16 Informa\ia zilei Miercuri 14 august 2013

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VIII Nr. 408 miercuri 14.08.2013I

defini\ia frumuse\ii ;i a elegan\eipag. 8 - 9

Imprimeurile florale sunt simbolul feminit[\ii, inspir[ prospe\ime ;i ging[;ie,tinere\e ;i voie bun[!

~ntr-o astfel de \inut[ te sim\i relaxat[ ;i ar[\i “smart”!Iar ceea ce ne farmec[ `n mod special la rochi\ele de var[ cu imprimeuri vesele este

faptul c[ po\i ar[ta senza\ional `n ele indiferent c[ e;ti minion[ sau `nalt[, ai c]teva ki-lograme `n plus sau e;ti supl[.Imprimeurile florale le putem purta `ntr-un mediu office f[r[ dresscode rigide, dar ;i`n timpul liber. Pentru un look perfect, te sf[tuim s[ nu faci asocieri fanteziste deprinturi, ci `ncearc[ o combinare cu accesorii de nuan\e uni. Sau... mai simplu< ceresfatul personalului din magazinele noastre!

B[rba\ilor le recomand[m \inutele smart-casual, pentru a fi `mbr[ca\i profesional,dar nu formal.

~n magazinele noastre, ve\i fi `ndruma\i- stima\i domni!- s[ alege\i \inuta care sepotrive;te din punct de vedere al texturii ;i culorii (sacou, pantalon ;i cama;[), dar ;iaccesoriile care finalizeaz[ o \inut[ armonioas[ (curea, cravat[, papion, uneori batistade buzunar ;i butoni.)

Colec\ia de sacouri"smart" INEDIT `\i permite s[ ar[\i sofisticat, elegant ;i stilat!

2 Informa\ia zilei Miercuri 14 august 2013S[n[tate

~n Magazinul Elixir din Satu Mareg[si\i produse naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

=

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

KINETIC CENTERDirector general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Spray Propolis şi Acid alfa lipoic

Supliment alimentar cu rol bacte-riostatic, cicatrizant şi antiinflama-tor

Ingrediente< Tinctură de propolis80% vol , Acid alfa lipoic, apă demi-neralizată, glicerină farmaceutică, al-cool etilic din cereale 96 % vol.

Datorită compuşilor săi valoroşi,propolisul şi acidul alfa lipoic, pro-dusul de faţă prezintă următoareleproprietăţi terapeutice< bacteriostatic,bactericid, antimicrobian, antiviral,antimicotic, antiinflamator, analge-zic, antioxidant, antialergic, cicatri-zant, anestezic.Cum acţionează produsul Spray cupropolis şi acid alfa lipoic?

Acest produs face parte din grupaterapeutică a produselor adjuvanteîn afecţiuni dermatologice, ale cavi-tăţii bucale şi afecţiuni ale tractuluirespirator superior.

Efectele terapeutice ale propoli-sului au fost cunoscute încă din celemai vechi timpuri, el fiind apreciatca unul din cele mai eficiente medi-camente găsite în natură datorităcomponentelor chimice multiple, de-venind cel mai valoros produs api-col.

Numit şi "penicilină rusească" ,propolisul este format dintr-un ames-tec de substanţe răşinoase, ceruri, ule-iuri eterice şi aromatice, polen, ami-noacizi, enzime, vitamine (A,B,D,E,PP) , flavone, flavonoizi,acizi organici (cinamic, cafeic, feru-lic), precum şi un complex de săruriminerale în care predomină Fe, Zn,Cu, Ca, siliciu, bariu, elemente im-plicate în desfăşurarea proceselor fi-ziologice .

Datorită componenţilor săi, pro-

polisul are proprietăţi bactericide şibacteriostatice dovedite prin culturipe diferite bacterii (streptococi, sta-filococi,Trichomonas, Klebsiella, Sal-monella, Proteus, Candida, Helico-bacter pilori), intervine în distrugereaunor paraziţi intestinali. Studii mo-derne au testat acţiunea propolisuluiasupra unor specii de microorganis-me ( bacterii, ciuperci parazite, viru-suri), pentru aceste efecte propolisuleste apreciat ca fiind cel mai puternicmedicament natural antiinfecţios .

Trebuie remarcat faptul că pro-polisul îşi păstrează nealterată capa-citatea antimicrobiană , spre deose-bire de produsele de sinteză faţă decare bacteriile dezvoltă o rezistenţătreptată. Alte cercetări au doveditefecte anestezice excepţionale aleacestui produs apicol. Proprietăţilesale antibacteriene, antitoxice şi an-tiinflamatorii au dovedit terapeuticeficienţa propolisului în foarte multeafecţiuni, fiind considerat cea mai

puternică armă din arsenalul terapieinaturale.

Acidul alfa lipoic mai este cunos-cut şi sub denumirea de "miracolulla borcan" pentru efectele sale dove-dite antioxidante. Este un produs re-lativ nou , devenit remarcabil şi pri-mind denumirea de "antioxidant uni-versal" , a fost iniţial clasificat ca o vi-tamină , el fiind un acid produs deorganismul uman . Faptul că este unprodus solubil atât în apă, cât şi îngrăsime, îi uşurează absorbţia printoate tipurile de membrane celularela orice nivel, ajutând celulele să serefacă atât în interior, cât şi în exterior.Fiind un antioxidant foarte puternic,ajută la prevenirea posibilelor modi-ficări ce pot apărea la nivelul pielii şila refacerea eventualelor modificărideja apărute din cauza radicalilor li-beri. Acidul alfa lipoic acţioneazăatăt în interiorul celulelor, c]t şi înafara lor, distrugând radicalii liberiînainte de a pătrunde în celulă , darşi după ce a pătruns, menţinând ostare optimă de sănătate a celulelor,încetinind procesul de îmbătrânireal acestora, el având rol regenerant şide întreţinere .

Acidul alfa lipoic creşte eficienţaaltor antioxidanţi , precum vitaminaC şi vitamina E, ducând chiar la re-generarea acestora, de asemeneacreşte concentraţia celulară de coen-zima Q10, glutation.

Având proprietăţi antiiflamatoa-re, acidul alfa lipoic intervine în pro-cesul de regenerare a leziunilor cuta-nate şi a ţesuturilor lezate, reduce in-flamaţiile provocate de razele UV ;reduce ridurile fine acţionând în pro-funzime asupra ţesuturilor pielii , de-terminând o strălucire sănătoasă apielii prin creşterea nivelului altor an-tioxidanţi .

Prin acţiunea sinergică acidul alfalipoic - puternic antioxidant - po-tenţează efectele terapeutice ale tinc-turii de propolis> produsul Spray cupropolis şi acid alfa lipoic este reco-mandat în următoarele afecţiuni< - În afecţiuni dermatologice< iritaţii ,arsuri, eczeme, abcese, tăieturi, rănivechi, acnee, furuncule, înţepături deinsecte, degerături, cicatrizarea ope-raţiilor, Zona Zoster, negi, ulcere va-ricoase situate pe gambă, cicatrizareaşi regenerarea ţesuturilor lezate, cal-marea durerilor . - În afecţiuni ale cavităţii bucale şiORL ( urechi, nas, gât)< stomatite,afte bucale şi linguale, gingivite pu-rulente şi sângerânde, abcese para-dontale, paradontoză incipientă, du-reri de dinţi sau după extracţie, fa-ringo-amigdalite, laringite, sinuzite,rinite .

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17

Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729 99 38 38

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsele le g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729 99 38 38,

str. :tefan cel Mare, nr. 5, tel< 0729993832

Orar< luni - vineri 9<00 - 17<00 S]mb[t[ 9<00 - 13<00

Produse pot fi comandate ;i online, de pe

www.hypericum-plant.roInforma\ii la telefon<

0728 99 88 44

Informa\ia zilei 3Miercuri 14 august 2013 Familie

S[ vorbim deschis despre sexSă vorbim deschis cu copi-

lul nostru despre sex, să nu lă-săm ca frica să ne stea în cale,cu toate că unora dintre noi neeste foarte greu.

Niciodată nu este târziu, însă ebine de la o vârstă cât mai fragedă.

Discuţiile despre sex sunt foarteimportante. Copilul nostru în urmadiscuţiilor deschise va face faţă maiuşor în relaţiile de cuplu.

Îşi va controla cu mai mareuşurinţă viaţa şi va avea mai uşor re-laţii de dragoste. Se va putea protejade abuzul sexual şi va fi cu mult maimică probabilitatea de a deveni per-soană care abuzează sexual.

Copilului mic trebuiesc explicatetoate părţile corpului, şi în ce constădiferenţa dintre fetiţe şi băieţi.

Preadolescentul trebuie întrebatce ştie despre modificările fizice careau loc la vârsta pubertăţii. Trebuie săvorbim cu el deschis despre relaţiadintre doi preadolescenţi de sex opus.Să îi dăm sfaturi cum să se comportela o întâlnire cu o persoană de sex

opus, pentru care simte atracţie.Adolescentul trebuie întrebat

cum se simte după schimbările fiziceşi trebuie să vorbim despre vârsta po-trivită pentru începerea vieţii sexuale.

Nu întotdeauna ştim să răspun-dem copilului. În această situaţie tre-buie să cercetăm împreună cu copilulnostru.

