Hrisovul Sobornicesc 1785

8/9/2019 Hrisovul Sobornicesc 1785

http://slidepdf.com/reader/full/hrisovul-sobornicesc-1785 1/13

Chi inau 2015ș

Cuprins:

1. Gradul ştiinţific de cercetare - 22. Scopul referatului - 23. Sarcina cursului - 24. Întroducere - 35. Sistemul juridic romînesc în perioada sec. XVI-XVIII - 46. odurile le!islati"e din perioada sec. XVI-XVIII - 47. #actorii ce au adus la instaurarea re!imului #anariot - $8. Instituţii juridice în sec. XVI-XVIII - %9. onclu&ii - '210. (i)lio!rafie - '3

0



Sobornicescul hrisov al lui Alexanru !avrocora" in 1785

#raul $"iin%i&ic e cerce"are a "e'ei. Subiectul abordat în referat dispune de o istoriografie vastă şi include diverse

publicaţii generale, lucrări cu caracter istoric, juridic, politologic şi sociologic, în caresînt ea!inate diferite aspecte ale acestui proces integru" #roble!ele funda!entale ale procesului juridic din perioada sec" $%&'$%&&& sînt investigate, în plan general, înlucrările savanţilor din !ai !ulte ţări ale lu!ii, care, îndeosebi în sec" $%&'$&&&, auelaborat ba(a teoretico'!etodologică a feno!enului statului !odern şi conte!poran" )nacest contet, sînt concludente opiniile teoreticienilor în do!eniul istoriei şi teorieistatului şi dreptului precu!* +ra!ă lena, Cernea !il, -olcuţ !il, .u!itru /ra!a, Stela-arieş, Sevastian Cercel, &bide!, ogălniceanu -", Stepaniuc %ictor, etc"

Scopul re&era"ului:)nsuşirea !ai profundă a !ateriei studiate şi a iscusinţei de investigaţie a subiectelor

i!portante ale obiectului, acu!ularea treptată a eperienţei necesare privind caracteri(areagradului de elucidare a te!eiului ales în literatura de specialitate, ceia ce va facilita în viitor elaborarea te(elor de licenţă, de !asterat, etc"" otodată vo! studia şi scopul ştiinţific, undeistoria statului şi dreptului ărilor ro!3ne constă în deter!inarea gene(ei, constituirii şide(voltării !ecanis!ului de apariţie a statului şi a principalelor instituţii juridice în ţara noastrăîn diverse epoci 4pun3nd în lu!ină pagini i!portante din istoria #atriei"

Sarcina cursului:Sarcina constă în aceea că studiind subiectul 6Sobornicescul 7risov al lui +leandru

-avrocordat din 1895: şi !ateria cursului, trebuie să căpătă! cunoştinţe profunde şi deprinderivi(avi de epunerea faptelor şi eveni!entelor istorice într'un !od concret şi siste!atic, înepunerea proceselor istorice de de(voltare a statului şi dreptului ărilor ro!3ne şi să pute!generali(a şi anali(a aceste !ateriale istorico'juridice" otodată ur!ea(ă să depistă! procesul deinteracţiune şi sinte(ă în dreptul u(ual, să pute! deter!ina nor!ele de drept şi for!ele deguvernă!3nt cu caracter obiectiv, şi să anali(ă! situaţia statului şi dreptului la etapa actuală"

1



(n"roucere:

*riso"ul : era un act do!nesc care servea în ările ;o!îne ca titlu de proprietate, de privilegii, de hotărîre judecătorească sau lege a ţării, deci cu !ultiple trebuinţe şi larg răspîndit"

#înă la sfîrşitul sec"$%&, hrisovul avea valoarea unui act personal, al do!nitorului pentruaplicarea legii în procese penale şi civile iar !ai tîr(iu apare şi ca for!ă de epri!are a legiistatului"

.rept !odel este şi A$e)*'+n"ul lui !ihai ,i"ea)ul e la 1595 privind relaţiile dintre boieri şi ţăranii aserviţi, prin care do!nitorul a hotărît ca < ţ+ranii fu!iţi s+ nu fie urm+riţi deautorit+ţi : şi readuşi pe !oşie, ci să ră!înă acolo unde se află , <care pe unde "a fi :" =i în

-oldova s'au e!is hrisoave legislative si!ilare privind înlăturarea regi!uluii!prescriptibilităţii dreptului de ur!ărire a ţăranilor fugiţi de pe !oşie" +ceste hrisoave aveauaplicare şi vi(au întreaga ţărăni!e <le!at+ de p+mînt :" )nsă nu aceste hrisoave au creat<rumania :şi <"ecinia:, ele eistau dinainte şi au fost regle!entate de <le!ea ţ+rii : " >a !ijlocul sec"$%&& se intră într'o nouă etapă în for!area dreptului scris ro!înesc prin

publicarea a două !onu!ente legislative*Car"ea ro'+neasc* e +nv*%*"ur* 41?@? şi (nrep"area le-ii 415?2, apărute pentru

consolidarea puterii politice prin instituţii juridice adecvateA le cuprind nor!e generale dar şi nor!e specifice ra!urilor dreptului feudal ro!anArecunosc <o)iceiul p+mîntului : ca lege generală în toate cele trei ţări ro!îne, şi totodatădefinesc ur!ătoarele instituţii juridice co!une siste!ului de drept ro!înesc*

or'e e rep" a-rar: Se păstrea(ă regi!ul legării de glie din hrisoavele anterioare,consacră drepturile boierilor asupra ţăranilor de pe !oşiile lor, regle!entea(ă obligaţiiletăranilor aserviţi şi consecinţele încălcării acestui regi!, organi(area producţiei agricole,apărarea bunurilor î!potriva infracţiunilor şi pedepsele aplicateA

or'ele e rep" civil* &nstituţia proprietăţii ocupă un loc i!portantA se face clasificareaîn bunuri !obile 4banii, ar!e, unelte şi i!obile 4!oşii, păduriA se face şi distincţia între

bunurile în proprietate după dreptul civil laic şi cele <sfinţite:, stăpînite după dreptul canonic"Se păstrea(ă regle!entările anterioare privind dobîndirea proprietăţii A

