\ J

A DOUA [DITIUNE

GRIGneE G. PEUCESCUDirector politic

ABONAMENTE:lu tari. 1 an IO I i, l' lun

ìu sfn'tival:de ! on

lt E 1 ) ?i dac& est[ destul de ovest ca se. fie ast -fel tratata într'o monarchienu te lepezI de ele cu sgomot. constitutionala. i daca dhnd spriji-

tii, nu numai adversaria cunoscuti nul sea until ast -fel de guvern 'si tri-al guvernului, dar si rudele sor pina deplineste cea mai sftrrth din obliga -la al noulea rieam, dar si prieteni! tiile sale. pe acea de a protege pe tuticari indräsnesc se le deschidä usa. de- o- potrivh.

Ar crede cine -va cá, isgoniti din Mitra tudoealit, M. S. Regele nutoate functiunile publice si parti- vatamä pe nimeni, M. S nu bateculare, ne remâne munca libera, pe nimeni, dar când M. S. dä spriji-profesiile libere, comerciul, indus- nul sea guvernului care ne persecutä,tria. S'ar însela amar ! se face complice al persecutorilor.

Persecutia te urmäreste si alci, si `sie natural atunci ca oamenii cariharta d -lui Brátianu nu te lasa nici sufera atele persecutiuni,cese facsubaici sétl câstigi viata ! ochi si cu sprijinul M. S., se ajungä

Este cunoscut de toti c& nu poti îutr'o zi a -'L considera ca vrajmas.se Intreprirrzi nimic daca nu erti i nu trebue se uite M. S. ch a-prietin al guvernului. A n publicat cestia sont tocmai oamenii cari,si mai alalt &eri un proces verbal al prin convinctiilelor, ar trebui se fiecorpului de advocati din Turnu -M&- sprijinitorii naturali al tronulul.gurele din care se vede c& prefec- De aceea nu ne sfiim a declara ca

nennarebia cnnstittrtionalil, ast-felpractieata;nu rllllnaiea tllladlice niciun I)ine, dar constitue un pericoln;tion'al -i duce tlrept la catastrofe.

ce. c. l'eueeseu-

1t'1:;rut1,

nEi'ESELE HIV15 \fartic.Tojt miuitrii

s'at`t Intors aseara de la Nis.tTn decret regal, privitor la demobi-

lisare, reduce armata la ofectivul sa üobicinuit In timp de pace.

'Ionia, i:, Maulie.-- Camera drprrla-{ilor. Contele Rotailaunt, rninistrul aafa-ceriirn strine, respuitzând la o inter-pelare, declara ca nlisiunt'a cu care arust tnsaïrcivat generallul Pozzolini,cAtre Negus, a fort amfenata, si va fi tn-depiiltital tutr'uu alt moment mat npor-lun, si adao,ä ca situa(iuuca ::encradalf41 co Abisinia nu s'a schirnbat.

1)l'lihl'rarca rctntival la stal)ilirea unetlinif valuarle nitre Runlelia si Turcia afost suspendata si hi tille airnttuatltpentru ziva In care Camera se va ocupade mndilicärile ce vor fi a se aduceSI iI iii ut iii organic al Rumeliet.

l':ri5, 1:5 11autie. Emisiunea dcretail perpetua :t 0 O va represinta uncapital de 1i0;1 inilinane si nu de 1 mi-liard dup.; cum a circulat stirea eri.

FALSIFICI!RILE SCRIPTELOR PUBLICE

I[rrr)irria lilercl de eri publica unarticol foarte interesant datorit, cre-dem not, condeinlni d -lui Carp.

Läsând la o parte deficitele dinbudget, ce se pot pure In sarcinacrise! economice si a sdruncinàriivalutei, autorul articolulu! se ocup&de alte defìcituri, de done... Bondercum se zice In româneste, unul Insumd dc i milioane si jumétate, eell'alt In sum& de 7 milioane 800.000de franti care constituese, precumzice autorul, adevérate falsificári ascriptelor publice.

I'riuul eoudeiu:Pi iulr'e lego guveraul cere Cemertl sa a-

cuperc I)riu emiterc Ie teatri u daturicStatulul care drumurile ale fer isvoritel dinI rutspurturilc militare orduai;al e de minisIrul de retiboiû. Nu vom apasa, pentru as-il-z1, asupra iregulat stil ü aceste[ ncltuull

farule fata alocatiune hugelarii, Iara deschidere de credit suplineenta r, farií ccrerede credit extraordina i , adicíl fu con! ra t u-lurur acelur presG iptiunl cu earl lcgca a-para.balaul 1)U11hC ïu cariala UIUJi nl(utuir(dogale : von) studia uurilal aceaslia cifraIn raporlul ei cu delicitele noastre.

Din faptul ra dlulnul ale fer a ( recul travenituriic Statulul sumele dalurale de rni-uisterul de resboiil, [lari ca tut -urlata gu-ver iuiI sal tresca iu scripte aceasta daturie,a isvorìt u urcarc ficliva it veuiturilur Sta -lului care de asta-data a produs un defi-cit nu pe calea ordinari si cunoscula a u-nor evaluarl gresite lucru ce se poate ln-tampla fie carul guvern, dar pe calea ne-cuuoscuta inca parr& asta-zi: le a trece Iosituatiuui venituri, !Ara s& treca tot-odatasi cheltuelile. Originalitatea uuul aseme-nea procedei[ nu se poate tag&dui, si dac,ttel a fost posibil, aceasta nu se poate ex-plica de cat prin cunivenÇa eulpabila a ad-miuistratiunii tillalltelor si a adlllillistra-tiel drumurilor de fer.

t'n lucra si mal straniü fusa, care reesedin proectut de lege &spre care vorbimeste Caí bauin acestia an furl, chetluitì fárase li fist visitino vie- odata in catin Slat ulul.

Este evident cum ca ale urlala ce sumaaceasta nu a rust 1)lalita druniurilor de fer,ea nu a Irutut fi virsata Iii lesaurarl public.Aratat(t iris& ìn situatiuui ca venal, ea as ;)orit acele prrsuase bugetare asupra ca-rom guvernul a facut choit ueli, si nu neputenl explic,t lucrul alt -fee decal ca s'aOintrebuintat sume, ce aveaú alte destina-tiuui, la cheltueli pentru cari nu an fastmeni le. Si prisosul tieliv din situatiuse nuit put a[ deveui real decal elieltuiud d. es.pentru putti, bamiit destinati pentru eonstruct ioni de drum de fer.

0 asemcuea situatiuse anornealù nu pu-tea tesa se dureze. Mat curèmid -ail malíùrzi í trebuia se se pana tu cuucurdautascriptele cu eleclivul real din letiautulpublic, si lrebuia primi urinare repusirbaailla loc. Aceasta nu se putea face decal pla-tindu -se datoria Statulut fata cu drumurile

de fer, si marturisindu -st' prin armare cetvenitunite aullar Ireeuti aíi fost mai mielde cat se anta pria situatiuiie. Suntem deciobligati se adaogam la deftcitul de cinc[nlilioatie u prima suma Ile pattu milioane,i junlelate.

done* eoudeiu :t_ :and sa licitidat raportunile dintre Statsociekttea care luise concesiunea mo-

nopolulua tutunurilor la' noi, Statut s'aobli;;at a plali concesionarilor valoareacladirilur si stoculul de marta., cart se ur-rait la cifra de 7,800,000 de fraud. Aceastasumiu a lest plalita de catre Regie din In-trtirile venzerii. Dar Iucru ciudat! se trecein siluaIiunl ca veuit suma Intreaga a In-

rara se se arate caí o parte din a-cele intrara a fost tntrehuintat& la licttida-rea fostet conCesiunl.

Resulta si (le aci deei un spot 11cl iv asu-pra veniturilnr de 7,800,00) de francl.s'a tala +milla[ cu acest spot. ticti ' ceca ees'a .tnlat1111)10 si cu spore? tietiv de ladrumul de lei.: eai a fort Olellnit táu'\ si tiintrat vre -o data In !esxurid publie, Iucruce iar nu a fost posibil, decaìl iarasa dis -tragteld de la destinatiunea tor barril cea >Icptaïi tu casa Statului o alta lntrebuiu-tare de eail necea ce li s'a dal. Guvernultusai t rebu la .si ale astil datai se repue la tochalais cheiludi, se m&rturiseasca ca venal ulnet al regid tut onorilor a fost aralat cu;,800,0110 de franc( mal mare de,cat era inrealilale si sri cearit Camerei primilr'o legeI(utduriic necetiare pentru restahilirea lu-crnrila)r.

lata acorn si conclusia ce o trageautorul articolului.

1)imi cele ce preced, reese c& deficitul a-uilur anteriori, se conepuIle din urinatoa-icle cifre:

5.000.100 fraud, deficitul arülat prin si-luatiunea frnanciara;

4.500.000 (ranci, datoria Statulul fail'. eudrunlului de fer.

7.800.00) francl, datoria Slatului fatal euRegia.

17.300.000 fra nei, ad icil saple -spre- :eve nli-lioane, (rei suie ile mil de ¡ranci, tar nuduel cune se pretindc si cum credeam notlnsine tnaiutea prezint&rit acestor proiectede lega.