Să vorbim despre ceea ce simţim,adică să-i spunem deschis copiluluică ne simţim jenaţi în aceste discuţiişi că e ceva normal. Cu cât vom fimai reticenţi în legătură cu tema se-xualităţii, cu atât copilul nostru va fimai curios să experimenteze.

Să-i vorbim copilului atât desprepărţile pozitive ale sexului, precum

şi de cele negative. Să îi spunem cât de importantă

este legătura sexuală dintre două per-soane de sex opus care se iubesc, săle spunem ce rol pozitiv are în viaţaomului.

Să-i vorbim serios despre infecţii-le şi bolile cu transmitere sexuală. Săîl încurajăm să se protejeze.

Copilul de la vârsta de 5 ani tre-buie învăţat să nu se ruşineze de or-ganele lui genitale. La fel e bine să ştiecum iese un bebeluş din corpul uneifemei.

Copilul de 5-7 ani e bine să pri-vească sexualitatea ca parte inerentăa vieţii omului, şi că sexualitatea neînsoţeşte o viaţă.

La vârsta cuprinsă între 8-12 anisă explicăm copilului ce înseamnămenstruaţia şi visele umede. Trebuiesă-i explicăm că la unii copii puber-tatea apare mai devreme, la alţii maitârziu.

La vârsta cuprinsă dintre 13-18ani adolescentul e bine să fie deja fa-miliarizat cu ideea sexualităţii şi în-treţinerea relaţiilor sexuale implicăresponsabilitate.

Cum `n\elegem corect sensulmesajului transmis de partener?

~n num[rul trecut al Su-plimentului “S[n[tate&Fru-muse\e”, psihologul GyorgyGaspar ne oferea c]teva deta-lii despre dialogul vindec[tor,despre Terapia Imago de cu-plu.

A;a cum v-am promis, conti-nu[m s[pt[m]na aceasta povestea`nceput[ miercurea trecut[, tot cuajutorul unui material publicat despecialist pe blogul s[u, gyorgy-gas-par.blogspot.ro.

Oglindire, validare;i empatie

"Spuneam `n articolul trecut c[procesul de conectare necesar pen-tru crearea unui spa\iu c]t mai sigurla nivelul rela\iei de cuplu implic[trei ingrediente cheie< oglindirea,validarea ;i empatia. Oglindirea estecea care ne ajut[ s[ ascult[m ;i s[`n\elegem mai bine ceea ce vrea per-soana drag[ s[ ne comunice. Vali-darea este al doilea ingredient al dia-logului vindec[tor. El poate fi chiarmai solicitant dec]t s[ oglindim in-ten\ia fiin\ei iubite f[r[ a distorsionacuvintele acesteia prin omisiune ori

aten\ie selectiv[. :i acest lucru estevalabil mai ales atunci c]nd per-spectiva celuilalt este foarte diferit[de a noastr[.

Func\ionalitatea, mai important[ dec]tmormanul de iluziiconstruit de egoul nostru

~ns[, dac[ vrem s[ r[m]nemconecta\i e important s[

recunoa;tem c]t mai corect sensulmesajului transmis de partener.Uneori diferen\ele sunt at]t de mari`nc]t mintea reac\ioneaz[ imediatspun]nd c[ acesta gre;e;te. ~nrela\iile intime nu conteaz[ cine aredreptate ;i cine gre;e;te, deoarecea;a cum spune Harville Hendrix,po\i avea dreptate sau po\i fi c[s[to-rit. Cu alte cuvinte, principiulfunc\ionalit[\ii este mult mai im-portant dec]t mormanul de iluziiconstruit de egoul nostru. Un dialog

centrat pe validare ne poate conduce;i spre recunoa;terea faptului c[dincolo de aceast[ lupt[ pentruadev[r se afl[ r[ni profunde caredor la fel de tare ca orice leziune pecorpul nostru fizic. :i acestea suntpunctele care necesit[ pansamentuladev[ratei valid[ri. Iar la aceste pro-funzimi, esen\a individului este at]tde consistent[ `nc]t e posibil cadou[ persoane s[ aib[ acela;i punctde vedere.

Empatia

Al treilea ingredient vindec[toreste empatia. Acesta din urm[ des-crie faptul c[ ne imagin[m ce simtecel[lalt. Mesajul nostru `n acestpunct al dialogului poate con\inefraze de genul< ̀ mi imaginez c[ sim\ifric[ ;i probabil ;i pu\in[ triste\e,asa e ceea ce sim\i? Sau te rog ajut[-m[ s[ te `n\eleg mai bine. Dup[aceste `ntreb[ri ascult[m cu marecuriozitate enun\ul transmis de par-tener ;i recurgem iar la oglindiredac[ e cazul", scrie psihologul.

Ace;tia sunt pa;ii unui dialogvindec[tor despre care pute\i citimai multe detalii pe blogul colabo-ratorului nostru.

A consemnat Ioana Vladimirescu

4 Informa\ia zilei Miercuri 14 august 2013Re\ete

Meniul s[pt[m]nii

Supă de ciuperci

Ingrediente necesare< 600 gramede ciuperci proaspete, o lingură deun sau untură, 100 mililitri desmântână, sare, piper. În funcţiede preferinţă se poate utiliza şipuţin zarzavat.

Modul de preparare< ciuper-cile se spală şi se taie în felii de mă-rime potrivită. Pentru a rămâne al-be este recomandat să puneţi înapă puţin oţet. După spălare se lasăsă se scurgă apa de pe ele, şi se punla înăbuşit în unt sau untură, timpîn care se adaugă sare şi piper.Opţional se poate pune puţin pă-trunjel tăiat mărunt. Zarzavatul securăţă, se spală şi se taie rondele,după care se pune la înăbuşit. Seamestecă zarzavatul cu ciupercile,se completează necesarul de apă,după care se lasă să dea câteva clo-cote împreună. La final se poateadăuga smântâna sau se adaugă înfarfurie.

Ruladă din carne de viţel

Ingrediente necesare< un kilo-gram de carne macră de viţel, ofelie de pâine, 100 grame de slăni-nă, un ou, 2 cepe, un morcov, sare,piper şi o lingură de untură.

Modul de preparare< carnea setaie în felii ca şi pentru şniţel, cugrosime de un centimetru. Se batecu atenţie pentru a se subţia, apro-ximativ o treime din carne se trecede mai multe ori prin maşina detocat, se amestecă cu miezul felieide pâine, se adaugă sarea, piperulşi slănina tocată sau tăiată cubuleţemici. Morcovul se dă pe răzătoareşi se adaugă la compoziţia menţio-nată. Pe felia de carne se pune um-plutura în mod egal, se întinde cuun cuţit, după care se rulează. Înfinal se leagă cu aţă sau se prindecu scobitori. Ceapa tăiată feliisubţiri se pune într-o tavă tapetatăcu untură. Peste ea se pun bucăţilede ruladă şi se introduce tava încuptorul încălzit. Zeama din tavăse completează cu puţină apă şi sepune peste ruladă când se serveşte.

Pulpe de pui cu zucchini Sup[ oriental[ picant[ă

Mod de preparare<

Amidonul se amestec[ cu ule-iul de susan, iar carnea t[iat[ f];iisub\iri se ̀ nv]rt ̀ n acest aluat. ~ntr-un vas `ncins de teflon se pr[je;tefoarte pu\in carnea, apoi se adaug[legumele decongelate, care sec[lesc astfel 2-3 minute. Se stingecu circa un litru de ap[ ;i seadaug[ ;i restul de condimente.Se fierbe p]n[ c]nd carnea se va`nmuia, apoi se adaug[ t[i\eii, se

stinge focul ;i se las[ 8-10 minutepe plita fierbinte. Se serve;te cald[,eventual cu adaos de condimentepicante, sau acri;oare.

Ingrediente< 500 g piept de pui, 2 liguri de uleide susan, o lingur[ de amidon ali-mentar (sau f[in[), 500 g de legu-me chineze;ti (congelate), 2 linguride sos Hoisin, 2 linguri sos de soia,o lingur[ de o\et balsamic (sau o\etde orez), o linguri\[ cu v]rf deamestec de condimente chineze;ti,o lingur[ de sos de chili dulce,pu\in[ sare ;i circa 100 - 150 g(dup[ gust) de t[i\ei din f[in[ de

orez

Mod de preparare<

C[p;unii se mixeaz[, seadaug[ iaurtul sau fri;ca (cu fri;c[`nghe\ata va avea un con\inut multmai ridicat de gr[sime, dar va fimai cremoas[), `ndulcitorul ;izah[rul vanilat, se mixeaz[ ̀ n con-tinuare, p]n[ ce devine spum[. Sep[streaz[ la congelator circa 2-3ore, dup[ care se a;eaz[ `n cupe

sau boluri ;i se pun ̀ napoi la con-gelator p]n[ la servire. ~nainte dea fi servite cupele se pot orna cufri;c[, fructe proaspete, topping,sau frunze de ment[.