/)ucapiunea B acţiunea în revendicare a dreptului de proprietate, necunoscută anterior, poate fi intentată în justiţie oricînd" ;egi!ul persoanelor este regle!entat a!ănunţit, se !enţine

statutul juridic al <obra(elor:4persoanele fi(ice, oa!eni liberi sau ţăranii dependenţi " a!eniiliberi sunt boierii cu re-*"orii, <nu!iţi oa!eni do!neşti: şi ceilalţi ce"*%eni , consideraţi<rudă bună: şi de folos ţării" ăranii aserviţi 4rumanii şi vecinii au un statut juridic inferior ";obii, proprietatea boierilor sau a !ănăstirilor, n'au drepturi şi libertăţi" i se puteau elibera prinde(robire sau prin denunţarea către autorităţi a stăpînului vinovat de infracţiuni graveA

e-i'ul &a'iliei: se reiau nor!e din dreptul canonic prevă(ute în pravile, casătoria este precedată de logodnă care produce efecte juridice" Soţul ad!inistra dota soţiei şi eercita puterea !aritală în fa!ilie, care îi conferă şi dreptul de corecţie" .ivorţul se ad!itea de cătreinstanţele ecle(iastice pentru !otive legale* rudenie, adulter, vrajitorie, bătaie peste !asurăA

e-i'ul obli-a%iilor $i con"rac"elor: cunoaşte principii noi ba(ate pe răspunderea juridică individualăA sunt considerate i(voare de obligaţii* contractele 4toc!eala şi delictele

4înşelăciunea, distrugerea etc"" Contractele trebuie să asigure epri!area liberă a voinţei părţilor şi să garante(e î!potriva viciilor datorate violenţei sau dolului 4a!ăgirii" Se prevăd garanţii personale 4che(aşi, cît şi garanţii reale 4(alogulA

2



Succesiunea este posibilă prin testa!ent scris 4(apis sau oral 4cu li!bă de !oarte şifără testa!ent" rau înlăturaţi de la !oştenire conda!naţii pentru infracţiuni contra !oralei4nevolnicii, precu! şi asasinii celor ce ur!au să fie !oşteniţi" -oştenitorii legali suntdescendenţii, ascendenţii şi colateralii" ste per!is să se atace testa!entul cînd <au fostînlăturaţi de la legiuita lor parte: A

rep"ul penal $i proceura e ueca"* up* Car"ea ro'+neasc* e +nv*%*"ur* $inrep"area le-ii:' infracţiunile sunt nu!ite <"ini : sau < !reşeli :A <"ini mari : sau <"ini mici : sau

<infracţiuni fla!rante pe faţ+, "ini pe faţ+: şi infracţiuni nefla!rante" +par acu! şi instituţii!oderne ca* tentativa, co!plicitatea, concursul de infracţiuni, recidiva sau regle!entări careînlătură răspunderea penală* legiti!a aparare, nebunia, ordinul superiorului, precu! şi cau(elecare atenuea(ă răspunderea penală* ignoranţa, pasiunea, so!na!bulis!ul etc"

Sancţiunile continuă să fie aspre* pedepse &i)ice* decapitarea, spîn(uratoarea, tragerea înţeapă, arderea în foc, !utilareaA peepse priva"ive e liber"a"e ' ocna, te!niţa, surghiunul la!anăstire, peepse 'orali)a"oare purtarea hoţului prin tîrg etc"A peepse reli-ioase'afurisenia, oprirea la biserică şi a'ena penal* 4gloaba"Se sancţionea(ă cu aspri!e * hiclenia

4tradarea, calpu(enia 4falsificarea banilor, furtul, tîlhăria, o!orul, răpirea, incestul, biga!ia,adulterul, !ărturia !incinoasă etc"

or'e procesuale* ' cau(ele civile şi penale sunt judecate de aceeaşi dregătoriA +cţiunea penală aparţine de regulă victi!ei si poate fi intentată de aceasta la instanţa co!petentă" #entruhiclenie şi calpu(enie denunţarea infracţiunii este obligatorie"Siste!ul probator este !ai înaintat dar li!itat de regulă ca judecatorul putea să aprecie(everidicitatea !ărturiei în funcţie de condiţia socială a !artorului" +par ca noutate şi eperti(ele

judiciare efectuate de dregători dese!naţi de instanţă" Se legiferea(ă şi prescripţia acţiunii judiciare" #rescrierea pentru valorificarea creanţelor se face după D0 de ani, a furtului după 5 ani,a rănirii după 10 ani etc"

Sis"e'ul uriic ro'+nesc +n perioaa "urco&anario"*e&or'a lui Cons"an"in !avrocora" in 1740: epoca fanariotă este o perioadă de

!ari prefaceri legislative, ce pregăteşte trecerea de la siste!ul dreptului feudal ro!an lasiste!ul dreptului ro!an !odernA +cu! apar o serie de noi legiuiri nu!ite* reforme, pravile,coduri, manuale juridice etc"

;efor!a lui Constantin -avrocordat are ca obiect statutul juridic al clerului şi boierilor şi organi(area ad!inistrativ'financiară, şi au fost adunate în A$e)*'+n"ul in 1740" Clerul

pri!eşte scutiri la plata dărilor, iar boierii sunt doar cei cu slujbe în stat 4dregătorii şi nu proprietarii de !oşiiAE refor!a asigura subordonarea judeţelor şi ţinuturilor puterii centraleAE este introdus i!po(itul unic 4su!a obştească pe sate şi unităţi i!po(abileA

E sa inter(is stră!utarea de pe !oşii a ţăranilor aserviţi boierilor şi !ănăstirilor, ceea ce aa!plificat bejenia, plecarea ţăranilor peste graniţă, feno!en care a îngrijorat şi l'a obligat pe C"-avrocordat să desfiinţe(e rumania şi vecinia la 18@? şi 18@F, ru!anii şi vecinii devenindţărani liberi, clacaşi pe !oşiile boierilor, pe ba(a învoielilor agricole "

Courile le-isla"ive in epoca "urco&anario"*#rogresul societăţii ro!îneşti spre !odernitate a deter!inat înlocuirea nor!elor juridice

depăşite cu legiuiri scrise unitare sub for!a codurilor legislative, în care <legea tării: estevalorificată din plin şi orînduită pe ra!uri de drept" Goile legiuiri poartă denu!irea de cod saucondică, preluate din tradiţia europeană "

1. ravilniceasca conic* alcătuită la 1885 din porunca lui +leandru &psilanti, a intrat

în vigoare la 1890" +re la ba(ă vechiul drept ro!înesc nescris, unele dispo(iţii din Ha(ilicale jurisprudenţă şi doctrina ilu!inistă, şi este elaborată de specialişti, între care şi nachita%ăcărescu, a fost scrisă într'o li!bă clară , ca o îndru!are şi nu ca un <cod complet de le!i :"

D



+ceastă condică s'a aplicat pînă la intrarea în vigoare a odului ara!ea 41919, dar a fostabrogată abia la 19?5 de odul i"il al lui u&a"

