:-0l

Ringul alesului, riscul alegătorului

i i .-dialog w mnmi mircea i .DS.: Domnule Mircea T. Vai­

da, sînteti unul dintro membrii m arcan ţi' ai Partidului Naţional Liberal: acum în noua structura guvernam entală ocupaţi un post dc maximă răspundere. Dar, Bu- citrf ştiul c departe şi clujenii ar vrea să ştie co aţi făcut, ea om al puterii, pentru a corecta mul­tele erori produse în această di­ficilă guvernare?

M.T.V.: S în t,. la ora actuală, secretar do stat la Departam en­tul guvernam ental pentru adm i­nistraţie locală. Acest departa­

m ent funcţionează din luna no­iembrie si s-a . dezvoltat' dintr-o simplă direcţie din cadrul secre­tariatului general al guvernului, care a r e patru direcţii: Direcţia de control şi îndrumare, o Direc­ţie dc sinteză şi legislaţie, Direc­ţia organelor descentralizate în teritoriu ale ministerelor ce com­pun guvernul şi.; D irecţia ju rid i­că si adm inistrativă.

d !s .: Sînteţi jurist. Aflat într-o direcţie guvernamentală, trebuia să acţionaţi pentru ccrcctarca a- numitor fenomene de corupţie,

luare dc mită, acţiuni pctrecuto în adm inistraţia locahi. Cied ca vă sînt cunoscute faptele Ia care mă refer, cu atit mal m ult cu cît sînteţi plecat do la C lu j. . .

M.T.V.: Referitor nu numai Lv Cluj, referitor şi la alte judeţe din ţară, ajung la noi inform ări destul de detaliate, legate de a- num ite cazuri de corupţie, anu-' mite încălcări ale legislaţiei, u- neori foarte grave. Populaţia a început să înveţe să se adreseze nouă. In ceea ce priveşte cerce­

tarea plîngerilor, aşa cum vă spu­neam, există această Direcţie de îndrum are şi control, cea mai m are d in tre cele ^a tru , care îmi este direct subordonată. Atunci cînd am prim it materialo şi se­sizări (şi vă m ărturisesc că am prim it şi, de la Cluj asemenea materiale!), am dispus să se foca ihiediat cercetări serioase, Sin- tem un guvern care vrem să

Dorin SERGIIIE

- (Continuare în pag a (V-o)

Puncte dc vedere

Acum, in plină iarnă, conform strategiei guvernelor Roman — Stolojan, s-a ajuns la o etapă de­cisivă a aşa numitei reform e e- cononiicc — vînzarea ' de active ale societăţilor comerciale prevă­zută în Legea privatizării, act norm ativ cîeosebit de contestat în Parlam ent şi în mass-media ro­mânească. Privatizarea este o pro­blemă naţională, Cu toate aces­tea, guvernul se grăbeşte să vîn- dă peste ; 3.600 de active, fără a avea acordul poporului român, cel care a realizat'.'în ' ultimele decenii, cu m ari eforturi, zecile de mii dc -active (fabrici, secţii, ateliere, hoteluri, restaurante, ca­bane, moteluri, vile, case de o- dihnă, magazine, depozite etc.). P înă acum terapia de şoc a dat groş în Rom ânia şi cu toate H- cestea se stăruie în aceeaşi gre­şeală, acum pe varianta privati­

zării rapide în plină criză eco- re a fost responsabil în guvernnomică, socială şi morală. La cu reform ă economică. Activelegreşelile grave săvîrşite de către care vor fi vîndute nu sînt eva-guvern în perioada 19B0—-1991 ris- 'lu a te la preţurile pieţei mondi-că, dacă nu va interveni prom pt ale, ci la valoarea contabilă ac-

..Privatizarea rapidă prin vînzarea activelorun pericol uriaş pentru poporul român

şl Tenn Parlam entul României, să se adauge lovitura de graţie ce va fi-dată economiei naţiona­le p rin vînzarea activelor de că- . tre Agenţia Naţională de P rivati­zare, în fruntea căreia a fost nu­m it d-ul A drian Severin, cel ca-

tualizată, care este de 5—10 ori mai mică decît a unor active si­m ilare din străinătate. Pen tru a f i . vîndute şi m a l ' ieftin activele rom âneşti unor investitori străini, G uvernul Stolojan a devalorizat (fără nici o justificare economi­

că) cu 300. % leul com parativ cu dolarul, spre a realiza, chipuri­le, .convertibilitatea internă a le­ului şi unificarea cursurilor dc schimb. După devalorizarea leu­lui, în ţa ră avem tot două cursuri

Vile leului, cel (artificial) de fi- xing interbancar şi cel de schimb valutar. Această realitate a cursu­rilor de 185 lei/cfolar şi de 280 le i/d o la r dovedeşte clar că mă­sura de devalorizare a leului în­treprinsă de către guvernul Sto­lojan a Urmărit să ducă ţa ra diri rău înspre mai rău. In acest sens a procedat actualul prim - m inistru prin Hotărîrile guvernu­lui nr. 758/1991 şi nr. 782/1991, can) au m odifitat Hotărirea, gu­vernului cu nr. 634/1991. Aceste hotărîri aduc completări şi modi­ficări Legii privatizării. Este in-

Gheoi-ghe FUNAR

(Continuare în pag. IV-a)

- : ' ANUNŢ

- Al i a n ţ a c i v i c a , filialaCluj, invita tinerii şi p e toţi cei care simt la fel cii ei la întîlni­rea Comemorativă DECEMBRIE 1989 — Memorio însîngeratâ — Timişoara, Bucureşti, Cluj, care va avea loe miercuri 18 decem­brie 1991, orele 17 în sala „L Muştea* a Bibliotecii centrale u- niversitare Cluj.

COMITETUL DIRECTOR

miiinaiiiiitffiiiKiiHiiiniiiiciiiiiimiiiiQiiuiiiiuiiamniunm

CONCERT DE COLINZI RELIGIOASE

Liga T ineretului Ortodox din Cluj-Napoca şi Muzeul Etnografio vă invită la concertul de colinzi religioase în ziua de m iercuri, 18 decem brie 1991, ora 15, care va avea loc la sediul Muzeului, str. M emorandumului nr. 21. D irijor: preot prof. P etru Stanciu.- înca­sările sînt destinate conservării patrim oniului.

INVITAŢIE

Parohia grcco-catolică „Cristos Lum ina Lumii" invită credin­

cioşii la sfinţirea capelei nr. 3, dedicată Inim ii lui Isus şi a Mă­riei, cu sediul în str; Valea Chm- tăului nr. 37. Ceremonia va avea loc duminică, 22 decem brie 1091, ora 16.

P rin credinţă, speranţă şi iu ­b ire s» fie lum inat PACE ŞI BINE r

lîS MEMORIA CELOR PLECAŢI DINTRE NOI

In cim itirul închisorii d in G herla se află ră - măşiţele păm în teştl. ale unora d in tre • numeroşii deţinuţi politici care au fost to rtu ra ţi ' şi con­dam naţi la ani grei de tem niţă pen tru câ s-au" îm potrivit regim ului instaurat cu forţa arm elor de „marele prieten de ia răsărit". In memoria acestora, noi cei care am avu t şansa de a supra­vieţui, dorim sâ ridicăm un monument. Cum fi­

lia la Cluj a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici nu dispune de fonduri în acest scop, facem apel la cei ce doresc sâ ne sprijine să depună sume cit efe modeste în contul nr. 407.299.606.1.409 des­chis la Sucursala judeţeană a Băncii Române pentru Dezvoltare* sau la sediul asociaţiei noas­tre d in Cluj-Napoca, str. P. M aior nr. 2—4, ca. m era 93.

i Prpot Euscbiu CUTCAN

Gold Starpentru >U

La cea de-a 17-a ediţie a Convenţiei „Steaua do A ur“ în Europa, organizată de Direcţia de In iţia­tivă în Afaceri (asociaţie form ată din tr-un im­portant grup do firm e şi oameni do afaceri din ţă ii-europene şi' din S.U.A.), i-a fost acordat tro ­feul intenaţional pentru caiitato G rupului de şan­tiere „Elcclrom ontaj“ Cluj. Aprecierea a fost fă­cută în baza com paraţiei param etrilor faţă de al}': competitori şi nivelul public internaţional. Dc la domnul inginer Ioan CHIRA, caro, în ca- lifate de director, a prim it trofeul (la Madrid), am aliat- că România a prim it m ulte asemenea trolce, pc naţiuni, fiind a doua, după Cehoslova­cia şi înainlca m ultor ţă ri din Europa, Asia, A- fţica. Cu ce se mai prezintă constructorii cncrgc- ilcicni- clujeni? Cu participarea la realizarea pri­melor linii dc 400 şi 750 kV, cu realizarea a zeci de mii do km Iinio do 220 şi 110 kV. In stră ină­ta te au realizat linii dc 33 kV, sta ţii electrice de transform are, linii do 132 şi 400 kV în Iran, Irak, Liban, Iordania, Egipt, Malnysia. -

Ne bucurăm, alături do el, dq perform anţa ob- (<nu(ă şi Io dorim, precum dom nul ftlalcom F. Pleager, la acordarea trofeului, „să m eargă fot înalnto". Căci nevoie do dinşii m al este.

0 După întrevederea pe cara a avut-o ieri, ..la Palatul Cotro- ceni, cu preşedintele Ion Ilies* cu dl. Iiafii Hovannesian, •-mi­nistrul dc c s te m e al Rcpubiicil Arm enia a declarat reprezen­tanţilor presei că discuţiile P ă ­tate au vizat în prim ul rind «is­toricul eveniment şi anum e re* cunoaşterea de către R om am aa statutului de independenţă al Armeniei şi semnarea dc catra m iniştrii ds externe român Şl arm ean a acestui docum en t. M inistrul armean a mal adău­gat că priveşte cu încredere dezvoltarea relaţiilor bilaterala între România şl Armenia şi ea, odată cu dezvoltarea relaţiilor diplomatice, ambasadorii celor două’ ţări vor conţribui Ia o dez­voltare şi mai am plă a acestor raporturi. . . . .

• Chişinău. Conform deciziei adoptate de Prezidiul Parla­m entului R epublicii. Moldova, s~a declarat ziua do m arţi, 17 decembric, zl de doliu naţional. Peste 40.000 cetăţeni de pe în­treg teritoriul Republicii Sţol* dova au asistat, îţi faţa Catedra­lei d in centrul oraşului Chişi­nău, la funeraliile naţionale a doi d in tre cei patru tineri apar- tinînd forţelor de poliţie ucişi de separatişti în . dimineaţa zilei de 15 decembrie, la Dubăsari. Ghenadii lablochin, Gheorghe Caşu, Mihail Arnăiţt, Valentin Mercnfciuc sînt numele-, celor patru, care — p rin sacrificiul lor — au devenit astăzi eroii naţionali ai Republicii M oldova/ a lături de toate . celelalte nume ce şi-au dat viaţa pentru inde­pendenţa ş i , integritatea pămîn- tului strămoşesc.. . - 'r

Mitingul de doliu a fost des­chis do. prim arul oraşului Chi­şinău, Nicolae Costin, care, în numele cetăţenilor capitalei, a adus un ultim omagiu celor dis-;. păruţi. în cuvîntul Său, dl. M ir-’ cea Snegur, preşedintele Repu­blicii Moldova a cerut întregii asistenţe să sa unească în lupta pentru pace şi indenendentâ, nu prin arme şi .vrajbă politică, ei prin „cuvînt înţelept si con­ciliere".[■ Au mai luat cuvîntul la mi­

ting preoţi şi Scriitori, care au adus un ultim omagiu celor dis­păru ţi şi au transm is condolean­ţe fam iliilor acestora-

ANUNŢSub semnul aniversării a doi

ani de ' l a Revoluţia din decem­brie 1989, Partidul Republican — Zona’ Transilvania invită toţi m em brii şi simpatizanţii săi la micro-simpo2ionulf organizat de Consiliul Director al Partidului Republican — Zona Transilvania, miercuri, 18 decembrie 1991. ora 18, în sala mică a Casei de cul­tu ră a studenţilor d in Cluj-Napo- ca. Vor. prezenta comunicări: prof. univ. cfr. Vasile VESA, »Din istoria ideii şi mişcării re­publicane" ; prof. univ.' dr. Gheor- ghe ŞICA: „Pentru- o reform ă e- conomică fermă, evolutivă ţl controlabilă"; prof. univ. dr. Ion MANZATU: „Participant la Re­voluţia Română". (21546)

In pagina a 2-a .

LA RUBRICA SPORTCu excepţia restanţelor din d i­

vizia A, turul ediţiei 1991—1902 s<i încheiat în eşaloanele B şl C» aflate acum într-o bincmcri* tată vacanţă. Deşi turul s-a în« cheiat, com entariile continuă, fapt cc ne-a determ inat să supunem alcnjiei iubitorilor fotbalului o suită de retrosiicctive,’ în carc’ vom crciona, cit mai sinlelic, e- voluţia prolagonistelor din di\1-‘ zia 13, pentru inccput, apoi din A şi a cclor din seria a Xl-a n diviziei C. Azi: RETROSPECTI­VA (l). '

Ieri, la Bistriţa, s-a disputat partida rcstanlă din cadrul divi, zioi A, dintro Gloria şl Steaua* Scor final 2-1 p rn tru Steaua, -

a d e v ă r u l d e c l u j * PAGINA 2

* CORALA UNIVERSITARILOR CLUJENI

Corala Universitarilor Clujeni invită pe toţi-iubitorii de muzi­că ş i , crcdinţă, la un spectacol dc excepţie intitulat Scara co- lind ţlar, care va avea loc, joi îi) decembrie, 1091, ora 18,00 la Sala mare a Casei Universitari­lor. Corala are invitaţi de ex­cepţie de la Academia de Muzi­că „Gh- Dima“ şi Filarmonică. Va dirija prof. Âl. Bacali, in colaborare cu prof. Ar. Crucea­nu şi Dr, W. Screiber. Coordo­narea spectacolului este semna­tă de Al. Stânescu. "

Corala are un, m are prestigiu şi Un destin artistic deja format. Ea a fost înfiin'.ată in ianuarie 1977 la iniţiativa cercctătorului Al- Stănescu cu sprijinul lui Teo 'Rusu şi Vasiie Langa. La înfiinţare Corala, a fost- dirija tă de celebrul prof. Traian Felea, care . coordonase m u lţ i; ani un a lt cor prestigios, cel a l studen­ţilor din Universitatea din Cluj. Din 1981 dirijorul coralei este prof. Al- Bacali. Cu "toate greu­tăţile materiale şi a repertori- ilor impuse, Corala şi-a asigurat continuitatea susţinînd peste 40 de spectacole în Cluj şi în alte oraşe sau centre universitare. Acum ea este invitată îa Festi-

; valul Corurilor universitare ne- profesiqpiste de ia Valencia (Spania) şi va avea un schimb cultural cU o formaţie de la .U- niversrtatea din Geneva (Elve-ţiaV

CORUL „INTERMEZZO"

/ Corul studenţesc Intermezzo, va susţine miercuri, 38 decem­brie, ora 18. un concert de co­linde sub bagheta dirijorului Gelu Furdui. La acest spectacol vor participa Dumitru Fărcaş şi orchestra Mărţişorul, d irija tă de Dorel Rohian. Spectacolul va a- vea loc în sala mare a Casei de Cultură a studenţilor din P iaţa

•Păcii nr. X—3.