Ingrediente<200 g de c[p;uni, dac[ ave\i eve-tual ;i c]teva boabe de mure, 3-4 linguri de miere, sau zah[r, 1-2 plicuri de zah[r vanilat, 300 g

iaurt (sau eventual fri;c[)

Mod de preparare<

Pulpele se ung cu un amestecde sare, piper, delicat ;i 2-3 linguride vin. Se las[ o jum[tate de zi lamacerat. Legumele se taie buc[\i,morcovii, ceapa ;i ardeii felii

sub\iri, se condimenteaz[ ;i sea;eaz[ ̀ ntr-o tav[ termorezistent[,antiaderent[, sau uns[ ̀ n prealabilcu pu\in ulei. Pulpele se a;eaz[peste ele, apoi se toarn[ `n tav[ ;ivinul. Se acoper[ cu o folie de alu-miniu sau h]rtie de copt, se punela cuptor ;i se \ine a;a acoperit cir-ca 30 minute la foc mare, dup[ ca-re se ia folia, pulpele se stropesccu uleiul de m[sline pentru ac[p[ta un luciu pl[cut ;i se pr[jesc`n continuare, p]n[ c]nd toate in-gredientele se ̀ nmoaie, iar carnease rumene;te.

Ingrediente<3 pulpe de pui de m[rime aproxi-mativ egal[, 2 cartofi, 2 bucă\i dezucchini, un morcov, 200 - 250 gde ciuperci, o ceap[, 2-3 ro;ii, unardei, sare, piper, delicat (de cas[),200 ml vin ro;u Sauvignon, 2-3

linguri de ulei de m[sline

~nghe\at[ de cas[, cu c[p;uni

Informa\ia zilei 5Miercuri 14 august 2013 Cosmetic[

Trucuri pentru manichiur[. Cums[ prelungim rezisten\a ojei

O problemă de care toatene lovim este ciobirea ojei,când ne este lumea mai dragă.Ne întrebăm la ce trucuri pu-tem recurge pentru a avea omanichiură ne;tirbită pentrumai multe zile, dar ne resem-năm cu ideea că french-ulnostru va sări oricum ;i totvom fi nevoite să ne dema-chiem unghiile mai des decâtne-am dori.

Av]nd `n vedere aceste proble-me, orice femeie ;i-ar dori să se in-venteze odată oja cu uscare instantă;i care, eventual, să se aplice singu-ră!  Până atunci… mai a;teptăm! Separe însă că salonul de manichiurăde\ine secrete foarte utile ;i am ;iaflat câteva dintre ele! Pentru ca la-cul de unghii să stea ne;tirbit câtmai multe zile pe unghii, trebuie sărecurgem la câteva trucuri profe-sionale (chiar dacă sunt profesiona-le, sunt foarte simple!). De aceea le prezent]m `n cele ce

urmeaz[ ca să le ţine\i minte u;or,în cazul în care vre\i să le puneţi înaplicare<1. În primul rând, unghiile trebuiesă fie degresate înainte de aplicareaojei, pentru a evita formarea golu-rilor de aer din timpul aplicării pri-

mului strat. Nu v[ da\i cu cremă demâini înainte de ojă, ci după uscarea

acesteia. Săpuna\i bine unghiile ;iclăti\i mâinile cu apă rece.

2. Indiferent de culoarea aleasă, fo-losirea bazei va permite o aderen\ăoptimă între placa unghială ;i ojă,a;a că nu sări acest pas. În plus,această bază î\i va proteja unghiileîmpotriva pigmentării.3. Alegerea ojei este foarte impor-tantă. Texturile sidefate rezistă du-blu fa\ă de cele mate. Dacă nu v[place oja cu particule strălucitoare,mai puţe\i alege manichiura french,dar nu neapărat cu bordul unghiilorîn alb, ci ;i în alte culori (de exempluro;u, acompaniat de un rosé delicataplicat pe restul unghiei). Atuncicând ave\i planuri de călătorie ;i nuv[ este la îndemână să face\i un re-tu;, texturile sidefate pot fi o solu\ie!Sau, mai nou, foi\ele autocolante.4. Un ultim truc este stratul protec-tor, numit topcoat. Există mai multefeluri de topuri, alege unul cu o tex-tură cât mai fluidă pe care să îl pute\iaplica zilnic. Acest strat nu îngroa;ămult unghiile. Folosit astfel, topulprelunge;te rezistenţa culorii cu pâ-nă la trei zile.

Aceste sfaturi au fost oferite despeciali;tii echipei CALSA carevă a;teaptă la magazinul Calsadin Satu Mare, str. Corvinilornr. 12, tel 0361411336, pe si-

te_ul www.calsa.ro, precum ;ipe facebook.

V.S.

Ro;ia, hran[ pentru tenAceast[ legum[-fruct cre;tea

`n Peru ̀ n stare s[lbatic[. Spanioliiau adus-o `n Fran\a ;i `n alte \[riale Europei ̀ n secolul al XVI-lea.Pe l]ng[ multiplele ei propriet[\icurative utilizat[ ̀ n stare natural[sau preparat[ `n diverse feluri,ro;ia are efecte benefice deosebite;i asupra tenului.

Ro;iile coapte sunt o surs[ im-portant[ de vitamina A, B (inclusivacidul folic) ;i C- potasiu, magneziu;i antioxidan\i importan\i pentru ten.Ten acneic

P[tl[geaua ro;ie este activ[ `ncombaterea co;urilor (acnee). Se taieo ro;ie `n dou[ ;i se tamponeaz[co;urile cu pulpa ei. Se las[ vreo 15minute, apoi se spal[. A doua zi setamponeaz[ co;urile cu suc extrasdin frunze proaspete de m[cri;. Tra-tamentul se face alternativ, `ntr-o zi

cu suc de rosii, `n ziua urm[toare cusuc de m[cri;.

Pentru combaterea punctelor ne-gre se taie ̀ n rondele o ro;ie proaspat[;i se aplic[ pe fa\[, l[s]nd-o timp de25 de minute. Apoi se cl[te;te cu ap[mineral[ `n care s-a ad[ugat pu\insuc de l[m]ie (o linguri\[ la 300 mlde ap[).Ten uscat

Amestecat[ cu pu\in ulei dem[sline, p[tl[geaua ro;ie se poate fo-losi sub form[ de masc[ pentru tenuluscat< se cur[\[ de pieli\[ o ro;ie mare;i se zdrobe;te cu furculi\a. Se adaug[dou[ linguri\e de ulei de m[sline ;ise amestec[ bine. Se aplic[ pe fa\[ ;ise las[ zece minute, apoi se cl[te;tefa\a cu ap[ c[ldu\[.Ten gras

~n cazul tenului gras, se lo\io-neaz[ fa\a cu o bucat[ de vat[ `mbi-bat[ `n suc de ro;ii ;i apoi se cur[\[fa\a. Pute\i s[ folosi\i ;i o masc[ as-

tringent[ pentru reducerea porilor ;ireglarea sebuumului. Face\i un pireudin dou[ ro;ii bine coapte. Ad[uga\io jum[tate de linguri\[ de pudr[ deargil[ ;i sucul unei jum[t[\i de l[m]ie.Pune\i ingredientele ̀ ntr-un castronelde por\elan ;i ad[uga\i un albu; deou b[tut spum[. ~ntinde\i pastaob\inut[ pe fa\[ ;i l[sa\i-o s[ ac\io-neze 15 minute.

Demachiant naturalAciditatea ridicat[ a acestui pro-

dus - acidul lactic din lapte ;i aciziide fructe din ro;ie- confer[ acestuidemachiant o u;oar[ ac\iune de pee-ling. Amesteca\i sucul unei ro;ii cu oparte egal[ de lapte ;i pune\i-l `ntr-osticl[ `nchis[ ermetic in frigider.~nainte de a-l utiliza, testa\i acestamestec pe ̀ ncheietura m]inii sau pepartea interioar[ a bra\ului pentru av[ verfica sensibilitatea.

Aplica\i acest demachiant naturalo dat[ sau de dou[ ori pe zi pe fa\[ ;ig]t cu ajutorul unei dischete sau aunei buc[\i de vat[. L[sa\i s[ ac\io-neze 10 minute dup[ care cl[ti\i cuap[ plat[ sau ap[ mineral[.

Datorit[ compozi\iei sale com-plexe, vitamine benefice pentru ten,magneziu, potasiu ;i antioxidan\i,p[tl[geaua ro;ie este o surs[ veritabil[de frumuse\e ;i s[n[tate pentru piele;i organism.

6 Informa\ia zilei Miercuri 14 august 2013Remedii naturiste

Coada calului este eficient[în tratarea infec\iilor renale

Coada calului este o plantăîntâlnită în special pe solurilenisipoase din vecinătatea cur-surilor de apă.

Valenţele ei terapeutice suntdoar în parte cunoscute de popu-laţie. În cele ce urmează vă prezen-tăm câteva din utilizările acesteiplante.

Boli pentru ameliorareacărora se foloseşte coadacalului

Infecţii renale şi urinare - Coa-da-calului are unul din cele mai pu-ternice efecte diuretice din toată lu-mea vegetală. Pentru prevenireaapariţiei şi a recidivelor cistitelor,nefritelor, pielonefritelor, se consu-mă câte 1-2 litri de infuzie combi-nată de Coada-calului zilnic, în curede 12 zile, urmate de alte 7 zile depauză, după care tratamentul sepoate relua.