[cost deficit arco tndoit& gravitate. Fat&Cu situatiunea noastra financiara dejadestul de grea el e de natura a dcsteptatngrijirile noastre. Dar nu asupra aceslulpullet. ne' vom ridica cu man multa tarie.Ceea -ce ne ne lace a da acestui deficit, ca-raclerul unta deosebite gravitati, este c&el nu a putul proveni de cult din o adeve-rata falsificare a scriptelur publice. l3énasca un deficit pentru ca s'ae facet eva-lu:irl urc:ate saü pentru ca prevederi, (lea-mini eel legit due, nu s'aa realizat, aceastas'il mat uuui ; se nasca ins& delicite pen-tru ca trecene la venituri sumele IucasaleTarai si: trerein si la cheltueli sumele diet-tulle, sii pruducein ast -fee prisoase buge-tare le nu aia exislat de eat pe bailie, sisii timo obligati in line de fotta lucrurilora spulle ca ceca ce era prises, nu era inmilitate de cat deficit, aceasta este noti.

t i precum am constatat in trecut, pre -cedeitele coustitutionale create de guver-nul d -lui Ion Bratianu, sumitcm si astazi o-bligat,1 a coaatata precedetetele sale [Dian-(are; tl asiguram ins& ca de asta data nune vom l'olosi de dinsele.

i \TR111111; t ZIF; 1, t `t1.1 ,111,11DISCURSUL DLUT A. LAHOVARY',

Dar so luäm sirul cheltuelilor aces-tui guvern. SO tim drepti, cu lefuri, cudiurne, cu afacerr stralucite este darnic,dar câte odata stie sta fie econom. Eatsun exemplu de economie foarte de la-udat.

lu 1875, când bugetul era asa de mo-dest, cheltuelile pentru facerea si tn-tretinerea soselelor erari de 3 milioaneleí. Acum s'atï schimbat lucrurile. Inbugetul din 1886, suma prevazuta estenumai 2,400,000 lei; va sé ziCá In 10ani, In loe se se mareascä. aceastacheitueala estelceva mai micä.Dar ce lepasa d -sor de sosele! Pe noroaiele sorcine merge? Taranií cu carul cu bou.Ce'i pasa, deputatului care sboara asade frumos intr'un vagon de InUda clasa,cu biletul ski de percurs gratuit? (A-plause). Cu toata aceasta economie,bugetul care in 1875 nu trocea peste 97milioane, asta -zi se presinta de d. Nacucu suma de clieltuelt de 132,000,000,cifra pe care o crez mai jos de adevar.D -sor, pentru a darâma o asemenea

V (') Vezt ( Epoca) 8G8

9 EPOCA 5 I1IA11'l'1E

sistema deplora114.s e care d. L Bra-tianu a intemeia4O lncovoind cu o ma-na de flor toatecfrdlrele oneste ai iil-dependentt. si pr d Infra) mreajede aur toate sulle! abe, toate con-stiintele turbure, t ngeteI huonlr;pentru a derfttna, z un usemeevasistem trebue4autn s d. Dim. Bra-tianu, cum a zis d. tri- eseu, trebuealte silente,: alte opitat e clic aceteacari le am facut pâne) asta -zi. Si sei stili,d -lor, ca nu suntem de ckt la inceputulacelet grelecl'1 pe care aveie se o per -curgem. Tara Romaneasta are multesë vazA din partea acestel adunar[ deporte rele, din partes acestel societatlde.expirlater a v wanldititia- direi !ir-rita, este d. I. Bratianu si care da ata-tea dividende grase ac(ionarilor séfl3,4pitaiso. - ,.a. -:. -- -: .. . -_u. .J

Mai departe, domnilor, raînd eine -vacere parale ln toste zilele, si a-ceasta o face guvernantii de la aceastanenorocita tara, trebue se ai lia col pur inbunul simt de a face ca tara se poataproduce cât le trebue.

Caci: unde nu mai t' nimic, chiai' re-gele perde drepturile sale aplauseicum zice francezul canti noi nuvom mal avea mute, nici partidul dela putere nu va mai avea ce se ne la (a-plause). Cel putin matelarii cari lira -nesc vite In abatoriú ca se le jtinghicma târziü. ao grije se le engrase, chic'trantorit !asti pe albine set faca mieresi pe urina vine de o suge (aplauso'.Acerista este o chestiune de bun sima,de instinct la oament ca si la animale( aplause).

F,I bine, ln guvernul nostru nu estetot ara; de etti -va Limp sia pus tu gândnu silfi prin ce comba natiunepus in #;and $é sete toate avutine ta-res: nu vorbesc de atatea imposite ti-cliloase, la stat, la judet, la comuna,rMi distribuite. re ü cbibzuite, cari lo-vesc chiar productiunea, voiú se vor-besc de ultima neghiobie, care a lovitsi e pe cale de a destiinta comerciul,loarte important, ce 'I mai aveani cuFrancia.

Apot, d-lor, pana ce se ne faca d.iraniane fabrica de matase ca la L\'on,sud de articole de arta ca la Paris, cumne -a promis odata. Transilvania si cumne promitea pana mai de una -zi Bulgariasi Basarabia (aplausej, singura uoas-tri+. avutie este agricultura.

Prin urmare, este elementar ca tre-bue se cultivam relal(iunile noastre co-merciale, mat eu seama cu terne carTfac cumparatoare pe seara intinsi asinguref rtoastre productiunf. Acolete r1 sunt: Di prima linie terile mari -time, precum Englitera, Franta, Italia,mai este Austria pe o scava destul deintinsi cu vr'o 70 -80 milioane pe an.

Acestea sunt cifre, dupa tabloul co-merciulul exterior al terrei In anul1884, care s'a Impartit acum zilcle a-ce s tea.

In 1884, comerciul nostru cu Franciaa Post de 22 milioane la import si 18milioane la export; avem dar un comerciu cu Francia de 40 milioane. Si ve-deti Ca aproape importara cât espor -tonm, si daca se vede o diferente la ex-port ln defavoarea noastra, eú cred cavine mai mult din faptul ca, multe producte ale noastre merg la Genua pen-tru miaza -zi a Franciei, si multe la An-vers pentru Nordul Franciet.

Zic dar, cg comerciul nostru cu Fran-cia este din cele mai avantagioase, cacidânsa pu produce destule cereale lneömparatiune cu ceca -ce consuma, sinoi nu producem nimic ceca -ce. pro-duce Francia. Ast -fel ca cuvèntul deprotectiune a uncí pretinse industri:nationale, nu'ai poate avea loe alci.

Al doilea, ca Batanta comercialá nueste favorabila, caci at.ât luam, atatdam, adita ptatim Cu producte iar nucu batí.

Dumnealor prin destìintarea porturi-lor frante, de la Braila si Calati, siprin aplicarea tarifuluí autonom. lnmod brutal $i fard timp, a Inchis co-merciul cu Francia si ast -fel a lovitproductiunea noastra, Intr'un an debelsug ca 1885 (aplause).

Si asta, pentru ce? Farà cuvânt sifana fofos. Daca era find-ca Francia nuaves cu not conventie comerciara, daraceasta situatiuse dureazá de la 1876,si flind -ca a tiuut nuoci ani, putea semai tie câte va funi? Daca aste, pr(, mse lauda, peotru a aplica ttlrturor tlor tariful autonom. apoí nu putealiaatepte pâna la 1886, In Iunie, Gand a-rel tarif se tacca aplicabil tuturor de opotriva ai Francia nu putea atunci seciba ln contra noashra nici un cuv( \ntde nemul(umire, si nici un pretext ca

ta uscirei omorâtoare pentru expor-iÍttiíostrnf

Dar, d -lette (Jacal am atins aceasta cestiune este ca se ve dag seama de unfapt ne mai auzit, pe care d. Vernescul'a precisat asa de bine, si care aratacum domniele-lor lnteleg interesele e-conomice ale acestel (ëri. Stiti cât aodeclamat In contra conventiunei cu A-ustro- Ungaria. Acea conventiune, or-ce s'ar zice, este o conventiune eu o taraeu care avem un comerciú de 200 mili-oane lei pe an, adita aproape juma -tate din comerciul nostru total.

D -lor nu erat legati de cât eu aceastaconventiune, aveaü se trateze liber sinesuparati de nimeni eu toate celelaite tiërï; ce credete ca ali facut? A faceto eonventie eu Germania In cari facdoue greselt: intâiü se stipuleaza nisteterntem mai lungi de cât termenul care'I avea Austria; pe când conventia euAustria expira anul acesta, Germanie'i de acorda termenul pâna la 1892; cinei'a silit la aceasta? Or' conventia cuAustria era buna, si atuncf de ce aüdeclamat In contra ei? Or[ era rea, siatuncf de ce aïe prelungit cu Germaniapâna la 1892 un sistem economic peCare l'uú condamnat Cu atáta galagie?

A doua ='escila este nenuntinereain convent ;iunea cu Germania, a clan-sei principale to favorul nostru dinconventia car 'Austrn -Paga ria, close:dr seul ire 040:0!1 ce drepturi dei hitriia cercatelo : ::tre. D. I. Bravai da ",Germanie' -(k iele care se4tedeseAustro -li x{:- Flets nu cere ceca ce nieacordase 'se t h Austro- t'ngarianoua. agi _ cut de ori ce varai lacereale) _ i cand Germania:Aune nana, ,siiti ce.face? .i ha, cri :[ dIn t s'ofa - ia r ;s:- Veil cl$i, i. d de .`r libertatlocarci productele noastre eu tele tuaigrole taxe, cu taxe prohibitive chiar.

d -loi' , care a fost comerciulnostru eu Germania in 1881? Ain im-portai din Germania 43 milioane si amexporlat In Germania pentru 800 mitlei. Lita cifra oficialit din 1884 si d -lorric ça de Fr;incia care ne compera producte pentru 20 milioane, nu aü inte-res si 'f refusa cea mai mica concesiuncsi declama In contra Austro- Ungarieicare de ! pe lânga [tate cele alte,tot avem un comercie eu dansa de 200milioane, si se ingrijesc numai de Ger-mania care ne cumpi'ra de 800 miilei marfa si ne vinse de 43 milioane.Batailla comerciului nostru cri Germa-nia. vedeti d -lor, cat se soldeaza In de-favoarea noastra. Acum, stili care eracomertul nostru eu Germania Incinte?Exportant de la 5 la 11 milioane, nuera mult, dar era ceva si Germania nutrecea cu ii nportut peste vr'o zece mi-lionne. Acumi de la conventia d -luiBratianu, exportant ninnai pentru 800mii lei, ça cum n'Rnl exporta ternie, nuse p1ateete nici spesele, nici comisio-n ;trii. lata Cu ce conventiune ne a 1e-gat d. ton Bratlianu pana la 18t)2.