HĂTRtNI ŞI- COPII SUB SFÎNTA ZODIE A COLINDELOR

. D acă-ar fj să ne întoarcem vreodată la puritatea noastră măcinată de timpul cotidian, a r trebui să privim feţele celor doi poli sub care ni se trece desti­nul; copiii, care am fost ţ i bă- trînii caro vom fi. Tată însă că nişte copii- au avu t inspiraţia, ca îndrum aţi de părin ţi şi de ' n işte inimoase învăţătoare. sâ aducă un crîmpei de bucurie, acum cînd toţi oamenii îşi nu­mără, îm plinirile ' şi clipele feri­cite. *’îb cerul sfînt a l sărbăto­rilor de iarnă, acelor bătrîn i şi trişti, ce locuiesc la aziL

De curînd, copii din clasa aIII-a C, sub îndrum area învăţă­toarei Liana I’runeanu ţ i corul claselor V—VII. condus de pro­fesoara Ana Şandru. au vizitat căminul de bătrlni participînd Ia sărbătoarea V'iflaimului cu un concert dc colinei. Cei mici, îm­brăcaţi în alb, ca nişte îngeraşi,, au oferit bătrînilor daruri. Un d a r frumos a fost impresionan­tu l cîntec, ce s-a Înfiripat , din glasurile tinere şi , pure ale co­piilor mai mari. Suflet. E m ult suflet dăruit, celor în faţa că­ro ra viaţa _ s-a închis ca un drum brusc în tre ru p t Nu putem decit să mulţumim acestor OA­MENI: profesori, părinţi ş i co­pii, care a ştiu t să lumineze, a- prinzSnd o lacrimă d e am intire sfîntă în sufletele ce poate u i­taseră, resemnate, lumina ■ bu­nă tă ţii

Flavia S-

INVITAŢIEAsociaţia pentru protejarea ţ i

ajutorarea handicapaţilor mo- tori, filiala Cluj. cu sediu! . în Cluj -Napoca, s tr M. Kogălnicca- nu nr. 8. invită copiii şi tinerii' asociaţiei (0—30 nni) ia „Con­certul de colinzi* prezentat de b iscri'ilc ; Ortodoxă, Unitariană şi B-.ptistă. ce va evea lo r joi,>9 decembrie, ora 16, îh sa la ' festivă a Institutului teologie din P iaţa Victoriei nr- IR, parter, j D arurile sîn-t sponsorizate de F lfiaîA SA LTO . f

c o m r m v L asociaţiei

i

SPORT SPORT

Gînd îa poalele . •. 01imp;tlui

Fotbal:- tu ru l s-a încheiat, com entariile continuă . . .

Şl TOTUŞI, COMENTATORUL POATE

L UA. . . CEVA!Ce cald (în com paraţie cu fri­

gul paralizant din sălile noas­tre), ce destindere (reflex al confortului) şi ce lume bună în Olympia halie din Munchen — arena unde s-a disputat redu ta­bilul „Grand -Slam Cup“, compe­tiţia ce-a vrut a încheia, apo­teotic, turneele de 24 de carate (cîştigate, cum o ştim, de Bec­ker — Melbourne, Courier — Roland Garros, Stich ,— Wim- bledon şi Edbcrg — 'Flushing Meadows)-

Şi ce prem ii uriaşe s-au ru- latt Aproape, că ţi-e team ă să le gîndeşti dimensiunea. D-apoi să le mai şi converteşti ln lei şi să le raportezi la salariul m uri­torilor de rînd! P rin tre care, modest, s-a destinat şi teleco- m entatorul transm isiei, Cristian Topescu, spiritu l care a avu t u- morul (verde!) de-a preciza că din mulţimea celor şase milioa­ne de dolari, ru late de turneul munchenez, «comentatorul nu ia nimic!". - ■

Şi ce m îndru, în victoria lui, acel învingător al învingătorilor: David Wheaton — superbul pro­totip al genului somatic „made în U.S.A." şi-al virtuţii tenisis- tice deprinsă în Academia ce­lebrului Nîek Bollettieri ma­gul sub bagheta părui;-! s-au mai form at P ete Sam pras, Andre Agassi .şi Jim Courier şi şi-a finisat stilul şi tehnica su- percampioana Monica Seleş:. Ei da, o lume care riu este pentru noi! — îmi repetam , resemnată, cînd — iată — m ă întîrilpină Mircea Barna cu vestea că fe­tele sale. Anca şi A driana (14, respectiv 13 ani) au prim it ac­ceptul magului Bollettieri de-a urm a cursurile Academiei sale d in Florida. A şadar, lum ea zei­lor se deschide şi pentru noi!“ Deşi — veţi replica — startu l că tre Bollettierj nu s-a dat din Cluj, ci din Nurnbreg, centrul unde surorile .B arna trăiesc şi activează din "88. E adevărat, dar startu l-startu lu i a fost luat pe Someş. Loc de care familia B arna s-a desprins exact pentru a facilita îm plinirea sportivă a fetelor despre care toţi conve­niseră că reprezin tă reale ta ­lente. Şi apoi inim a fetelor Barna şi-d întens-ardentulw M ircea con­tinuă să bată ln r itm u l inim ilor Clujului,, meleagul unde au re­venit ori de cîte ori tim pul le-a permis-o şi unde se află si a- cum pentru a-şi petrecc, rom â­neşte (între rude, prieteni ş i su­porteri), sărbătorile de iarnă. După care, in 10 ianuarie, îşi. vor lua zborul către Academia de tenis Bollettieri, pentru un stagiu de 3 ani. Răstimp' în ca­re noi răn'.înem să receptăm, cu emoţie şi interes, veştile- Pe care le dorim d in cele m ai bu­nel P ină la prim a recepţie de peste Ocean, să reţinem Insă preciza rea-legărrjînt făcută de m arele sufletist care este M ir- cca Barna: „Dacă va fi să fie pe gîndul şi inim a noastră , să ştiţi că fetele nu vor evolua d e ­cit sub un singur num e: Româ­nia!*-v Nu-i aşa câ-i ceva rflal cald in

sălile noastre de sport? 1, că mitica- incintă Bollettieri nu-i

■un tărim din a ltă lume?!, că David Wheaton (aidomă lui Sam pras. Agassi şi Courier) nu-i vreun zeu, ci doar un fericit ex­ponent fii şcolii căreia urm ează să-i deschidem - şi noi porţile?!, că leleccrnentatoru! — asemeni nouă, modeştilor scribi, poate spera că va lua totuşi, cindva ceva?! Un prem iu p e n t r u . . . e- tem ă speranţă, spre exemplu!

Nu şa DEMIAN

începe cu periplul retros­pectivelor noastre, oprindu-ne asupra diviziei B, seria I.

La debutul turului, prin an­tecedentele şi „cărţile de vizită*4, principalele favorite ale în tre -- cerii erau echipele Flacăra Mo­roni, Gloria Buzău şi C.S. Olt, chiar dacă prim a şi a treia au. pierdut numeroşi jucători cu

.care au activat în A. Finalul tu ­ru lu i a adus însă în fruntea cla­samentului o formaţie conside­ra tă de „mina a doua", Autobu­zul Bucureşti, pregătită de fos­tul „U“-ist şi rapidist Vasiie Copil- G raţie victoriei ,• la scor reuşită în ultima etapă la Bîr- lad, mai puţin scontată, Auto­buzul a încheiat pe prima treaptă «i clasamentului dar simte, în spate, răsuflarea celei de-a doua clasate, Gloria C-F.R. Galaţi, afla tă doar la un punct: şi avînd un go laveraj. superior (+18 fa ţă de +10). Abia pe lo ­cul trei a sosit Flacăra Moreni, la 4 respectiv 3 puncte faţă de primele două clasate.,. Practic, echipa d in Moreni â pierdut contactul cu primele- clasate în etapa a XVT-a, cînd a cedat a- casă cu 0—2 în faţa formaţiei

. Progresul Bucureşti, clasată pe locul 4 cu 20 de puncte- Fosta formaţie a „bancarilor" promite

RETROSPECTIVĂ (I)

pentru re tu r o implicare, direc­tă în lup ta pentru şefie. Pe lo­cul 5 o reprezentantă a Litora­lului, Callatis Mangalia, adevă­ra tă revelaţie p rin constanţă, mai ales în jocurile disputate acasă. Cu cele 19-puncte acumu­late echipa din Mangalia nu . va avea probleme în retur. Ur- • mează în clasament cu cîte 13 puncte echipele Gloria Buzău (care a avut o inexplicabilă că­dere în prim a par<v a cam pio-. natului cînd ’ a cochetat cu sub­solul clasamentului). Steaua Mi­zil (o abonată la prima jum ă­tate a ierarhiei),. C.S. Olt -90 (care a oscilat în tre victorii şi înfringeri Ia scor) şi Unirea Slo­bozia (şi ea oscilantă în com­portare): Pe locul 10 Metalul Bucureşti,' prea tim idă această fo rm aţie ; care la cele 17 puncte acum ulate: înregistrează un go­laveraj pozitiv de +12 (al doi­lea ca valoare după cel al Glo­riei CFR Galaţi). Portul Cons­tanţa a încheiat turul pe locul,11 cu 16 puncte şi golaveraj po­zitiv (+2), num ai că se anunţă o prim ăvară dificilă ţinînd cont de o serie de jucători transfe­raţi încă in decursul ultimelor etape ale turului la concitadîna Farul (vorîja zicalei: - „Peştele cel m are înghite pe cel mic‘,‘).

Cu cîte 15 puncte, p e . locurile12 şi 13 echipele Unirea Foc­şani şi FEPA ’74 Bîrlad (prima cu golaverajul Gj. Urmează cu cîte 13 puncte, pe locurile- 14, 15 şi 16, Petrolul Ianca (o echipă modestă), _ Olimpia Rm. Sărat (formaţie care după ce a coche­ta t cu piscul clasamentului a avu t o -lam en tab ilă cădere - in jum ătatea a doua a turului, aterizînd in zona „nispyr-ilor mişcă toare-*) şi Sportul COMAI­CO (echipă care în ediţia ante­rioară a avut un cuvînt greu de spus în seria 'a Il-a în care a activat şi ^ a re a plutit în cea mai m are parte în zona lanter­nei roşii, ‘ revenindu-şi abia in ultim a treim e a turului). în sfîrşit pe penultim a treap tă: CS Tirgovişte,. echipă care a răm as doar o um bră, o am intire din vechile zile cînd era protago­nistă in A, respectiv una " din

- form aţiile care , s-a înscris prin rezu lta te . bune în eşalonul se­cund). Ou nuniai 12 puncte acu­m ulate, prim ăvara se anunţă extrem de g re a . pentru tîrgoviş- teni, ca şi pentru echipa F.C--. Caracal, deţinătoarea .lan ternei roşii", cu numai 11 puncte acu­mulate.

T raian I5/1KA,Viclor MOR FA '

JhALTERE

Sala sporturilor din Bistriţa a " găzduit, într-o bună organizare, finala campionatului republican de haltere, rezervată seniorilor. Sincer ne-am mi­

g ra t cum de clujenii n-au obţinut decît cîteva lo­curi pe podium. Am aflat, însă, de îa domnul pro­fesor Voicu A lexandru că echipele bucureştene (Steaua şi Dinamo, în mod' special) au reînceput activitatea d e . . . racolare a sportivilor. Aceleaşi metoefe: luarea ' în arm ată, promisiuni financiare, condiţii, să recunoaştem, dintre cele mai bune din ţa ră şi m ulte altele. Cert este că, în teritoriu, clu­burile s e . . . golesc de valori, cam pionatul fiind, în aceste condiţii, o simplă formalitate. Este sufi­cient, cred, să urm ărim rezultatele com parative d in tre turul şi returul campionatului naţional de juniori: în tu r CSM Cluj ‘a obţinut locul I, fiind urm ată de AS „Clujana1* şi „Astra“ Arad. La Brăi­la,. în retur, datorită numeroşilor sportivi clujeni plecaţi la cluburile bucureştene clasam entul a ră ta în felul urm ător: I •— CSM Cluj, II — Steaua Bu­cureşti (?) şi III AS „Clujana**.

Să ne întoarcem , însă, la seniori. In cadrul cate­goriei 67 kg, Ioan Felecan (GSM-PSA Cluj) a ocu­pat locul a l IIM ea cu un total d e 285 kg. La ca­tegoria 100 kg Socaciu Marcel AS Clujana (total 282 kg) a ocupat locul-V. Noii campioni a i Homâ-

• niei sînt: A drian Jigău (Arad), Aurel S îrbu (Bucu­reşti), Totoczcoi Emil (Bistriţa), Feri A ttila (Bucu­reşti), N iţu Nicolae (Bucureşti), Dan Ţulnea (Bu­cureşti), A drian Mătieş (Arad), G elu S tănilă (Bu­cureşti), G yurka Tiberiu (Bucureşti), : Constantin Udrea (Bucureşti) şi Viscki Ladîslau (Bucureşti)./

.Trei d in tre cei care a u u rcat pc cel mai înalt podium a l recentelor campionate naţionale .sînt ex-clujeni, plecaţi de 2—3 săptăm ini îa clubul bu- cureştean „Steaua1* . . . ,

Radu VIDA

• VOLEI

A fost o etapă cu rezultate normale. Noi vom începe cu divizia A: M etal 33 Bucureşti — „U*“ — Electronica** 3—0 (<3, 8, 10), în ultim a etapă a p ri­mului tur. Pentru antrenori, pentru întreaga echi­pă urmează o pauză pînă în ianuarie ’92, cînd va avea loc turneul nr. 1, organizat de clubul Ştiin­ţa Amicii Bacău**. . ;

„Cupa României" a debutat sîm bătă, 14 decem­brie, după un sistem nou, cu meciuri tur-retur pî­nă în finală care se va desfăşura în sistemul două (fin trei. în prim a fază a „Cupei” au fost antre'- nate divizionarele eşalonului secund, inregistrîn- du-se, rezultatele: Record CSS Viitorul Cluj — Ar­m ătura Zalău 0—3 (-11, -9, -13), la fete; A.S. Vic­to ria Dej — Enernee Sighetu M arm aţiei 3—0 (ne- prezentare); C.S.U. O radea — „U“ — "EXpiorări1*0—3 (0, -5, -5), în -n u m ai 37 de m inute, victorie obţinută de R o tar— Vlaicu — Roncsik — . A bra- ham — lurian — Sanisiav (Agoston). Cîteva nou­tă ţi: „U“ a jucat în tr-un nou şi splendid echipa­m ent m arcat „Dacia-Felix" („Caracatiţa* a învins ch iar şi în deplasare); a debutat în tr-un meci oft- ! cial Agoston, ridicătorul naţionalei, de juniori, care a da t satisfacţie deplină; a treia noutate, în S a la . sporturilor din localitate s-au afla t mai mulţi clu­jeni decît orâdeni, dovadă că echipa îşi cîştigă un - public a l ei.

La juniori: C.S.S. Viitorul Cluj — C.S S. 1 Tîrgu Mureş 3—1 (la băieţi) şi C S S . Baia M are — C S.S . Viitorul Cluj 3—0 (la fete, d a r -noi sperăm ca „pasa Vţ neagră** prin care trece echipa să dispară eît mai repede). ; _ e.

In campionatul judeţean: CSS Viitorul C luj —rţi Dacia Carboehim 1—3 şi Voinţa Huedin — . 'ISC Turzii 0—-3 (mcci eare nu s-a jucat din lipsă de sală!!'!). v, - .

' Cern. ŞOFRON

FESTIVALULTEATRELOR NAŢIONALE

In cadrul manifestărilor Fes­tivalului au in tervenit urm ătoa­rele modificări: Teatrul Naţio­nal din Iaşi, din cauza unor mo­tive obiective, _ nu mai poate participa, deci spectacolul. cu piesa Bobesplerre, de George Astaloş, de vineri, 20 decem­brie, ora 19, va fi înlocuit cu T ransfer de personalitate de Dum itru Solomon, susţinut de colectivul Teatrului Naţional din Cluj. T eatru l Naţional din Tim işoara a suspendat specta­colul D’alc carnavalului de I.L. Caragiale, care trebuia să aibă loc sîm bătă 21 decembrie, la o- ra 15,30, răm înînd să prezinte num ai P la ja dc Guy de Fpissy, ln aceeaşi scară la ora i9.

CURSURI DE S C ia

Clubul V oinţa organizează fn perioada Ianuarie — m artie, Ja M untele B3iy>rii. CURSURI DE SCUT, la ca re pot partirfpa a tît IncepStori c it fj in iţiaţi. Indiferent de vîrstă- Instructo­

ru l cursu lu i este fostul tcTiior J t perform antă, m onitor de selil, IJiţă Câm;;ca»». înscrieri şl inform aţii la sediul clubu­lui fstr. M etn.irandanraloi nr.4), sau la teîeloanele 11-54-86 {orele 3—U ), 17-05-09 (orele16—20).