În cazul aterosclerozei se reco-mandă consumarea a 2-3 linguriţede pulbere. Scade astfel tensiuneaarterială şi împiedică oxidarea co-

lesterolului pe pereţii vaselor san-guine. Astfel este prevenită forma-rea plăcilor de aterom şi obturareavaselor de sange.

Prolapsul uterin se poate ţinesub control printr-un tratament in-tern cu infuzie combinată de Coa-da-calului, din care se bea câte unlitru pe zi, vreme de 30 de zile, dupăcare se face o pauză de trei luni,apoi administrarea se reia. Supli-mentar, o dată la două zile, se fac

băi de şezut, cu infuzie de Coada-calului.

Coada calului dă rezultate buneîn tratarea unor afecţiuni precum<retenţia de apă în ţesuturi, cistită,nefrită, litiază renală, incontinenţăurinară, hiperaciditate gastrică, dia-bet de tip II, colagenoză, hemoragiiabundente în perioada cicluluimenstrual, hemoragii nazale, gin-givite, abces dentar, eczeme, trans-piraţia abundentă a picioarelor, he-

moroizi sângerând ş.a.

Reţete de înfrumuseţare

Combaterea celulitei şi a verge-turilor necesită consumarea a 1-2căni de macerat la rece şi masaj cuunguent din Coada calului.

Unghiile devin mai tari dacă seiau zilnic 2-3 linguriţe de pulberetimp de 1-2 luni. Rădăcina păruluise întăreşte dacă se fac frecţii repe-tate cu macerat de Coada calului.O să scadă în acest fel şi cantitateade mătreaţă. Masajul va conduce latratarea infecţiilor micotice şi la re-ducerea mâncărimilor scalpului. Încazul excesului de sebum vreme de3 luni se consumă câte un litru deinfuzie de Coada calului. La nevoiese pot pune şi cataplasme cu efectantibacterian.

Dacă în timpul curei de slăbireconsumaţi zilnic infuzie de Coadacalului efectul va fi mult mai evi-dent. Tratamentul durează aproxi-mativ o lună şi se consumă zilnic2-3 căni de infuzie, puţin înaintede masă.

Text selectat şi prelucrat de Ioan A.

Fructele de soc sunt un leac miraculosFructele de soc rămân şi

pe mai departe leacuri mira-culoase pentru numeroaseboli. Iată şi alte întrebuinţări.

Psoriazis, boli de piele grave -se face o cură de 30 de zile cu tinc-tura de boabe de soc, administratăîn doze progresive, de la una la 7linguriţe zilnic, ca în cazul obezităţii.Este un tratament drastic, care vaaccelera foarte mult procesele dedezintoxicare, favorizând vindeca-rea acestor boli.

Reumatismul, guta - se face untratament de lungă durată cu tinc-tura de fructe de soc. O linguriţădiluată în jumătate de pahar de apăse ia de 3 ori pe zi, înainte de masă.Tratamentul durează minimum 60de zile. Efectele maxime să fie în lu-nile octombrie-noiembrie, cândaceste afecţiuni au de obicei mani-festări acute. Cele mai puterniceefecte s-au înregistrat în reumatis-mul cronic degenerativ.

Constipaţie, constipaţie cronică

- Fructele de soc imature, preparatesub formă de tinctură sunt unul din-tre cele mai nenocive şi mai puter-nice purgative şi dezintoxicante dinflora noastră.

Intoxicaţii diverse - se iau 2-3linguri de tinctură de fructe de socdiluată într-o cană de apă, iar a douazi se începe un tratament constândîn 3 linguri de preparat luate zilnic.Tratamentul este contraindicat în

toxiinfecţiile alimentare cu mani-festări diareice.

Tulburări hormonale diverse -cură de lungă durată cu tinctura defructe de soc are efecte excepţionalemai ales în cazul afecţiunilor endo-crine care apar corelat cu tratamen-tul medicamentos abuziv. Se ia 1/2-1 lingură de tinctură diluată în ju-mătate de pahar cu apă dimineaţa,pe nemâncate şi aceeaşi doz[ seara.

În cazul chistului ovarian şi al ova-relor polichistice, fibromului uterinşi mastozei, în special atunci cândacestea sunt asociate cu constipaţia,tratamentul are o eficienţă excepţio-nală.

Cancerul - s-a constatat că maimult de 75% din cei care ajung săsufere de aceast[ maladie se con-fruntă - fie că îşi dau seama, fie cănu. Constipaţia cronică perturbăgrav procesele naturale de eliminarea toxinelor, precum şi cele de asi-milare şi de reglaj endocrin.

Bolile psihice - Practicanţii me-dicinii psihosomatice moderne, auremarcat că majoritatea pacienţilorcu probleme psihice suferă de con-stipaţie cronică sau de afecţiuni re-no-urinare.

Pudra obţinută din fructe de soc- din care se administrează câte 3linguriţe pe zi - este excelentă camijloc de întreţinere a sănătăţii. Eaeste, de asemenea, recomandată întulburările de vedere.

Text selectat şi adaptat de Coriolan A.

Informa\ia zilei 7Miercuri 14 august 2013 Mama ;i copilul

Tonifierea spatelui `n sarcin[

S[ recunoa;tem, este oproblem[< la `nceput una es-tetic[, apoi una func\ional[,deloc de neglijat. Solu\ia im-plic[ voin\[, mi;care ;i auto-control.

O musculatur[ bine tonifiat[a spatelui este absolut esen\ial[ ̀ nperioada sarcinii, de aceea este bi-ne ca ea s[ fie construit[ `n timp;i `ntre\inut[ pe perioada celornou[ luni. Pe m[sur[ ce bebelu;ulse dezvolt[, pere\ii abdominalisunt suprasolicita\i ;i `ntin;i lamaximum, ̀ ;i pierd capacitatea dea sus\ine corpul, iar spatele estecel care preia aceast[ func\ie. Deaici ;i durerile cu care se confrunt[marea majoritate a viitoarelorm[mici.Exerci\ii

Unul dintre exerci\iile care teajut[ foarte mult ̀ n tonifierea spa-telui este cel denumit “`mpins dela umeri”. ~mpingerea se face `nplan vertical, din pozi\ia ̀ n picioa-

re sau ̀ n pozi\ia ;ez]nd. ~n ambelem]ini vei avea cate o ganter[ de0,5-1 kg.

Mi;carea este compus[ dindou[ p[r\i< `nvingerearezisten\ei(`mpingere) ;i cedarecontrolat[(cobor]re). Expirarea seface pe `mpingere, inspirarea pecobor]re. Distan\a dintre gantere`n pozi\ia bra\e `ntinse va fi cu-

prins[ `ntre 10-20 cm. ~n limitainferioar[, c]nd bra\ele sunt co-bor]te, pumnii str]n;i pe ganterevor fi pozi\iona\i `n proximitateaumerilor, u;or frontal, cu coateleflexate la maximum ;i cu bra\elestr]nse l]ng[ trunchi. Viteza delucru va fi cuprins[ ̀ ntre 2-2,5 se-cunde/repetare.

Po\i executa exerci\iul ̀ n dou[

moduri< st]nd ̀ n picioare ;i st]nd`n ;ezut. Cel mai probabil, pem[sur[ ce sarcina avanseaz[, maicomod te vei sim\i `n pozi\ia;ez]nd. ~n ambele cazuri execut[3 sau 4 seturi de repet[ri (15 re-pet[ri/set). Beneficiul major alexerci\iului din pozi\ia ̀ n ;ezut es-te legat de nevoia mai mic[ de oxi-gen a organismului.

Dac[ sarcina ta evolueaz[ f[r[probleme ;i ai acordul medicului,po\i executa acest exerci\iu chiar;i la nou[ luni, cu condi\ia ca efor-tul s[ fie bine dozat ;i adaptat ni-velului t[u de preg[tire fizic[, dar;i dispozi\iei de moment. Dac[`ntr-o zi nu te sim\i `n cea maibun[ form[, nu trebuie s[ te su-prasolici\i. Nu este nicio problem[dac[ faci serii mai pu\ine, le po\irecupera oric]nd.

Pentru mai multe informa\ii suna\i la numărul 0745.021.266

sau scrie\i un mesaj pe adresacosmapaula@scoala-

mamelor.ro

~nc[ din prima lun[ de via\[ se poate afladac[ bebelu;ul va avea un IQ ridicat

Un nou studiu efectuat deoamenii de ;tiin\ă de la Uni-versitatea Adelaide din Aus-tralia a identificat o legăturăîntre cre;terea în greutate ;ia dimensiunilor capului înprima lună de via\ă ;i IQ-ulmai mare.

Cercetătorii de la Universityof Adelaide Public Health au ana-lizat datele a mai bine de 13.800de copii născu\i la termen. Rezul-tatele studiului publicat în jurna-lul Pediatrics arată că bebelu;ii ca-re în primele patru săptămâni devia\ă au crescut cu 40% din greu-tatea de la na;tere aveau un IQ cu1,5 puncte mai mare la vârsta de6 ani decât bebelu;ii care crescu-seră cu doar 15% din greutatea dela na;tere în prima lună de via\ă.Copiii care înregistraseră cea maimare cre;tere a circumferin\ei ca-pului în primele patru săptămâni

de via\ă prezentau totodată ;i celmai mare IQ.

