I. Salut ca drag pe toci camarazii iar pe DTci te îmbrci_ez cu frcie I. Maniu / . 630 V. BITU...

MEMORIA BIBLIOTECII ASTRA: DOCUMENTE ALE UNIRII

Stăruinţa într-un crez, încredinţarea că zădărnicia e anulată de suferinţa, ba mai mult, purificarea ca desăvârşire a ei este garanitul izbânzii, îndrăzn'eala de a nădăjdui către binele meritat, aşteptat cu demnitate, sunt doar stângace creionări întoarse în timp spre generaţia UNIRII. Prilejul aniversar, benefic pentru împrospătarea simţirii române.şti, ne acordă statutul de privilegiaţi, nouă,, celor ce ambiţion:am ca rememorarea acelor stări de fapt să fie cât mai inll:en.să.

Compartimentul Colecţiilor speciale al Bibliotecii ASTRA, gazda venerabilă şi generoasă, oferă documente -ce pot ostoi febrHirtatea cercetătorilor: manifestul Partidului Naţional Român, hotărârile de unire cu Regatul României (localităţi mai mici ori mai mari din preajma SibLului), scrisori de relatare ori de comentare a evenimentului ce a monopolizat toartJe forţele gândului şi faptei.

Provenind din Fondul Horia PETRA-PETRESCU, scrisoarea pe care Iuliu MANIU o trimite din Viena secretarului de atunci ail SOCIETAŢII PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN care s'e găsea la Praga (desigmr Horia Petra-Petrescu, ulterior şi bibliotecar al ASTREI}, cu doar trei săptămâni înainte de MAREA UNIRE, rămâne un document ce poate reînvia un moment de maximă intensitate emoţională. De regăsit la cota MXLI 5/9, datat 8. XI. 918, manuscrisul conţine 2 f dimensionate 210 X 170 mm. Faptul că a fost redactat cu creionul este grăitor în privinţa relaţiilor de adevărata prietenie, lipsită firesc de politeţea scrobită a respectului ca sentiment limitat. Conciziunea e semnul nerăbdării de a trimite veşti impontante unui prieten interesat şi nerăbdător. Fiind cunoscută mai puţin, redăm integral conţinutul, textul fiind vrednic să se alăture documentelor ce concură la întregirea .personalităţii lui Iuliu MANIU:

Prea iubite Dle Petrescu,

Iţi mulţumesc nespus de mult pentru prietenia ce-mi arăţi prin scrisele DT,ale şi pentru cărţile trimise cari îmi vin foante bine. Sunt încânta de irsprăvile bune .ce le faceţi şi de veştile frumoase .ce mi-au adus trimişii noştri din Praga. Bunul Dzeu ne ajute ,tuturor în oele bune. Dumineca sau luni vom merge, dep. Isopescu şi eu la Prag.a pentru a ne pune în legă.tură cu Dnii de acolo şi a vă vede pe DVoastră scumpii noş.tri camarazi din Praga., când vom povesti toate pe larg. Generalul Boier a primit conducerea senatului nostru cenltral de aici. Salut ca drag pe toţi camarazii iar pe DTci te îmbrăţişez cu frăţie

I. Maniu

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

630 V. BITU

Increzător şi entuziast, Iuliu MANIU se refera ia constituirea în 31 octombrie, la Viena,, a Comitetului Naţional al Românilor din Transillvania a cărui preşedinţie o acceptase dar şi a Sena,tului Militar Român sub comanda generalului Ioan Boeriu (1859-1949, VaidareceaFăgăraş).

Tot in compartimentul Colecţiilor Speciale găsim trei fotografii ale generalului participan1t la Marea Adumire de la Alba-Iulia. Prima, cu numărul de inventar 6877, dimensionată 120 X 160 mm, realizată în sepia, nu este datată. Ea oferă cele mai multe informaţii privitoare la atelierul vienez unde a fost realizată, aşa încât putem aproxima 1914-19181.