2.Coul Cali'achi 4Condica ţivilă a -oldovei*a fost elaborat de trei jurişti* Cr" Ilecten!acher, +ndronache .onici si +nania Cu(anos la

porunca do!nitorului Scarlat Cali!achAE a intrat în vigoare la 191?'1918 şi are la ba(ă obiceiul pa!întului şi principiile dreptului

natural utili(at în epoca î!potriva feudalis!ului"E este pri!a sinte(ă în codificare ro!înească a unui drept de tip occidentalAE cuprinde 20D2 de articole, structurate în trei părţi, precedate de <dispo(iţii generale:,referitoare la lege" #artea &'a a codului regle!entea(ă dreptul persoanelor, a &&'a <dritullucrurilor:, iar a &&&'a, dispo(iţii co!une" S'a aplicat în -oldova pînă la 1 dece!brie 19?5 "

3. e-iuirea Cara-ea: a apărut la 1919, întoc!ită de +tanasie 7ristopol şi logofatul Gestor, <boieri cu ştiinţă şi prais la ale pravilelor:AE este un cod general de legi, care cuprinde dreptul civil 4partile 1'@A dreptul penal 4partea5A

procedura penală şi civilă 4partea?AE !enţine unele dispo(iţii de tip feudal, este conda!nat de revoluţia de la 1921, iar ;egula!entele organice înlocuiesc partea co!ercială cu drept !odern"

4. Sobornicescul hrisov: a apărut la 1895 pe ba(a dreptului vechi, a funcţionat în-oldovaAE s'a creat pentru apărarea dreptului de proti!is de către do!nitorul +leandru -avrocordat şis'a !enţinut de către succesori în -oldovaAE +u !ai apărut şi alte lucrări juridice, fără sancţiunea şefului statului, aplicate în practicainstanţelor" " anec"ele lui o'a Carra redactat la 190?, în trei părţi, ase!ănător Coduluifrance( de la 190@"

5. !anualul uriic al lui Anronache onici a fost elaborat la 191@ de +" .onici, cuscopul de a asigura o !ai bună practică judiciară şi de a sprijini învăţarea ştiinţei pravilelor"este un <povăţuitor juridic: pînă la 1950A

ac"orii ce au aus la ins"aurarea re-i'ului anario")n ur!a tratatului încheiat de către =tefan cel -are şi &!periul to!an, ara -oldovei

devenise un stat distinct sub su(eranitatea #orţii to!ane" +cest tratat obliga -oldova să plătească turcilor anual tribut, diferite percheşuri 4daruri pentru sultan, produse ali!entare,le!n de construcţii, ş"aJ, în schi!bul căruia &!periul to!an se angaja să proteje(e -oldovade inva(iile ţărilor vecine şi să nu să se a!estece în treburile interne a ţării"

)ncepînd cu a doua ju!ătate a secolului $%&, sultanii au început să'şi încalce acesteobligaţiuni, !ajorînd tributul şi su!a peşeşurilor , au li!itat co!erţul cu alte state" Ca

consecinţă, s'a ajuns la aceia că !area parte a venitului anual al ţării -oldovei pleca la &!periulto!an, ca ur!are s'a î!piedicat de(voltarea econo!iei şi culturii ţării"Kn factor negativ pentru -oldova a fost schi!barea foarte frecventă a do!nitorilor ţării de cătresultan, de la Hogdan al &&&'lea 4150@'1518 şi pînă la .i!itrie Cante!ir 41?FD'1810, -oldova aavut @F de do!nitori" )ncepînd cu a &&' ju!ătate a secolului $%&&, o parte din do!nitori auîncercat să elibere(e -oldova de turci în alianţa cu alte ţări vecine" )n 1811 .i!itrie Cante!ir ase!nat la >uţc un tratat secret de alianţă cu ţarul rus #etru, dar totuşi în răsboiul ruso'turc de laStănileşti la care s'a alăturat şi -oldova pierd lupta"

.upă plecarea lui .i!itrie Cante!ir turcii nu puteau să !ai aibă încredere în do!nitori pă!înteni 4băştinaşi, şi ti!p de 110 ani 41811'1921 nu!eau la tronul -oldovei do!nitori dinrîndul dinastiei greceşti, locuitoare în cartierul Ianar din Constantinopol" Cu ti!pul aceştia au

fanari(at structurile de guvernare* divanul 4fostul sfat do!nesc, au pus !îna pe dregătoriile cele!ai înalte, în pri!ul rînd vistieria, oploşind !ii de ortaci aduşi din &stanbul" Satisfăcuţi căharaciul 4!ereu în creştere li se aducea regulat 4nu i!portă cu! era perceput, că muarerul

@



mare 4plata pentru caftanul de do!n precu! şi muarerul mic, care era tot !are 4plata pentrureconfi!area anuală a do!niei, că pri!esc necontenit peşeşuri 4daruri, ruşfeturi 4!ită,oto!anii au lăsat pe fanarioţi să facă ce vor în -oldova, să propună pe cine doreau do!nitori latronul -oldovei"

.in 1811 pînă în 1912, după calculele unor istorici, la tronul -oldovei s'au perindat D0de fanarioţi, @ cai!aca!i 4locţiitori de do!ni, do!ni provi(ori" Cu învoirea oto!anilor, îşi dau

ghes la scaunul -oldovei <dinastiile: fanariote /hica, &psilanti, -avrocordat, -oru(i,7angherli, =uţu ş"a"Sfatul do!nesc a fost prefăcut în divan, devenind, în !înile fanarioţilor, o unealtă docilă

de eecutare a dispo(iţiilor #orţii, care inter(icea orice relaţii cu alte stateA forţele ar!ate ale-oldovei erau reduse încă din 15D9, pînă la un detaşa!ent al găr(ii 4pa(ei do!nitorului" oateacestea au li!itat considerabil statutul de autonomie al -oldovei"

;egi!ul fanariot a i!pus în învăţă!înt, în ad!inistraţie structuri străine, rînduielistrăine, de!nitari străini ce propagau valori străine, li!ba şi chiar portul lor" #rin toate acesteado!nitorii şi dregătorii venetici au stîrnit ura nu nu!ai a !aselor largi, ci şi a boierilor, careră!ăseseră fără dregătorii, ba chiar şi fără ocine, căci !oşiile erau tot !ai des acaparate degreci" Cu încetul grecii fanarioţi au acaparat înaltele ierarhii din Hiserica rtodoă din -oldova,

astfel că spre sfîrşitul veacului $%&&& -itropolia -oldovei devenise un fel de episcopiegrecească, subordonată unor structuri ecle(iastice străine" +stfel, i!punerea regi!ului fanariotnu se reducea nu!ai la nu!irea în calitate de do!nitori a unor progenituri din Ianar, aceastaîntr'adevăr era o radicală <schi!bare a însuşi siste!ului politic de guvernare:"