D -Ior, departe de ruine de a alunecatin declamatiuui vulgare In contra uniislot tiare si ;unir. ça Gernnaatiia, caresi apura interesele sale tint credemai hile. Reparte de mine de a pungitata noastr ;'a in coullict eu o potere careare inte\itil rol in 1Joropa. Dar priululde Bismark singur a proclamait Cl esteo totala deosebire nitre ainicitia, poli-tica care ponte sei remâie intre douetete, si interesele Inc materiale. Un mi-nistru roman osti) sait agresiv faut criGermania, n'ar fi demo de nuuiele deotri de stat. Dar pâna acolo, dard sri fiecine -va ministru asa de josorit, de ne-cugetat si de umil, in rat se sacrificeinteresele cele ruai vendile ale statuluípentru un co uerciú de 800 mii lei ? S:sacrifice porlueile noastre dupe 1)u-met!, relatiele comerciale cri Francia,cí[ Englitera, cri Italia, putert la careexportam, mai mult de cât im,,ortam,aceasta n'o Intelcg.

Acestea sunt cifre publicate de den-si[ si 'i desfidem se ne respunza. Aces -tea surit extrase din statistica oficialaa counerciulut exterior puhlicat3 la 1854.

D-lor, doresc sel avem eu Germaniarelatiunile cele mai amicale ca si cutoate cele alte nat.iun: ; dar etica cetuai doresc este ca comerciul nostru euGermania sri mearga mai sus de 800de mil franc[ la export, dar coca ce amdreplul ss doresc, ça romain, mai pre-sus de cât toate, este se menrinem re-latiunile comerciale cu tari ca Francia,Anglia si Italia, cu care schimbam mi-liouuc in profitul nostru (aplause).

Efectele acestei politice Ineep a sesimti. Ast -fel, comerciul nostru totalcare a fost de 580 milioane In 1883, acanut la 479 milioane In 1884. Tara asairecit dara cu 101 milioane dintr'unan 1n attui, tara caria 'i inchizí exportulprin asemenea misuri , misuri cariInca nu 'si a produs tot efectul lor su-grumator, care efect o se 'I vedem pes-te doui-trei au!, o tara careia 'i iovesteproductiunea cu impositele cele maiuechibzuite, o tara. careia vrei së'í lo-vesti micul comerciú, singurul ce 'i -amai rëmas pe care 'I face omul sarac.tau capitalistul mare, cum este comer-ciul cârciumelor, accia este o tara cen'erge spre ruina (aplause).

D -lor, d. I. Bratianu vrea sa mouo-poliseze acest correrci[, vrea se facedin totf cârciumarii férir, functionarícu juramânt de credinta si leafá dinluget ; s'a gasit ca d. I. Bratianu nuare destul atei 40.000 functionarí bu-getovort care starna asa de greü pegrumajif producatoruluf ( aplause).

Cum se rëstorni t,n asemenea gu-vern? prin Camera lor, prin Senatullor? Aceasta este o gluma. Prinn ale -gent ? Da, voiú zice si cd : prin alegeri.Dar pentru aceasta, cum zicea d. Ver -nescu, trebue se ne Intrunirn, si ne a-dunam, ses conferim si se nu ascultatinumai cântecile sirenei pseudo- liberale,sé mai ascultati si pe atei oament cariaü servit tara onest, Para atatea birurisi fard hârtie moneda, a 15.000 lei pean, pe cand democratii de asta -zí nu semultumesc abia eu 60.000 si 80.000.Prin alegeri, da. Dar aceste alegerisurit departate, sper cal natiunea ro-mane se va pregati si nu va mai da In1888 spectacolul rusinos pe care l'a datln 1883 si 1884, când handele de es-ploatorí aú intimidat si agi strivit ade -veratul cuget al (éreí ( aplause .

E 1 me warginesc aci, nu -coni facececa ce inimicif nostri doresc facem,nu vom cadea in cursa care ne -aú lu-tins-ci un ministru imprudent al d -luiI. Bratianu. nu vom esi pe ulite, caci'lof din ulite n'am esit aplause).

Alti[ ail venir la guvern prin conspi-ratiuni, dard atele guverne care nasedin uliti, cu ulita tralesc si prin ulitavor peri (aplause).

Noï col purin nu vom Impinge la a-ceasta, vom astepta In leniste \'oins( le-gala a Veil si credem cai cu toisa corup-tia si presiunea, tara aceasta va fi oda -ta deeteptata si daca nu, noi ne vommângaia col purin cte ne -am facut da-toria.

l'aïna :+linci, d Ior, tutus zicea d. N'or-nescu, mat este si un alt factor in a-ceasta tara pe Muait natiunea lucri trecula si neCCl pe, l;in_a cet cerprbesc , ponnllici ai o-

- rito can.' luirai te.- tnateste nntue mal e ` , s de -loti aceasia :e tuajes sa re 11eiAci o sey triorse Oob, .+: ne: « fiele este coo-tutional, ae nu sepeate ameste-

'Ca tri luptel t ag partidb.>. Var mai In-'t41t1 de tcat* -ari nu este e lupla de partid aicieln ocor1stitutiunc sfasia a./(Ci nu este de cât ai. _ tdict.ntor, un ontl'ara scrupul, tncdeft de complici lnlupta cu natiunea tntrcaga.

Tara Româneasca neunt este impar-tita in t'xploataloN si exploatatt, In In-vingatort si ieviii i.

Regele este constitutional, nu imbuese se antestece in (reluite partidelor.Asa este, dar eu o conditiune, ça constitutiunea së fie respectata, tel potinln oare -care margine si eu oare -carepudoare.

Arum care sunt mijbacelo de luptalegala? Libertatea presi ' l'Ana acinine -a tolerat. dar când va vni +I. i. Brlt-tianu, ageutif platini c ;ue loves(' pe c'-tatenii Ire toatel lit -ca la !lemme!), \nt pu-tea bate si intimida p'' Ictii cari viudjnrnale. Asta s'a si practicat In niai mul-te judete, pe unde jurnalele opoziticïnu se pot Irnpairti.

Libertatea íntrunirilor ! Astazi wi)d c;+suntem tolerati, nu stiro ce va li panala sftrsit \rtsete).

Dar ali Omit, ce s'a tacet la Bosel, laOr1'ee eu libertatea lntrunirilor, candbande armale de poti(ie si tolerate dojustifie an dit navali, si caînd atâti ce-latent onorabili ait avili capetcle spar-te de acest, decorati! (aplauset.

Libertatea tribunet! Fac omagrele111010 0,1'010111 Car(` ça d. Dim. lratianu,caue Cl d. 11arzescu, ça d. C. lioerescu,c+ d. Cogalnieeenu, eu o elocintal raredevine din'ri in zi mai mare, care crestein fata greulat.ilor, lupta hi tribunet pen-tru artiste veeht libertati rotnanesh a-p'ause Dar s'a \'zut nn ministri cares'a perdit st pudoare:[ de sine si (l0tucul in care se alla pana iuterzice uniisenato' sei se urce 1:1 tribunal. Si noiputeam set figui-itu pe aceste benei, (lar11e -iii scuturat praful picioarelor pepragul acestor Adunariunlilite si le -amlasat fata In rata cu staipanii lor (a-plause).

Liber este d. Miirzescu së interpelezeGand este vorba de c- iisatoria civili sireligioasa, dar cane este vorbe de fap-tul expulsarif Romltnilor din Transil-vanin, si de cine ? de acela care In timpde 40 ani aproape a stiut sel escile pa-siunile nationale si a stiut s( faca se. lu-ceasee Inaintea ochilor t'Ire! niste per-spective Inselatoare ! Atuncl tribunatrebue se fie [iuta ca se nu s0 Invede-reze monstruoasa contradictlune Intrefapte si vorbe (aplauset.

Cunosc si leu cerintele diplomaties,stiu nevoile unuf stat mie pe lânge unumare, stili ce raporturt'de buna veci -natate trebue sri fie Intre not si Austro -Ungaria, stia ca nid[ un stat nu poateSi' permita se se agite cestiuni pericu-loase la hotarele torii sale; dar era ciu-dat sa executorul acestor expulsiuni,se fie Indemnatorul qi escitatorul dealla data. Dar ce se zicem cand s'a do-vedit ça nier odata n'a existat vre o a-gitatiune serioasä si Ut, sub velu! unesnecesitatf publice, s'a ascuns numai omiseleasca resbunare privata! (aplauso).

Sunt sigur et Austria n'a cerut aceas-ta mesura. A cerut poate ca se se pri-vegheze atei carora le dam ospitalitateasi datoria guvernulut ora se vegheze.

Avea legi, avea tribunale; dar a es-pulzat fari cuvent si fars probe pe misteesilatí de acelasi sânge ca si noi. Aces -ta este un fapt rusinos, care Injosesteguvernul ce'! comite si umileste taracare 'I toloreaza aplause).

I) Ior, se trecem la alt subiect cevamai purin Intristetor, caci trebue se nefie rusine de rusinea si slabiciunea a-celor care ne stapanesc.