„Circumferin\a capului esteun indicator al volumului creie-rului, astfel că o cre;tere mai marea circumferin\ei capului la unnou-născut sugerează o dezvoltaremai rapidă a creierului”, afirmă

coordonatoarea acestui studiu, Dr.Lisa Smithers de la University ofAdelaide's School of PopulationHealth.

„Acei copii care crescuserămult în greutate ob\ineau mai alesun scor mare în ceea ce prive;teIQ-ul verbal la vârsta de 6 ani.

Acest lucru s-ar putea datora fap-tului că structurile neuronale pen-tru IQ-ul verbal se dezvoltă maidevreme, ceea ce înseamnă căcre;terea rapidă în greutate în pe-rioada neonatală ar putea avea unbeneficiu cognitiv direct pentrucopil”, a mai spus Smithers.

Acesta este primul studiu carese concentrează asupra beneficii-lor aduse IQ-ului de cre;terea ra-pidă în greutate în prima lună devia\ă a bebelu;ilor sănăto;i.

Dr. Smithers afirmă că aceststudiu subliniază cât de importan-tă este hrănirea potrivită a nou-născu\ilor. „:tim că multe mămiciau probleme în a alăpta bebelu;iiîn primele săptămâni de via\ă. Re-zultatele studiului nostru sugerea-ză că dacă bebelu;ii încep să aibăprobleme de hrănire, este nevoiede o interven\ie rapidă pentru arezolva această problemă”, a con-cluzionat specialistul.

Ramona B.

8 Informa\ia zilei Miercuri 14 august 2013Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 14 august 2013 Vedete

Iman, defini\ia frumuse\ii ;i a elegan\eiFotograful care a descope-

rit-o `n Kenya a prezentat-opresei americane, `n 1975, cafiind o t]n[r[ care p[zea capre`n \ara ei ;i nu ;tia deloc en-glez[. Nu peste mult timp aveas[ se afle c[ Iman era de faptfiic[ de diplomat, student[ la:tiin\e Politice `n Nairobi ;ivorbea cinci limbi.

S-a n[scut ;i a crescut `n So-malia p]n[ la v]rsta de 15 ani, c]ndea ;i familia ei s-au refugiat `n Ke-nya dup[ izbucnirea r[zboiului.C]nd fotograful american PeterBeard a oprit-o pe strad[ ̀ n Nairobipentru a o ̀ ntreba dac[ a fost vreo-dat[ fotografiat[, Iman (58 de ani)l-a ignorat. Dar dup[ c]tevadiscu\ii, ea a fost de acord s[ se lasefotografiat[ `n schimbul sumei de8000 de dolari, care reprezenta taxade ;colarizare pentru universitateala care studia.

Pozele au ie;it foarte bine, iardup[ c]teva luni Iman a acceptats[ se mute `n New York pentru a-;i `ncerca norocul `n lumea modeica manechin, cu toate c[ nu ̀ mpli-nise 18 ani ;i falsificase semn[turap[rin\ilor ei pentru a putea ob\ineun pa;aport. A devenit un staraproape instantaneu – particip]ndla prezent[ri de mod[ pentru ceimai cunoscu\i creatori ;i poz]ndpentru cele mai importante reviste.Iman a fost primul model din Afri-ca pe coperta revistei “Vogue”.

Modellingul pentru ea a fost otranzac\ie financiar[, o modalitatede a avea grij[ de familia ei ;i de ale pl[ti studiile celor doi fra\i ;idou[ surori ale ei.

Nu s-a mul\umit doar cu;edin\ele foto ;i prezent[rile demod[, a;a c[ a avut c]teva apari\ii`n produc\ii cinematografice ;i se-riale de televiziune. ~n 1989 a re-nun\at la cariera de model,`ndrept]ndu-;i aten\ia spre alte do-menii. “Nu mai sunt model. Suntdoar eu. Nu mai lucrez exclusiv `nfa\a aparatului foto.” A devenit fe-meie de afaceri, a participat `n ca-litate de jurat la emisiunile “ProjectRunway Canada” ;i “The FashionShow”, fiind foarte implicat[ ̀ n maimulte campanii de caritate.

Iman este c[s[torit[ de 21 deani cu muzicianul David Bowie, cucare are o fiic[ `n v]rst[ de 12 ani,Alexandria Zahra (am]ndoi au c]teun copil din c[s[torii anterioare).Are propriul site, o linie de cosme-tice pentru femeile de culoare, ̀ nfi-in\at[ `n 1994, o colec\ie de gen\i,accesorii ;i articole de design inte-rior. Apropiindu-se de 60 de ani,

fostul supermodel are mai multsucces dec]t a prezis c[ va avea ;itotul f[r[ scandaluri sau apari\iinepotrivite `n pres[.

Nu dore;te s[ impresioneze expun]ndu-;i via\a de familie

At]t ea, c]t ;i so\ul ei prefer[ s[stea departe de lumea celebrit[\ilor.Probabil ;i acest lucru i-a apropiat,

ei sim\ind nevoia s[ separe mediulpersonal de cel profesional. “Amdecis s[ nu permit niciunui mem-bru din pres[ s[ p[trund[ `n casamea. Oprah Winfrey a vrut s[-mifotografieze garderoba, iar eu i-amspus «Dar este ̀ n apartament ;i ni-meni din pres[ nu are acces aco-lo».”

Un alt lucru care uime;te estegradul de normalitate din via\a ei,

`n ciuda faptului c[ este c[s[torit[cu unul dintre cele mai faimoasevedete rock. “Eu m-am c[s[torit cuDavid Jones. Nu l-am cunoscut ni-ciodat[ pe David Bowie”, a declaratea amuzat[. Cuplul evit[ intruziu-nea mediei aleg]nd s[ locuiasc[ ̀ nNew York. “~nc[ o duc pe feti\a meala ;coal[, iar David o ia de la ;coal[.Aici e mai u;or dec]t `n orice altloc am tr[it. Oamenii de aici nu te

deranjeaz[. :i chiar dac[ ar fi multmai u;or s[ angaj[m un buc[tar,eu sunt cea care g[tesc cina `n fie-care zi. E ceva ce ne apropie.”

David este o fire extrem de cu-rioas[ ;i `;i petrece mare parte dintimp citind. “~n fiecare zi cite;tec]teva ore. Pachete cu c[r\i sosescaproape zilnic `n casa noastr[. :iinsist[ s[ citesc ;i eu anumite titluri,dar nu pot s[ \in pasul cu el.”

C]teva kilograme `n plus – Botox natural pentru Iman

Anul trecut ;i-a fracturat picio-rul ;i a avut c]teva probleme cuvindecarea, a;a c[ s-a `ngr[;ataproape 6 kilograme. “Greutateamea normal[ este `nspre 59 de ki-lograme, iar acum am 64. C]nd amfost `ns[rcinat[ am avut 72 de ki-lograme, deci e un pic prea mult

acum. Cu toate acestea, m[ uit `noglind[ ;i mi se pare c[ n-am maiar[tat niciodat[ at]t de t]n[r[ - Bo-tox natural, a;a `i spun eu. E greu-tatea `n plus pe care o am. :tiu c[ne-am obi;nuit cu nevoia de a sl[bi.Dar pe m[sur[ ce `naint[m `nv]rst[, mai ales `n cazul femeilor,ne face s[ ar[t[m trase la fa\[. Con-solarea mea ̀ n leg[tur[ cu kilogra-mele `n plus este ca am o fa\[ mai

proasp[t[.”Pentru a se men\ine `n form[,

Iman merge la sal[ diminea\a dec]te ori poate, dup[ ce o duce la;coal[ pe fiica ei. “Am obiceiul s[combin diferite tipuri de exerci\iifizice – yoga, cardio, greut[\i sau o;edin\[ la Equinox. Preferata meaeste ora de fitness pentru minte ;itrup numit[ IntenSati.”

Sfaturi de frumuse\e

~n perioada `n care a fost ma-nechin, a fost nevoit[ s[-;ipreg[teasc[ singur[ produsele demachiaj, av]nd un ten ̀ nchis la cu-loare. “~n 1976, c]nd pozam pentruVogue, makeup artistul m-a `ntre-bat dac[ mi-am adus fondul meude ten. M-am uitat la el ciudat ;i i-am spus c[ nu. Dup[ ce m-a ma-chiat, nu mi-a pl[cut ce am v[zut`n oglind[ - aveam tenul gri fiindc[nu mi se potrivea culoarea produ-selor cosmetice.”

Dup[ ce a `nceput s[ experi-menteze ;i s[ amestece diferitenuan\e de farduri, ;i-a g[sit nuan\apotrivit[ ;i mergea `ntotdeauna la;edin\ele foto cu cutiu\a proprie defarduri. Atunci a `nceput s[ seg]ndeasc[ la cosmetice specialepentru femeile de culoare, produsece nu se g[seau atunci pe pia\[. “~n1989 mi-am v]ndut apartamentuldin New York ;i m-am mutat `nLos Angeles. :tiam c[ perioadamea ca model a trecut ;i c[ era vre-mea s[ merg mai departe. ~n L.A.m-am `mprietenit cu multe feteafro-americane, mexicane ;i filipi-neze care m[ tot `ntrebau de unde`mi iau fondul de ten. A;a mi-a ve-nit ideea s[-mi lansez propria liniede cosmetice.”