Kr!area cea !ai gravă a regi!ului fanariot, a do!inaţiei oto!ane în general a fostîncătuşarea ti!p de 28@ de ani 415D9'1912, în %alahia şi -oldova de peste #rut pînă în 1988 a

potenţialului econo!ic şi cultural al -oldovenilor, i(olarea -oldovei de circuitul econo!ic, de progresul industrial 4de epocă, de at!osfera spirituală din uropa, unde curentul ilu!inist'u!anist spulbera obscurantis!ul şi stagnarea, !oştenite din veacurile precedente" &(olareasocial'econo!ică şi spirituală, transfor!area ţării în cheler 4ha!bar, sîsîiac turcesc, în ocinălăsată la chere!ul unor parveniţi fanarioţi au avut consecinţe la!entabile, condiţionînd stagnareaîndelungată a -oldovei în raport cu alte state europene" Constată! cu nedu!erire, că uniicercetătători ro!3ni conte!porani nu fac distincţie între statutul juridic al provinciilor &!periului oto!an şi cel al statelor -oldova şi %alahia" )n unele lucrări #rincipatele ;o!3nesunt pre(entate drept <provincii creştine: ale urciei feudale, care dispuneau în secolele $%&'$%&&&, cică, doar de o anu!ită autono!ie" +r reieşi că ţările ro!3ne erau părţi co!ponente alestatului !usul!an, adică unităţi ad!inistrativ'teritoriale ale acestuia" Stela -arieş scria despre<situaţia deosebită a #rincipatelor ;o!3ne în cadrul &!periului oto!an: 1" Cercetătătoarea

pre(enta <#rincipatele: drept <provincii creştine: ale sultanilor 2, specific3nd că, potrivit notei#orţii din 1890, re!ise a!basadorului rus la Constantinopol, <ele au avut un regi! deosebit deal celorlalte provincii ale &!periului: 3" ;ealitatea era atît de crudă, că pînă şi fanarioţii au

priceput* !ai !ult nu'i de unde" Iorţa î!prejurărilor i'a constrîns pe cei clarvă(ători dintre ei sărecurgă la anu!ite transfor!ări" +stfel în anii do!niei lui Constantin -avrocordat 418@1'18@D,18@9'18@F a fost restructurată clasa stăpînitoare" Hoierii au fost divi(aţi în trei ranguri* boierii şinea!urile erau scutiţi de bir, !a(ilii plăteau dajdie redusăA feudalii, preoţii obţineau înlesnirifiscale"

>a ? aprilie 18@F -arele sobor 4adunarea stărilor al -oldovei convocat de C"-avrocordat a elaborat +şe(ă!întul lui C" -avrocordat, care a abolit "ecinia 4dependenţaţăranilor de stăpînul feudal" ot în acelaşi an Constantin -avrocordat pro!ulgă un act prin carea adus în corcodanţă situaţia juridică a ţărăni!ii cu siste!ul centrali(at de eploatare feudală"/r" && /hica în acelaşi an a e!is o lege cu caracter general pentru regle!entarea boierescului în-oldova' +şe(ă!întul lui /r" /hica" Iiecare ţăran era obligat să lucre(e pe !oşia boierului 12

(ile pe anA boierescul putea fi achitat şi în bani"

5

http://www.moldovenii.md/md/events/6/4

http://www.moldovenii.md/md/events/6/4



LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL 1" Stela -arieş, Supuşi străini din -oldova în perioada 1891'19?2, &aşi, 1F95, p"2?"2"&bide!"D" &bide!A %"+"Krechia, &storia ;o!3nilor, %ol"&, Hucureşti, 19F1, p"191'19D"

Sobornicescul hrisov al lui +" -avrocordat din 1895 a inter(is siste!ul de < d+ruire: a pă!înturilor ră(eşeşti unor persoane !ai bogate, aceasta fiind o vîn(are ca!uflată, ceea ceducea la concentrarea !ai !ultor !oşii în !îinile unor persoane străine" )n 190D în -oldovaerau 5@0 de sate ră(eşeşti 4ţărani liberi" )nsă toate aceste refor!e, unele progresiste în raport custadiul anterior de de(voltare social'econo!ică a -oldovei, nu făceau decît să <perfecte(e:acelaşi regi!, stagnant econo!ic şi înăbuşitor spiritual de esenţă oriental'oto!ană"

>a sf3rşitul sec" $%&&& şi în pri!a ju!ătate a sec" $&$ o serie de savanţi, publicişti şide!nitatri de stat din diverse ţări europene recunoşteau -oldova drept o for!aţiune politico'statală ce nu făcea parte din co!ponenţa &!periului oto!an" nciclopedia france(ă, editată subredacţia savanţilor ilu!inişti .iderot şi .:+la!bert, aprecia în 18?5 -oldova drept stat tributar*<-oldavieJaujourd:hui principaute tributaire du turc: 4"

-e!brul +cade!iei de inscripţiuni şi fru!oase litere, contele .M7auterive, în<-e!oriul asupra vechei şi actualei stări a -oldovei: pre(entat în 1898 do!nitorului +leandru&spilanti, !enţiona eistenţa separată a #rincipatului faţă de urcia* <Sunte! singurii care, fărăsă face! parte dintr'un i!periu vast, păstră!, în schi!bul unui tribut, nu!ele nostru şiaşe(ă!intele noastre cetăţeneşti:5"

=i alte personalităţi din statele europene făceau distincţie în proble!a cercetată" )n 18F8lu!inistul rus %"I"-alinovsNi, autor al unor tratate despre dreptul internaţional, după vi(ita pecare a intreprins'o în #rincipat în 18F2, în studiul <)nse!nări despre -oldova: conchidea pe

bună dreptate că -oldova nu era provincie a turcilor 6"/eneralul >angeron, co!andantul unor !ari unităţi !ilitare ruse în ră(boaiele din 1898'

18F2 şi 190?'1912, constata că -oldova şi %alahia nu fuseseră niciodată părţi co!ponente ale

&!periului oto!an" )n jurnalul său de ca!panie el sublinia* <>es urcs trio!pherentJ, !ais nefurent ja!ais de la %alachie et de la -oldavie des parties integrantes de leur !pire: 7"

Savantul rus "OiabliNovsNi relata că #rincipatele ;o!3ne in pri!a ju!ătate a sec" $&$se aflau sub protecţia &!periului oto!an, bucur3ndu'se de o independenţă co!pletă în do!eniulgestionării vieţii social'politice interne 8"

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL

@" ncPclopedie, ou .ictionnaire raisonne des sciences, des arts et des !etiers, par une societe de gens des lettres,%ol"$, Geufchastel, 18?5, p"?2?"5" .:7auterive, -e!oire sur l:etat ancie net actiel de la -oldavie presente a S"+"S" le prince +leandre Qpsilantihospodar regnant en 1898, Hucureşti, 1F02, p"22'2D"?" %"I"-alinovsNi, OapisNi o -oldavii, în <RTUVWXY T ZX[Y\WXY ZYZX]X^_YWTY ]Y`YWT:, #artea $&&&, nr"29,-oscova, 18F8, p"@18"8" 7ur!u(achi, .ocu!ente privitoare la istoria ro!3nilor, %ol"&&&, Hucureşti, 199F, p"81"9" "U[X]T, VVTVT Y]XZYT X_V] ] WkWYWY` T XVXUWTT, #artea a &&'a, Spb", 19@0, p"2@0,25?,2?0'2?8

?