Din toate astea se probeaza ca regi -mul constitutional este desflintat, cacilibertatea tolerata nu mai ponte portanumele de liberiate. Pe aceste ruine, aremas ce? Singurul factor constitutio-nal care trai poate da o solutiune le-gala unef situatiuni aproape desperata,Maiestatea Sa Regel(; 1 D. Isvorauu vava citi o moriune In acest sens carechiama bine voitoarea atentiune a Ma-iestatei Sale Regele. Ce este aceastacenere? Treliue s'o Insotim cu cuvintenerespectoase, site cu conditiuni? Nimicdin toate acest(a, d -Ior. Trebue se neadresam catre Maiestatea Sa cu tot res-pectul ce datorim carre eel mai tuaitdemnitar al Slatulul Românief, si se'tzicem sr pue capot unef stavi de lucruricare numai numele de constitutionalanu mai poate se merite. Së'f spunem :presa mai este Inca libera, pâna cândnu se stie, Intrunirile publice nu suntde cât tolerate si celatenii nu pot se seadune de cât adese -ori cu risicul vietei!or; tribuna este muta, chiar umbra a-legerilor legale a perd de muet. A ficonstitutional urea se zita a respectaconstitutiunea in toata tntregimea sa,si aiment nu poate pricepe o ajnoare deconstitutiune care merge pftnâ la desfi-intarea ei, sac pâna la ingaduirea unorministri cari ad desf[intat'o. Acestä se-[nana eu muma care 'sí -ar iubi atât demuet copif In cât 'i -ar stringe de gat im-braAtisându'i (aplausec(sta

se va zite 17aiestat,ei Sale Re-geint si cum '1 cunosc en, va face drep-tate tarif, are simtul'cel mat Inalt alprerogativelor sale, dar stie ca prero-gativele cele mai Inalte trag dupa sinedatoriile cele mai strimte. Poate ça segandeste si daca se gândeste rouiteste ça se gândeste matir, si ed credcal aceasta cugetare va avec In tele dinurma fericite resultate. In orï -Ce cas,

cleiaer +lacie cu\intele mole ar intimpivantult srepti(isni, nu pot ' uu'tni aduC:uunrtu de vrrsurile; initlzttl'dre'- poetfronces clnre ne sp+ine cä sitfgileiunea nup izte fare r u tlicï cliiar celor fárae' dintì( :Si les civil, ,,,iil .I sbrl.4 louis n'offensons

l t(ersoo ne,-Si yuelelu un n, u, enten& yull nous

prenne en pitie..1)acA ceru! este pttstie ruga noastra

nu insulta pr daca cine-va neaude se aih;i mita 4e noi (apá>anse..

'Tot asa. d-lor, vom Aie.* noi : dacat'omit Ronr,ìnict este g61. iìaca pe den-suif se gasesle nutum o persoan9 fisica,;Ounce po cine ant ofensat? dar dacasade pe de%nsul un Rege, cum crez OU,cu datorien comsliinta respon-salhilitatii sale istorice, atunet este timpsea zicem se'f fie mila de tara asta,care 'i-a tncredin(at soarta sa (aplauseprelungite

D. Iluriu;.

Isrormru. D-lor, In urmadiscursmilor pronuntate, mai multid-tit cari lait parte la aceasta Intrunirem'aü rugat a ve presenta aceasta mo-tiune ca conclusiune a discursurilor.laat'o:

/)r none (1r..crnsi(rrlor rostrle sr in 2'e.-dere(r releGu ce InirNrrr neinrluial Ru-m(irria, :i dr(narea promile, `r)r(i i'eserrO.llpo.atülnr aliate asistenta .i concrrrsttl.( r) pruh t( ri st rn uarea qtrrerntthri ac-111(11 ; si enre..prctul si derot(urtenlr(l Cu-renit nr. s. Reg (qui, 'ï chi(nnä aterltia sihitre-roilnarea Sa ocrotire spre a se proiec(rpit reginrr(Irr'r per ennal si de,epoli( cenr c(1)mrrr,tr, rerjnn crrre, irr ha PU, co-pupe .cì(rìrrr..tr ?ara, iru în attira odi..(vedite(rìr Pi( desäe(%),+ire.

11. llinrih ie lhìrtiar(u, presedinlrlerlrnùnir. D lor, ceí c( prrmesc motiu-nea, vor bine voi a ridica mana.

l\lotiunea se primeste 1n unanimi-tate.

D. 1/ar irr Isr'oranu. Dior, si dea1)-zee ca un fit) al provincii impreunacu d-v. $et poatfi zice ca aceasta resolu-tine este prima caret[ni(la ce se punela reedificauea liberti+tilor noastre pu-Nice !ap!ause., si, dupa accia, se sepoatet annuel un resultat fericit carese retnalte tara la vechile tradi(iuní(aiplause prelungile .

Maì tutrlte tocí`.-1. 17arzescu se vor-beasca.

D. G. Mrtrzescu. Onor. cetateni, vemultumesc din tot adancul sufletuluimet" pentru incredereat si simpatia ce'mi aretati. Nu pot vorbi asta-ti, caclsunt boluav; voiü vorbi In intrunireaviitoa'e. Am venir ici numai ca un o-magie pentru fratií nostri din Buen-resti, care me Incurajt'azb prin simpa-tia Ion (aplause).

`;edinta se ridica.

PARTEA ESTERIOARA

tipunia. Madrid, 13 Martie.Ducele de Sevilla, un nepot al ex -re-ginei Isabella II, se stie ca a Post con -damnat la opt ani Inchisoare pentruca a proferat cuvinte insultátoarela adresa reginel Christina, care Irisal'a graciat. Corespondentul uncí fondin Berlin a avut o convorbire cuprinrul, Inca pe cand acesta se afta InInchisoare. Ducele a zis, nutre altele,urmatoarcle :

Sunt Bourbon eu vtderl liberale(textual ; Soy Borbon de raza liberal)si nu voiú sé am ceva comun cu Bour-honif, ear: sunt dusmanf ai IibertAtif.Urmez traditiunit parintelui mea sipoate merg ceva mai departe de câtdinsul. EU sunt pe fatä pentru restaurarea Republicel. In ziva, In carem'am tutors de la Inmormintarea vú-rului mee, regele Alfonso XII, amzis In stout familieí mele, ca monar-hia a munit cu Alfonso. N'am de gindse sacrifie interesele na(iunif pentruale dinastici. Daca o fac rudele mele,Cu atât mai rëo pentru ele. Eü deplfngaceasta si 'mi pun tosta sperai t,a InRepublica. Putt*: sa spuneti aceastasi mai departe. Primesc Republicafara semi pese de originea mea, caciangajamentele [Hete personale ad mu-rit cu Alfonso XII si vedeti Inri -ve, calegaturile de rudenie n'ae valoare nicipentru altii, cadi nu Impedita pe ni-meni de a më persecuta. Mie si maiputin Imi pasa de aceste legaturi. Amprimit din multe tori adrese simpa-tice, numai din G(rmania si Austria.mi se trimet scrisorf anonime peine deinvective. Ele ajuug col mult la tnaal-timea dispretului meú. Sunt un ad-versar al Germanief si anume pentruca sunt Spaniol s i cred, ca intereseleamiclor ten sunt opuse ungile al-tora dar surit uri adversar loial. Peviitor nu me) voie opune unui guvernrepublican, ci \oie servi serif In ori cemod cu viata mea.x

1 'insu. Paris, 13 Martie. Con-tinuându-se si azi desbaterea asupragrevei din Decazeville, guvernul a su-ferit un esec, caci ordinea de zi, propusa de Letellier si recomandatä deguvern, a fost respinsa de Camera eu256 contra 225 voturi. Volait a fost In-dreptat mai mutt contra ministrului

Baihaut. care probabil ca va si de-misiona. x

('Iretn. ('rntea, 13 Martie. Lo-cuitorif mahomedant, temandu-se deo rescoala, tneep se fuga de la tarain orasele intente. Autorita(i:e lur-cestl cauti sa Impedice aceasta mis-care.

Consulii puterilor aú primit printelegraf ordinul sa nu primeasca depu-tatami din partea poporatiunei Sezice ca aceasta mesura s'a luat dincausa intentitmif fruntasilor comunalide a core din noú unirea Cretei eu('.recia.

DINTR'0 ZI INTR'ALTA

I xpoiitiii de pie! uru din %ala )luttoi; cani tairziii pentru a vorbi de expozi-

lia colectici Beurnonville. N'am Il vorbitde Inc de :, ceasta tntreprindere, niai multcomerciallr (le cils artistica, data n'am tianal car mai multe persoane art Post atrasede etichelele tnselktoare ,puse pe tablou-rile ln vinzare. Credem de datoria noastra(l'a lamuri purin pe public tu aceasta pri-\'intA.

Nu vom vorbi de_ tablourile pictorilormoderni. Ori -care dintre cititorii nostri s'apulul convinge de visu, tn saloanele dinBucurestl si din Paris, ca_licl ridata Dau-bigny, Troyoa, Charles Jacques, TheodoreRousseau, J. Dupré, Diaz, Bro:ik n'a comisoperelc care sc atrihue Ion in colectia d insala Manu.

Ne vom ocupa uumal de cale -va numeredin colectia pictorilor \echi, observant] int'entai ci[ a fast destul de naivt tutreprin-zíturil d'a aflsa pretori asa de minimepentru tablourt atribuitk uncir maestril caMunillo,ie gilda, ale carul opere se plktesceu sute de mii de fratici de ori ce muzéúdin Europa, tiind ch experte le ait catato-gal pe tate.

1 tout seigneur tout honneur.).Vedem sub No. 7 .Caravaggio Anni -

«bale La descente de crois. Tableau connu,gravi'.»N'a existat niel odata un pictorciterne :lnnibalo Caravaggio. Cel (luol sin -guri care poarta acest nume tri toatä isto-ria picturet italiene suoi : i) Polidore Cal-dara, dello il Caravaggio, naseut la 1495nient la 1543, elev al lui Rafael, care s'ai o-cuput mai mult de fresca si al -Ica Michel -Anyelo Amerighi di,Caracaygio, nascut la1569 mort la 11109.

Ori cine a vizut Cristos dus la Calvariude Polidoro Caravaggio, care este la Me-si na, ormoarleamaicei Dornnuluide Michel -Angelo t]i Caravaggio, la Luvru la Paris,sé poate convinge ça tabloul care gli -seste la sala Mano nu apartine niel unifiadin acestl duol pictorl.