Mama ei i-a atras aten\ia `n ti-nere\e c[ tenul de care ai grij[ la 20de ani, ̀ l vei mo;teni la 60. Iar ideeac[ femeile de culoare nu trebuie s[foloseasc[ creme cu factor de pro-tec\ie este cu totul fals[. “Mediculmeu dermatolog m[ oblig[ s[ fo-losesc creme de fa\[ cu factor deprotec\ie 50 `n fiecare zi a anului,chiar dac[ sunt o femeie de culoa-re.”

Iman recomand[ `ngrijirea te-nului de dou[ ori pe zi – cur[\are;i hidratare, f[r[ s[ fie neap[rat ne-voie de produse scumpe. “Folosi\icrem[ BB, eu o numesc cea maibun[ prieten[ a tenului meu.” Res-pectarea acestei reguli zilnice ne vaaduce o schimbare remarcabil[ `nc]\iva ani. “C]nd sunt `ntrebat[ cefac pentru a avea un ten frumos lav]rsta mea, eu le spun tuturor c[pur ;i simplu ̀ mi ̀ ngrijesc tenul ̀ nfiecare zi.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 14 august 2013 Diet[

Cum ne bucur[m de m]ncare`n timpul concediului?

Beneficiile consumuluide sucuri naturale

Micul dejun ;tim prea bine c[este cea mai important[ mas[ azilei. E var[ ;i probabil g]ndul lap]ine, ceaiuri, ochiuri ;i omletenu v[ prea place, `ns[ totu;i nupute\i s[ri peste aceast[ mas[ dinzi.

Micul dejun ̀ n zilele c[lduroa-se de var[ poate s[ fie unul r[co-ritor. Un iaurt cu fructe ;i dou[linguri\e de fulgi de ov[z ne poatesalva.

Acest tip de mic dejun ne vaasigura necesarul de antioxidan\i,proteine ;i fibre. La micul dejunspeciali;tii ne mai recomand[ se-min\e de chia din care s[ ne pre-par[m o budinc[ folosind la dou[linguri de semin\e o jum[tate decan[ de lapte vegetal sau suc deportocale ;i pu\in[ miere de albi-ne. Semin\ele de chia sunt foartebogate `n minerale, `n acizi gra;iomega 3 ;i `n vitamine.

Pateul de avocado este lar]ndul lui delicios. El se poateob\ine ad[ug]nd l]ng[ un avoca-do bine copt pu\in[ ceap[ ro;iem[run\it[, zeam[ de l[m]ie, piper;i sare.

Th. V.

~n r]ndurile de mai sus a\i des-coperit cum s[ v[ r[cori\i pu\in lamicul dejun. Acum v[ propunemca pe parcursul `ntregii zile s[ fi\iaten\i la ce anume consuma\i ;i s[opta\i pentru alimente care taie sen-za\ia de foame, alimente foarte bune

mai ales la diet[.Un aliat de n[dejde atunci c]nd

foamea d[ t]rcoale este nimeni altuldec]t morcovul crud. Este ;i dulcela gust, motiv pentru care tenta\iade a ne repezi la tableta de ciocolat[scade semnificativ dup[ consumulunui morcov crud. ~n aceea;i cate-gorie mai intr[ merele, guliile, tot`n stare proasp[t[, migdalele, legu-mele sote, pastele din f[in[ inte-gral[, semin\ele de floarea soareluinepr[jite. C]nd nevoia de ceva dulcepersist[ putem opta pentru caise us-cate, stafide sau curmale. Acesteanu le consum[m seara.

Ioana V.

Suntem `n perioada va-can\elor, e luna august, iar ̀ ncazul `n care nu `\i petreciconcediul pe-acas[ exist[ ;an-se mari s[ nu rezi;ti tenta\ieide a m]nca tot ceea ce `\i eoferit pe unde te deplasezi.

Nu spune nimeni s[ nu gust[mdin ceea ce ni se ofer[, dar trebuies[ avem grij[ s[ nu ne `ntoarcemacas[ cu c]teva kilograme `n plus.

Totul se face cumodera\ie!

Altfel spus, trebuie s[ ne bu-cur[m de m]ncare moderat. Vomreduce cantitatea de hran[ consu-mat[ ;i dac[ ne-am permis un pr]nzbogat, ca desert vom opta pentruun fruct ;i nu pentru cea mai marefelie de pr[jitur[ ori cea mai marecup[ cu `nghe\at[. Dac[ e vacan\[nu `nseamn[ c[ e timpul s[ nu fa-cem nimic. Dimpotriv[. Trebuie s[ie;im, s[ ne plimb[m, s[ ̀ not[m, s[facem fel ;i fel de activit[\i ̀ n aer li-ber care ne ajut[ s[ ardem calorii.

Nu este permis s[ s[rim pestemicul dejun ;i nici peste celelaltemese ale zilei. Chiar dac[ ne trezim

mai t]rziu ca de obicei, trebuie s[lu[m toate mesele. Mesele princi-pale sunt cele care ne ajut[ enormde mult ̀ n a de\ine controlul asupracantit[\ii ;i calit[\ii alimentelor pecare le consum[m.

Ne potolim setea cu ap[

Printre cele mai bune alimentepentru micul dejun se num[r[ iaur-tul, fructele ;i cerealele. La pr]nz serecomand[ carnea slab[, de prefe-rin\[ la gr[tar, legumele, iar la cin[

la fel, bun[t[\i care nu reprezint[bombe calorice. ~n ceea ce prive;teconsumul de fructe, ;i acesta trebuies[ fie cu modera\ie. ~n aceast[ pe-rioad[ ne putem bucura de gustulpiersicilor, al merelor, caiselor, pe-penelui ro;u. Nu trebuie nici s[ exa-ger[m cu consumul de fructe deoa-rece ;i acestea au calorii. :i, ̀ n plus,avem grij[ ;i cum ne r[corim. Tre-buie s[ uit[m de sucuri ;i b[uturialcoolice ;i s[ ne potolim setea cuap[.

Ioana Vladimirescu

:tim c[ toate regimurile desl[bire au ca regul[ de aur con-sumul de lichide, mai exactconsumul a cel pu\in doi litride ap[ pe zi.

Sunt multe persoane tentate s[consume b[uturi carbogazoase ;ib[uturi alcoolice `n loc de ap[ plat[sau mineral[, dar acest obiceid[uneaz[ s[n[t[\ii ;i siluetei.

Vitamine ;i minerale `nportocale

S[ nu uit[m c]te calorii se ascund`ntr-un pahar cu suc, c]te calorii sunt`n paharul de vin ori de lichior. Ceicare nu pot bea doar ap[ `;i pot pre-para acas[ un suc proasp[t. Se con-sum[ ;i acesta cu modera\ie. Cel maicunoscut este sucul de portocale. Estebogat ̀ n vitamina C, A, E, ̀ n vitami-nele din complexul B, `n aceast[ ca-tegorie intr]nd B2, B3, B5, B6. Nu `i

lipse;te nici vitamina E,acidul folic sau minera-lele, deosebit de impor-tante la r]ndul lor< mag-neziu, fier, calciu, potasiu,mangan ;i zinc. Sucul deportocale este foarte bunla ̀ mbun[t[\irea digestiei;i la sc[derea niveluluicolesterolului r[u.

Morcovi dulci

Mergem mai departela sucul de morcovi. ~naceast[ perioad[, morco-vii proaspe\i sunt numaibuni de preg[tit. Morco-vii sunt boga\i `n beta -caroten, `n vitaminele C,B, D, E, K, sunt plini defibre ;i s[ruri minerale.Nu reprezint[ din punct de vederecaloric un pericol la siluet[, astfel c[se poate consuma lini;tit.

Dac[ acest gen de sucuri nu v[

plac opta\i pentru a v[ preg[ti un sucde l[m]ie, unul de grapefruit. :i, s[nu uit[m, chiar ;i apa plat[ este deli-cioas[ cu c]teva felii de l[m]ie.

Theodora V.

Mic dejunr[coritor

Alimente care taiesenza\ia de foame

10 Informa\ia zilei Miercuri 14 august 2013Sport

Din seria antrenorii Primagym seprezint[, ast[zi este r]ndul Ritei Szolosi

Szolosi Rita este antrenorde spinracing la PrimaGym.Este o frumoas[ blond[,`nalt[, cu un ve;nic z]mbetmolipsitor. Plin[ de energiela ora ei de spinracing.

Este c[s[torit[ ;i are o ”feti\[”de 17 ani, iar c]nd le vezi ̀ mpreun[spui c[ sunt dou[ surori, nicidecummam[ ;i fiic[. Are un singur hobby,sportul. ~n timpul zilei lucreaz[ lasalonul Dora, fiind de profesie coa-fez[.

De c]nd practica\i sport?

De 15 ani fac sport laPrimaGym.Sunt instructor de spin-racing ;i zumba.

Ce `nseamn[ spinracing?