)n anu!ite perioade ale sec" $%&'$%&&, prin plata tributului, au răscu!părat pacea şi şi'au salvat teritoriile de la devastările hoardelor turco'tătare chiar şi ase!enea state !ari şi

puternice ca regatul #olonia, &!periul habsburgic, &!periul rus" Consideră! justă şi po(iţia lui+" /oli!aş privitor la aceea că <plata peşcheşului nu i!pliva obligaţiuni de vasalitate: 9" .eşi%eneţia, /enuia, +ustria, #olonia, ;usia au plătit tribul &!periului oto!an sau 7anatului

Cri!eei, ele, de jure, n'au fost state vasale" ările respective, prin plata tributului, răscu!părau,în anu!ite perioade de ti!p, pacea şi liniştea populaţiei 10">egislaţia -oldovei pe parcursul sec" $%&'$%&&& s'a de(voltat în !od absolut diferit şiindependent de cea oto!ană" Cartea ro!3nească de învăţătură din 1?@?, Sobornicescul hrisovdin 1895, alte hrisoave şi acte legislative au fost elaborate, adoptate şi aplicate în regle!entarearelaţiilor populaţiei fără per!isiunea şi aprobarea sultanilor turci 11" &(voarele dreptului în-oldova prin for!a, structura şi conţinutul nor!elor juridice nu aveau ni!ic co!un cu Coranulşi cu celelalte surse ale dreptului !usul!an"

ns"i"u%ii uriice +n epoca "urco &anario"*a; rep"ul civil: este ra!ura de drept prin care statul regle!entea(ă regi!ul juridic al

persoanei, al rudeniei şi fa!iliei, al proprietăţii, al obligaţiilor şi contractelor şi al !oşteniriiA

E boierii işi păstrea(ă statutul juridic de pînă atunciAE Codul Cali!achi considera, în chip !odern, că o!ul <trebuie să posede politiceşti drituri şiîndatoriri:AE >egiuirea Caragea î!parte oa!enii în* liberi, cei care nu au do)andit proprietatea altuiasi pro"in din p+rinţi li)eri/ A robi şi e)robi%i<E +par nor!e juridice pentru asocia%iile lucra"ive 4tovarăşii, !ai ales cu profil co!ercialA#ersoanele !oraliceşti 4juridice puteau fi de !ai !ulte feluri* <societ+ţile cele mici : sau <celemari :, neguţătoreşti , tovarăşii, breslele !eseriaşilor, !anăstirilor, bisericilor etc"E ;egle!entările privind rudenia nu diferau !ult de cele anterioare" #ravilele bisericestiguvernea(ă încă regi!ul fa!iliei"E Aop%iunea este definită ca legatură prin care cineva pri!eşte un copil <dîndu'i drituri caunui legiti! al său :"E a'ilia îşi păstrea(ă caracterul tradiţional, !onoga!ă, copiii părăsind casa părintească dupăcăsatorie cu ecepţia celui !ic care !oştenea casa" C*s*"oria B condiţionată de acordul

părinţilor " Copii sunt sub autoritatea părinţilor chiar şi după casătorie "E roprie"a"ea B se produc unele schi!bări * prin învoielile agricole se acordă ţăranilor dreptulde folosinţă asupra pă!întuluiA +stfel atributele proprietăţii pot fi î!părţite la două persoane*una are ri"ul &iin%ei lucrului şi alta rep"ul &olosului " Cînd ele aparţin aceleiaşi persoanedreptul de proprietate este <desăvîrşit şi absolut :E Hunurile puteau fi publice sau private A <trupeşti şi netrupeşti :, <mişc+toare şinemişc+toare: , <c0eltuitoare şi nec0eltuitoare :"

E !ourile e ob+nire a proprie"*%ii: !oştenirea şi donaţia, dar şi titlurile de <cump+rare ,sc0im)are, d+ruire:A Contractele cu viciu de voinţă 4 <tocmelile "iclene şi silite : sau i!potriva pravilelor erau lovite de nulitate absolutăAE &(voarele obligaţiilor sunt* legea, contractul şi delictul4cau(ator de prejudiciu"E o'eniul con"rac"elor: este regle!entat a!ănunţit de Codul Caragea si Codul Cali!ach,

privind vîn(area'cu!părarea, arenda, închirierea, schi!bul, depo(itul, co!odatul, !andatul,sechestrul, (alogul etc" S'a ad!is şi <stricarea vîn(arii: cînd preţul era !ai !ic decat ju!ătatedin valoarea reală"

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL

F" &bide!, p"15"10" Cronici turceşti privind ţările ro!3ne" trase, %ol"&&&, Hucureşti, 1F90, p"?5, 88, 110, 11@, 119'11F, 1D5, 1D?,

218"11" .u!itru /ra!a, +specte ale evoluţiei culturii juridice în #rincipatul -oldovei 41?@?'18@F, în <Kn veac de aur în-oldova 41?@D'18@D:, Chişinău'Hucureşti, 1FF?, p"5F'8?"

8



E )n sis"e'ul proba"or capătă preponderenţă actele scrise le!ale AE !o$"enirea* este legală şi testa!entarăA se prevăd şi nede!nităţile, cînd cei care au vătă!at

pe proprietar sau descendenţii lui, nu sunt vrednici de !oştenirea lui"E Se regle!entea(ă şi testa!entul secret, !istic sau tăinuit, făcut cu !artori, care'l se!naufără a'i cunoaşte conţinutul"

b; rep"ul penal: este !ai puţin !odificat" &nfracţiunile ră!în <"ini mari : sau <"ini mici :AE se incri!inea(ă abu(ul de putere, corupţia şi !ita organelor ad!inistrativeAE >egiuirea Caragea incri!inea(ă înşelăciunea persoanei în declaraţii pentru a se sustrage dela plata datoriilor contractate"E se individuali(ea(ă vina de o!or, după cu! era <cu!etat :4cu intenţie sau <necu!etat : "c; roceura e ueca"* :E se înlătură unele instituţii depăşite 4conjurătorii sau răspunderea colectivă şi se dă dreptului procesual o înfăţişare nouă, !ai !odernăAE -anualul lui +" .onici şi alte coduri prevăd întroducerea condicilor de judecată, !otivarea înscris a hotărîrilor, repre(entarea în justiţie prin avocaţi de profesie , <cei care au ştiinţ+ de

pra"il+ şi care sunt cunoscuţi ca oameni cinstiţi :"