Ce este dar acest table?Pur si simplu, o copie, si o copie foarte

proasrk a tabtoului «La Pieta» de Michel -Angelo Caravaggio. Uriginalul a fost labiserica dei Filippini la Roma, apol laLuvru in virtutea tractatului de Tolen-tino , si acunna in galeria Vaticanulut,unde l'am vézut si unde '1 poile vedea oricine. Copia care se atta la sala Mano, efoarte proastir ;i nici nu aduce amiatemaniera pictorulut care a inspirat Ghe-rardo delle Notti, il Valentino, Manfredi,(libera si chia' Guido Reni. italienii che-min maniera lui la maniera forte. Puternd u erra maniera copistutut la manierarailla.

Curi la main:(. Si vedcnn attut. 'l'ut incatalog, cilesc.

«No. 8. Cognes (.onznles. Le concert.Le peintre are,. sir T'unifie. T/('s riche com-position.

Din nenorocire pentru cet care cred Inauteulicitatea acestei opere, stim cu torilça originalul acestei pitture se alla laMuseul din Pesta, sub titlul la famille VanEyck.

Pe 1ttga aceasta, ont -cine a visitat mu-scele dits Dresda, Cassel, Nantes, Haga,Berlin poate aflrina cA copia din colectiaBeurnonville n'are cea mat mica asema-tiare eu pictorele elevulul lut Tetre Breu-ghel III si a lui David Itykaert.

Mal departe :«No. 39. Rembrandt can Ryn. La circon-

cision. Tableau de jeunesse. Copia tabloululnumit Sitaeon au temple...»

Si cele l'alte. Cred ca aceste exemple suntdestai de probante si nu mai fac alte ci-tati[.

Fünd dar ca, avem Inaintea noastra nuoriginale, ci tabloutl copiate, sé examinalmdaca aceste copie an o valuare prin ele In-susl saú daca dari, chiar foarte departata,o amintire a urigivalulut.

Putiue exemple ne vor lamuri.Numerile 28, 29, 30, 3l din catalog sunt

alribuite lui Frams Van Mieris, No. 11 tulGerard Dow.

Se stie cal Gerard Dow, urmeaza de a-proape pe Rembrandt, stapinul sto, tace privestecoloarea lui puteruick si Iran -sparenta el. Calitltile lui personale;sunt ojusteta de odiie minunata, si o precisiunoincomparabila de factura.

Copia care este acuma in Bucurestl,dupa tabloul «la [Cuisinière Hollandaise»de la Luvru, (lack nu ne tnselam, n'areriel una din calititile care disting pe Ge-rard Dow, coloarea e grea, detaliile sépierd. Aceasta compositie e opera unu(

elev de anul tntaiii la scoala de bele arte,sae de una din babele acelo carte le tutti=nesü in líate museele din strait1Mt;ale,copiand calm d'opPrile cu u pacicnla neu-busita si o lipsa de gust cumplecta. co-aide facule de ateste hube nscileazà, eavaloare curenta tube 12 franc! 27 (eulitnesi 37 fr. .15 c.

Ce am zis de Gerard Dow o zicem si deFrans van Mieris, elevul see.

Dar Terburg. No. 50 al catalogulul.)(Teerbourg sic) la déclaration). Toate cali-tatile acestui pictor, corectia minunata adepenului, armonia incantatoare a colori-tulul, (!neta execuliunet, toate ateste cah-talt dispar in copia care o avem aci, subnurnele de tableau original. Nunrai originalnu e. Coloarea cenusle, sale de ton cum senice to ateliere nu amiuteslede loe pe Torburg.

Apol, Smith a calatogat toata. opera lidGerard Terburg. Picturul din Zwolle n'aprodus dc cat 90 de lablourt cu tutu!. Ladt'claration nu tigureaazaa tu acest catalog.De unde ese acest Terburg neasteptat.

Nu mat vorbim niel de 3larillo, nici deBoucher, nisi de Cuyp, nici de Van Dycl,,nici de Bellini, nici de %)olei, nici de Holbein,nici de Pierre deHooy/le, niel de Van Ostade,niel de Rubens (inl'audtim, regina, jubesrenovare doloreni), nici de Rasydacl, nici deDeniers, niel ele Watteau din colertia Beur-nonville.

Toate acesteasa zise opere de maestri atpictures nu sent alt -reva de cal e serie decoon proa proaste, dc u execulie sur darla,faïcute de pictorl facrnelict d'a palru -spre-zecea matea, t)eil,cs ,ui /ilot,ùlre cum zicFrancezir. '

Ne mirara numaí do impertineula colorcare ail putut tndrasni si aducir u asa bo-gad colectie de 1ociluri la Bucuresl1,si screazït ea \ttr insela chiar un miuut publi-cul nostril. Nu suntem tocmai acest Carpentras care si -1 iuchipuiaa. Asta e pccatul.

Italineseo.P. S. Ascunsa tulre doue din pociturile

pomenite neat sus am v(+zut o academe dec1 -uu Grigorescu, si ca tot publicul am ad-mirat aceasta picture., regretând numaí M1tase atilt to asa de proasttí companie.

DECRETELocuriln cedate gratis de eforia spit a-

Ielor ciVilc, to \irl.ulea legel din 17 :1l,rilic1880, locuitorilor saín il, sere a se stabitiin comuna urbana tiinaia din ,judetul Pra-hova, nu vor putea fl tnslrainate to limpde 30 ant.

Consiliul general al judetulul Mussel,este autorizat a tmprumuta 100,0110 lei.

Generalul dr. A. Fotino, s'a numit E-for la Spitalele Civile.

Eforia spilalulul 1:Iena Beldimansi ora -. ul Birlad este autorizara n primilegaturile('acute de Economul C. \rabieyi d. loanCioban.

INFORMATIUNI

Eri dupé arnia -zi d -nii Maiorescusi generalul A. Angelescu aù fust laPalat la accasi ora.

Pentru echilibrarea budgetului,guvernul are de gîtnd së propunäsporirea impositului personal.

Legea reformei tnvëtämëntului séva amäna pentru sesiunea viitoare,din causa curentului contrar ce semanifesti! in Adunare.

Cu ocasiunea faimosului ordin deazi al generalui A. Angelescu, M. S.Regele s'ar fi espriruat ast-fel:«Este o gresalä de condeiùtt.

Duminicá, 2 Maxie, s'a constituitla Ploesti sectiunea Socielùlit` Car-puli, care sé compune din d-nü D.Spirescu, presedinte, N. C. Saru-leanu vice-presedinte, A. Pantu ea-sier, I. R. Goga si Z. Furnicä se-cretari, membrii : M. Dobrescu, V.Popescu, M. Stänescu. D. Ruzetti,N. Brinzescu, I. Pantu.

Numërul membrilor e de vr'o 60si va creste de sigur, cäci Societa-tea Carpatii in Ploiesti, e foarte im-brätisatä.

atIn galati se judeed azi dinaintea

Curtei Cu jurati procesul de presaintentat de d. Leonida Sterea d -luiV. Britnisteanu si fostului gerant alziarului Oriental Ronuin ce apareain Galati.

Nafiunea anti cä d. Eug. Stätescu,miriistrul justitiei, voeste a muta ped. Cìtmpineanu de la Curtea de A-pel din Bucuresti la cea din hoesani.De d-nu miuistru, pentru a>3i as-

EPOCA 5 MAli"l'll';

çunde inteutiunea, ivainteaza pe d.tfámpineanu, nnmindu'i preçedinteai neelt'i Cnrti, lotnsi ni se asi;eraeá aecata np va primi aaeelaslt ! !a-i n ta re.

SEREAREA

FOLOSUL ATENEULUI

Una din cele mai frumoase si malstralucite serbAtor, ce s'a putut vedeain Capitala noastra, este fare Indoialaserbarea ce s'a dat aseara pentru Ate -lien, In sala teatruluf national.

La opt ceasuri parterul si lojile suntplise de lume. In Incrperea feeric lu-minata, câud stai st prives(i in juru'ti,ochii ti se ratacesc uimiti si te dor de-atâta splendoare.

La opt ore si juml'tate se ridica per-deaua. Sala se umple de intuneric, jarape scena, tntr'un val de lumina sclipi-toare se arata maeastra Intrupare a fru -mosului tablou u l',%rfsl cu doni.

Plstorul A. Florescu pe virful munte -luí, sta Incremenit de farinecul unuívis ametitor r i minunat ; In preajmalui, prin noria argintii, zinc frumoase(d- soarele Costacopolu, Baicoianu, Mar -ghiloman, Sutzu si Golfineanul, in ali -tudini lenese si räpitoare, Intinti óra-tele spre el si 't Cate cu ochi dulci siadenienitort....

E uu mornent de adevì rat extas, Incare lumea, pierduta tn contemplareamuta a minunatuluí tabloü, rlmtnetnmarmurit& si aproape faro rC sutlare,pana când perdeaua se Ins& In jos. A-tunci sbucnesc aplausele. In toata salae o fierhere si un entusiasm, vrednicde asemenea frumusete, si perdeauatrebue sr) se mai ridice, ca se se potoleasca intárttatul potop a) anmirato-rilor.

Apoi apare princesa Robescu, ferme -catoarea pianista, pe care .publicul oprimeste Intr'un ropot prelung de a-plause. E o cunostinta;t veche pentrusocietatea noastra, aceasta splendoareartistica, aceasta ilustra pianista, a ca-reí grafie si putere de esecutie, an ra-mas neintrecute la noi.

Admirabila si nespus de Incânta-toare este atitudiuea linistite si fatnili-ará a gratioaseí artiste !n fata claviru-lui, si siguranta dumnezeeasca cu care'1st lunecá degetele pe clape.

Cunoscutu! Micheru ne canta dinvioara o arie grea si fumoasa. -5i principesa Bibescu ne mal esccuta cate-vabucati plirìë di' farmec. Ovatirle ad-miratorilor se Iratetesc. Aplausele de-vin o larma asurzitoare. Artista e ne-voita se iasa de mai multe ori pentrua'si primi coroanele, buchetele st sem-nele de simpatie ale publicului carestie atät de bine s'o pretuiasci.