Cea de-a doua fotografie, tot în sepia, impresionează prin dimensiuni: 2IOO X 110 mm, dar şi prin ţinuta mai festivă a g1eneralului, în uniformă de par.adă, ·CU sabie şi decoraţii. Făcută tot în perioada vieneză, într-un ambient ceva mai festiv (oferit desigur de .atelierul foto) figura generalului marcată de o măreaţă solemnitate, ne îndeamnă să credem că ea ar aparţine perioadei dinaintea Unirii, chiar la primirea conducerii Senatului Militar. Amănuntele despre fotograf: Iosef Jahudka k.U;.k. Hof und Kammer Photo Wien Atelier: D. Kărnthnerstrasse no. 33, pot folosi unui s.tudiu în arta fotografiei. Marca de regăsire în B.A.: !inv. 6971z.

La număru.1 de inventar 6802 este cea de-a treia fotografie3, bust,

dimensionată 100 X 165 mm, sepia. Amănuntele referitoare la atelierul fotografic ne rezervă surpriza unui sibian: Wilh. Auerlich's Nachforger Fotografische Kunstanstalt Hermannstadt Nagyszeben Heltauergasse 53. Fără oa pe chip să fie întipărite semnele timpului, fotografia este desigur mai târzie.

Dedicaţia de pe verso, în cerneală neagră, nu consemnează decât vârsta generalului la data când ea a fost oferită generalului prieten Ioan Morariu: „Iubitului meu prietin Colonel Ioan Morariu în semn de sinceră prietenie şi deosebită recunoştinţă. 6/v 1939 Boeriu".

Fondul Andrei Bârseanu constituit în cadrul compartimentului Colecţiilor Speciale din biblioteca noastră păstrează o copie dactilografiată a scrisorii trimiS1e de Nicolae Bălan (viitorul mitropolit) lui Vasile Goldiiş, la sfârşitul lunii noiembrie 1918. Purtând marca de regăsire CXXIX/39, datată: Iaşi, 7 /20 Noiembrie 1918, foaia de manuscris dactilografiat are dimensiunile 340 X 210 mm. Relatarea în amănunt a călătoriei, stabilirea pe puncte a planului hotărât în parametrii de înţelepciune şi îndelungată socotinţă de că(tre marii bărbaţi politici. ai vremii şi nu în cele din urmă redarea atmosferei acelor zile şi a1 tonifiantului sentiment că Franţa ne spn]ma, sunt suficiente merite pentru a face acest material valoros şi necesar. Deşi publicată în TRANSIL-

1 PASCU, Ştefan. Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, C.luj, 1968. 2 DUNAREANU, Elena. „1 Decembrie 1918 în iconografia Bibliotecii ASTRA",

in ASTRA în slujba Marii Uniri, Sibiu, 1990, p. 23. a Bibliotecarii ASTREI 1861-1996 - Dicţionar, Sibiu, 1996.


MEMORIA BIBLIOTECII ASTRA: DOCUMENTE ALE UNIRII 631

VANIA (1943, nr. 11-12, p. 876), am ţinut să o prezentăm li.ntegral din cauza unor inadvertenţe da;t.orate desigur periajului dinainttea încredinţării tiparului:

Scumpe Domnule Goldiş!

Pe urma îndrumării, ce ne-o adusese dela Arad. Dl. Bohatiel, de a lua contact cu guvernul din Iaşi la îndemnul unor membrii ai Conziliului nostru sibian, ·am luat sarcina aceasta asupra mea. Plec.ând cu automobilul din Sibiu Joi dimineaţa în 14 Nr. st. noo am răzbit prin Media.ş, Murasodorhei, Reghin la Bistriţa, de unde dupăce mi-am cules informaţii dela ai! noştrii, am trecut prin pragul BârgăulUi la Vatra Dornei în Bucovina. Sâmbăta în 16 Noemvrie st.n. ciitre seară am sosit la Ia.şi.