Vă ream intim , că, In cursul dimineţii de astăzi, de la o r a '10,30, aveţi ocazia să- urm ăriţi cel- de-al IV-lca episod al se­rialului de televiziune intitulat M arile familii- Urm eaz^ pro­gram ul de informaţii, pub lic i- ' ta te 'ş i muzică preluat de pe [ sa telit. O ra de muzică (12,40), em isiunea dedicată celor de Vîrsta n treia (13,30) şl, la ora , 14,20, muzică populară. Pentru că nc aflăm la vremea colin- ; delor, să urm ărim emisiunea : Noj umblăm şi colindăm (16,30> Adolescenţii sîn t invi­taţi In faţa mieilor ecrane as­tăzi, la ora 17 .0T), la emisiunea care luînd In dezbatere pro­blemele vîrstei linere, pune în trebări şi lansea/iî posibile răspunsuri ee in tră in sfera de. preocupări a celor care au 15,

16, 17 sau 18 ani. Din progra­mul după-am iezii vă n\ai re­comandăm emisiunea Reflec­tor (18,30) - şi m omentul cultu­ral consacrat Artelor vizuale(19). O Jum ătate de oră de desene anim ate pentru copii, începînd cu 19,30. După S tu­dioul economic» program at as­tăzi la ora 20,45, ii vom vedea pe M addie şi David în cel de-al 19-lea episod al aventuri­lor lor p rin lumea interlopă. Seara se va inchrya cu emisi­unile Universul cunoaşterii, Cronica parlam entului. A ctua­lităţi şi un moment muzical în care se vor afla alături de doi oameni de geniu: A rturo Tos- canini şi Verdi. Mîine dim i­neaţă, după prima ediţie a Ac­tualităţilor (10), vom vedea program ul de video satelit(50,30) şi Ora de muzică (12,30) Ş tirile amiezii la o ra 14, u r ­mate de emisiunea Jazz maga­zin şl un docum entar a jtis tic a l cărui titlu este ancorat în sfera sim bolurilor: Biserica d in adincuri (14.50). Alte recoman­dări privind programele zilei dc jo i In ziarul nostru de mîine.

PAGINA. ! ADEVĂRUL DE CLUJ

grtâ.literatură. culturaTîrgul Ue a r tă din Clu}-

STAREA LITERATURIIO evaluare corectă a stării literaturii române ac­

tuale este, dacă ■ nu chiar imposibilă, in orice caz extrem de dificilă. Mă refer, desigur, la şansa des­coperirii unor diferenţe faţă de 1989, respectiv a unor constante inovatoare, ulterioare acestui an. Motivele sîn t ifiverse; unele aşa-zicînd obiective, precum producţia haotică şi circulaţia deficitară a cărţii sau am înnrea sine die a tipăririi unor volu­me (posibile surprize) şi imposibilitatea accesului la unele tipărite. In spaţiu! cultural, economia dc piaţă s-a m anifestat deocamdată răvăşitor. Afastv rile se p3 re că merg bine, însă în detrim entul li­teraturii autohtone. Dar asta e o altă problemă. De reţinut aici doar atît: nu avem de-a face cu un an editorial norm al (1991), deşi producţia de carte (uneori frauduloasă cultural} a fost însemnată. Apa­re, apoi, o dificultate de apreciere de natură, să-i zicem, conjuncturalâ. Există din nou riscul politi­zării excesive a criteriilor valorice şi, consecutiv acestuia, al unor ierarhizări distorsionate Să m â explic puţin: fără îndoială, literatura română con­temporană nu mai poate fl judecată discrim inat şi comparativ, adică aceea scrisă şi publicată în ţară şi aceea din ex il: însă nici privilegierea necondi­ţionată a celei din urm ă nu e adm isibilă. Integra­rea prozei iui M ircea Eliade, de pildă, nu o ex­clude pe a lui Fănuş Neagu. nici a lui Paul Goma pe a lui Nicolae Breban. Ort, putem fi de acord ' că Monica Lovinescu esţe un rem arcabil comen­tator al literaturii române, însă cu n rapăra t ca a alternativă la critica lui Eugen Simion. Discredita­rea acestuia din urm ă răm ine cu a tît mai m ult o anomafie cu cît a fost iniţiată de avangardişti ai generaţiei '80 pe care criticul i-a susţinut fără re­zerve. Pe de altă parte, ierarhiile din interior se stabilesc după vechim ea In „ilegalitatea* a n tic o ­munistă ori. Intr-o altă extremă.” cfupă aderenţa la ' „idealul naţional". Dar aproape totul nu-i decît o răfuială personală, atunci cind nu e, totuşi, o de­gringoladă 'rea lă . Căci, în definitiv, au d ispărut > atît nişte repere, cît şi m otivaţia psiho-socială a scrisului pentru foarte mulţi srxiitori. Scriitorul ro ­mân, în genere, este m ult mai interesat de statutul său public decît de operă. Astăzi, amăgindu-se ir* bună parte că apără dem ocraţia, s-a metamorfozat rapid- înr ziarist şi politician. Dacă nu de to t aban­donată, literatura a trecut în planul secund. Unii îşi reeditează cărţi, otîată de, succes, a lţii Ie publi­că pe cele de serta r şi foarte, foarte p u ţin i pe cele . scrise acum în pripă. în durata lungă a istoriei, nu cred că este un fenom en. prea dep rim an t Pentru

scriitorul, veritabil a devenit lim pede că nu mai poate scrie ca înainte. Unii vor supravieţui acestui „şoc al viitorului", alţii se vor recicla, descoperin- du-şi vocaţii surprinzătoare, iar cei într-adevăr mari probabil se vor naşte. Oricum, literatura ro ­m ână-in trase într-o perioadă de alexandrinism , ra­finată, subtilă, ironică etc. Im pactul cu Occidentul, lansat de naivi ca necesitate, s-a produs dem ult. In tr-o asemenea perspectivă, ea nu este deloc in ­hibată, numai că e prost organizată ca instituţie'*. Lipsită de o publicitate instituţională concretă, ea se provincializează prin situarea echivocă a noilor : săi emisari. Occidentul a început să fie proiectat mai nostalgic decit sub dictatură, .complexele" sîn t exhibate linguşitor, cărţilor considerate reprezen­tative li se adm inistrează tem e ori substraturi pre­ponderent politice care, dincolo, nu au decît un in-

- teres circum stanţial şi efemer.Aşadar, ce s-a întîm plat, totuşi, semnificativ în

acest an literar? La o prim ă impresie, s-ar putea spune că a fost dom inat de memorialistica de de­tenţie şi d s o literatură a rezistenţei, să-i z icem ,' sau, în parte, respinsă de cenzură. Nu voi întocmi o listă cu apariţiile editoriale, nici una a clasa­m entelor posibile, dar m ărturisesc că am citit des­tu le cărţi ca să-mi dau seama că nu există ineă semnele unor transform ări structurale. De altm in­teri, cîţiva d in tre scriitorii foarte citiţi odinioară (îndeosebi prozatori) îşi reactualizează trecutul prin reeditări, ca în tr-un discret proces de clasicizate (Fănuş Neagu, Augustin Buzura, Gabriela Adameş- teanu, M ircea Dinescu, Mihai Sin). Două excepţii voi menţiona totuşi: prim a, pentru anvergura exis­tenţială şi enciclopedismul -cotidianului din închi­sorile com uniste (Ion Ioanid, închisoarea, noastră cca de toate zilele) şî a doua, scrisă în anii "SO. m .p iin stalinism, păstra tă ascunsă, de Geo Şerban, cart ca Iui Petrii D um itriu, P roprietatea şi posesiu­nea, iin rom an despre teroare şl eros» în tr-o sub­tilă perspectivă psihanalitică, fă ră îndoială o ino­vaţie în literatu ra rom ână contemporană. Repet, omisiunile autorilor Editaţi in acest an nu anga­jează o judecată critică: p u r şi simplu nu cred în oportunitatea unul bilanţ. Şi apoi, dacă, cTe bine de rău . cărţile îşi urm ează destinul lor firesc, mai dram atic — spectaculoase sînt viaţa literară şi me­canism ele exhibate ale m entalităţilor. Nu-i exclus ca, în viitorul apropiat, tocmai acestea să influen­ţeze orizontul d e a ş te p ta re 'a l cititorului.

Petru POANTA

Sacces L’ES0i!ISSî p« scena Operei RomâneDacă a r fi de-ai noştri sau mă-

care din ju ru l nostru," dacă am. avea ocazia sâ-i vedem săptăm î­nă de 'săp tăm înă sau lună dc lu­nă, atunci le-am sem nala . efoar prezenţa, le-am în reg istra7 pre- , mierele, succesele sau căderile, plusurile sau minusurile. N u ni. s-ar m ai părea, cu siguranţă, ceva ieşit d in comun. Neavînd însă a-

; ceste şanse, ne vedem obligaţi să apreciem prezenţele tor Ia su­perlativ, să constatăm c ît de a- vansaţi şi de buni sîn t unii. Din acest punct de vedere, itinerarul coregrafic «Franţa — Rom ânia;/ Etape. întîlniri, in terferenţe", de­monstrează că la e ra actuală. în dansul contemporan, francezii

TEATIîOE. -•DE STAT .TURDA

Prezintă joi, 19 decembriea.c., ora 12, a doua prem ieră a actualei stagiunii* spectacolul pentru copii „Cocoşelal : ne­ascultător" de Ion Lucian, po muzica lui Constantin Ungu­reanu. în d istribuţie; Rodica Lăpuşte, Narcisa P intea, Cor­

nel Miron, A driana G ădălean, Gabriel Chirea, A ntoaneta Pop, Valentin Măiăcscu. Regia artistică este sem nată de Ma­rin D. Aurel ian, scenografia

• îi aparţine lui Gheorghe Ma­tei, asistent de regie este ac­triţa M aria V oronca,' ia r co­regrafia se află aşezată sub zodia bună a Iul A drian Mu­reşan, de la Opera Rom ână din Cluj Napoca.-

sin t în top. I-am văzut pe cei din compania „Cr6-Ange şi, recent, pe cei doi m em bri fondatori ai companie» ■ L’Esquisse; : ' JSelle Bourvier şi Iîegis Obadia.. ,.Welcome to Paradise", un

titlu uşor ironic, d a r caracteristic pentru cei doi coregrafi, a avut prem iera în 1989, ia T heâtre de la Viile, fiind mai apoi prezenta-

. tă cu m are succes în Statele Uni­te, M area B ntanîe, Elveţia. Wel- come to Paradise* este un poem coregrafic închinat iubirii, este povestea unui cuplu* în tr-u n d is­cu rs coregrafic d e la mizerabil, în sens artistic; la sublim. El şl. Ea, personaje principale, îndră­gostiţi, fără a fi însă frivoli, su- gerind prin apropieri ■ şi depăr­tă ri. im plicarea romantică. Şi dacă tot am intim Influenţelei mai pot fi am intite cele p icturale şi cinem atografice în lin ia Tarkovs- ki sau Kurosaura. Bine servite de banda sonoră.- sem nată de Pa- trrck Roudier, în care am recu­noscut un Janaeek, (Sostakovlci. Brahms, Verdi, bine servile de lum inile Iul M arc Oliviero şi de costumele lui Thom as Smith.

Demostene ŞOFRON

fRlMOSUL, NECESITATEA §1 BANI!La galeriile de pe str. lu liu

M aniu s-a deschis ■ un Tîrg de artă , prim ul de acest fel din ţară- în sala „nr. 3“ a galeriei, cum o numeşte Vasile Ghcor-" gUiţă, unul d in tre organizatorii acestui tîrg , ce se a f lă 's u b pa­tronajul U .AP. din Cluj, a r­tistul ne-a dezvăluit, în tr-o discuţie amicală, citeva m oti­vaţii şi planuri de viitor. •

Tîrgul de artă găzduieşte 107 artişti, eare expun lucrări de pictură, sculptură, grafică, ce­ramică, textilă şi frumoase lu ­crări de design-vestimentar. Pînă acum, după cum ne spu- . nea pictorul Vasile Gheorghi- ţă, exista prejudecata, de un primitivism straniu, că a r ta nu poate fi o marfă. Dar după ce ai term inat o lucrare, ea de­vine m arfă şi tu te strădui să o vinzi. Nu e nim ic râu în asta şi în Occident această practică este banală, iar co­m erţul cu lucrări de a rtă . foar­te înfloritor. S int a tîţia colec­ţionari, negustori şi specialişti în artă, mijlocitori, şi plasa-' tori de lucrări,- ca in orice a lt domeniu. Şi la urm a urm ei, de ce să ne ascundem după .d e r get, tîrgul artei a .ex is ta t în ­totdeauna. Nu există oare ce­lebre tîrguri de carte, de m a­şini, de calculatoare, locuri unde se “vînd chiar sportivi? In civilizaţia noastră totul poate <leveni marfă. Acest lu ­cru îl ştie toată lumea. Şi a - po i,'dacă depăşim stadiul unei, discuţii care se referă num ai la bani, a r trebui să am intim . că acest com erţ a fost p racti­

c a t întotdeauna în ţările civi­lizate- Corăbiile olandeze şi cele din toată zona Ţărilor, de jos, incârcau, s Inafară de m ărfurile obişnuite, şi lucrări de artă , care ajungeau ln toa­tă lumea. Acest com erţ con­tribuia şi contribuie la răs- p îndirca artei, ceea ce este extrem d e , important.' Credeţi că aşa-zisa lume. bună a Occi­dentului ne cunoaşte atît de bine? M-aş îndoi, pentru câ aria noastră de răspîndire es­te foarte mică. Şi de fapt mercantilism ul este o veche „filosofie" economică şi a con­tribuit. la dezvoltarea marilor ţări europene

P re ţu rile noastre ' pot părea unora mari, dar străinilor, ca­re ne-au vizitat şi care cunosc adevărata -piaţă, li s-au părut foarte m ici.: Lucrările fiind u- nicate, preţurile sînt absolut normale- Şi unul artist îi tre ­buie ani ca să devină un uni­cat, care poate produce unica­te. P ractic a r trebui să 'lă m u ­rim publicul că în p re ţ este inclus şi rabatul comercial (20 de procente).' şi impozitul (15 procente). Apoi. lucrările din galerie au scutire de vamă şî pot, fi scoase cu ştampila ga­leriei. ' Există jm bon special pentru acest procedeu. Dar. să no speriem lumea. Noi am răm as şi sentimentali. Lucră­rile din galerie sînt expuse ca să f ie o bucurie de sărbători. Noi îi chemăm pe toţi la a- ceste bucurii luminoase.

Dorin SERGIIIE

Cartea de ştiinţă

„PSIHIATRIE IN SCHEME LOGICE”Dacă d in haosul tipografic

mai răzbate p rin tre a tîtea ti­tluri de ieftină politică, de sexi sau de felurită m aculatu­ră şî cîte ’ unul de carte ş tiin - ' ţifieă ,tot mai răm îne o s p e - , ran ţă în ziua “d s mîine. O face şi de data aceasta E ditura DACIA din Cluj, tipărind lu­crarea Psihiatrie în schem e lo­gico sem nată de dr- Rodica Jeican. Anii de bogată expe­rienţă medicală, cum ulaţi cu o inform aţie teoretică m odernă1 de cea mai înaltă şi exactă sorginte, au profilat această carte surpriză, inclusiv pentru cei avizaţi, fiindcă sînt r e le - , vate problem e şi aspecte de psihiatrie a căror diagnosti­care se face cu metode şi m ij­loace cibernetice. Acea „reac­ţionară,l disciplină grav con­d am nată- cîndva, e solicitată astăzi pînă şi într-o ram ură medicală a tît • de particulară- Travaliul ştiinţific al m edicu­lui e m u lt facilitat, apelînd la

. datele teoretice ale specialită­ţii, stimulîndu-se g înd irea no­vatoare care va parcurge e ta ­pele dispozitivului de analiză şi inclusiv- ale dispozitivului, de execuţie. De fap t, aceştia s în t ' param etrii înscrişi spa­ţiului: de la sim ptom ul bolii, la diagnosticarea exac tă şi ■ rezolvarea optimă. In să altfel decît tradiţional ş l cu un spor d e siguranţă m atem atică, cu o mai apropiata speran ţă în vindecare^

Psihiatrie în ."scheme logice a re un netăgăduit im pact cu practica medicală. - S-ar putea spune că a ţîşnit din frăm ta- tă rile acesteia, diri enormele în trebări şt căutări ale practi­cianului aflat departe de la­boratoarele universitare, de bibliotecile savante şi, de au­toritatea tutelară ă m aestru­lui Titlul unui capitol con­firm ă caracterul pragmatic al dem ersului introductiv; „Psi­h ia trie clinică Interpretări şi m odele cibernetice de .diag-' nostic pozitiv şi diferenţial". Din acest punct încep deschi­derea şi apelul la ram urile ştiinţifice. Ia ceîe de medicină, constatindu-se încă o d a tă in- terdisciplinaritatea ca o legea. cunoaşterii, pentru d iag-. nosticare.' tra ta re şi rezolvarea

•cazurilor, tn care cibernetica are ' rolul de sintetizare a ana­logiilor 'Căci în loc de a se răsfoi tra ta te in legătură cu diaşrnosticul diferenţial, de 6- xem pla, medicului îi sîn t ar duse pe cîteva pagini scheme şi grupări logice uşor de des­c i f r a t , şi apoi repede de sta­tu a t asupra unei decizii.