Al doilea tabloü Imarmureste lumeasi amuteste sala din non. DomnisoaraBaicoianu e o Dochie splendida si d. N.Br&iloiu u un Traian ireprosabil.

Doamna Murazi a recitat binisorcántul al V din dumbrava Rosie.

Piesa francezae plinade haz s'a mersde minutie. D. A. C. Florescu, in deo -sebi, ar fi un escelent actor.

In al treilea tabloü care e si eel maifrumos Doamna lonescu si d. Telemac eran fala admirabilulul grup, alessi Intocmit cu atäta siut artistic.

Comedia româneasca a lost o nostimacomedic. Sexul slab era cani.... slab,dar ce ar cauta si ce sens ar ave; alciobservtrile critice? Alexandru Davilaeera un Luigi dragut de tot si cât seipoate de stapan pe fare'!.

Al patrulea tablon (apoteosaa) : toatedoamnele si domnisoarele din cele -laltetablouri, plus d -nele Bibescu, Ferikidi,Mares, Misir etc. scaldate Intro lu-mini orbitoare, In atitudiui olimpico,parean niste frumuseti de marmure cuochi de petre scumpe asa stetean debine de nemiscate, si atât de puter-nic si de straniü le iulgerati globii o-chilor aprinsl.

Spectacolul s'a isprevit pe la 1 si ju-m &tate dupe miezul noptif. Toate lumeapana si set mai diticili de fetal lor,se aratali multumití peste marginileori caret asteptarí. Niel ca s'ar fi pu-tut alt -fel. Mirnildou.

FELURIMIU noua sinucidere ìn 110nle-

Carlo. Un toute utt ..a run-case ultimu luidor pe masa verde si 'Iperduse. Cu o (miste aparenta si neob-servat el paraseste.societatea cea co-prins, de pasiunea joculut si se asaz;mal departe In salon pe un divan. Aci

scoase un punlu:al, si 'I impl;ìutia in Uri-ma; si muri pe loc. Ninnai ser\itorit ba-gara de se3mv rn 1..1 tourt. intiat;t seforma nn srnaicerr ìmtr jnrul ueferici-tttlut, se deschi:. u fer. ,; r;t si cad .\rill fu arunc:tt . l;u';t ; i ore sear.; .dar din nenort,r re a in spivart;aunuí pazilor tie ¡.is. "l',t ,I.. : stea reni r-sera neobser\:tl,. fusa :;, :rra urmitrtrole. Pazilorul a I. coprins le o spaim;iasa de mare la c;alert a wortului. liteat de alunct sufere de alienatiunementala.

:Xlentate. Dup1 cum se anuntadin Roma, tulr'una din zilele lrecutes'a aruncat o boulbat !n tealrul liia Cor-regio pe cand se juca opera Tatti inntasc/ierrt. Calle\a personne an lost preausor rainite, dar cu alaît mai mare afosl spairna pubtacului. Bomba fuse a-runcatä din galeria a treia in parler.

Cu o zi lnainte se aruncase o bombain casa prefectuluf de acolo.

Calastrofn pc calen forata.\lai deunazi s'au ciocie t dom a trenuride persoane !titre Mentono si Monte-Carlo. Paire vagoane ait catzut Inmare ; zece s'aü sdrobit. S'ait ucis treisari patru personne: peste 30 sunt greürinite. Sexul ile statie din Roque bru-ne, din a dirimi ne_ligenta s'ar fi tuttm-plat uenoroeir'ea, a disparut : se hünu-este ça s'a tnecat, de gare ce hainete is'au gasit ne malus \lari.

Itiaroputi ile sii i)iu Triest serelate; za. Alai multi conversanti dinGorz, Inturct.udu -se de la un ttrg, peclnd treceaü pe Itnga Playa, s'a rupi omare bucata de pamtnt din MonteSanto si cezt,nd peste dtnsii i -a Ingro-pat dinpreuna cu carutele si casi. Cutonte astea nici un om n'a lost ucis,dar niai tori suit ranitt. Unii ait sufe-rit frluturi grave.

CIIIIiII 11 ILE LF,IiItlfll.till,CAM-tA

$edin(a de Mar(`, 4 Martic 1S S6

Sedinta se deschide sub presedintiad-luí Agarici.

1)e fata 100 onorabili.D. CCl9nil!ráseSCU, Intreabat ce s'a fa-

cut cu proiectul de lege pent ru chile decomunicatie, presentat din iniciativaparlamentara.

D. N. Constanlinescu, ca membru incomitetul delegatilor rrspunde cat d-sanu creda, ca acest project s(3 aibl multisorti de isbâada.

D. Si. $endrea, lntreaba ce s'a recutcu legea cumululul ce s'a votat de Ca-mera incá de acum un an.

D. Ministru Stdtesctt, róspunde ceguvernul steruie ca acest protect se fievotat de Senat.

La ordinea zilef este imterpelarea a-dresata de catre d. Maiorescu, d-luiministru de resbel.

D. T. Maio,esca, citestc ordinul de zidat pe armata si In care se spune cá alost chemat In capul departamentuluijustitiei prin Increderea M. S. ltegeluisi a d-lui presedinte al consiliului deministrit.

Oratorul spline at acest adaos estenecostitutional calci coustitutiunea noa-slra nu !prevede :de cat doui factoripe Increderea carom se pot raziina ml-nistrii : Regele si parlamentul; de undou scos cl. ministru dc resbel si pe altreilea factor, pe d. presedintc al cou-siliuluí ?

D. Maiorescu, arata ca, dupe consti-tune, capul suprem al armate! este M.S. Regele si prin urinare un ministrude razbel nu poate sta In cabinet de catcu lncrederea capuluf Statului si priuurmarca increderea presedintelui con-siliulut nu poate tl pusa pe aceiasi liniecu Increderea suveranului.

D. Nacu, ca In tot de-a-una, rade,D. Maiorescu spune apol ce aseme-

nea relatif personale de Incredere cupresedintele consiliului suntfoarte lau-(labile, dar ele trebuesc oprite In cu-lisele parlamentare.

Asa, alta data, actualul domn mi-nistru al cultelor, a declarat ca d savine la minister ctnd d-I presedinte alConsiliuluf il cheama si pleaca andd-1 presedinte al Consiliulut ti spunese faca acest lucru. Foarte frumospcntru d-1 Bratianu. !Aplause) Dar ceiace aceasta ?

D. Nara ride.I). Maiorescu adaoga ca ordinul de

zi al d-lui ministru a produs o adincasensatie In multe eercurt si de açeeaa crezut ca bine face se aduca lucrulinaintea Camere!, pentru ca, In urmaespicatiilor date de catre d-I ministrude rezbel d-sa crede ca lucrul se va la-muri.

D. Maioresctl declare ca asteapta es-plicatiile ce va dad-1 ministru pentrua vedea dacci ordinul de zi a fost re-zultatul une! mature reflectif Consti-tutionale. sail a fost numat o scaparedin vedere scuzabila la un om ce nueste deprins a manui condeiul.

D. Nacu ride.D. ministru de rezbel declara cat, M.

S., care a luptat vitejeste pe címpulde rëzboiü pentru apararea drepturi-lor tcret, este singurul competinle case apere prerogativa Coroanei,

1). Angliolestu ad ao_, :t ea a venit I;tminister- In firma nr111nu ur re_elutco va slit, 3txtlo ell limp Ire_.!, It va orduar;t c:,

II. 1 /., ., , :,, ,I,e!.,n ¡It l ttintIt rupint - rI d stir mimi - irti. tt'nd -ti mr

Will ,Ir /.t (liu 1 /o :l ?wl (tasteì va b:eetilit;at in Monitors,/ tic's'.

incidental se inchina..I). ('urhese i cite-4i. I I ri fir !i proee-

tul de lego pentru sIratiautare.t Curterdin Fucsanr la

D, (','real coin tl, strlmnl ..a t'tn-tel la Galati pentru ea ;trgu uaeultle sinraport nu sunt de lot fondate.

Asa, In report se spune ca Curtea setransferal la Galati pentru a o puntmai aproape de intere sete I)obrogeni-lor. :\trot aceasta nu este esact ctaCICntnuuicat.ia directa ìutre Dobrogea siGalati nu exist. si Dobrogenii vin urlid'a dreptul pe la Cernavoda si apot cudrumul de fer pe la Buz,ü.

Al doilea argument este cal se va faceun alare serviciit comerciului judete;rn,dar nice ;test cuvìnt nu esigi temeinic,calci din stalistica se verte ea Inh'unall n'a triads la Curtea de Foe-.sunt de cat :17 de protese comerciale.

D. Cernat mai arata Inca cum ca Ga-laatul arre o mutt ime de avantage si deautorihatt. i;tr Focsatnii n'ali de cât;consta Curte. D -sat cere dar de la a-dunare ca s( respingi, proiectu' delegs.

1). Nara ride.1). Gr. l'allur(.cr,t spune ca preopi-

nentul n'a adus de cat argumente deinterns local si a perdut dita vedere iu-tersnl general.

1). \'ulturescu sostino ca judecìatoriide la Curtea rie Ioneyaní trebuesc tri-mist tiltr'trn ctulrti mat mare pentru ant1 li espus1 iulirt rttelnr Ins :ili..i tPentru ;ceste motive d -s ;t r ri \oki-reaa proicctulut de lege.

/1. Nacu ride.P.N. l'oior urcändu -se la trthun ;t.

dcclarït Ct is eu alurere cuvt ntul in ;t-ceaastai cesliune Iiiud -cal rirenttIou dt!\ttat al paartideí liberale, vede asta -zi caFocsanit suet despoiati de catre acestpartid.