E peste puţin ·să redau impresiile şi emoţiile covârşitoare, prin cari am trecurt în timpul călătoriei şi a petrecerii mele de până acum aici. Mă voi sili să vă oomunic pe scurt ce e esenţia1 şi mai necesar, ca să ştiţi pentru orientarea Dvoastre, înţeleg a întregului Conziliu în aicţi:unHe politice oe trebuie să întreprindeţi în aceste zile mari. - In armată s-a decretcrt mobilizarea unor contingente suficiente pentru a o~ra cu suoces împotriva celor, ce nici acum nu vreau să recunoască dreptul nostru la libertate şi independenţă politică deplină. In desăvârşit acord cu aliaţii, s-a ordonat trecerea armatei române peste Carpaţi, spre înfăptuirea idealului nostru secular. Nu Vă puteţi închipui -ce entuziasm a produs faptul aceslta în toate inirni]e. Zvonuri, că ostaşii nu ar fi răspunzând fa chemare, şi că ţărănimea s-ar fi revoltat, sunt absolut mincinoase.

Imediat după sosire am obţinut audienţă la bărbaţii politici cu rol conducă.tor, cărora le-am dat informaţii detailate despre stările dela noi şi despre activita:tea Conziliului nostru central. Ca trimis al Conziliului sibian, în înţelegere cu cel de la Arad, am făcut espozeul asupra situaţiei înaintea ministrului preşedinte Coandă, a generalului Prezan, şeful statJului major, a fraţilor Brătianu şi a altor fruntaşi ai partidului liberal, a Ului N. Jo:r:ga, Mişu Cantaouzino, Cuza etc.

Astăzi am fost primit la ministrul Franţei Saint Aulaire, care cu o eXJtraordinară căldură ne-a garantat şi pe mai departe tot sprijinul pentru realizarea integrală a tuturor aspiraţiilor noastre naţionale.

Dumnezeu a voit ca cu ocazia audienţei la acest bărbat însufleţit de iubire faţă de neamul nostru, să fie la legiunea franceză şi ministrnl plenipotenţiar al Angliei şi Statelor Unite. Prin Dl Saint Aulaire am fost prezentat şi acestora din urmă comunicându-le voinţa nestrămutată a poporului românesc din Ungaria ~i Transilvania de a se uni cu Regatul României. încă în prezenţa mea toţi trei miniştrii s-au învoit să comunice guvernelor lor această declaraţie, ce le-am făcut-o: Cumpănind cu toată seriozitatea ce o comporta ch~stiunea, esplicaţiile primite pentru orientarea D-voastre, Vă rog să procedaţi în chipul următor: 1). Dacă nu aţi