O asemenea carte e necesa­ră şî utilă psihiatrilor în pri­m ul rînd şi medicilor ln gene­ral. Tot a tît d e im portantă e s te pentru psihologi. Dar ca orice fapt cultural, lucrarea interesează pe omul de cultu­ră si pe intelectualul d e larg o rizon t Dr. T- MĂRGINENI

SPECTACOL

DE BALETLiceul de coregrafie din Cluj

înscrie, prin specţacalu! „CoppS- lia“ (Fata cu ocht d e porţelan) pe muzică dc I*eo Dellbes, în regia şi coregrafia prol Emilian Barteş, recent prezentat pe sce­na Operei Române, un succes, care indică talentul, munca şl rezultatele unei şcoli ce so a- firm ă pe plan republican ca o valoare etalon. A firm aţia re ­flectă o realita te binecunoscută. La Liccul de coregrafie din Cluj profesorii au fost ţ i sin t

artişti- consacraţi, ia r absolven­ţii acestei şcoli împînzesc- sce- nele noastre de operă cu solişti de renume naţional şi in terna­ţional, cu m em brii. In corpurile de ansamblu. Absolvenţii Li­ceului de coregrafie din Cluj, după un lung stagiu pe scenă, s in t astăzi profesori în şcolile de balet' din Ita lia ţ l d in a lte ţări europene, ducînd faim a ba­letului românesc peste graniţe. D ar spectacolul „Coppelia* în­seam nă şi o perform anţă, se pare, în 'prem ieră; artiştii s în t toţi elevi al liceului, realizare ce, se înfăptuieşte pen tru prim a dată. Alegerea acestei piese pen tru spectacolul de producţie- şcoală a elevilor a fost deossjjit de Inspirată. Echilibrai şl le­gătura d in tre dans ţ l pantom i-

mă, într-o dram aturgie de in­tensităţi variabile, prezenţa u - nor dansuri de caracter şi chiar populare stilizate (de exem plu mazurca) creează prem isele u- nui studiu artistic cu m ulte va­lenţe în a r ta dansului scenic. Procedeele tehnice dc bale t au fost frum os integrate ln econo­m ia spectacolului, armonizînti v irtuozitatea cu dramaturgia- Este m eritul Incontestabil al regizorului Emilian Barteş, cu­noscut ca un excelont actor-ba- lerin In m ulte spectacole d e pe scena Operei Rontâne, caro se dovedeşte a fl şi un bun profe­sor coordonator.

P ersonajele principale a le b a ­le tu lu i: Sw anilda, F ranz şl Gop- pelîus, au fost In terpretate cti ta lent, tehnică şl dăru ite de tre i

balerinl-elevi ce prom it a de­veni „eroii* unor spectacole de m are succes: Roberta D urlai, Valentin Barteş, d in clasa a X l-a, şi Ştefan ICrak’-cai, d in cîa- sp a X-a. O frum oasă ap ariţie solistică in actul al I lI-Iea a înfăptuit-o Dlana Popovici- In actul a l II-lea s-au rem arcat cu num ere solistice C leopatra Vlad, Simona Costea. Monica Dester, Simlna Popa şi Lorand Konz. Dansurile comice au fost rea li­zate cu o evidentă in tu iţie sce­nică şl capacităţi de plastlciz»- re a caracterelor de către ele» vii-balerinl îa rina Prelipcennu, L aurenţiu Uuduşan, A ndrea Costache, M elinda Szatm ari şî Corlna Lazăr. Cu om ogenitate şi expresiv itate elegantă a fost red a t grupul dc prietene al»

Swanildel de către elevele din clasa a X l-a: C. Dieu, I .'T ă n a - se, M. îlaca rie , A. Gyorgy, e . M iculaş, M. Tamaş. S, Dan ţlC. Giurgea. C hiar dacă în an- sam blarea scenelor au fost şi • m id nesincronizări sau efect© de nerczîstenţă fizică, specta­colul a avu t In general acurate­ţe tehnică şi o gradaţie artisti­că plină de Interes, culminlnd în actul al 111-lea cu m ulte mo­m ente de virtuozitate, în caro solişţii Valentin B arteş şl Ro- . •' b erta Durlai s-au autentificat cu nuanţe d in cele mai expre­sive. Emoţionant ţl plin de no­ble ţe a fost m omentul dăruirii de flori lor- P e scenă elevii au fost tra ta ţi ca adevăraţi artiştii

Emil iu DRAG BiV

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA $

- îm i încep rîndurile da faţă pornind de la ideea că Sntr-o economie de piaţă bănciî private îi re ­vine un rol deosebit. Un rol de revitalizare a economiei. In. cazul nostru, de revitalim re 'a eco­nomiei româneşti, în cît mai multe domenii si sectoare. Banca „Dacia-Felix" nu mai are nevoie de nici o piezentare. P rin prestarea de servicii şi acordarea de _ asistenţă în domeniul- bancar, „Dacia-Fehx“ îşi propune . să sprijine privatiza­rea, p rioritar fiind sectorul productiv De ase­menea, banca este preocupată perm anent de ac­celerarea derulării operaţiunilor eeonomico-finan- Ciare şi oferirea unor servicii bancare la nivelul celor din Occident. O dovadă a celor afirm ate o constituie stabilirea unor relaţii de corespondent cu bănci din Geneva, Copenhaga, Paris, Singa-' pore. Şi, desigur, de găsire de noi parteneri chiar şi printre ţăi ile fostului bloc estic. în acest sens la iniţiativa Băncii «Dacia-Felix", la Băile Felix! într-o organizare ireproşabilă, s-a desfăşurat In- tilnirca interbancară Internaţională, prim a de acest'gen in,Rom ânia postdietatorială. Au parti­cipat bănci din România („Dacia-Felix" şi filia­lele, din Oradea, Bistriţa, Alba Iulia, Bank-Coop, Banca Naţională), Ceho-Slovacia (Inter Bank — Praga, reprezentată prin domnul Im re Boros, preşedintele Consiliului de administraţie), Un'ga-

I N T E R N A Ţ I O N A L Ă

ria (Kultur Bank- — Budapesta, reprezentată prin domnul rstvari Torocskei, preşedinte), Republica Moldova' (Victoria Bank — Chişinău, prezentă prin domnul Victor Ţurcanu, preşedinte).

A fost un bun prilej de a cunoaşte şi apro-- funda căi şi m odalităţi de decontare bancară a operaţiunilor de im port-export dintre aceste ţări. Au fost abordate apoi m odalităţile concrete de aju­torare a agenţilor economici cu capital privat şi • de stat. Simbâtă, 14 decembrie, a avut loc, la ora prinzului, o interesantă conferinţă de presă, în care au fost ridicate probleme ca: realizarea sistemului de decontare şi plăţi în Republica Moldova, „Dăcia-Felix". şi contribuţia la deblo­carea financiară precum şi la stoparea.inflaţiei, discuţii pe marginea modalităţilor de decontări interbancare, discuţiile de la conferinţa de presă întregindf imaginea de ansamblu a convorbirilor oficiale -

O economie nouă se naşte îa noi. Şi sînt con­vins că va învinge. V a-învinge m entalităţi în­vechite şi prăfuite de mult, obtuze, lipsite de di­namism. Trebuie însă să se înţeleagă că băncile private vor deveni ' î n timp factori competitivi. Un asemenea factor competitiv, de-fo rţă îl con­stituie şi. Banca „Dacia-Felix". -

Demostenc SOFRON

ih atenţia persoanelor handicapate

Societatea: comercială „PECO" Cluj S A. comunică: în confor­m itate cu H otărîrea Guvernului nr. 773/1991 şi telexul nr. 1451/1991 al Soc. Comerciale „PECO* Bucureşti, au . dreptul la supli­ment de benzină (motorină) per­soanele handicapate. ' posesoare de! autoturisme; prevăzute . în . H otărîrea Guvernului nr. 105/12.02., 1991 şi '-persoanele handica­pate, care nu sînt posesoare de autoturisme, dar din cauza in­capacităţii lor fizice sau psihi­c e ’ beneficiază direct de mijlo­cul de transport aparţinînd u- nui membru al familiei, cu con-, diţia -ca persoana: handicapată să se afle în evidenţia Inspec­toratului de S tat Judeţean Cluj pentru handicapaţi. ,

Eliberarea tichetului -supli­m entar de combustibil se face pe : baza urm ătoarelor documen- te:

— Buletinul . de. identitate şi talonul de înm atriculare a au­

tovehiculului, proprietate - 'per­sonală; ■ . - ’

— Xerocopie după factura au- tovehicoluliii transform at, avînd aplicată ştampila în treprinderii de produse 'ortopedice, sau, în cazul -în care autoturism ul nu este transformat, o dovadă că titularul este handicapat elibe­rată de Inspectoratul d e .. Stat Cluj pentru handicapaţi sau Co­misia - Judeţeană de Expertiză medicală.

I-'entru aceste cazuri elibera­rea tichctelor de benzină se va face de către Societatea Comer­cială >„PECO“ S.A-, pe baza unei adeverinţe eliberate de Inspec­toratul ,de S tat pentru handica­paţi al. Judeţului Cluj, cu se­diul, la i P rim ăria Cluj, str. Mo­ţilor.' el. II, cam era 81, - unde proprietarul autoturism ului va prezenta adeverinţe medicale ale persoanei handicapate Cin cadrul familiei. '

LITURGHIE ARHIEREASCAConducerea Parohiei Ortodoxe

Române „învierea Domnului" din Cluj-Napoea invită credin­cioşii la sfîflta liturghie arhie­rească oficiată duminică, ’ 22 de­cembrie," ora 10, de Prea Sfinţi­tul episcop dr. Irineu Bistriţea- nul, pe strada Viilor, nr- - 26, cartierul Zorilor, loc unde se va pune cu acest prilej piatra de temelie a unei noi biserici orto­doxe pentru credincioşii din

•ANUNŢCine a pierdut o - pereche .de

ochelari în seara zilei de 12 de- cembrie, în tim pul încăierării care s-a produs în autobuzul spre Grigorescu este rugat să sune la telefon 18-43-24.

"“ a g e n d a ~TV CLUJ; jor, ora 9: Emisiu­

ne în lim ba maghiară:Teatrul Naţional — Săptă-

mîna teatrelor naţionale: : Tea­trul Naţional Craiova: PITICUL DIN GRADINA - DE VARA, o- ra 19.

W A W W . W A V A V A ' A W / W . V m v W W . W . V / W V l W ?

Privatizarea rapidă prin vîmarea activelor...{urmare dip pag {)

credibil, dar prin hotăriri ale gu­vernului s-au stabilit modificări ale legii adoptate de către P ar­lam ent, modîficări carc sînt nule de drept. S-a încercat justificarea acestor demersuri ale guvernului în scopul de a proteja- pe inves­titorii români. In realitate guver­nul caută să-i protejeze şi să-i favorizeze pe investitorii străini, care vor să se privatizeze in Ro­mânia. Voi da doar trei exemple în acest sens:

I. Licitaţiile pentru vinzarea activelor se vor 'desfăşura, în toa­te cazurile, in două etape (H.G. nr. 758/1991, art. II, pct. 3). La prim a etapă a licitaţiei participă numai persoane fizice şi persoa­ne juridice române. Este ştiut că cetăţenii români nu dispun de sumele necesare pentru a parti­cipa la licitaţie. Dacă activul nu este adjudecat în prim a etapă a licitaţiei, după 45 de zile se or­ganizează a doua etapă, la care pot, participa şi investitorii s tră ­ini. La prim a licitaţie, dacă nici un licitant nu oferă o sumă ega­lă sau superioară preţului anun­ţat, nu sa adm ite coborirea pre­ţului (ir.G. nr. 758/1991, art. II, pct. 6). La a doua-licitaţie, la ca­re participă şi străinii, licitato­rul are dreptul să coboare pre­ţul de vînzare a activului pină )a 30 % (H.G. nr. 634, a r t.-11 din regulam entul privind licitaţiile). Deci, pentru rom âni nu se coboa­

ră .-preţul de vînzare, d ar pentru străini se admite.

, Legea privatizării (art. 62). prevede că sumele rezultate din

vinzarea activelor vor fi utiliza- . te numai pentru efectuarea de

noi-investiţii şi pentru rambur-- . sarea datoriilor -contractate din

credite..Contrar acestor prevederi, "gu­

vernul Stolojan a instituit (H.G. nr. 782/1991) un impozit pe su­mele obţinute din vînzarea acti­velor. Dacă activele se vînd pes­te valoarea din contabilitate, a- tunci se va percepe un impozit de 20 % asupra sumelor încasa­te, iar dacă vînzarea se va face sub valoarea din contabilitate intervine scutirea la plata impo­zitului. Este evident că guvernul Stolojan nu protejează capitalul naţional, ci, caută să determ ine vînzarea activelor sub valoarea lor din contabilitate.

3. Preţurile de începere a lici­taţiei pentru vinzarea activelor

. nu sînt influenţate rie creşterile de preţuri rezultate ca u rm area Hotăririlor guvernului cu nr. 110!) şi 330D/1MP.-CU nr. 239 şi 464/1991, precum şi cele generate de devalorizarea forţată a leului.

Dacă cctăţeriii rom âni vor să cumpere maşini, u tilaje, instala­ţii etc., preţurile de vînzare ale

: acestora vor ţine 'seama de ţoate m ajorările intervenite pînă la dala licitaţiei.

M erită subliniat şi faptul că guvernul a apelat la firm e stră-

• ine câre s-au oferit gratuit (oa­re?) să se ocupe de vînzarea bu­nurilor create cu m ari eforturi do poporul român. Părţi-din avu­ţia noastră naţională sînt încre­d in ţa te 'd e către guvern străini­lor, care să le vîndă . . tot s tră­inilor.

Această perspectivă trebuie co­relată cu miliardele de dolari

- îm prum utate p înâ acum, la care se vor adăuga cele 5,2 miliarde dolari ce vor fi îm prum utate pen­tru parcurgerea lunilor de iarnă. Blocajul financiar, însumînd pes­te 1.000 miliarde de lei, a contri­buit substanţial ■ la închiderea m ultor unităţi economice şi la creşterea num ărului şomerilor. Vînzarea activelor va genera un nou val uriaş a l şomerilor. De asemenea, vor apărea primele mii de patroni străini, care după un an pot face speculă cu activele cum părate, aşa cum le îngăduie Legea privatizării. , ,

M erită m editat şi asupra fap­tului că a doua etapă a licitaţii­lor, cind vor participa şi investi­torii străini, se va suprapune cu campania pentru alegerile locale. Romanii se vor preocupa de ale­gerea prim arilor şi consilierilor, iar domnul Şeverin, cu a sa A- genţie Naţională pentru Privaţi-- zarei se va strădui să vîndă bu­nurile rezultate din munca po­porului român.

Dacă apără interesele poporu­lui român, este firesc ca preşe­dintele României şi primul-mi-- n istru să se adreseze urgent Par-: lamentului. solicitînd modificarea unor prevederi alo L eg ii. priva­tizării.