I). Voinov constata ca si d. Cernat catla Curtea de ApaI din Focsan vin foartepurine procese din Galati, dar dica seva str :muta Curtea, nenorocitit siatttnitomini din creerit muntilor vor li re-voití s,'s mearga tocmai la 1)unfire.

1). Voinov vorbeste si de interesele1)ohrogenilor si arata cä dal s'ar reor-ganiza justit.ia din aceti provincie nuar miti uvea nevoic de o Curte'eda Ape!.

D -sua adaoga cum ca argaiameatteled íuí Vulturescu sunt foarte purse se-rioase pentru a Insemna ceva, si o }},utd -sa to tot -d'a -una a Post de pa erdCx.Curtea se se is din Focsani. 11

D -I Voinov mai aminteste urica cumca Focsanul e leaganul unirei si lucrulacesta II uita acei ce vor votarea pro -iectului.

Oratorul cfir$cate cerend de la totsaccia curi nu vor se. Inmormìuateze Foc-sanií, si cari nu vor ca se apriutla uraIntre Focsani si Galati, ca se votezecontra proiectului de lege.

D. Carbescu sestine legea to tate -vacuvinte.

:). SlrMtesctt, apar& de asemenea le-gea facând mai mutt chestie perso-

cu d. Voinov pe care 'I acuii ca aprofltat de aceasta cestiune name(pentru ca se'si urce actiunile foarte cft-zute.

D. Voinot', cere cuyivatul In restiepersonala.

1). Narri, ritte,Discutia se iuciride.Se pone la vot tuareaa to consideratiti

a proectului.Votanti 1111Majoritate absolute 40Bile able pentru :aí

negre contra 4'Adunarea a adoptat legea.1.a ora 5 3 'f sedinta se ridici,.

Pene(

SENATULti'r, /i,tla, de :fars! 1 .flatte 1RR(i

Seelint :r sti deschide la ora 2 p. m.sub press diutaa d -lui I). Gr. Ghica.

itresinti 80 tienatorí.Se incepe discutia asupra art. 7i din

legea de recrutare care este moditicatast -fel :

l'inerii scuciti, imam* si dispeusat!In tamp de patte pe timpul seryiciuluiactiv a cluse! ce ;1pau tin vor fi supusila taxele urmaloare :

ICe,í scutiti la taxa de 120 lei anual ;cet dispensati conditional la 100 let; cetdispensai neconditiona.l la 150 lei, siamanatt pentru studir la 200 Ion anual.

Suu! scutitr de taxe : ter scuciti pen-tru infirmitaaÇT ca incaapahili a çi castigaesistenta -ces ai coror print.' sail ei aüun venit m:ai mic de 1.000 let cet saraeisi cei aunanati pentru studir, câud probeaza cu acte legate lipsa de mijloace.

In anul punerii in aplicare a lege!se va face recensementul atät al tin,-rilor ce implinesc'20 ani cat si a celerce an 21 si coutigentul va fi chemat laNoembre.

Lege se voo aza c* 41 voturi con-tra 7.

La 41/2 sedinta se ridica.

i LTill E 1\1'0101 1TH

E probabil ca negocierile privi-toare la rejtnoirea cunventiuneï co-merciale cu Austro-L'ngaria se vorIneepe in curênd in 13ucuresti. Se

Lice eá a1At din partea Austriei eâtsi a Unf,ariej va asista cate-nn de-l e.r: t l

Ili e.trid d. Mttrt.zi a recrutai mainaniti agenti secreti dintre israeliti,e\reii din capitald se tem de a niai\irriti jmpreunä prin localurile pu-

cari In adevér, de cat -va timpmisue de spioni.

41 l,ril,it de inteligentä politie-neaseit, e n"apárat faptul cä totì a-(esti spiani stint foarte bine cunos-enti.

Ni se comunica tit revista Content -poranul din Iasi, en incepere de la

Aprilie, va apare nnmai Mathpe tuna in ,ease Coale !Mari de tiiarsi aviind dubînditit colalararea alaimultor scriitori distinsi.

A(lám cü grupul socialist din Bu-curesti va deschide, eu incepere dela i -ill Aprilie un Club, unde vorcontinua conferintele tinute in sala1?ranzelaru.

I). general Budisteanu se and maibine.

l)'tpa opiniunea medicilor, d -sa seva reslnbili in curênd.

Vi nevi. 1) -ra Teodorini va da pri-ma reltresentati ola Teatrul National.

ULTIMA ORAA ioua, 1G \larlie. ,tFremdnblat>t

simile Cìa ministril de conierci a de-clarai ca e dispus se trimeatü t dele-gat la liueuresti pentru a Incepe nego-cicrilr' in pri\ir uuui tractat de co-inert.. Ingat i1 v

let late acestul dele-auda sit lucreze tri or

ce caz asst -tel ea se lneheie o nom& conv a,tiune, lrrtinte de a espira cea ve-eke si de a nu primi pre:ungiréa con -ventiuui ;ael,tail, de cat rumal dacanegocierile augajate asupra elassaiuni-tor dc priucipiù del un resultat, ce numai va putea fi a4terat de cliestiunilede detaliti. t.,.

Sofia, 1614artie.-- Guvernul bulgardestninte stirile din C4nstantinopol, cespun ca ln'itltul , txadiçtru rev- enise a-supra declareilivatsilò éále precedente,in priviuta nu ale ca guvernatorgeneral al eliei orientale, fare sdse fixeze vre in termer pentru durataputeriior sale.

iitivernul declare ca Printul n'a fá-cut, Met n'a aprobat vre -o alt.Ä declara -tiune de cat acede ce sont prevezute Inarartjamentut turco - bulgar, si pe cartle ;a semnat d. Tsanott.

Londres, 16 Martie.UailyNetes con-firma ca cxistl diverginti In shall cabi-netului, relative la chestiunea agrariirlaudeza. Retragerea d -lui Chamber-lain e privitl ca apropiata, dar or ces'ar intampla, d. Gladstone va supureparlaamcnlltlui proiectele sale in toata

intregimea loe.

BI LETII FIiVANCIAR

Bucuresli, 4 Martie 1886.

\íaí rare ori s'a Intämplat ca lichi-datiunea sly se efectueze asa de repede,ca In luna curent&.

Motivul principal a lost cr la fingilelune! valorile s'aü urcat si prin urmaremarfa Hind mat cantata, a fostmai lessede plasat bucatile disponibile.

Agiul urmeazl progresia de des -crestere.

Asta -zi el face 14.15- 14.10.Pentru [Mete lune! aurul e oferit eu

13.75.Daciele dupe ce an fleet un moment

287, all descies la 284 1/2. Constructiu-rtile se negotiazai cu 20i 1 2 pe baudgata i 203 pe termen. Nationalelelac 241.

Bancile Nationale se trateaza pe barigota cu 1118 si pe termen tara cupon1188.

Tendini; litistilá.

BULETIN COMERCIAL

Braila 4 Martie 1886. In decursulultimelor ire. zite s'aü vândut: 7,200hectolitre gran, lib: 55 1/2, fr. 9,60;lib. 75 3 í fr. 11,40: 6,000 hect. erz, lib.40 fr. 6,20; lib. 50 fr. 7,50; 6,500 hect.l,nrunuL. lib. 58 1 2, (r. 7,50; lib. 60 3/4,tr. , ., pe hectolitru, ovcz 20,000 kil.li. 11,400 0 de kit.

Din Giurgiu se ¡manta doue fulinen-te, act,l 01 d- lorTeodorescu si Petrescusi Micu Capon.

, '1 It \ \' \ -_--- ----_-__- --._ z _,--

PROCESUL SOTILOR MIULESCU DIN STRADA SOAR ELUI

1 1 I I I t I I.11111T1 11\ II1.111

FRCCESUL AIIULESCU

Criiii:t t1i>i sti'aciaa So:aielui1l(litla tir I ittii a liarti( I Nti(i

edlat:t'se dettaltilie,la. utw 1 i,y1 :, i subpre.getlent,ialt-lu. Pognartl-ßordea, membrula Curtea de Apel, asititat de d-nil [arra siCustescu.

Fotoliul nliuisterulla public e ocuilal de11-04f:proottror-genßrtI Populeanu si prim-proctìror Maaiaoiescu.

Pe.baneat aprare1 sunl d-ai1 avocati Can-till, lllcilúni, l'aleolugu, C. (J, Costa-fu,lu,1' (Ad i'scti, Paucescu.

Dilpe ce se trage la sort, numele jurati-lor si se îndeplinesc toate formalitatile ce-rule de lege, _relierultlit relire aclului deacusatiuue cale cunciflde Cil N. \fiulesouill tntelegere cu sitia sa Efiosin:t Miulescu,a(i asasltlat ttl Ana de 12 11ai+1 1885 pe Ma-ria.Pupoviea, I(lCatama lol', tu scup dea'sliusust avcrca et cbelluila de Writ iodideIle acusal.

In tut t impul cil irei acl Ulm de acusaliune\liulescu privesle auditnrul salutaìnd dinchip.' In Mud tie cale o curlusliuta. .\polplaingc san surìde, cu un ner de coin isera-tiune, c:il aude u elp din acusarile ce isr ,IJuc. Innal tnuTtifndurl, presedin-

fl tlnitäsit3iha oalìludinf. minhie [altidelnlla si Irrat muliet.4á.

'[`rei din nru'ltx'il citarti lipsitd la apelulnominal, pre edìuleic ill (mire ell conclu-sitnrele pru('ur0rtrlur general, decide st''teduca indala prim tutta public;(.