632 V. BJŢU

făcut pana acum, întrerupeţi imediat orice tratative cu guvernul maghiar pentrncă numai mcurcă şi v1c1ază situaţia. 2). În timpul cel mai scurt posibil, într-o adunare, ce se v.a ţine oriunde, dar mai bine la Alba-Iulia, şi la care să participe mulţime e<:1t mai mare şi reprezentanţii conziliilor noastre locale de pretutindenea: proclamaţi alipirea necondiţionată la Romcînia. Proclamaţia aceast;1 este indispenzabilă şi cerută în modul cel mai ·categoric şi de urgenţă din toaJte părţileL S-a aşteptat să fie făcut până acum şi orice întârziere este enorm păgubitoare intereselor noastre. Ministrul Franţei a cerut: ca o condiţie sine qua non a tuturor paşilor, pe cari guvernul francez îi face pe lângă aliaţi pentru izbândirea cauzei: noastre, care după informaţiile telegrafice ale Dlui Tache Ionescu diplomaticeşte este bine garantată. Lăsaţi arce consideraţii cra o parte şi chiar dacă ar trebui să aduceţi cea mai mare jer1tfă conformativă întocmai. -- Am avut plăcerea să vorbesc la Iaşi şi cu Dl Sextil Puşcariu, care mi-a dat ideia, să ţinetţri. adunarea de .proclamaţie a unirii pe dumineca ce vine, în 24 Noemvrie st.n. ipentrucă .atunci vor proclama şi fraiţii Bucovineni alipirea la România, şi dacă s-ar face acelaşi lucru simultan şi la noi, se va considera ca un plebiscit surficient pentru a servi baza la deciziunile ce le va lua Conferinţa de pace. Ministrul Franţei ţine plebisdtul de prisos dacă se va face proclamaţia cerută acum, până·ce armata Română nu a intrat mai adânc în 1teri.toriul ţării va trage neasemănat mai mult în cumpănă decât dacă s-ar face între alte condiţii, mai târziu. - Cu privire la fixarea graniţelor prezintă oarecari dificultă.ţi, numai partea Banatului, locuită de Sârbi. Dl. I. Brăteanu mi-a spus, să o reclamăm cu stăruinţă şi pe aceasta, conform convenţiilor încheiate, deoarece, fă·cându-se navigabil Mureşul, din mijlocul Ardealului, vom avea trecere prin Tisa la Dunăre. Domnul Iorga e de părere, să renunţăm la această pretenţiune, penltrucă nu e bine să stăm rău şi cu Sârbii, pe câtă vreme ucrainienii nu ne iubesc, maghiarii şi bulgarii ne urăsc pe întrecute. Să ne păstrăm măcar pe Sârbi ca prieteni. Chestiunea teritorială veţi tratar-o în proclamaţiune cum veţi crede mai bine Poate nu-ar fi consult să intraţi în amănurute. - 3). Dupăce se va face .proclamaţia unirii, în adunări prin centrele din toate părţile în frunte cu consiliile locale, să se facă şi redacteze cât mai multe aderen1te. Eu am arătat pretutindenea că e de prisos să se facă plebi1scit tocmai în Ardeal, de undie s-a conceput pentru prima dată ideea uniităţii naţionale, şi care a dat atâţia apostoli înflăcăraţi ai ei. Dacă veţi face proclamaţia în chipul arătat, veţi înlesni nu numai acţiunea diplomaHcă până la pace şi hotărârile Congresului de pace, dară veţi arăta că e superfluu, orice alt plebiscit. - 4). Cred că armata nu va întâmpina rezistenţă serioasă. Eu însă am dat informaţii, cari pot lăsa posibil şi contrarul. Am făcut-o aceasta cu gândul bun, ca sucoesUJl să fie cât mai bine asigurat.

lnaintarea se face cam încetişor, mai ales acum la început, pânăce se vor concentra trupe mai· multe. lntâmpină foarte mari greutăţi . aprovizionarea, că ţara a fost stoarsă de nemţi. Lipsurile



aci sunt mari, în Bucovina şi mai mari. Pentru trebuinţele armatei se vor face rechiziţionări, mai ale<> de la strcini. Mi-a declarat azi generalul Prezan, că dacă populaţia românească ar sări trupelor în ajutor cu alimente, înaintarea s-ar face cu mult mai repede. Vă rog deci să luaţi măsuri în direcţia aceasta, prin conziliile locale din toate centrele, şi chiar prin .satelP no2stre. Complectaţi organizaţia pretutindenea prin oam('ni de încredere şi de ispravă. ·

