe. Reclamaa fost regizat[ de Jean-Jacques Annaud.“A fost incredibil de elegant ;i fantastic.Nu cred c[ voi mai tr[i o asemenea ex-perien\[“, a declarat Charlize.

Cântăre\ul de salsa aacordat un interviu postuluiABC News, în care a vorbitdespre motivul pentru caremariajul său cu Jennifer Lo-pez s-a încheiat. Vedeta anegat că despăr\irea a avutloc din cauza aventurilor ex-traconjugale ale celor doi.“Motivul despăr\irii a fostaltul. Mariajul pur ;i simplunu mai mergea. A fost oconcluzie la care am ajunsamândoi, a;a că nu a fost;ocant. Aceste lucruri se în-tâmplă. Asta nu este o înmormântare. Nuîngropăm pe nimeni. Pur ;i simplu doioameni au stat de vorbă ;i au în\eles unlucru. Spun doar că rela\ia noastră nu pu-tea fi durabilă, în felul în care era, iar astaeste tot”.

Întrebat de realizatorul interviului da-că o mai iube;te pe Jennifer, artistul a de-clarat că `;i va iubi fosta so\ie pentru tot-deauna. “Ea ;tie acest lucru, iar copiii ;tiu;i ei asta. Jennifer este o femeie minunată,o mamă minunată, o prietenă minunată”.

Totodată, Marc a spus că refuză să se

lase “doborât” de această despăr\ire< “Des-igur, este trist. Te gânde;ti la familie, laposibilită\i, însă noi am în\eles deja că de;inu mai suntem împreună, această povestenu s-a încheiat. Sunt multe lucruri pe carele vom face împreună, o via\ă pe care ovom trăi împreună alături de Max ;i deEmme, deci totul e bine”.

În luna iulie, Jennifer Lopez ;i MarcAnthony au anun\at că divor\ează, după;apte ani de căsnicie. Ei au `mpreun[ doicopii, gemenii Max ;i Emme, în vârstă detrei ani.

Mr. Bean este cel mai de suc-ces personaj jucat de RowanAtkinson. Cu toate aces-tea, actorul `n v]rst[de 56 de ani crede c[este prea b[tr]n s[-lmai joace, conform„Daily Mail” citat de repli-cavedetelor.ro.

Gafele lui Mr. Bean auintrat pe micile ecranepentru prima dat[ ̀ n 1990.~n ciuda unor critici care auprivit serialul cu reticen\[, pro-gramul a avut un succes imens,`nregistr]nd `ncas[ri de peste 18milioane de lire. Atkinson era dejacunoscut publicului din seria lan-sat[ `n anii 1980, “Blackadder”.

Personajul a adus at]t de multprofit - chiar ;i ̀ n timpul unor tur-bulen\e financiare destul de se-rioase - `nc]t s-au f[cut ;i

dou[ filme dup[ acesta - “Bean<The Ultimate Disaster Mo-

vie”(1997) ;i “Mr. Bean’sHoliday” (2007). C];ti-gul de pe urma acestor

filme a fost de 305 mi-lioane de lire la nivel inter-

na\ional.~n ciuda cifrelor ;i a afec\iunii

publicului pentru Mr. Bean, Ro-wan Atkinson - care `;i descrierolul ca pe cel al unui copil ̀ n tru-

pul unui adult, declar[< “Amsenza\ia c[ nu ̀ l voi mai juca pe Mr.Bean din nou. Niciodat[ s[ nu spuiniciodat[, dar chiar simt c[ am`mb[tr]nit prea mult pentru asta. Mi-a pl[cut mereu Mr. Bean ca prezen\[fizic[, nu `l v[d `mb[tr]nind. ~l v[dca pe un personaj f[r[ v]rst[ ;i atem-poral, iar eu ̀ n niciun caz nu sunt a;a.Pe m[sur[ ce `mb[tr]nesc m[ simt

tot mai pu\in capabil s[ `l joc.”

Bradley Cooper, U2 ;i Keith Richards, printre laurea\ii premiilor GQ Men of the Year

Marc Anthony – primul interviu dup[anun\area divor\ului de Jennifer Lopez

Simona P[truleasa a devenit mam[

Rowan Atkinson renun\[ la personajul care l-a f[cut celebru

Dior readuce la via\[ legendele cinematografiei

U2 a fost premiată la categoria TrupaAnului `n cadrul galei desf[;urate mar\ila Londra, pentru turneul cu cele mai mariîncasări din toate timpurile pe care l-audesf[;urat vara aceasta ;i pentru concertulsus\inut la Glastonbury, prima reprezen-ta\ie a formaţiei la un festival în ultimii25 de ani, informează femalefirst.co.uk.

Chitaristul Keith Richards, membrual forma\iei The Rolling Stones, a primittitlul de Scriitorul Anului pentru memo-riile sale intitulate “Life”, în timp ce actorulHugh Laurie, protagonistul serialului “Dr.House”, a fost premiat Muzicianul Anu-lui.

Bradley Cooper a primit titlul de Băr-

batul Interna\ional al Anului, iar super-modelul Lara Stone a fost numită FemeiaAnului. Legendara trupă pop Duran Du-ran a primit premiul pentru întreaga ca-rieră.

Printre celelalte personalită\i premiateîn cadrul galei ce a avut loc la Royal OperaHouse s-au numărat George Osborne -

Politicianul Anului, Tommy Hilfiger -Designerul Anului - ;i jucătorul de golfRory McIlroy - Sportivul Anului, în timpce fotograful peruan Mario Testino a fostpremiat la categoria Inspira\ie. La cere-monie ;i la petrecerea care i-a urmat auparticipat numeroase vedete printre careCharlize Theron, Emma Watson, Kylie

Minogue, LeonaLewis, Kelly Brook,Pixie Lott ;i JohnLegend.

Distinc\iile suntacordate anual de revista „GQ”, conside-rată echivalentul masculin al celebrei pu-blica\ii „Vogue”.

ia Zilei Acum 300 de ani, albia Some;ului t[ia Centrul S ... filea evita s[ fie influen\a\i subtil,...

Documents

Transcript of ia Zilei Acum 300 de ani, albia Some;ului t[ia Centrul S ... filea evita s[ fie influen\a\i subtil,...