La spinracing folosesc bicicletesta\ionare, oblig]ndu-i astfel peclien\i la un efort intens. Instructo-rul are un rol foarte important, de-oarece acesta este cel care `i poart[pe cursan\i prin diverse intensit[\ide vitez[ ;i rezisten\[ pentru a cre;tepulsul inimii. Eu impun ritmul,c]nd pedal[m cu vitez[, c]nd u;orsau c]nd este timpul unei mici pau-ze. Este un antrenament foarte efi-cient pentru arderea gr[similor ;inu numai. La ora de tip spinracing

se lucreaz[ at]t pentru ardere c]t ;ipentru zonele musculare, dar nu areca efect m[rirea masei musculare lacoapse.

De ce a\i ales sportul? Cum a\idecis s[ deveni\i instructor?

~ntotdeauna mi-a pl[cut sportul, m[face s[ m[ simt bine. Dup[ c]\ivaani de antrenament la PrimaGym,Baby m-a `ntrebat dac[ nu a; vreas[ \in ;i eu ore de sport. Mi-am spusde ce nu? M-am `nscris la cursuri`n Ungaria ;i astfel am ajuns instruc-tor.

De c]nd sunte\i la PrimaGym ;icum a\i ajuns la acest centru?

La PrimaGym am ajuns c]nd fiicamea avea 2 ani pentru c[ nu mi-apl[cut cum ar[tam. M-am decis c[aveam nevoie de sport ;i trebuia s[scap de cele 29 de kg acumulate `ntimpul sarcinii. De atunci au trecut15 ani al[turi de PrimaGym.

Cum v[ atrage\i clien\ii la oraproprie de sport?

Tot timpul am grij[ ca muzica dintimpul orelor s[ fie atractiv[, eu suntvesel[, amabil[ ;i ̀ ncerc s[ mai glu-mesc cu clien\ii mei `n timpul an-trenamentelor, iar la finalul orelorpurt[m c]teva discu\ii despre an-

trenament. Astfel, aflu cum pot`mbun[t[\i antrenamentul ;i cum`mi pot ajuta cursan\ii pentru a atin-ge anumite performan\e.

Ce spun clien\ii despre dvs.?

Sper s[ fiu un exemplu pentruclien\i, ;i s[ spun[ numai de binedespre mine.

Ca instructor, ce v[ satisface la oor[ de antrenament? Ce a;tept[ri

ave\i de la clien\i?

De la cursan\i a;tept doar ca ei s[execute corect exerci\iile ;i s[ fieaten\i la instruc\iunile mele.

Ce preg[tire fizic[ trebuie s[ aib[clien\ii pentru a participa la an-trenamente?

La antrenamentele mele poate par-ticipa oricine, indiferent de v]rst[;i preg[tire fizic[.

V.S.

Mersul pe role - s[ îmbin[m pl[cutul cu utilulPe lângă faptul că mersul

pe role este un mod de a nepetrece plăcut timpul liber,contribuie şi la întărirea să-nătăţii noastre.

Dacă vom începe să practicămacest sport, vom slăbi mult şi ne vommodela silueta. Acest hobby nu facealtceva, decât transformă grăsimeaîn muşchi puternici.

O oră de mers pe role în funcţiede viteză şi greutatea corporală neajută să scăpăm de 360 – 600 kcal.Cu cât suntem mai grei, cu atât vomarde mai multe kilocalorii.

Datorită practicării mersului perole ne vom îmbunătăţi coordona-rea şi echilibrul, ne vom întări cor-pul şi rezistenţa musculară. De alt-fel, ne vom menţine sănătatea inimiişi a plămânilor.

Mersul pe role elimină durerilearticulare, nu are un şoc atât de ma-re asupra articulaţiilor şi a ligamen-

telor, precum alergatul. În timpul mersului pe role în-

tregul corp este împins cu ajutorulpicioarelor, ceea ce măreşte rezis-

tenţa şi stimulează creşterea mus-culară.

Vor fi lucraţi muşchii gambelor,coapselor, feselor şi abdomenului.În poziţie uşor aplecată vor fi lucraţimuşchii pectorali.

Ne vom dezvolta chiar şimuşchii braţelor dacă le vom mişcaîn timpul mersului.

Mersul pe role reglează ritmulcardiac. După mai multe ieşiri curolele, vom simţi oboseală din ce înce mai puţină. Vom fi în stare deplimbări mai lungi şi vom obosi maipuţin.

Să nu începem cu forţa. E reco-mandat să începem într-un ritmlent, de 5-10 minute. Doar în ur-mătoarele 20 de minute e recoman-dat să mărim viteza, pe care e binesă o ţinem constantă, după ce vommerge din nou încet, pentru camuşchii noştri să se relaxeze.

Aşadar, să renunţăm la fotoliulnostru comod din faţa calculatoru-lui şi să ieşim cu rolele în parc!

Informa\ia zilei 13Miercuri 14 august 2013 Fitness

Antrenamentpentru mu;chii Core

S[pt[m]na aceasta, antrenoarea Kerekes Emoke ne invit[ la un antrenament special.Lucr[m la mu;chi, mai exact ne oprim asupra an-trenamentului “core”.

Mai multe detalii despre acest gen de antrenamente g[si\ipe www.fitland.ro sau trec]nd pragul Centrului de aerobicFitland situat ̀ n municipiul Satu Mare pe strada R]ndunelelornr. 3.

1. Fandare cu piciorul drept ̀ nainte, bra\ele ̀ ntinse lateral(imaginea 1). R[sucim trunchiul spre st]nga de 24 de ori (im-aginea 2). Facem la fel ;i pe cealalt[ parte a corpului.

2. St]nd apropiat, bra\ele ridicate (imaginea 3). Ridic[mgenunchiul st]ng ;i ducem jos bra\ele (imaginea 4). Revenim`n pozi\ia ini\ial[ ;i urmeaz[ s[ facem acela;i exerci\iu ;i cucel[lalt picior. Repet[m exerci\iul de 32 de ori.

3. Sprijin culcat facial, sub picioare s[ fie un prosop (im-aginea 5). Tragem picioarele spre umeri ;i ridic[m bazinul(imaginea 6). Repet[m exerci\iul de 24 de ori.

4. Sprijin pe genunchi ;i p[lmi, bra\ul drept ;i piciorulst]ng `ntins (imaginea 7). Ducem piciorul drept ;i bra\ullateral (imaginea 8). Repet[m exerci\iul de 24 de ori. Facemla fel ;i pe cealalt[ parte a corpului.

5. Sprijin culcat facial, genunchiul drept tras spre piept(imaginea 9). Ducem genunchiul drept spre st]nga (imaginea10). Repet[m exerci\iul de 24 de ori ;i apoi facem la fel ;i pecealalt[ parte a corpului.

Ioana Vladimirescu

1.

2.

3.

4.

5.

9. 10.

6.

7.8.

12 Informa\ia zilei Miercuri 14 august 2013Stil

Una dintre cele mai mari gafe aleb[rba\ilor< sandale ;i ;osete la plaj[ Recent, `n Marea Britanie

a fost efectuat un studiu refe-ritor la cele mai mari gafe ves-timentare ale b[rba\ilor, `nvacan\[. Bine`n\eles c[ stu-diul a fost efectuat cu ajutorulfemeilor, cele care simt celmai bine lipsa de gust ;i deefort a partenerilor de via\[,potrivit dailymail.co.uk.

~ncep]nd de la ;apca de base-ball decolorat[, c[ma;a cu impri-meu tip Hawaii, sandalele cu ;ose-te, tricouri cu slogane careb[rba\ilor li se par amuzante ;itermin]nd cu tonele de parfum laplaj[, sunt c]teva dintre gafele pecare unii b[rba\i le fac, cu sau f[r[inten\ie, atunci c]nd merg la plaj[.

Femeile ur[sc ;apcade baseball decolorat[

~ntr-un sondaj al gafelor, 62%dintre respondente au afirmat c[ur[sc ;apca de baseball decolorat[,purtat[ de b[rba\i pentru a se pro-teja de soare `n vacan\[.

~n jur de 72% dintre femei sesimt de-a dreptul jenate de san-dalele purtate de b[rba\i`mpreun[ cu ;osete. Respon-dentele au men\ionat c[ nuexist[ nicio alt[ gre;eal[vestimentar[ a parteneri-lor lor care s[ le fac[ s[se sim\[ mai jenate.

Femeile ar vreaca partenerii lor [ renun\e la tricou-rile cu sloganuria;a zis “comice”

De asemenea, peste50% dintre femei ar vreaca partenerii lor s[ re-nun\e la tricouri cu slo-ganuri, care din punctulde vedere al b[rba\ilor, arfi amuzante. Tot la cate-goria "NOT" intr[ ;i tri-courile cu imprimeuriHawaii, multicolore, caredenot[ o grav[ lips[ debun gust. De asemenea,femeile au afirmat, `n ca-drul sondajului, c[ nu su-port[ ̀ nc[l\[mintea uzat[din p]nz[.

Parfumul ;i bijute-

riile imense, "asortate"la slip

De asemenea, respondentelorli se pare penibil ca b[rba\ii s[ separfumeze atunci c]nd ies la plaj[.~n momentul `n care intr[ `n ap[,oricum parfumul nu se va maisim\i.