(Urmare din flag . I)

mergem pe legalitate şi nu pu­tem -la o sim plă afirm aţie să -lu­ăm măsuri. Afirmaţiile, reelamâ- ţiile,. inform aţiile care, parvin la noi trebuiesc bine verificate. Şi la ora actuală- există în curs de verificare o documentaţie în trea­gă cu privire la o serie de as­pecte din viaţa socială - clujeană. Dar nu mă refer numai la ea. De fapt, unica raţiune; a acestui Departam ent este să aplice pină la capăt legea. Pentru noi, libe­ral'!, a fost una dintre .condiţiile obligatorii de participare la guver­nare: să avem acces îa activitatea acestui departament; Ca să vă

, daţi; seama ce luptă politică te­rib ilă s-a dus în ju ru l acestui departam ent, vă prezint o situa­ţie paradoxală: în departam en­tu l pentru adm inistraţie locală existe doi secretari de stat.ee- gali în drepturi.,U nul din partea- F.S.N.-ului, şi e vorba d e . profe­sorul Leş, de la Sibiu, şi unul din partea P-NiL., subsem natul.; Ţin să vă spun- că avem, la ora actuală,- cercetările finalizate cu; privire la Baia-Mare, în : parte la Constanţa, care evident vor in­tra în faza finală a actului ele de­cizie. Rolul, departam entului este efe a prezenta prim ului-m inistrii concluziile, sale şi soluţiile care se vo r.lu a . ln speţă: destituirea unui prefect abuziv şi înlocuirea lui cu un cadru corespunzător, trim iterea în judecată: atunci r in d se constată fapte de n a tu ră . pena­lă a celui vinovat. Corupţia, re­zistenţa structurilor,: este atit de înverşunată, îneît, vă spun sin­cer, eu, care ştiam de existenţa lor, nu am crezut că. răul este chiar aşa de profund. '

D.S.: Unele" form aţiuni politice, chiar cele din opoziţie, vorbesc că aţi fl realizat un cartel cuF.S-N.-ul şi că nu se ştie cit fo­los va aduce Partidului Liberal acest lu c ru . . .

M.T.V.:, participarea noastră ia guvern a fost de foarte m ultă lume foarte criticată; S-au făcut m ulte speculaţii! Dar, după o lu­nă de participare la guvernare, puteţi să observaţi că m ult mai mulţi sîn t cei care apreciază şi au încredere în guvernul Stolo- jân tocmai datorită acestei părţi-; cipări. Nu este vorba de uri c a r - . tel, n-am făcut nici un cartei şi nu vom face niciodată acest lucru. Noi am realizat un guvern d’e uniune naţională, care , şi-a propus b" guVernare pe. o perioa­dă lim itată d’e 6 luni, pentru a scoate ţara din nenorocire. Ţara era fă ră 'u n gram de păcură, fă­ră energie asigurată, oamenii ar fi m urit de frig, din lipsă de â- lim ente, de foame, .pentru că' nu erau asigurate aceste condiţii o- . bligatorii pentru supravieţuire: N oi;am form al un guvern şi re­alizăm un program de stipravie-’ ţuVe! Obţinerea unor* credite se datorează tocmai imaginii m ult îm bunătăţite a Romanţei în lu­me*, prin intrarea-P.N:L. la gu­vernare. /

D.S.: Ce intenţii a re , P.N.L. pentru alegerile carc se prefigu­rează? •

M.T.V.: Domnul prdfcsdr Mân­zatu spunea, la televiziune: „Vii­torul României, depinde foarte m ult de modul în care vom a- lege la 9 februarie". Şi aceasta este realitatea. Observaţi dum ­neavoastră că do la imaginea sărbătorească, pc care Frontul Salvării Naţionale şi reprezen­tanţii săi o aveau in perioada consiliilor provizorii, a alegeri­lor de la 20 mai 1990, s-a ajuns ca de la această imagine să sc afirm e o grămadă de aspecte cri­tice, sînt îndreptate tot felul do săgeţi ascuţite împotriva Ur nora d intre cei ce trebuiau să materializeze politica Frontului în teritoriu şi au făcut-o cum au făcut-o. Partidul Naţional Libe­ral îşi propune sâ promoveze a-

. cei oameni, care să fie atenţi la aceste aspecte, să-şi facă datoria faţă de cei ce i-au trimis, nu să

fie neapărat oam eni care .v înea- ; zâ un post. In general, candida;- ţii asupra cărora începem şă “ n ev orientăm sint oam eni, care aii'o poziţie socială conturată. Vom face apel chiar la ; oameni de â- faceri, Nu treb u ie ,să ne fie fri­că de privatizaţi; Nu ei sînt cei care m ăresc preţurile. P reţurile sînt m ărite p rin structura impo­zitelor, prin legile votate pentru impozite. Dacă ai paralizat acti­vitatea economică; printr-o poli-

: tică ce descurajează investitorii, agenţii economici, de unde să ai creşterea de bunăstare pe care

' trebuie s-o ai?Nu există o a ltă cale pentru a

scăpa de sărăcie decît cea de a : crea ’o expansiune a ; v ie ţii' ecoţ- nom ice.' N u , vom scăpa de sără7 ele, dacă riu. vom munci, şi dacă nu-i vom lăsa pe. cei care vreau să muncească Să poată să m un­cească, perm iţîndu-le să se îm­bogăţească.: D.S.: Ce înseamnă- Convenţia

> pentru dem ocraţie? '- M.Ţ.V.: Din ;ăceastă; convenţie

; fac parte: P.N.T.,., . P.N.Ţ.-c.d„ Forumul Antitotalitar.- P.A.G. şi alte formaţiuni, ale populaţiei de la noi din Transilvania. In aleV gerile locale nu vom merge pe

-liste comune c u . form aţia UJD. M.R.-ului. U.D.M.R. va. merge pe liste separate. Deşi noi am foşţ înţr-jo serie de relaţii ~ colegiale, cordiale, şi mai păstrăm aceste relaţii, ne vom prezentă îri mod separat la alegeri, pentru câ ,-în-' ţelegem că fiecare dintre noi să avem reprezentanţii noştri, care să-şi asume Sn mod responsabil nevoile pentru adm inistraţia ju ­deţului şi a ţării. * , ,

D.S.: Care credeţi că va fi cu­loarea vi'tOrului guvern şl cum

: vedeţi ascendenţa tinerilor' în partid şi îri funcţiile : ’de mare responsabilitate? -

M.T.V. Sint convins că Sn ur­mătorii 15 an i în România nu va exista un guvern al uniii sin­gur partid. Vor fi numai guver-

,ne de coaliţie.D.S.: De curînd; la Cluj, în

cadrul unei conferinţe de presă, domnul Roman a făcut urm ătoa­rea afirm aţie: „Nici un fost ac-

, tivişi comunist şi nici un fost se- curist, care fac parte din partid, nu vor . putea candida Ia viitoa­rele alegeri". S înt convins că nici dum neavoastră nu v-aţi „cu-

, ră tit“ p a r tid u l. . .M.T.V.:. Afirm aţia domnului

- Roman este totalm ente falsă. Pen­tru că dacă a r face/această cu­răţenie, a r trebui să., înceapă-cu propria-i; persoană. Deci. a r tre ­bui să se au toexcludă. . . Pentru că ştim toţi cine a fost Roman şi al cui fecior este. Cît priveşte situaţia Frontului Salvării Naţi­onale în general, părerea mea -este că el nu poate, la ora ac-

■ tuală, să aplice această politică, chiar dac£ ,l-am excepta pe Ro­man. D ar nu-i poate scoate pe ceilalţi. Pentru că sînt foarte mulţi. Sînt oameni care au avut funcţii im portante ; în vechiul sistem. Poate că şi la noi în par­tid sînt oameni din aceştia. Se poate, dar eu personal nu ştiu. Do ceea ce sînt sigur: nu există oameni care au avut ’ funcţii mari. Există oameni care au avut funcţii de comandă, la nivele in­ferioare în adm inistraţii', în eco­nomie, în special, in industrie ţl care pot fi preluaţi şi pot fi fo­losiţi. Nu trebuie sâ pornim a- cum o „vinătoare de vrăjitoare", nu trebuie sâ exagerăm ca în anii M5—’50. A r ' fi o tîmpenie! Există foarte mulţi membri din vechiul partid de bună calita­t e , . . ’Nu vorbesc p ţo causa, pen­tru ,că n-am fost m embru de par­tid, dar ştiu că mulţi membri ai fostului partid comunist sint do bună calitate. Astfel de oa­meni categoric că .n u treb u ie ,în ­depărtaţi şi partidul nostru nici nu-şi propune aşa ceva. Noi pro­punem să avem o largă deschi­dere faţă d'e toţi oamenii cinstiţi şi oneşti.

PAGINA § ADEVĂRUL DE C t p

SOCIETATEA COMERCIALA „TRICOTAJE SOMEŞUL" S.A. din Ciuj-Napoca este una din cele mai m ari în treprinderi de profil din ţară, respectiv una din unităţile industriale im portan­te din municipiul nostru, specializată în produc­ţia de îm brăcăm inte tricotată pentru femei, băr­baţi ţi copii. în vizita făcută la această cunoscu­tă şi de trad iţie firm ă clujeană am dialogat des-, pre trecutul, prezentul şi viitorul unităţii, ca cfomnul ing. IOAN LEANCA, directori respectiv domnul ing. IOAN CUTEANU. La întrebările pu­se am prim it răspunsurile pe care vi le prezen­tăm în continuare. - _

0 IOAN LEANCA: Producţia de tricotaje are o tradiţie de peste 70 de ani în Ciuj-Napoca. De- tiutul ă însem nat cu şapte decenii în urm ă două mici ateliere, ajungîndu-se la începutul lu i 1991 la o ,.unitate puternică avînd. peste 5.000 de an­gajaţi.

e IOAN CUTEANU: Iri condiţiile trecerii la economia de piaţă, în '1991 în treprinderea s-a di­vizat în două 'soc ietăti distincte, autonom e:' a . noastră, S.C. „TRICOTAJE SOMEŞUL" S.A ., cu circă jum ătate din efectivul de 5.000 angajaţi ai vechii întreprinderi, producătoare de îm brăcăm in­te exterioară ’dîh • fire tip lîriă, respectiv 'S.C. „ARGOS“ S.A., producătoare de îm brăcăm inte tip sportj lenjerie, cersetărie, din fire sintetice şi; tip bumbac. - :. . •

® IOAN LEANCA: Unitatea noastră, „TRICO­TAJE SOMEŞUL", o fost şi continuă să fie un loc specific d e 'm uncă în care activează sute de surori şi mame ale multor familii, femei care

•prin îndem înarea, pasiunea şi ta lentul lor, dărui­rea faţă de „cartea de vizită" a unităţii, au con­tribuit şi contribuie perm anent la înnoirea garde­robelor noastre. Unitatea noastră se im pune' prin seriozitatea dovedită perm anent de colectiv atît în ce priveşte calitatea produselor, eît şi p rin bo­gata colecţie de modele com petitive,''pregătite diri.. timp şi cu m ult rafinam ent şi bun .gust. Numai ; astfel reuşim cîe a n i de zile-să ne impunem peU piaţa externă, • să exportăm -produsele noastre fii peste 15 ţări cunoscute prin deosebita lor exi­genţă faţă de calitate şi linia modei. Subliniez faptul că 7 0 'pînă l a - 80' la sută din producţia realizată de întreprindere este exportată. - ■

0 IOAN C-UTEANU: Revin la istoricul în tre­prinderii eonsemnînd faptul că dezvoltarea majo­ră a vechii un ită ţi a avut loc în tre anii 1965— 1975, cînd a avut Ioc dotarea cu u tilaje diferite1 (maşini de tricotat circulare şi rectilinii) relativ moderne şi eficiente la acea datfi. Din păcate, du­pă 20 de. ani de uzură m orală şi fizică, num ai cu m ari eforturi şi deosebită exigenţă reuşim să păs­trăm faim a firmei.

0 IOAN LEANCA: La ora actuală, din parcul de maşini 50 la~sută sînt tricoteze mecanizate, d e - . servite de un om la o maşină: a lte 50 la sută sînt maşini de tricotat autom ate,, deservite de uri om la 4 maşini. In medie avem, în prezent, o pro­ductivitate pe om cu m ult sub nivelul mondial, fapt ce se .reflectă, din păcate, direct asupra' sa­lariilor, cu m ult mai miei com parativ cu unităţile ce-şi reînnoiesc mereu parcul de maşini cu utila­je moderne şi cu productivitate superioară. Chiar în aceste condiţii, datorită priceperii şi seriozită­ţii colectivului, calităţii produselor noastre, în cori-: diţiile efe concurenţă pe p ia ţa’ mondială, am reu­şit să păstrăm în continuare, rela ţiile contractua-

■ -. \ ' ; .

DIALOG DESPRE TRECUT, PREZENT Şl VIITOR

le cu beneficiari din Anglia, F ranţa, Germania, Austria, Suedia, Belgia; O landa şi alte ţâri.

® IOAN CUTEANU: Sortimentele de tricota­je pe care le producem sînt foarte diversificate, începînd de la botoşei şi costumase pentru noii născuţi, continuînd cu căciulite, jachete, pulove­re, pantaloni, compleuri pentru copii şi adoles­cenţi, rochii, fuste, veste, cămăşi şi altele, toate tricotate pe m aşini rectilinii de fine ţe 5 (groase) şî 10 (subţiri), necesare, utile şi moderne. Adaug că nefiind 'posib ilă rcutilarea în trecutul.apropiat, p rin personalul tehnic de crcaţie şi cercetare.au fost introduse noi tehnologii de ridicare a nive­lului ca litativ’ şi cTe prezentare a produselor prin operaţii de scămoşare controlată (cu m aşină spe­cială), im prim are directă sau pe suport cusut, broderie locală' directă, preocupări soldate cu efecte deosebite 'asupra calităţii, solicitările cu- noscînd o curbă mereu ascendentă,'cu deosebire diri partea tineretului. -

« IOAN rKANCA: Aş 'd c ri să stîbliniez -fap-' tul că partenerii de contracte — a tît pe p lan in ­tern cît şi extern — pun o bază prim ordială pe respectarea term enelor de livrare. In .acest context facem la ora actuală eforturi de neim aginat pen­tru a asigura necesarul de fire PNA, cantitativ şi

- în varitate de culori, datorită penuriei de resur­se. Industria românească de tricotaje de tip luiă are o capacitate de prelucrare dublă faţă de re­sursele de fibre produse ,1a Săvineşti .şi filate în

. fir de cele 8 fila turi din tară. Ia tă de ce, pentru a suplini aceste lipsuri,' am reuşit să încheiem contracte in LOHN (cu firele procurate de clienţi externi), asigurînd astfel stabilitatea în muncă a celor 2000 de muncitoare. ‘ -

® IOAN CUTEANU: La penuria de resurse in­terne adaug lipsa de valută — n o ifiin d în că o în­treprindere de stat, nedispunînd de posibilitatea de ’a im porta în mod autonom fire, coîoranţilşi dife­rite accesorii (ace, platine, greifere). Este şi aces­ta un aspect a l mom entului de tranziţie în trece-

.rea la privatizare, creîndu-ne greutăţi greu de depăşit. - ■■ • '_

IOAN LEANCA: Fireşte că din toate cele .spuse p înă acum a riu înseam nă câ sîn tem . resem­naţi, câ stăm cu m îinile în sîn .;D im potrivă -ne' -zbatem, mereu, p en tru .o eficienţă;sporită. Sint în curs de desfăşurare studii, şi tra ta tive in vederea înfiin ţării unor'm odule , ca societăţi* m ixte înlie' firm e privatizate şi noi. De pildă: „DIAPOLO“ S.R.L. Româno-Austriacă şi „Tricotaje Someşul11, sau „Românoexport“ şi „Tricotaje Someşul11, cu proporţia rezultată din capitalul social investit de fiecare partener. Această acţiune de v iitor are ca o f in a lită ţi de bază reutilarea - cu m aşini de trî-. cotat cu selectare electronică, m oderne şi de foar­te m are productivitate pe om (de circa 10 ori). Num ai în acest fel vom reuşi să producem mo­dele mai frumoase, moderne şi competitive, la un p reţ de cost şi vînzare accesibil m arii m ajorităţi a populaţiei-din ţa ra noastră, cu venituri a tit de lim itate la ora actuală. Posibilităţile ■ d e . modela­re, contexturi JAQARD de culoare, desen intarsia,

. transfer, de ochiuri, tricotare după contur — toa- te_aceste posibilităţi ale noiior u tilaje cu proiec­tare. asistară pe,c.alculator asigură ,un şurplus de calitate, a tît de: necesară în faţiţ concurenţei. In-

; clici subliniind că problem a reţehriologizării şi cea a reutijării sînt prioritatea priorităţilor care rie preocupă, astfel ca prestigiul firm ei noastre să

. fîştige noi carate pe piaţa in ternă şi externă.