Gardle (Gărzile) noastre vor avea să susţină ordinea în dosul frontului. - 5) Pe urma audienţei, ce am avut-o azi la regele; Ferdinand, Vă rog să daţi espresia şi tradiţionalului nos1tru dina.sticizm, proiectat asupra Coroanei Române. 6). Proclamaţia unirei cu România să se facă fără nici o rezervă,, ca cu atât să aibă mai mare greutate faţă de elementele streine. Ar fi greşit să se accentueze vreo rezervă cât mai mică de păstrare a vreunei autonomii în cadrul statului Român, cum greşit ar fi, daci"1 s-ar proclama numai unirea tuturor românilor Î11jtr-un stat naţional. E necesar să se proclameze nu teze generale, ca ceasta, cum au făcut fraţii din Bucovina, cari înse în dumineca ce vine vor proclama în concret unirea. Aşa să se fa.că la noi1 chiar primul pas. 7). Ar, fi de dorit, să luaţi contact cu Saşii şi cu Şvabii din Banat, promiţându-le drepturi largi conform indicaţiilor din scrisoarea Dlui Brăteanu. Dacă s-ar putea sta de vorbă şi cu Săcuii, care de altfel vor ajunge cei dintâiu sub ocupaţie. -8). Proclamaţia şi aderentele să se redacteze în mai multe esemplare, -- din fiecare trimilteţi câte un esemplar la Blaj, ca ocazional să poată, fi luate cu aeroplanul la laşi. Informaţii şi altceva veţi mai primi şi prin alt curier trimis de aici. Auzeam, că la Lugoş, s-ar fi găsind aeroplane de care dispun ai noştrii, să încerce cineva un zbor încoace aducând informaţii cât mai bogate. Mâne în ziua archangelului Mihail, se va face parastas la Metropolia de aci pentru Mihai Viteazul. Sunt pus să iau şi eu cuvântul. Ne vom uni ·cugetele şi simţirile cu toţi ai no~trii de acolo şi le vom înălţa spre idealul cel sfânt, conceput în craniul, care dela mănăstirea Dealului a peregrinat în clipe de grele încercări până la Nistru şi care acum se găseşte în biserica Sfintei Metropolii de aici. Bunul Dumnezeu să binecuvânteze gândurile noastre curate, făcând să răsară din ele feri·cirea şi gloria viitoare a între~ului popor românesc.

Cu aceste sentimente vă îmbrăţişează al Dvoastre Devotat

Dr. Nicolae Bălan m.p. Căpitan Viotor Precup m.p.

P.S. Scrisoarea acea.sta a fost trimisă cu aeroplanul cel dintâi, trimis să aterizeze pe Cf1mpia Libertăţii de l;'.'mgii. Blaj.

Selecţia acestor documente nu ambiţionează a măsura bogăţia colecţiilor ASTREI. Ele rămân doar un eşantion de emoţie.

VOICHIŢA BIŢU


634 V. BlllJ

TllE Mi:MORY OF ASTRA LIBRARY: · DOCUMENTS OF THE UNION

Summary

Among the written testimonies in the Special Documents Department of ASTRA Library, severa! of those in the history section are concerned with the Union of Transylvania to Rornania which took place on December l•L, 1918.

The Ietter sent from Viena by Iuliu MANIU, the president of the Romanian National Committee (founded on October 31, 1918) to Horia PETRA-PETRESCU, deals with General Ioan BOERIU's appointment as president of the newly-founded Romanian Military Senate. At that rtiime. Horia PETRA-PETRESCU was in Prague. He was to become the president of the Society for a Romanian Theatre, and, later on, a librarian at ASTRA, as his father had been before him.

In the same department there are three photographies of General Ioan BOEJUU. Two of them were taken in Viena, and the thhrd at Sibiu. On the back of the latter there is an autographed ctedication as well as the date when it was offered.

Another letter was sent from Iaşi by Dr. Nicolae BALAN (the future Metropolitan Bi,!;hop) to Vasile GOJ .DIŞ. The document recount.s the author's trip from Sibiu to Iaşi in full detail, as well as thP prepartions for the Union. The author also presents the plan he had devised for the great historical event. These are but a few tokens for the remembrance, now, at the annilversary of our Uinion, of the grancteur of a historical act which could not but be accomplished.



1. Foto : Ioan BOERIU (1959 Vaidarecea - Făgăraş. - 1949). B.A. inv. 6877.


2. Foto: Ioan BOEHIU. B.A. inv. 6971.


MEMORIA BIBLIOTECII ASTRA: DOCUMENTE ALE UNIRII fi37

3. Foto: Ioan BOEHIU. B.A. inv. ()!!02.


I. Salut ca drag pe toci camarazii iar pe DTci te îmbrci_ez cu frcie I. Maniu / . 630 V. BITU...

Documents

Transcript of I. Salut ca drag pe toci camarazii iar pe DTci te îmbrci_ez cu frcie I. Maniu / . 630 V. BITU...