E se cere judecătorilor să judece după lege şi nu!ai în ca( de îndoială să se adrese(edo!nitoruluiAE se acorda rol i!portant probelor*

1" S+ se pro)e&e afirmaţiileA2" 1îrîtul nu putea fi silit de reclamant s+ fac+ do"ad+ acţiunii AD" #robele se clasifică în probe cu !eşteşug* înscrisurile, martorii, jur+torii, carte de

)lestem şi tortura.E +pelul este strict regle!entat, putîndu'se utili(a în ?0 de (ile de la pronunţarea hotărîrii"; roceura penal*:E se derula între <prigonitoarele părţi:, în te!eiul jalbei, pentru supunere la pedeapsă avinovatului de infracţiuneA #ersoana care făcea jalbă se obliga în scris să dovedească vinovăţia,dacă nu, să suporte pedeapsa legiiAE mudecata în faţa tribunalului cri!inalicesc era for!a cea !ai înaltă de cercetare,se încheia cu hotărîre judiciară, <de !are încredinţare:A învinuitul trebuia să se pre(inte

personalA nu se ad!itea apărarea prin avocaţiAE &nstanţa putea aprecia probele ca <depline:, dacă dovedeau fondul procesului sau<nedepline:AE 7otărîrea se redacta în scris şi se citea vinovatului la încheierea procesului penal"E + apărut şi judecata în contu!ancie, pentru ca(urile cînd vinovatul n'a fost prins sau a

părăsit ţara")n perioada fanariotă statele autono!e şi cele vasale nu dispuneau de o ase!enea

independenţă în do!eniul de(voltării legislaţiei proprii" )n #rincipatul ransilvania dupăincluderea lui in &!periul habsburgic, actele legislative de i!portanţă !ajoră pentru viaţa social' politică a populaţiei, decretele şi patentele au fost pro!ulgate de către î!păraţii austrieci" %aleriu=otropa constata în legătură cu acest lucru* < Dietele transilvănene au funcţionat şi intervenit

doar sporadic, în această perioadă, în procesul de legiferare: 12" +ctele nor!ative e!ise de către.ieta ransilvaniei, confor! opiniei profesorilor !il Cernea şi !il -olcuţ, intrau în vigoarenu!ai după confir!area lor de către !onarhii de la %iena 13" #rin ur!are, co!petenţa legislativăa -oldovei în #erioada dependenţei ei de &!periul oto!an era !ult !ai largă dec3t atribuţiilelegislative ale ransilvaniei în anii aflării acesteia în calitate de principat autono! în co!ponenţa&!periului habsburgic"

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL 12

" &storia dreptului ro!3nesc, %ol"&, Hucureşti, 1F90, p"215"1D" !il Cernea, !il -olcuţ, p"cit", p"19D"

9



#aragraful ? al regula!entului <rgani(area conducerii provi(orii a Hasarabiei: prevedeadreptul populaţiei din ţinut de a se ghida de legile proprii 14" +!enda!entul din 2 februarie 191Dconcreti(a, că procesele judiciare, inclusiv şi cele din do!eniul dreptului penal, trebuiau sa fiesoluţionate în ba(a legilor şi obiceiurilor juridice locale 15, adică a legislaţiei Statului -oldova".rept re(ultat, litigiile în instanţele judiciare ale Hasarabiei continuau să se soluţione(e în ba(a

obiceiurilor juridice, a Sobornicescului hrisov al lui +" -avrocordat din 1895, a abiblului lui+r!enopol, a hrisoavelor lui /rigore +"/hica, +"-oru(i şi ale altor do!nitori ai -oldovei" stede re!arcat faptul că confor! docu!entelor anali(ate de istorici, se evidenţia(ă faptul că&!periul oto!an făcea o deli!itare clară între supuşii săi şi supuşii -oldovei" )n !ultedocu!ente turceşti sultanii şi de!nitarii #orţii, nu'i considerau pe locuitorii -oldovei supuşi ai)naltului .evlet ci drept supuşi ai do!nitorilor #rincipatelor" .ocu!entele istorice !ărturisesccă popoarele care locuiau pe teritoriile statelor -oldova, %alahia, ransilvania, unele principateale /eorgiei etc", chiar de erau dependente de &!periul to!an, au avut totuşi posibilitatea realăde a'şi păstra şi a de(volta pe parcursul secolelor statalitatea naţională, siste!ele politice,econo!ice, juridice, ad!inistrative, fiscale, confesionale independente de cele oto!ane".ispuneau aceste popoare şi de si!bolurile statale proprii* drapel, ste!ă şi alte atribute ale

guvernării suverane" .acă în &!periul oto!an pă!întul era proprietatea statului şi se reparti(a desultani în posesiune unor persoane particulare, atunci pe perioada dependenţei #rincipatului deguvernul de la Constantinopol, cea !ai !are parte a fondului funciar s'a aflat per!anent în

proprietatea boierilor, clerului şi ră(eşilor" >egislaţia -oldovei s'a de(voltat pe parcursulsecolelor $%&'$%&&& s'a de(voltat în !od absolut diferit şi independent de cea oto!ană" Cartearo!înească de învăţătură din 1?@?, Sobornicescul 7risov din 1895, alte hrisoave şi actelegislative au fost elaborate, adoptate şi aplicate pentru regle!entarea relaţiilor dintre populaţiefără a cere per!isiunea sau aprobarea sultanilor turci" &(voarele dreptului în -oldova nu aveauni!ic co!un cu Coranul şi alte surse ale dreptului !usul!an, nu se ase!ănau nici ca for!ă,structură şi nici conţinut"

!asură în acest sens va consta într'un apel adresat în !ai 1885 către toţi locuitorii pribegiţi în ti!pul ră(boiului, să se întoarcă la propriile gospodării, altfel ur!înd a fi consideraţi<de baştină: acolo unde vor fi găsiţi" Kn alt hrisov, e!is în noie!brie 1885, pune în evidenţăconcepţiile progresiste ale do!nitorului, încadrabile în curentele !ercantilis!ului şifisiocratis!ului, specifice epocii şi care puneau accentul pe de(voltarea !eşteşugurilor şi acirculaţiei !ărfurilor pe de o parte, şi pe sporul populaţiei agricole şi de(voltarea intensivă aagriculturii pe de alta parte" .o!nitorul propunea astfel <să se orînduiască oa!enii iscusiţi şi

pricopsiţi spre a face cercetări şi băgări de sea!ă: cu privire la <grăsi!ea pa!întului: pentru ca,în acest !od, populaţia < să se sîrguiască cu cea desăvîrşită silinţa şi bucurie la buna lucrare a

pă!întului, la în!ulţirea vitelor şi la orice altfel de (aharea:" +ceste !ăsuri, alături de cele privitiare la fiarea nu!ărului (ilelor de clacă şi a cuantu!ului obligaţiilor ţăranilor vor trasa

cadrul general şi vor crea condiţiile necesare succesului refor!ei agrare coordonate de do!nitor"#ravilniceasca Condică va sinteti(a dispo(iţiile anterioare î!bogaţindu'le cu alte prevederi cesti!ulau agricultura, cu! ar fi inter(icerea proceselor în lunile aprilie şi iulie, precu! şi dreptulde proprietate al defrişatorului pe locul defrişat, pentru a sti!ula cultivarea pă!întului"+plicarea dispo(iţiilor agricole ale #ravilniceştii Condici va fi însă inegală datorită atîtintereselor stăpînilor de !oşii, prinşi între