* \

V9 *

m m

Pagină publicitară realizată dc: Gh. P. LAZANU, Viclor

MOREA si 1. PKTRUŞ Fotografiile:

«adu SANTKJUDEAN

»- 'i& X A

’i>/'<

-- ■*», / i 3t ^ l1M. XX Y.'i ■ M-, */.->•. . /m'j"-. .A :l V i •.' *'<. >k f-t / ̂ . i - j y

DîvcrsHafc dc modele dc pulovere

i A ^ ̂ s A *

e -Instantaneu din sccţia broderie

U ' " ar*

?• i

m

A

Secvcnţă. din secţia tricotaje

CONFECŢII OFERITE PENTRU SEZONUL RECE. ' FEMEI

0 pulovere din d o u ă şi trei fire, uni şi în jaqard de cu­loare sau broderii

® jachete din două sau trei fire, cu bentiţe înguste sau late - . •

0 compleuri — jachete plus ' fuste — tricotate

0 pantaloni patent (pe p i-1 ' cior) în culori uni

BARBAŢI0 pulovere din ilouă şi trei.

lire, u n i. şi jaqard dc culoare, cu gît roii sau ia baza gţtului ' 0 jachete din două şi trei lire , mînccă T, buzunare şi a- plicaţii

0 cămăşi tricotate din una-' două fire, guler şi fentă apli­cată, broderii ^

COPII0 costumase din - două-trej

fire (jacheţică, pantalonaşi şl căciulită, mănuşi)

0 puloveraşe, jachete din două-trei fire, oui, jaqard^ de culoare, cu broderii specifice

® compleuri — bluză plus • lustiţe sau p a n t a l o n i î n cu­lori intense

(Atenţionare: JAQARD egal. com binaţie de culori pe supra­faţă , în anum ite desene sau figuri geometrice) ~

O INVITAŢIE PE ADRESA CUMPĂRĂTORILOR0 VIZITAŢI magazinele

noastre de, prezentare-dcsfacc- re din P iaţa Unirii şi lim itro­fe firm ei

0 RĂSPUNDEM la telcfo- nuM I-75-3I, interior 142, FAX «139, TELEX 31245 ţ f , 0 DESFACERE , din sfoc. en

gros către! agenţi . economiei, persoâiie juridice şi fizice, Iii bază de comandă fermă.• • CALITATE DEOSEBITA, CULORI PREFERATE, PRE­TURI AVANTAJOASE

- MODELE după ultim a expresie a modei, sim ilar In­te rn cu piaţa pentru Vest

0 NU UITAŢI! N um ai vizl- tînd unităţile noastre vă veţi convinge de calitatea produse­lor' pe care le oferim! ■ —, »

# DEVIZA NOASTRA: ' " „PRODUSE DE CALITATE SUPERIOARA, INTR-O LAR­GA GAMA SORTIMENTAL LÂ; LA PREŢURI AVANTA­JOASE, PENTRU SATISFA­CEREA TUTUROR GUSTU­RILOR!*.

OFERTA NOASTRĂ PENTRU PRIMĂVARA VIITOAREFEMEI . -

- Q bluze, scampoloiui din- tr-un fir, brodate sau im pri­m ate

0 pulovere, jachete, i fuste în culori vii şi moderne

BĂRBAŢI9 cămăşi cu guler, fenta,

buzunar, imprimeuri

mai0 pulovere şi jachctc subţiri, cu broderie

COPII0 bluze, fustiţe,

culorile prim ăverii 9 costumaşc,

lungi, pantaloni scurţi, uni şi în diferite culori şi cu brode­rii.

rochiţe fn

pantaloni

t -p ¥ .

. Â . W 1'- s.-̂ -s'V'fSb

W V 'td ;^ (4, i A, ii » \f i

ijk ’ t ' ̂ *' 4 t ’ t * f '

\ J w

r r

^ ' ,s« ■*'> - 1 ; * h > . < ^ ’itf ̂ >■** ** < » * JL y

b - ' A ' . j Fi

W SVÂRUL DE CLUJ ! PAGINA 6

S.C. „IRIS* S.A, CLUJ-NAPOCA

str. Oaşului nr. 86—90, tel. 13-45-77 încadrează '

prin transfer în interesul serviciului sau prin repar­tiţie de la forţele de muncă, următorul personal:

• mecanici auto — 2 posturi• electrician auto — 1 post• maistru instalator — t post• instalatori — 3 posturi - .© designer pt.' am balaje — 1 post (cu studii m e'

clii sau superioare) produse de porţelanInformaţii suplimentare la Biroul P.I.S., tel. 186,

270,102.(1906)

UMEG S.A. BAIA MARE;

Vinde începînd cu 23 decembrie 1991 BATERII DIN IMPORT de următoarele tipuri:

© baterii auto 55 A h /12 V ® baterii de tracţiune tip 3 PAS 310 elemente

pentru baterii de 210 Ah pentru electrocare ® baterii de tracţiune tip 4 PAS 310 elemente

pentru baterii de 280 Ah pentru electrostivuitoare Depunerea comenzilor se va face pînă în 15 ia­

nuarie 1992 fa sediul societăţii. Contravaloarea se va achita la ridicare, prin filă CEC sau numerar. Informaţiî ţa telefoanele 994/T-69-S9; 994/1 -55-33.

(1897)

EXPLOATAREA MINIERA CĂPUŞ

cu sediul in Căpuşul Mic angajează prin concurs sau transfer:

© inginer cu specialitatea energetician.Condiţii: minim 5 ani vechime în specialitate.

Angajarea în condiţii avantajoase, sporuri. Con­cursul are loc pe 20 decembrie 1991, ora 9, la se­diul unităţii. Informaţii suplimentare la telefonul 13-62-62 sau prin centrala Căpuş. (19898)

ANUNŢ

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Comitetul. de conducere af Băncii d s credit cooperatist — S.A. „BANKCOOP" CLUJ, str. M. Corvin nr. 4, doreşte tuturor colaboratorilor, clienţilor băncii precum şi potenţialilor clienţi SĂRBĂTORI FERICITE, respecţi* urează tradiţionalul „IA MULŢI ANI*. (1898)

* ANUNŢ IMPORTANT BANCA DE CREDIT COOPERATIST S.A.

„BANKCOOP" CLUJ

, _ - str. Matei Corvin nr. 4vinde acţiuni la purtător. Valoarea unei acţiuni este de 2.500 lei. Prin casa de schimb valutar pro­prie, efectuează operaţiuni valutare la cursurile de schimb cele mai avantajoase. (1899) '

S.C. „MASCOTA" S.R.L.

întocmeşte proiecte de construcţii civile. Execută construcţii locuinţe, garaje, instalaţii termoficare, vinde uşi garaje.

Telefon 15-38-87; 15-32-78; 11 -39-74. (19897)

CASA DE SCHIMB VALUTAR „GARANT-

angajează contabil cu experienţă în operaţiuni va­lutare. Salar do excepţie. Informaţii la telefon12-47-81; 12-48-97. (21542/B)

DAVID S.N.C.

execută servicii de: -O transporturi de mărfuri local, intem fi inter­

naţional9 închirieri de autovehicule mici şi mijlocii• traduceri şi meditaţii limbo engleză tapate ni-

relele.Sediul societăţii: Str. Maramureşului nr. 103/A

sau 175/A. Telefon 13-30-95. (19901)

. ANUNŢ •

S-a deschis „Complexul Servicii Liana* pe B-dul 22 Decembrie nr. 82 (intrare pe str. Piteşti). Vă oferă servicii do;

9 coafură © manichiură• pedichiură

(19902)

AGENŢIA „DIN1S"

organizează excursii săptămînă! la Istambul cu autocar turcesc,

informaţii la telefon 16-39-71. (19903)

FIRMA „ECOTON0 S.R.L.

caută fricotoare cu munca la domiciliu.Telefon 15-34-92, orele 16-21. (19900)

ANUNŢ

Doriţi organizarea evidenţei contabile şi execu­tarea ei pe calculator? Contactaţi „BELSOFT".' Telefon 95/14-33-23. l a cerere, proiectăm pro­

grame şi executăm lucrări pe calculator în orice domeniu de activitate economică. (21544)

/WWW

S.C. MULTIMEDIA RESEARCH S.R.L.

produce instalaţii de recepţie satelit şi sisteme de alarmă. /

Ofertă specială .de Crăciun: acordăm o reduce­re de 20 la sută din preţurile practicate pentru clienţii noştri cu care vom încheia contract de in­stalare pînâ la 31 decembrie 1991.

Relaţii la tel. 11-24-83, intre orele 12,00—21,00.(1905)

SOCIETATEA COMERCIALA PE ACŢIUNI „AGROMEC* DEJ

str. Sălciilor nr. 2, telefon 1-28-61, prefix De): 952 Organizează licitaţie pentru vînzarea de ~ trac­

toare şi maşini agricole, .in ziua de 23 decembrie ora 10.(1090)

Ş.C.C.Â, „METALURGIA" CLUJ

(tel. 11-53-33, int. 28), confecţionează pentru par­ticulari: ’ •

® segntenţi pentru _ motoare cu ardere internă 9 construcţii metalice (garaje, închideri balcoa-,

ne, grilaje pentru geamuri şi uşi)Execută lucrări de presare, debitare şî şlefuit pli­

te pt. sobe.Vinde prin secţia din str. Dorobanţilor nr. 114. LANŢURI ANTIDERAPANTE pentru Dacie şi con­

fecţionează la cerere asemenea lanţuri pentru ori-; ce alt tip de autovehicul. (1903)

DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII CLUJ anunţă:

In data de 27. XII. 1991, ghişeele de încasare factură telefonică din toate cartierele municipiu* iui Cluj-Napoca sînt inchise.

Pentru această zi se va lucra in data de 21. XII.1991 - intre orele 7-13 . (1913)

S.C. „CENTRAL" S.A.

organizează in data de 21 ianuarie 1992 o licita­ţie pentru închirierea punctelor de vinzare de (a „BAZARUL* situat la etajul IV. al magazinului.

La licitaţie pot participa persoane fizice şi juri­dice caro sint autorizata să desfăşoare activităţi comerciale.

Relaţii suplimentare Ia telefon 11-89-54, interior 118 sau la sediul societăţii. (1903)

• v Ş.C. „SOMVETRA" S.A. GHERLA •

str. Clujului rir. 18/A organizează CONCURS în data de 23. cXH. 1991, ora 10, pentru ocuparea unui post de .

9 INSTALATOR APA-GAZÎnscrierile se primesc pînă la . data concursului

dar numai pentru instalatori autorizaţi în instalaţii de gaze naturale.

Relaţii suplimentare la telefoanele 952/4-16-1S int. 13 la Bir. P.I.S. sau 952/4-13-86. (1904)

S.C. „INDUSTRIA SÎRMEI* S.A.CÎMPIA TURZII

cu sediul îh str. Laminoriştilor nr. 145 şl ACSA - S.A. CIMPIA TURZII

cu sediul în str. Cîmpului nr. 2 ' face publică:

CEREREA DE OFERTA pentru crearea unei societăţi pe acţiuni in dome­niul fiotelier şi alimentaţie publică, avînd ca scop următoarele:

© Construcţia unui complex turistic compus din hotel, restaurant, braserie, bar, cofetărie, în cen­trul oraşului CIMPIA TURZII., 9 Exploatarea comercială a acestui complex.

Valoarea partimoniuluî societăţii pe acţiuni în­fiinţate în acest scop se-va constitui dîn capitalul social subscris de asociaţi (persoane juridice şi fi­zice).

_ Termenul limită pentru depunerea ofertelor este de - 15 ianuarie 1992.

Afte date şi informaţii suplimentare le puteţi ob­ţine de la sediile societăţii comerciale iniţiatoare şi de la telefoanele:

- INDUSTRIA SÎRMEI - telefon 95/36-81-27 ; - ACSA - telefon 95/36-80-90. int. 14. (1900)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „MACON" - S.A.DEVA ' ,v v;.

oferă spre vînzare la cele mai scăzute, preţuri din ţară, următoarele:

9 plăci polîstîren expadant — 220 Iei/kg 9 vată minerală vrac — 22000 Iei/tona .© saltele jratâ minerală — 428—444 Iei/m p , 9 cărămizi termoizolatoore din dicîorait — 12

ie i /b u c - ■'5 9 placaj ceramic din argilă arsă — 7,50 iei/buc

Solicitările se primesc zilnic, între orele 7—15, la sediul firmei sau la telefoanele 956/1-39-30,1-39-31, 1-23-33^Jnterior 103,J 81. (1896)

■V; .ANUNŢ.' ' /;'■

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE

a judeţului Cluj organizează concurs în da ta de 15 ianuarie 1992, orele 9,00, la sediu, situat in P-ţa Victoriei nr. 19, pentru ocuparea postului Vacant de : '

© INGINER CONSTRUCTOR (Absolvent Fac. de construcţii civile şi ind.). i .

Cererile se vor depune la Serviciul Salarizare, personal, pină la data de 10 ianuarie 1992 însoţite de următoarele acte: .. -

9 copie dupâ actul de studii• curicuîum vitae9 recomandare de la locul de muncă 9 copie după Cap. 6 sau 9 din carnetul de

muncă9 declaraţie scrisă că nu a fost condamnat pe­

nal şi nu se află sub stare de cercetare penală 9 Fişă de examen medical.Bibliografia se va ridica de Ia Serv. Salarizare*

personal, camera 142 cu ocazia depunerii dosaru* luî.

Relaţii suplimentare la telefon 11-51-49, Serv. Sa­larizare, personal. (1910).

WWWWSAAAjVVVW W W VW W W W W VW VN^A/VW W

FIRMA „EURO* S.R.L.

in colaborare cu firma „HERMS-INTERNATIONAL* S.R.Lvă oferă prin magazinul „Euro“ din Piaţa Muzeului nr. 5

Cel mai frumos cadou de Crăciun:TELEVIZOARE SAMSUNG

Ia preţurile (probabil) cele mal avantajoase din ţa ­ră. (19899)

PAGINA 1 > Ad e v ă r u l d e c l u j

RESTAURANT-BAR CLUB 100B-dul 22 Decembrie r>r.100

Telefon: 11-62-20.Organizează MICROREVELIOANE, cu rezervare

anticipată, într-un cadru plăcut, cu preparate cu­linare deosebite şi băuturi asortate la preţuri gon- venabile. (19835) ••VVVSVVA^VVvVV'^vVVVVVVVVVV'/'/v'V'/v'/v'./WW W W * /n

CLUB 100REVELION '92

Cadru intim deosebit, servicii ireproşabile. Informaţii, pentru grupuri doritoare, la telefon

11-62-20. (198S5/A)

S.C. IMP.-EXP. „PROMPT" S.R.L angajează economist, specialist in probleme de re­vizia gestiune.

Salar de excepţie. Condiţii: vîrsta între 25-35 ani. Curicuîum vitae normal. Informaţii suplimenta­re la telefon 12-47-81; 12-48-97. (19883/B)

SOCIETATEA COMERCIALA „FARMEC" S.A. CLUJ-NAPOCA

Str. H. Barbusse nr. 16, telefon 13-20-66 organizează in data de 08. 01. 1992 ora 9,00, con­curs pentru ocuparea următoarelor posturi:

Consilier juridic . cu minim 8 ani practică• Economist minim 8 ani vechime în activitatea 9 Designer - abs. studii superioare de specia­

litate 'Iar la data de 09. 0*. 1992 ora 9,00, concurs

pentru ocuparea următoarelor posturi; In cadrul Oficiului de calcul:

• Analist vechime minimă 3 ani• Operator perforare verificareInformaţii se pot obţine la Biroul P.I.S. aţ socie-

tăţii, telefon 13-20-66 interior 180. (1886)fNAVWVVvVv'WVWV'vV'vV'

SOCIETATEA COMERCIALA „MECANICA MAR!US“

S.A. (fost I.M.A.) Cluj-Nopoca B-dul Muncii nr. 10/, telefon 14-20-88 şi 14-21-98

interior 95vinde prin licitaţie utilaje scoase din funcţiune.

Licitaţia va avea Ioc Ia sediul unităţii, pe data de 19 decembrie 1991, ora 10. Lista utilajelor se poate consulta la'compartimentul mecano-energe- tic al unităţii. (1888)' . 1 .