La uri 12 si jumilalo lermimàndu-se ci-t ire;[ ne 1 ale arusalitlue, ptesedimlelo

! nil tcr,tiat alttsalminl si lie trerulaìll;lll;tl uil'iaif..i;ll..l ìur1l r Illlrrr_.1!Iil lul;nusall l 1..N. lliulr. II.

l'e.er ,dele. Carr runl nt I\r;r rlre'.;,il ì11111 inatl cl i1111111 la 11-Ia ìn r;1-a1 pr\l II'ia lkrprr\ICì Mo[[[bil çl [ilio[ rlln -II :I I;1

t I.t Nil. Pent, cat m I raia. I I!Ir errhìrl l t1ul rl -I ! II rl;I ill llluuliIFt 11. c,ll_diiiunillìu (dr(. IL;u:I Ii d. 11(Ilte -r:rn.

/'rr'sedinlel,'. Cr 'I,1 plailr ;, t,1' lume r;ì1at sczul la i1-1.1?

Iru1r/nl. Sili -zri Ile Ira.J',rserlirolel l'1'llll'II ce all ìn,ll gioia[

t \tnzit (.i- Ir?.1(,1:,1,1,1. ['olden r,r glut,[ rb\vr!'

(litre tii p11S1'r11111Iit :1 \el'.II Sall. sl 1111 IIII-tea din C+uz+i cal colui et ìuclliriase cocetepe mai multi aut. Alainet s'a botarft lift levinza ai se tacit vtnzurea pe numele men.

Preset[im.ir. Dar bouurile cu paraleleticLiinel de re all rust cunlperate tot penumele d etc ?

Acusatu /. Pcnlru cil nu avea decedere deat to mine.

l'resedinlrle. Resultii din do posit,Iuu(+ malmultar marital cariasi ca victim& MariaPopoviel departe de a avea ineredere ind -ta, nu stia cc sc fica ea si, scapo dc sub([Alidi[ :pillino l II -r 11

a C,l s(llU /. \rt_I marl oi siili[ ali l'i ul'I 111Ì11-(i11051.

l'rasedintel,. lair pate rii II -tal spin illal-devAruel. 'Ciel ra e,ll srrlalbil, rn III:IIecestea alvei[ dulurií, erat dal or Ilei tl,felt!. Al comis aces!, rapt me, ne

1 prnlrua'll procura sume netnsemuale.

Acusalul Suut solvabil.Presedintele (eepuue cum acusatil a in-

treb.uiutial ziva la care s'a conks crimaCum explici ca d. Lesse[ la care zici ca aiPost ili ziva de t:' Maiu, p Care el ixasepentru iutaluii e, Ieagit cgtittrin es.

Acusalul. l'oal le 11. Lesuitat.

Presidintele. Ai stirun bilet de 1000 fr. la un zagal'. De cc alscllimbat pe caul aveai alte bilete de100 fr. ?

.tcusatul. Prinlisem bani de is seful deatelier. Ani scbiuibat pentru a'mi procurabaud maruuti.

Presedaialele. \i trim is un halal din im-primerie la D -lia Popovici fried -ca era sin-gura..\ceasta prevedere din parten d -taleeste Cann slrauie. .1i nutria in :nagaziuul(I-lui Ilardmulli pentru a 'caca parchele'1

Act/saint. Am venal pageant espose la

a,,ujl.ovEu 'Can

at in zilla acca

itrt:astra triàt\'aila'1 DI an, ailal,a-l'resedinfrlr. Asta data te ai prins siugur.\tarlol ul spune ea In ceasul acela fe-

reaatra magztsiei era inchis:t si, grin r-mare. nu p7leati se \'ezi tlinlic.

Artisans/. Apui acelas uhrtor a zis ca metllivaste si ill urn a sCtlinlbatt.

Pees/Win/4e: C:ìud ai 'ellit an casa, aisleight:

rrtsia e deschisa, am cbiemat pe Mitzasi Mitza nu respunelel. Ce inscamna acestecuviute:'

:lrusn.htf 'ztmhind . Carat am vezut peuenorocita l'emee lnoarla, inlielegeti, d-let,resediute! Era atilt de buna, de hliìuda.

Prv'sedi,tlele. Stint convins ca Lot ast-feizannbiai child ai cumis faptul cum r.l'+m-best acum. Ce crezi d-la dest,re nloli'ele:autorii acestei crime?

.1 ctlsaltll. Nu sciu titiliC.Prrsrdinlrle !pune pe acuzatul in contra-

diet i une cu el tnsusi in privinla haulilur perare el zice ca i s': ti sushas. ll anlirt-lesce rt a arumcat mai multe aCUSati sideuuntieri catre mai nnulte peso:tne nitrecatre un d-n latrupulu..Uata ca sistema a-tusadului este d'a calonnnia pe martoricari depume contra luit.

Se adu(e acusalat, socia Itli \liulesru.l'res(rli,iteL'. In ce rCl:tliune ai fest cu

\falia Pupuvil'i ?:trust Z. In rclatliuuile cele mati sramse.Prese 'nlele. \lailat PrrprrvleI era l'enleu

(1Ilstlta,tcusaln. lia : Foarlo onesta.l'resedintelr. .\\ra sl:ur .,1rrrsrlla. Da ! .\ vea I_',nlNl fr. eu care a

tunllr,u'al lemur' pe liunlelo huhatuluitu.t1.

l',1serlinlele. In ziva crinlei crau buuuriin casa ele fer.

:t rvrsala. Nu!!'res"vlorl, le. \1 uuei de re :li spus in im-

: rucl ir ca :1 Sat`I I I11! al 1lll'nl bouncily?,t rro.rtt,l. 11;1, ;11;1 7.Iti'll ; Nu lilal Nclattll ('e

Eramn pietduta.!'re.errliutele. I.\nlinlrslr ra alrusalar irl-

."alll I!I I,1;Il;r in r;ll'r e1ltttalzls :':ao' I,Ileilr c;r:el rnnl pr usia, patul

r dr-farul. \lltz;l uu t'e,lluu111 . I:I ;Illaueaa sal convins slu;:ur [win iuspl cíaueat Irr-

r:llitatei ca acusatat nu puLeu sa \atr.:t celese .Ie Ilaìn a..\1 :I:';tre;l crte Ca Sit SC faca o CCrr.tareJ:l. Cirri r;l incu\'iintiazat.

l'r,.s .rli,rhJr. Care poa(t.e li ueigasiul? Sane alt auuautl. D-ta zici ca Maria n'a a'uLaunant.

:1CIlLata. Nu! N'a avul.Prcsl'dinlelr'. Inllnçlurarile, do-yeah-sr, tu

LuaLe aceste ca asasiuul cuuuscea anuì.uun-lele Si obiCeiUl'ile easel.

Arusala. Sc puate.1'roctuul ycncral. licei acusata a sustiiuL

si im urnh ca S. atlau l'_',INHI fr. in casade ter.

ACUSaIa. :\m spus asia, hind ca nu voiamse ma c(,ntrazic Cll cote zise de mine lainceput.

/4lreD,ayonlirescu, martorestetntrodus.l'rocurorul, tl tutreaba ce atitudilu; a-

\'eitit acusatil tn seara carat s'a savarsil.erina.

Illlspuns, am vorbit cu aa111b1t sott Mlu-IesCu. El se plaingeait de crima s.tvlrKiLain persrratna Mao iet Popo'ic1, tii eh Ji s'ailfor Hemel si ban!. El tnsa nu a intrebatrim Iulteae tì auturul crimel.

li,a!,,,, , r1. ;rl :{-;1 Mill 11r r-Ir introdus./',vs,di,tlelr. Ce IgaalUl'I alvcai Cu Maria

l'upovicl si ce `;tit In privinla crimcl.Res/nuts. Cunusc pe victimai de la 1882;

am fost epitrup aal victimel tri tinp de 3anl. :\nn tiriul pe fat& tu cash nlal multiant.

Face on tulreg diseurs care nu are Melu legaturü Cu afaccrea.

D. Costa-Fori, tntreabA ditCal Maria Po-povicl s'a pluas vre-odata dc solii Miu-lescu.

Res/ems/Lt. Nu.D. Cosla-Foru. N'ttü spus tutr'uu rAnd

sot.it Miulescu Mariel Popovicl se se tn-toarcA la fostul el bitrbal ?

Respuns. Nu'ni aduc anlinte.D. Costa-Fort. Ce'iatit ;twit Maria Po-

po'ic1 cu fustul ci biubaL .\udrecscu.Rr'spu,ls. Duarte. ree, ,olul el o balea.Anyllcl Duarihrscu, narlor, cuuuastc pc

sul il Miulescu de acum un an.

eu Il!IC. 1:1 , r,s;l-tot..

Dc i l......1 1 , :a.Pritllrr i ra Cìnd moll gli :l.ti

Maria l'opo\'iel ear.. ;1 fu,_ l zig :ìall c.r \r ;rsì cheme pe it. \iiulesct. l'iec:ìnll I. VinIescu fa tndrntn :(t se ea tu casal11rio pc\iauia Pupu'id.

.\ dilua oarit a vorhit de tot feluri de lu-erur't dar nimic despise casillorie.

Dupe aceastit visita Mika tl tut rehl: cumrain:men). }:1 it spas eft e gat a si .Anil vorft si d -tor gala si -'1 dea rispuns.

l)atund pana taviitoarea visita a (recutnull limp. Dunlilre -cu a'teplit sir'1 se deaun rispmns. E1 lid Alneste tu attest intervalIle Miulescu care il zire : «Frunios '1i cadese nU mai calci pr lu 11[1ì.'. l' :I S'al gru :!ut ia fa (dmit ca 'a merge seaua. lu adevOrse:ua s'a dus lit Miulescu uncle :ail vurbitde tel de fed de lucrar[ fiu'a sii atinga ces-litinea casatoriel. D -ila Miulescu ti a aritatsi trttsottl.

PlecAud, iI -ma Miulescu ti nice ch Mitaare sß'1 spie c.vo.

\fila lucra zire d -nei Miulescu ca ea sì,'1\iirbeasca.

. \t una d -ila Miulescu ti spline cri nunlanu so errate face arum hind eh nu palMa la ace) moment cupnaneledc lit homedpentru a so fare aunt a.

I). l'rr