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL 1@" +"G"-";", f"1, reg"1, d"DFF5, f"11'12"15" &bide!, p"110,112"

F



nevoia de braţe de !uncă şi privilegiul restrictiv al clăcii cît şi ale ţăranilor, care vor eploata oportunităţile oferite de Condica privind reducerea obligaţiilor şi a (ilelor de clacă, încadrul încheierii unor întelegeri separate cu !oşierii"

atenţie particulară va !anifesta &psilanti şi în privinţa de(voltării şi reorgani(ării!esteşugurilor şi breslelor 4rufeturilor" #ro!otor al teoriilor !ercantilis!ului şi liberalis!ului

econo!ic, do!nitorul va încuraja prin !ăsurile sale de(voltarea unor ra!uri econo!iceautohtone <de neapărată trebuinţă a se în!ulţi:, pentru a descuraja astfel i!porturi ce favori(auscurgere a aurului din ţara" &n acest sens, hrisovul din dece!brie 1885 punea în funcţiune oco!isie for!ata din opt boieri, însărcinată cu coordonarea activităţilor !eşteşugăreşti şi cureorgani(area breslelor, dar şi cu depistarea <a orice in"enţiuni noi şi orînduiele )une ce pot fi spre folosul şi podoa)a patriei :" e!plar în acest sens este tetul hrisovului din august 188?,

privind înfiinţarea unei !anufacturi de hîrtie în #rahova" )ncă din prea!bulul docu!entului,do!nitorul ţine să ne înştiinţe(e de !enirea ce o au <domnii şi oblăduitorii ţărilor ce unii ce

sunt ca nişte părinţi ai patriei: pentru ceea ce <este de obşte folos norodului şi de podoaba şi

fala patriei:" )n continuare sunt epuse condiţiile înfiinţării <hartughiei: de către !eşteri străini protejaţi de do!nie, avînd însă şi obligaţia să'i deprindă pe pă!înteni cu astfel de !eşteşuguri"

otodată, el îndea!nă la strîngerea <cîrpiturilor ce se afla pe la norod: pentru a fi predatehîrtughiei, î!piedicîndu'se astfel ca <su!a banilor ce se cuvine a se cheltui pe hîrtia ce vine dinalte parţi să nu iasă din ţară afară, ci ră!îne iaraşi aicea în ţară:" .o!nitorul va conchideconsiderînd că înfiinţarea !anufacturii va constitui <un meşteşu! de fal+ ţ+rii şi foartetre)uincios, atît poliţiei cu tre)uinţa scrisorilor cît şi (isericii cu tip+ritul c+rţilor :"

)n sobornicescul hrisov al lui +leandru -avrocordat, do!nul -oldovei din 29 dece!brie1895, prin care sunt oprite daniile făcute <de către cei săraci şi de starea de jos la cei !ai bogaţişi puternici:, se prevede că donaţiile sunt per!ise c3nd sunt făcute !ănăstirilor şi bisericilor,dispo(iţie care va fi cuprinsă, !ai t3r(iu, în codicele lui +ndronache .onici 4capitolul $$&%, art"12 ,1D"

ine! să !enţionă! că confor! celor epuse de %ictor Stepaniuc în lucrarea voluţiaStatalităţii -oldoveneşti 6 *riso"ul domnesc de înt+ritur+ 4Sobornicescul hrisov,se!nat în 1895 de do!nitorul -oldovei +leandru -avrocordat, de ase!enea erafolosit ca o lege locală în Hasarabia" )n lc+tuirea ponturilor din 1?"05"191F se!enţiona înse!nătatea acestui act do!nesc pentru -oldova dintre #rut şi Gistru, ceeace i!plicit dicta tipărirea şi difu(area lui" +stfel, Hrisovul domnesc de întăritură

4Sobornicescul hrisov în 192@ a fost tradus în li!ba rusă de către preotul #" CuniţNii pentru nevoile instanţelor judecătoreşti din Hasarabia:" 16

;eactuali(area su!ară a acestor infor!aţii confir!ă conclu(ia juristului .u!itru/ra!a* 6 În pofida tendinţei ţarismului rus de a înlocui în intre!ime dreptul auto0ton cu cel rusesc, realit+ţile locale au fost de aşa natur+ încît romînii de lar+s+rit de 1rut au reuşit s+ impun+ !u"ernului ţarist între)uinţarea în judec+toriile

(asara)iei cel puţin a unora din i&"oarele dreptului ci"il al 1rincipatului oldo"a.Graţie acestui fapt, pe tot parcursul ocupaţiunii ruseşti, în instanţele judiciare alere!iunii au continuat s+ fie aplicate *ea)i)lul lui rmenopol, So)ornicescul

*riso" al lui a"rocordat din '5%$, dunarea cuprin&+toare în scurt din c+rţileîmp+r+teştilor pra"ile a lui ndronac0i 6onici : 25, p" F@"

Statutul de drept civil al !ănăstirilor şi bisericilor este însă regle!entat siste!atic în CodulCali!ach, care consacră personalitatea lor juridică printr'o serie de nor!e prin careregle!entea(ă condiţiile de eistenţă şi conţinutul capacităţii civile a aşe(ă!intelor bisericeşti4art" 18* <#rivileghiile pă!3ntului, a !ănăstirilor, a bisericilor, a cliricilor şi a boierilor se

socotesc drituri, ca şi alte drituri cuprinse în codica aceasta:" LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL

1? %ictor Stepaniuc'voluţia Statalităţii -oldoveneşti pag" D2

10



7risovul de Sobor din 1895 inter(icea vîn(area ţiganilor aparte, deci inter(icea despărţirea părinţilor de copii şi a soţilor la vîn(are" Se inter(icea căsătoria între liberi şi ţigani" Chiar şiţiganii care erau eliberaţi de stăpînii lor nu aveau dreptul să se căsătorească cu !oldoveni"Cu toate că avea un caracter contradictoriu, 7risovul din 1895 făcea un pas !odest înainte pecalea recunoaşterii unor concepţii !ai u!aniste despre holopi"