CASA DE SCHIMB VALUTAR „GARANT" angajează doi casieri, operatori lei-valuEă, cu sa ­lar de excepţie, ce mulţumeşte orice exigenţă (ac­tuali sau foşti salariaţi ai B.N.R. Cluj sau O.J.T. Cluj). ■ ■ *

Informaţii telefon 12-47-81; 12-43-97. (19875)

CASA DE SCHIMB VALUTAR „GARANT"

îşi menţine , oferta propunind cele mai bune pre­ţuri din ţara, la valută, prin oficiile de schimb va­lutar din oraşul Cţuj-Napoca, str. Gheorghe Bari­ţiu nr. 32; Pasteur nr. 73; Horea- nr. 8; Napoca nr.2 -4 . (19875/A)

NOU!COMEROMIMPEX S.R.L. anunţă punerea in vîn­

zare de televizoare color marca SAMSUNG şi CONTEC cu diagonala .de 51 cm şi telecomandă la magazinul societăţii situat pe strada Traian nr. 65, zilnic între orele 8,00—20,00 (duminica 9,00-13,00). Preţuri avantajoase! -

NU UITA]T!Ocazie excelentă pentru a asigura o ambianţă

plăcută în căminele dumneavoastră.VA AŞTEPTĂM CU DRAG! (19894)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „MUCART* S.A. CLUJ-NAPOCA

Str. Gladiolelor nr. 1 •Telefon 13-24-75/154, 143

vinde unitate dc discuri magnetice MD-40 pentru minicaîcobtoare. (20363)

S.C. PROMPT S.R.L.vinde: ® autovehicul, platformă marca VW desti­nat transportului dc autoturisme — preţ 1.400.C0Q lei, © autocamion ÎFA capacitate 5 tone cu caro­serie izotermă - preţ 850.000 lei; ® autoutilitară Mercedes 1,5 t capac. 2000 cm3, an fabricaţie 1978, preţ 500.000 Iei.

Informaţii telefon. 12-47-81; 12-48-97. (19376/A)

S .C „ARTA CULINARA- ;

anunţă scoaterea ia licitaţie a locaţiei gestiunii de Ja unitatea 42 „Orizont* în data de 27. XII. 1991.-

Amănunte privind condiţiile de participare şt da-, te referitoare la obiectul licitat se pot obţine la J sediul societătii din strada Iuliu Maniu nr. 34.

: (1902)

SOCIETATEA COMERCIALA „NAPOMAR" S.A. CLUJ-NAPOCA

B-dul Muncii nr, 14, angajează prin concurs:9 un inginer mecanic, cunoscător a 2 limbi

străine( germană şi engleză) la Biroul Export.9 un economist pentru activitatea de control fi­

nanciar intern — la Biroul Financiar. .Concursul va avea loc în data de 13 ianuarie

1992 la sediul societăţii. 'Informaţii suplimentare la telefon: 15-21-25, int.

182-183. (1907)

r Cei mai bun cadou; un CALCULATOR AT 286/16 MHz • Hercules/CGA • mono 199.000 Iei

j AT 286/16 MHz • VGA 256 K • 14" mono 229.000 lei A T 286 /16 MHz • VGA 256 K • 14"color 279.000 lei

j AT 386/25 MHz • VGA 256 K • 14" color 389.000 lei j CADOUL nostru PENTRU fiecare CUMPĂRĂTOR:

Q rnouse com patibil IBM, M icrosoff)

I Va dorim sărbători fericire!

Kreeare sistem conţine 40 MB HDD, 1.2 MBFDD, AT BUS Controler, 2S/IP, compact casc. 101 taste,

IMBonboard Opţiuni:

VGA512K13 +9.900 VGA 1MB +24.000 286/20 MHz + 16.000 • 386/33 MHz +19.000 80MB HDD +39.000 64K Cache+2MB RAM +59.000

Imprimantă A3 (OKI ML 183) 79.000 Informaţii la telefon: 117623,115145

înscreri la Sediul firmei: str. Poştei nr. 20 [c ă n Ă w l

-mica-

• Cum păr apartam ent' 3r-4 camere In Gheorgheni, Pata, Zorilor. A ndrei Mureşanu. E- vcntual c u . garaj. P lata in valută. Telefon 14-51-86. (200J8)

• Vînd frigider 240 litri, sigilat Telefon 17-00-11. (20024)

• Cumpăr urgent garsonie­ră Telefon 17-79-79, de la o- ra 19. (20054) ,

• Vînd urgent tablă zin­ca tă 0,5 mm. Telefon 13-69-71.

• Vînd pat din cuburi deta­şabile- Telefon 14-04-15, după masa. (20032)

• Vînd loc casă în Huedin. Telefon 95/13-95-98. (21819)

• Vindem en gros confecţii flş, rulm enţi Dacia. Str. P etro ­şani nr. 5, orele 14—18.(20183)

• Vînd video player „Orion* •sigilat, . telecomandă. Telefon:15-66-80- (20171)

• Vînd video player japonez, sigilat, m arca Cirion. Telefon: zilnic 17-61-95- (20170)

• Vînd Istoria L iteraturii, Că- lincscU. Telefon 14-65-76. (20065)

• Vînd video player nou, Sn garanţie- Telefon 14-33-42. (20174)

• Vfnd CEC Dacia 1310, ianu- , arie 1990. TeM on 1C-03-45.(20465)

• Vtnd frigider, agregat pc-n- tru frigider, încălzitor electric, aragaz eu două ochiuri- Telefon16-37-42. (21815)

• Vînd miere de albine în cantitate mare. Cum păr ciment. Telefon 15-96-61. (21816)

• Vînd urgent scule p e n tru ' strung normal, sistem Iosif Ran- gheţ. Telefon 11-54-03 dupâ ora 18. (21317)

• Vînd calorifer, elem enţi fontă ţ i m aşină d e cusu t mare. Telefon.' 14-86-43, în tre -o re le 10 —17. (20181) r

e Vind YVartburg, stare per­fectă, p reţ convenabil S tr. Mi­rajului nr- 3, ap. 30, sc. III, Bu­ce Alexandru. Inform aţii zilnic. (20182)

• Vînd diferite p ie se , de tini­chigerie pentru Dacia 1300. Te­lefon 16-48-60- (20418)

• Vind înscriere TV color. Te­lefon 16-46-72. (20185)

• Vînd microbuz Ford tran ­zit Diesel. In fo rm aşi în tre ore­le 9—17, telefon 13-0f5-5a (29103)

• Scliîrob apartam ent 3 came­re, proprietate, decomandate, str. M ehedinţi (M ănăştur) cu apar­tam ent 2 camere, confort spo-

■ rit, în Plopilor sau CJrădini M ă­năştur. Telefon 17-65-51. (20422)

• Schimb apartam ent proprie­tate 2 camere Cugir cu similar, Gluj-Napoca- Telefon Î2 -75-57, după ora 20. (20020)

• Schimb dolari şi mărci pen­tru forinţi. Vînd Venoruton, Er- pozid, Prodectin, Duracrvl Te­lefon 11-40-23. (20438)

• Schimb apartam ent nou, în construcjie, 2 cam ere ,' central, avans depus, cu garsonieră pro­prietate. Telefon 12-35-35, orele

118—20- (20041)• Schimb apartam ent două

cam ere ICRAL. M ănăştur cu 3 sau 4 camere. Kxclus parter- Te­lefon 17-74-60. <20371)

• Schimb spaţiu comercial, zotjă centrală cu apartam ent iiouA camere. Telefon 15-66-43, după ora 19. (21807)

• Schimb locuinţă 1 cameră, bucătărie, căm ară, pivniţă, pod. baie tn zonă centrală. C e r '2 ca- meri;, bucătărie, baie -ipropiat, tona centrală. O ferte îa telefon 11-73-05. (20177)

, • Dau în chirie două came­re, bucătărie, garaj singur în curte, pe valută. Telef. 13-22-53 sau 13-25-11, între orele 17—19. (20464)

• Solicit urgent 150.000 tei. Dobîndă 50 la sută ram bursabil februarie 1992, prin notariat. O- ferte la telefon 11-73-85. >20178)

• Intelectuală, caut garsonie­ră de închiriat. eventual cam e­ră cu in tra re ' separată. Telefon13-43-34- (21808)

• închiriez apartam ent 80 mp. nem obilat, cartierul Mănăştur. Telefon. 16-54-16, orele 16—20.(20009)

• Dau în chirie apartam ent central 2 camere, confort, mo­bilat, cu telefon, pe valută. Te­lefon 15-96-47. (20437)

• Caut garsonieră sau aparta­m ent 2 cam ere ne(semi) mobila­te cu telefon, preferabil necu­plat, pen tru Închiriat Telefon: 11-66-74- (20436)

• închiriez cen tra l,'două ca­m ere pentru depozit Vînd tele­vizor Hitachi, linoleum, uşi, fe­restre, magazin istoric, revista Cinema. Telefon 11-45-25.(20027)

• închiriez 1 cameră confort, curte pentru locuinţă, magazin sau birouri. Chiria în valută! Cum păr vană de baie 1,20 m. Oferte la telefon 17-47-52 în data de 19, în tre orele 18 «i 21. (20064)

]s m

• Caut femeie pentru în­grijit copil şi m enaj uşor. Te­lefon’ 11-98-13, după masa- (21722)

V • Ofer mobilier confecţionat m anual, orice gen. Solicitări în scris C.P. 548/9. (20236)■ • A tenţie femei! Organizez curs de broderie mecanică. Te­lefon 17-73-fij. (20261)

ii Transport in Germania 2—3 persoane Telefon 11-62-78. (20916)

• Solicit îm prum ut 100.000 pe o perioadă de 7 luni, cu o" dobîndă de 30 Ia sută- Telefon:14-17-43, în tre 10—12 şi 14—20. (20013) '

• P îrîtu l Balica M arian V ir­gil, dom iciliat în C luj, s trada Mogoşoaia bloc J 1, s ă 9, ap- 30 este c ita t la Judecătoria T urda ; p en tru ziua de î ianuarie 1992,; ln proces de divorţ cu Balica Lenuţa. (20431) ’ -

• Posesor perm is, cum păr a r­m ă de y înătoare c u alice. Tele­fon 11-73-62, în tre orele 11—14. (20026) ■

• Posed perm is d e conducere categoria - B. îm i ofer serviciile. Telefon 17-95-32» zilnic. (21667)

CERERI Ş l OFERTE OE SERVICIU

• S C . Valcom S - R i . ' anga­jează vŞezătoare pen trtu maga­zinul s itu a t pe str. A ndrei Şagu- . n a (Dubălariîor) nr. 16- Inform a­ţii zilnic la magazin, ere le 9— 18. (20450)

• 'V ineri; 20 decem brie - 1991, ora 19, la Casa de cu ltu ră a stu ­denţilor. va avea loc lansarea cărţii „Scrisori deschise şi a lte texte". Organizator H era Press. Partic ipă d-na D oina C arnea şt scriitori clujeni- S înt invitaţi terţi iubitorii de carte. (21543)

• O ferim transport avantaje» persoane, Germania. Belgia pen tru data de 20 decembrie- Tele­fon 16-96-00- (21818)

PIERDERI• Petean Ioan p ierdut legiti­

m aţie veteran de război n r . . 180127. O declar nulă. (20252) .

• în da ta-dc 9 decem brie 1991 am p ierdut pe traseu l str. P ri­m ăverii — Calea Floreşti porto­fel cu acte italiene pe numele Bradu lu liana . Persoana care • găsit cum va aceste acte este ru ­gată să sune la telefon 14-51-86, contra recompensă. Persoana care a chem at în urm a p rec e - . dentului anunţ, dacă este In­tr-adevăr In posesia actclor, t f te rugată să reţele foneze. (2001J)

• Blenypsi Ana M aria. Corni­ţei M ircea, M oldovan Ioan Ar lexandru , Deac M aria. PormţM Claudia p ierdu t legitimaţii»» f l i serviciu. Se declară (2177»)

igteVĂRUL DECLUJ PAGINA 8

PUBLICITATE-UT.N.ZA.R1-

CI-TMPARÂRI.m

• Vînd apartam ent 2 camere din cărămidă, cartier Gheorghe­ni, Buşteni 4, ap- 10 sau schimb pu 3 camere. Suport diferenţa. Telefon 15-41-73. (20202)

• Vînd TV Diamant 243, fri­gider Bauchnelth, 4 cauciucuri 195/55/13, radiator auto G.M. Opel. Vînd CEC Dacia depunere 1987 august, ridicabil. Cum păr geam stînga şofer Renault 5—2 uşi Str. Conductorilor nr. 31. Telefon 13-31-45. *21809)

• Vînd TV color ITT, diago­nala 68 cm. P reţ avantajos. Te­lefon ■ 13-63-44. (19962)

• Vînd birou (natur) pentru elev- Telefon 17-92-93, miercuri, vineri după masă. (21735)

• Cum păr video player şi te ­levizor. Telefon 17-18-09- (20230)

• Vînd magnetofon „Itostov“. Telefon 12-97-35. (21783)

• Vînd maşină de spălat a u ­tomatic germană, 15 programe, tip Boch şi generator de carac­tere Panasonic Inform aţii după ora 19 la-telefon 11-44-05. (2.1800)

• Vind televizor Graetz co­lor, diagonala 57 cm. Telefon:16-05-50. seara. (21806)

• Vindem televizoare color. F irm a Fimex Plus, str. '22 D e­cem brie nr. 23—25 sc. X, etaj II, ap. 8, telefon l l :C6-74. (20457)

• Vindem casă, anexe şi te ­ren, ■ în ‘ comuna Floresti. Infor­m aţii ’ în Floreşti, str. Cuza V o­d ă nr. 6 Şi 22. (21811)

• Vînd cablu electric 2X2 in-, tec 300 ml şi separator lapte. (Telefon 14-91-60- (21810)

; • Colecţionar cum păr: păpuşi cu cap. de porţelan, trenuleţe, vaporaşe, m aşinuţe din tablă, toate vechi, înainte de 1940. F ir­m e diii tablă emailată- Ofer valută. Telefon 921/2-78-94, ore­le 17—19. (21809) -

• Vind Dacia 1310 Break, an fabricaţie 1987. Str. Buşteni nr. 43, â p .! 18; (20420) '

• Vînd apartam ent 2 camere proprietate personală ocupabil imediat. Telefon 16-52-27, între orele 10—12. (20419)- • Vînd televizor . alb-negru. C aut femeie îngrijire 2- copii. Telefon 17-05-12- (20421)

• V tnd 10 motoare electrice trifazice de la 3 kw la 15 kw, 2 transform atoare sudura trifazice m ari şi un compresor, toate in sta re de funcţionare, cu acte în regulă. Telefon 18-17-26, în tre orele 16—22. (20427)

• Vind O pel K adet berlina 1982, Porsche 924 tu rbo 1985, ffalbot M atra Hancho X, Audi 100 1980, Volkswagen Pollo 1983, toate cu vam a plătită. Telefon

-997/3-68^7. (20023) -. • Vind congelator Arctic nou cu • cinci sertare. Telefon:13-53-10- (20019)

• Cum păr chitară noua. Te­lefon 14-51-86- (20018-A)

• V in d . aparate . fotografice Quingdao şi Hanimex. Telefon14-51-86. (20018-B)

• Vînd CE® Dacia noiembrie 3907. Telefon 16-89-27, după ora21. (20017)

• Vînd caroserie folosită, sta­re bună, uşor avariată, complet cchipaţă. Prodan Gheorghe, 1q- calitatea Pănioeni nr. 24, tele­fon 201 A. (20015)

• Vînd mochetă 2X3 m. Tele­fon 12-13-37. (20014) '

• Cumpăr apartam ent cu trei camere, etaj I—Itl, în cartierul Zorilor;. P lata în lei sau valută. Tclc-fon 12-49-86. (20428)

• Vînd apartam ent 2 camere, cartierul A. Mureşanu. Telefon14-87-61. (20429)

• Vînd ţuică de prune deo­sebita. Str. Observator, bloc OS 3, ap- 76. (20432)

• Vînd două magnetofoane „Uostov“, 100 bucăţi m atriţe a l­bume succese 199.0—91 (Or wo) şi staţie 2X75 \V — 120 000 lei. Telefon 14-85-91, dupâ ora 17.(20433)

• Vînd mobilă bucătărie. IV- ' lefon 15-52-10, după ora 16.