Bijuteriile imense din aurasortate la slip sunt de-a dreptulpenibile. De foarte multe ori,b[rba\ii fac aceste gre;eli atuncic]nd ies la ap[, crez]nd c[ fac oimpresie bun[, dar de fapt, efectuleste opus.

A consemnatMirela Filimon

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 14 august 2013

Nu renun\a la locurilede munc[ slab pl[tite

Sunt persoane care în locsă accepte un loc de muncăslab plătit, preferă să caute încontinuare un job care le-araduce satisfacții profesionalemai mari. Însă poate trecemult timp până să se întâm-ple acest lucru.

Unii specialişti recomandă caacele persoane să încerce să se an-gajeze la un job mai slab plătit. Șiavantaje ar fi multe.

În primul rând, nu poți să lu-crezi într-o companie şi să ai unsalariu foarte mare de la început.Mai ales dacă eşti tânăr. Oriundeai merge, pentru început, te veiafla într-o aşa numită perioadăde probă. Salariul tău ar puteacreşte de la o lună la alta. Desigur,dacă eşti conştiincios şi ar[ți căeşti muncitor. Un loc de muncăprost plătit te poate face să creşti,iar cu timpul vei putea să-ți satis-faci pretențiile materiale pe carele ai. Încet, şi aproape sigur.

Eviți problemele de

reintegrare

Decât să stai acasă cu ochii pesite-urile de job-uri, ai putea săintri într-un colectiv cu oameni

care te pot ajuta în carieră. Un locde muncă te păstreză la curent cuce se întâmplă în jurul tău. O pe-rioadă lungă de timp în care eştirupt de piață te va face să ai pro-

bleme de reintegrare. De altfel,mai bine să fii activ şi să îți cauțiun job mai bine plătit. Viitorii an-gajatori te vor privi diferit față depersoanele care vor dori să se an-gajeze şi vin din şomaj. Din mo-tive care țin de psihologia muncii.

În orice companie vei avea deînvățat. Chiar dacă activitatea taeste mai rău privită, mai cenuşie,cu siguranță vei învăța lucruri noi.Acestea te vor putea ajuta pe vii-tor, probabil într-un alt loc demuncă. Spre deosebire de statulacasă care te ajută să te perfecțio-nezi doar în redactarea de CV-urişi a scrisorilor de intenție.

Poți avansa în carieră chiar înaceeaşi firmă. Cu puțin noroc,job-ul slab plătit nu-l vei aveamult timp. Dacă eşti o persoanăserioasă şi îți faci treaba cum tre-buie s-ar putea să fii într-un locpotrivit, la momentul potrivit şisă promovezi.

De altfel, după câteva luni aiputea să faci propuneri de mărirede salariu. Evită să te plângi căfaci lucruri banale şi că ai un sa-lariu mic.

Scap[ de gre;elile verbale la interviuAi rezolvat una din pro-

bleme. Eşti îmbrăcat adec-vat, ar[ți bine pe hârtie pre-cum şi în costum. Însă odatăce ai ajuns la un interviu deangajare trebuie să fii atentla cuvintele pe care le scoțidin gură, poate ai unele obi-ceiuri, ticuri verbale care nusunt tocmai la locul lor cândvrei să te angajezi într-o in-stituție. Mai mult, îți potîneca şansa de angajare.

Sunt aşa zisele sunete de um-plutură precum "ăăă","um","mda" etc. care demons-trează de fapt că nu eşti pregătitpentru interviu.

Cea mai simplă cale< gândeşteînainte să vorbeşti. Ai grijă să ieipauze să respiri când te pierzi.Desigur, mulți folosesc deseori"ăăă", însă ai grijă să nu se regă-sească la începutul fiecărei pro-poziții.

Vorbeşte clar, nu ridica tonulcând termini o frază. Astfel aiputea să pari că pui o întrebareşi nu că afirmi ceva. Vorbeşte cuconvingere, încearcă "să te vinzi"cum trebuie. După ce ai terminato idee, un răspuns, încearcă săreduci intonația.

Tot pe aceeaşi idee, gândeşte

înainte să vorbeşti, evită să răs-punzi unor întrebări prin greşeligramaticale. Ai grijă să vorbeştiîn propoziții corecte şi totodată,complete.

Scapă de emoții, pleacă deta-şat de acasă. În timpul interviuluinu face ca informațiile pe care leoferi angajatorului să zboare re-

pede. Nu vorbi în grabă, vei figreu de urmărit. După ce ai as-cultat întrebarea numără până la2, iar apoi oferă un răspuns. Du-pă ce ai terminat o frază mai nu-mără odată până la 2 şi continuă.Astfel, informația ta va putea fiprocesată. Oferă încredere prinvorbele tale.

14 Informa\ia zilei Miercuri 14 august 2013Cas[ şi grădină

Sfaturi pentru o cur[\enieimpecabil[

~ntre\inerea este cheia suc-cesului pentru o cas[ curat[tot timpul. S[n[tatea ;i sigu-ran\a familiei tale o po\i asi-gura p[str]nd o igien[ bun[a locuin\ei.

Sunt c]teva locuri `n cas[ `ncare murd[ria ;i microbii se adun[mai repede. Chiuveta dinbuc[t[rie ;i baie, vasul de toalet[,podeaua din baie ;i din buc[t[rie,buc[t[ria, ma;ina de g[tit, dula-purile, sunt doar c]teva dintreaceste locuri.

Cur[\[ obiectele sanitarecu o\et

Chiuveta din buc[t[rie ;i ceadin baie sunt dou[ locuri crucialecare trebuie cur[\ate mereu. Chiardac[ par curate, aici se pot adunamicrobii. O\etul te poate ajuta la`ndep[rtarea microbilor ;i va redaluciul chiuvetei de inox. Pune o\et`ntr-un tub cu pulverizator apoistrope;te pe toat[ suprafa\a chiu-vetei. Pentru un efect mai bun ;imai rapid presar[ un plicule\ debicarbonat peste o\et, direct pechiuvet[. Dup[ 10 - 15 minute,cur[\[ cu un burete prin mi;c[ricirculare ;i apoi cl[te;te cu ap[mult[. Rezultate bune vei ob\ine;i `nlocuind o\etul cu zeam[ del[m]ie. Citricele au propriet[\i an-tibacteriene ;i antiseptice. O\etulte va ajuta ;i la ̀ nl[turarea petelor

de s[pun de pe chiuveta din baie,de pe cad[ sau din alte locuri.

Pentru a `nl[tura mirosul cevine din conducta chiuvetei tesf[tuim s[ torni o jum[tate de litrude o\et pe \eav[.

O\etul `nl[tur[ depuneri-le de piatr[ ;i mirosuriledin ma;ina de sp[lat

Frigiderul, ma;ina de sp[latvase, ma;ina de sp[lat haine, co;ulde gunoi sunt alte locuri unde sepot aduna microbii ;i pot c[p[tamirosuri ur]te. Cu ajutorul o\etu-lui ;i al bicarbonatului po\i rezolva;i aceste probleme.

Pentru o cur[\are rapid[ ;i efi-cient[ a ma;inii de sp[lat tesf[tuim s[ ̀ nc[lze;ti p]n[ aproapede fierbere 2- 3 litri de o\et pe cares[-l torni ̀ n ma;ina de sp[lat po\iad[uga ;i un plic de bicarbonat.Las[ s[ ac\ioneze aproximativ 20- 25 de minute, apoi bag[ un pro-gram scrut de sp[lare f[r[ rufe.

Nu neglija locurile ascunse

Geamurile ;i oglinzile potar[ta ;i ele impecabil dup[ ocur[\are cu o\et. ~n plus o\etul de-zinfecteaz[ ;i aerul din cas[. Dac[vrei s[ fii eco cea mai bun[ solu\iede cur[\are a gemurilor este s[prepari o solu\ie din 50 ml o\et,500 ml ap[ ;i c]teva pic[turi de

detergent de sp[lat vase.Cu ajutorul o\etului pul-verizat direct pe vasul detoalet[ po\i sc[pa ;i demiorosul acestuia. Pul-verizeaz[ din ambun-

den\[ o\et pevasul de toa-let[, `nchidecapacul ;i las[s[ ac\ioneze 20de minute.Apoi trage apa.

Trebuie s[sc[pa\i de obi-ceiul de a facecur[\enie la su-prafa\[. Nu ne-glija\i locurileascuse, dula-purile, sertarele,cuptorul din buc[t[rie etc. Nu ui-ta\i de l[mpi, candelabre ;i becuri.Lumina atrage insectele care mor`n interiorul acestora.

Ce po\i face cu bicarbonatul?

Bicarbonatul de sodiu pune pefug[ mizeria ;i gr[simea. Opast[ din pu\in[ ap[ ;i bicar-bonat te ajut[ s[ scapi degr[simea ;i arsurile de pe ara-gaz, tigaie, cuptor etc. Cu el

po\i cur[\a chiuveta, cada toaleta,gresia ;i nu uita dac[ ̀ n loc de ap[`l amesteci cu o\et efectul este maiputernic.

Cu ajutorul bicarbonatuluipo\i ̀ nl[tura mirosul nepl[cut dincamer[. Cu 10 - 15 minute ̀ naintede aspiri, `mpr[;tie pu\in bicar-bonat pe covor.

Stela C[dar