(20434)• Vind televizor D iam ant 253,

stare foarte bună, 15.000 lei, nediscutabil, magnetofon Tesla B 115, benzi magnetofon înre­gistrate. Telefon 13-03-73, după ora 17. (20439)

• Vînd Ford Fiesta 935 cmc,91.000 km, 5,6 1 la 100 km. vama plătită, 1979. Telefon 12-01-47. (20441)

• Vînd m aşină de îngheţată- Telefon 17-20-83. (20444)

• Vînd televizor color G run­dig, Frigider 140 1, covor per­san 2,50X3,50. Telefon 18-17-89. (20446) -

• Vind boxe RFT 50 W am ­plificator 2X100, carpetă 150X80. Telefon 15-53-96. (20445)

• Uniunea Liberă Democrată a Romilor, cu sediul central în Cluj-Napoea, str. Tipografiei n r: 28, telefon 11-76-15, vinde prin licitaţie una Dacie 1310 combi, în stare do funcţionare. .Din d a­ta de 20 decembrie 1991 se poa­te vedea m aşina zilnic la adresa de mai sus- (20447)

o Cumpăr urgent S.T.R. 5412. Telefon ' 15-85-53,. în tre orele 20 —22. (20151)

• Vind haină b lană vulpe "roşcată 3/4 nouă. Telefon:16-77-10. (20453)

• Cum păr apartam ent 2 ca-. mere. Telefon 15-53-21. (20053) ...

• Vînd Aro 243 D, accidentat grav, motor Braşov şi Aro 243 benzină plus piese noi cauciu­curi JR, grupuri diferenţial, d i­ferite cabluri telescoape etc. Str- Şesului nr. 4, bloc S 4, ap.33, telefon 16-43-85. (20050)

• Vînd vană fontă 1,20 m, 2 fotolii Georgiana, noi. Telefon17-43-55. (20049) '

• Vind ţplevizor alb-negru,, Opera 53/42, paltoane ştofă ca-,,

chj şi altele- Telefon 11-17-88. (20047) - \

• ' Vînd tractor, remorcă, plug. Telefon 13-87-04- (20015)

• Vînd , televizor alb-negru ; Olt ' 251, . magnetofon ' „U nitra“, , radiocasetofon dublu' RC 9000, noi. Telefon 13-78-63. (20044)

• Cum păr 'bloc motor Dacia 1300. Telefon 11-05-89. (20043)

• Vînd Mercedes po benzină. Telefon 13-50-12 (20042)

• Vînd Dacia Break, gn fabri­caţie 1989, culoare crem, 26.000 km, preţ convenabil. Telefon: 11-99-92. (20040)

• Vînd' BMW 316, stare per- . fectă şi vopsea bleu-ciel m etali­

zată. Telefon 11-29-53. (20038)• ’ O.A-P. Dezmir vinde Ia li­

citaţie grajdurile CAP-ului. L i­citaţia va a v e a . loc în data de20 decembrie 1991. (vineri) ora- 10, ia grajdurile C.A.P-ului.

• Vînd .m edicam ente stră ine ' pentru diabetici şi cu .tensiune arterială- Telefon 18-96-54. ■ -(20034)

• Vind cojoc de damă, nou. Telefon 16-08-72- (120031)

• Vind convenabil Opel Ka- dett combi şi rulotă import. Te­lefon 14-46-52. (20454)

• Cum păr parchet. închiriez apartam ent 3 camere, nemobi­lat. Telefon 16-74-64. (20059)

• Vînd convcnabil video, TV color, magnetofon. Dorobanţilor 76, bloc Y 5, sc. 5, ap- 94, te le­fon 15-40-77. (20055)

• Cumpăr casă cu grădină în. valută. Telefon. 17-66-88 sau17-86-91. (20056)

• Gumpăr aripă faţă stingă Oltcit. Telefon 14-90-94. (20060)

•• Vînd video Panasonic- Te­lefon 17-46-34, după ora 17. (20063)

• Vînd apartam ent 3 camere urgent, cartierul Mănăştur. In ­formaţii la telefon 16-81-69, în­tre orele 9—18. (200G2)

• Cumpăr urgent garsonieră. Telefon 16-62-04. - (19965)'

HSfc

^COMEMORĂRI.« Cu nemărginită durere tn

suflet, anun|ăm Incetarca fulge­rătoare din viată a Iubitului nos- ' tru sof, tată, socru ţ l bunic v a s il e m o l d o v a n , fost m ais­tru Instructor Ia şcoala de .şo­feri amatori. înm orm intarea va avea loc joi, 19 decembrie, ora 12, In cartierul Someşeni, str. Octav Băncilă 37. In veci ne- nitngiiaU soţia Maria, fiica Dom­nita, ginerele Vasiie, nepoţii Da­niela ; i Dan. (20160)

ţ Anua) cu adîncă durere in. cetarea jJiil viai;\ a iubitului

nostru so( ţ i taiă PBIDA TEODOK, născut în Sohodol-Poia. nă, jude)ui Alba. înm orm intarea vn avea loc ia cimitirul din Cîmpia Turzii ia data do 19 decembrie, ora 13. Odihucască-se în , pace. Sofit, ( iu i, ' lilca cu familiile.(201

- 0 Nimeni nu va ini Hm înlocui in inimile şi-n vieţile noastre pe acela care a fost scumpul ţ i iubitul nostru soţ, tata, socru şi bunic INŢE GEGltGE, de 69 ani.- Dragostea noastră /sâ te în­soţească în lungul drum pe care nu tu l-ai ălcs. In veci nomîn- gîiaţi sofia, fiica, giri«rele şl ne­poţii. Inmojţmintarca va avea loc in dala de 19 deccmbi-ie 1991. ora 12 în comuna Dragu — Să­laj. (21172)

% Cu sufletele greu încercare ţi pline de lacrimi ne despăr­ţim de nepreţuita ţ i scum pa noastră soţie, mamă, bunică ţl soacră PAULINA CHIRODEA,

născută Dubău, pe care necru- ţătoarea boală ne-a răpit-o la vîrsta de numai 49 de ani. c u -Klînc regret o vom pctrece pe ultimul drum joi, 19 decembrie 1991, ora II, de la capela cimi­tirului Central. Familia îndure­ra tă . (.ioilG)

A S-au scurs 5. ani de cind pă- mîntul greu ţi rece apasă chi­pul scump ţl drag al calei care a fost RUSU VIORICA a cărei imagine nu so poate şterge n i­ciodată dl» sufletele ’ soţului, maniei, copiilor, ginerilor şi ne­poţilor, Mormintul ; i este veş­nic acoperit cu flori şi udat cu Iacrimilo noastre. Familia veş­nic nomingîiată. (20175)

0 Pios omagiu la < ani do la trecerea în nciiinţă a dragului nostru EMIL CORC7IEŞ (jurist). Soţia şl Hui. (19367)

0 Se împlinesc 7 ani do cind ne-am despărţit dc fratele ţl unchiul IONAŞ CORPODEAN.

Comemorarea In data do 21 d e ­cembrie, la ora 9,39 la mormînt. Bibi ci. (19320)

» Pios şi dureros omagiu la 2 ani de lâ plfcarea dintre noi a

dragului nostru profesor NICOLAE MOLDOVAN. Veşnică am intire. Familia. (21712 )

» Lacrimi . şl Hori e to t cc -1 mai pot oferi dragului meu soţ ENE CONSTANTIN, Ia 5 ani de cînd odihneşte sub lespedea grea şl rece. Soţia, (13305)

e Cu adincă durere iu suilet no despărţim dc draga noastră

soră PAULINA CIIIBODEA. Dumnezeu să to odihnească în pace. Surorile Roza şi Hula cu fam iliile.. (20176-A)

0 Se împlinesc S ani dr> Ia în ­cetarea din v iaţă a scum pului

nostru fiu şl fra te ctMPEAN - DOREL din T u rea Mormintul tău va fl veşnic acoperit cu flori şl udat cu Iacrimilo noastre. Na te vom uita niciodată. Părinţii Lucrotia, Ioan şt fratele Florin. (20163)

0 Lacrimi şi flcrl pe mnrmin- tul Iubitei noasta) soţii, manie,

bunici ţ l surori JECAN BOZALIA, născuta k’INTEE, la un an de la deces. Dumnezeu s.o odihnească în pace. Soţul, fiica, nepoţii ţ i ginerele. (216S4)

0 Lacrimi fierbirt|i la despăr­ţirea de draga noastră PAULINA CIlIKODEA, soră şl m ătuşă. Sin­cere condoleanţe familiei. Mala şl Dlana Ciubotarii. (2017G-B)

0 Un ui tini adio naşei noas­tre dragi B u l i n a c h ib o d e a .

Familiei sincere condoleanţe. Caius Ady şt P liu şerban,(20176-C)

0 Un gînd pios celei care o fost TINA CIIIBODEA. Chipul

blînd şl bun nu-l vom u ita n i­ciodată. Sincere condoleonţo ta . mlllel îndoliate. Familiile Elena Tompca şi Nelu Fizeşan. (201J6-A)

0 Un ultim omagiu ctlei care a fost TINA CIIIBODEA, care va răm îne vie în am intirea noas­tră. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familiile Dumitru şl Viorel Rusu. (20167)

9 Sîntem alături de colegul nostru ing. Prida Toma In aces­te clipe grele cau/aie de decesul tatălui drag PIÎIDA TEODOR ţl exprimam sincere condoleanţe întregii familii. Conducerea I.C. P.M. Cluj-Napoea ,(20163)

0 Sincere condoleanţe d-lui Prida 'roma l a • ţrocerea In . n e ­fiinţă a tatălui drag. ICPSÎ Cluj- Napoea. secţia cercetare prepa­rare. (20169)

0 Sintem alături de familia iiig. Prida Toma în m area dure. re pricinuită de trecerea în ne ­fiinţă a tatălui drag. fam ilia Petruţa. (20162-A)

g Un ultim omagiu pentru dis­pariţia prem atură a cumnatului,

unchiului nostru VASILE MOLDOVAN din Someşeni.

Transmitem surorii noastro Ma­ria sincere condoleanţe din pa r­tea fra:elul Ioan şl- Nastasia din Vlşa cu lamlliile. (20-161)

0 Cil durere in suilet şi CU profund regret ne despărţim de

iubitul nostru-unchi VASILE MOLDOVAN. Nil-! vom uita n i­ciodată. N epo(il'V alentin şl Ito- dica ; cu familiile. (20139)

0 Colectivul Clinicii Dorrnato- Venerologlce Cluj ÎŞl evpvlmă profunda durere la încetarea din viată a distinsului profesor dr. IULIU CAPUŞAN, fost şei de catedră si clinică, eminent das. căi, medic şl om de ştiinţă, ade­vărat fondator de şcoală medi­cală, fiind alături de to(l cel care l-âu cunoscut şl stima*.(20153)

0 Facultatea do medicină din cadrul Universităţii de Medicină şl Farmacie Cluj Napoca anunţă eu profund regret dispariţia prof. dr. IULIU CAPUŞAN, per­sonalitate de prestigiu a medi- cinci şl dermatologici. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. , (20181)

0 Sîntem alături de pricicna noastră Maria Ungureşan şl .

Băzvan în acesto clipe «grele prin care trec*. Doina Oltean şl Livia Mur-isan cu familiile.(20133)

0 Sîntem alăiurl do fam. l.osz- loczliy in greaua pierdere sufe. rltă. Colegii din Clinica . 15oli lnlecţloaso c lu j. (20053)

0 Sintem alături do colega noastră prof. Maria Varvarl Ia despărţirea de mania el dragă. Sincere comlo!can|o familiei în ­doliate. Colectivul • Şcolii nr. 1*. (20051)

■ 0 îm părtăşim durerea d-nel d irigintă prof. Maria Varrari ta decesul - nmmei dragi. Părinţii şl elevii clasei a VIII-a a , şcoa­la n r. IB. (20052)

0 Mulţumim tuturor celor oa­re a u to st ală turi tle noi la du­reroasa despărţire de Iubitul nostru dr. MAIMUS CALATAB, precum şl personalului v.f>L 01273 Dej ţ l garnizoana Cluj pen­tru sprijinul acordat tn aceste momente grele. Familia. (20152)

0 u n ultim omagiu fostei noastre voeino SIMON ILONA. Sincere condoleanţe familiei în­doliate. Locatarii blocului p 11 Nicolae Titulescu 28. (!0U2)

0 Sintem alături do colega noastră dr. Doriana Lucaclu în adincă suferin ţă pricinuită de decesul tatălui, distinsul prof. univ. IULIU CAPUŞAN, Colcctl. vul Clinicii V M&Uca'.s. (2011(1)

0 Sintem alături de colega noastră Lenuţa Dordea Io marea durere pricinuită de moartea su­rorii dragi. Colectivul c t c . la­borator IPC Fartnec. (20022)

0 Universitatea de medicină şl farm acie Cluj-Napoea anunţă cu adîncă durere şl" regret fnceta- ica din viajă a pr;»r. univ. dr. IULIU CAPUŞAN, fost prorector al U niversităţii şl şef al catedrei de dermato-veneroloiie, emi­nen t medic ţ i distins dascăl. Ex­prim ăm -profunda compasiune ţl sincere condoleanţe familiei.' (20126) ' • '■

0 T rjnsm ttem sincere condo­leanţe şl întreaga noastră com.’ pasiune colegului nostru lt. col. Cfilrodea Florin în ' m area, dure­re pricinuită de pierderea jo- ţlel. Colectivul de că ite al UM 02426. (20192)

0 Un ultim oniajiu pricienu- lul nostru drag colonel ANATOL GAVRI-Ş. Sincere coniloleanţe fa­miliei. Familiile dr. Ion Lungu. şl dr. Mlşa Bob. (20191)

e Cu ne.sfirşită durere ne des­părţim de fratele, cumnatul şl

unciiial nostru FLOBrAN BBAICA. Nu te vom uita nicio­dată. F ratele 'Nelu. Anaţa ţ i co­piii. (2002i r ' ;' ’v

0 Locatarii biocuiui Kăşînari 3 aduc un uitim omagiu şi regre­tă profund dispariţia, fulgerătoa. re din viaţă a celei caro a fost adm in!stratoare;'i şi colocatara

, PAULINA CIIIBODEA; Familiei iridurorate. sinceri; condoleanţe. - (20203)

0 Cu durt-re în sudet a n u i- tăm dispariţia fulgerătoare din viaţă a iubitului soj, tată, bunic,

frate şi prieten ing. MIBTEA MACAVEI. înm orm intarea va a- vea l « vineri, 20 decembrie 1981, ora 1! In cimitirul central. Familia îndoliată. (20067) ___

0 Mulţumim din toată Inima tu tu ro r acelora cara prin prin prezenţă, florii cu‘.in t o do mîri- giiere, au fost alături de noi la Iremediabila pierdere a scumpu­lui nostru soţ, ta tă , bunic ţi

socru ing, VICTOB GROZAV. Dumnezeu să*l odihnească în pace. I’amllia greu IncercatS. (0206S)

^ Sintem . a lături do buna noastră colegă Marioara SSaSi în m area’durere pricinuită do m oar­tea tătalu l drag. Sincere condo­leanţe. Comitetul de părinţi «1 grupei ţ l colectivul ~ Grădiniţei n r. 17 cluj-Napoen. (2182S)

0 S .au scurs 2 ani dc tristeţe ţl singurătate de la treceic i tn eter­nitate a iubitului nostru soţ şl ta ­

tă avocat. r.ARCOS OCTAVIAN ALEXANDRU.. Nu te vom uita ni­ciodată. Soţia şi copiii. (21820)

0 Mulţumim din suilet celor ca­ro au fost a lături de noi In marea durere datorată pierderii - dragului nostru ONISIE MO 11 ATI. Familia în ­doliată. (20061)

0 Sincere coniloleanţe colegei noastre Coţa silvia la der:e«til ta tă ­lui său. Colectivul d e la ,,Tc.«ila nom at". .(21021)

COLEGIUL DE REDACŢIE , REDACŢIA; Cluj, stf. Nopoco nr. 16. - TELEFOANE: I M O -32 (redactor şef); 11-75-07.llie Colion tredoctor sen, Dan Rebreanu tre- j {!edocto1 *el odiuncl ** secretariatul de redacţie)! 11-74-18 (secţia culturala); 11.73-07 (sec-

doctor $ef adjunct), Voler Chioreanu (redactor / *'° Pro^*e 'na soclal-economlce)} 11-74-90 (secţia probleme cel5tene$ti): 11-73-04 (ad- jef adjunct), fraion Bara (secretar general de I mînistroffa rloruluf). Mica publicitate «e Primeşte tîlntc tntre orele 9-16, numai la adml- redacţie), ton Ruj, Morto Sângeonan, Rodu Vida. J nîstrotio, str. Napoeo nr. 16 (Ia parter). Stmbfita $1 duminica tnchli.

I l r d J25.108