7olopii 4ţiganii au ră!as ca şi !ai înainte pe treapta cea !ai de jos a scării sociale".eoarece do!eniul do!nesc s'a epui(at, ţiganii do!neşti trec la un !od de viaţă no!ad, fiindorgani(aţi în satre, cu şeful lor propriu" Cîteva şatre erau sub ascultarea unui vornic, iar toţiţiganii do!neşti erau sub ascultarea ispravnicului curţii do!neşti" iganii do!neşti erau judecaţide şefii lor, iar în ca( de co!itere a unei infracţiuni grave erau judecaţi de ispravnicii ţinuturilor"iganii care erau în proprietate privată erau în situaţia grea de !ai înainte" Ieudalii aveaudrepturi !ari asupra persoanei robilor, puteau să'i judece şi să'i pedepsească, însă n'aveaudreptul să'i o!oare17"

Ca ee!plu poate servi acest ca( din acea epocă' Kn oarecare, %asile i!iraşul, la 1@noie!brie 1855, a dat un (apis egu!enului de la !ănăstirea Gea!ţ, prin care declară că s'a6învoit: de bună voie să se căsătorească cu o fată a lui /ăgea ţiganul 6ţigancă dreaptă a

!ănăstirii:, pentru care s'a dat 6rob !ănăstirii ca şi d3nsa:" =i !ai adăuga că nu nu!ai el, dar şifeciorii şi nepoţii săi aveau să ră!3nă robi în veci ai !ănăstirii" )n secolele $%&&'$%&&&,înrobirea prin inter!ediul căsătoriei era relativ des întîlnită" +cest fapt a produs încălcareavechilor nor!e ale obiceiului pă!întului, deoarece persoanele libere căsătorindu'se cu roabeţigance 4şi invers deveneau robi" )n 18@D, +şe(ă!3ntul lui Constantin -avrocordat stabileşte,că ro!3nul 4sau ro!3nca ce se căsătoreau cu un ţigan, nu !ai poate fi transfor!ată în rob"#rocesul dat a fost oarecu! oprit, în 1895, cînd prin Sobornicescul hrisov se inter(ic căsătoriileîntre un !oldovean şi o ţigancă 4şi invers şi se declară nevalabile aceste căsătorii, iar copiiinăscuţi din ase!enea căsătorii sunt consideraţi ţigani" istă un !are nu!ăr de docu!ente care

privesc stăpînirea !ănăstirilor asupra robilor" )n arhivele acestor lăcaşe se păstrea(ă actele dedonaţie şi de întărire date de do!ni, cele de donaţie din partea boierilor, statistici şi i(voade4liste etc"A în unele se conse!nea(ă, cu detalii, provenienţa robilor, nu!ele lor şi al copiilor pecare'i aveau, !eseria şi chiar eventualele procese avute cîndva pentru ei"

Conclu)ie:)n acest referat ştiinţific ne per!ite! ca să ne pune! unele întrebări în legătură cu punctele

neclare ale perioadei instaurării regi!ului Ianariot, cînd s'a întrodus pe ba(a dreptului vechiSobornicescul hrisov la 1895 care a funcţionat în -oldova şi s'a creat pentru apărarea dreptuluide proti!is de către do!nitorul +leandru -avrocordat şi s'a !enţinut de către succesorii săi "Cu toate că dreptul cutu!iar continua sa fie unul din i(voarele dreptului, o i!portanţă !ai !aredobîndeşte legea scrisă şi în pri!ul rînd legislaţia do!nească"

>egislaţia do!nească se pre(intă ca o totalitate de hrisoave do!neşti cu un continutfoarte variat" -ulte din aceste hrisoave se refereau la relaţiile agrare, regle!entînd detaliatnu!ărul (ilelor de boieresc, claca, starea ţăranilor, ceea ce ne de!onstrea(ă un a!estec activ alstatului în relaţiile agrare" Cu titlul de ee!plu cită! aici hrisoavele din 18@2'18@D, 18@F, 18??,1888" +lt grup de acte legislative vi(a statutul juridic al diferitor categorii sociale ' hrisoavele din18D@ şi 1895"

)n conclu(ie pute! afir!a că ceea ce a fost epus în acea perioadă de către istorici şi, deaceea, este i!portant să ţine! sea!a de faptul că* oate aceste acte legislative n'au fostsiste!ati(ate în sec" al $%&&&'lea" Se intensifică şi recepţia dreptului bi(antinA sursele bi(antinese aplică direct şi se face tri!itere la 7eabiblul lui +r!enopol, %acteria sau SPntag!a lui -atei%lastares" Cea !ai întrebuinţată sursă bi(antină devine 7eabiblul alcătuit de judecatorul

LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL'18"+ra!ă lena" &storia dreptului ro!3nesc" B hişinău, 1FF9, 200D pag"?F

11



din Salonic Constantin +r!enopol la 1D@5 şi care folosise >egea agrară bi(antină, #rohironul,cloga, Ha(ilicalele" &n sec" al $%&&&'lea 7eabiblul s'a aplicat chiar fără traducere, în li!bagreacă" raducerea 7eabiblului în li!ba ro!înă s'a făcut în 190@ de paharnicul o!a Cara la&aşi"

==>#A? S??C,@:

1" +ra!ă lena" &storia dreptului ro!3nesc" B hişinău, 1FF9, 200D" 2" Cernea !il, -olcuţ !il" &storia statului şi dreptului ro!3nesc" B Hucureşti, 1FF2"

D" &storia dreptului ro!3nesc" %ol" &" B Hucureşti, 1F90" @" >onginescu S" /" &storia dreptului ro!3nesc" B Hucureşti, 1F90" 5" -uşat -", +rdeleanu &" .e la statul geto'dac la Statul ;o!3n unitar" B Hucureşti, 1F9D" ?" ;usu &" &" tnogene(a ro!3nilor" B Hucureşti, 1F91" 8" Stoicescu G" Continuitatea ro!3nilor" B Hucureşti, 1F90" 9" #opescu !ilian" &nscripţiile din sec" &%'$&&& descoperite în ;o!3nia" B Hucureşti, 1F8?" F" udor .an" Continuitatea populaţiei autohtone la st de Carpaţi în sec" %&'$&" B &aşi, 1F9@" 10" ;otaru -ihail" &storia dreptului ro!3nesc" Chişinău* +S-, 2009" 11" Z " qVXTU `kWXX X_V] T Z]" BTTW, 200D" 12" Stela -arieş, Supuşi străini din -oldova în perioada 1891'19?2, &aşi, 1F95" 1D" &bide!A %"+"Krechia, &storia ;o!3nilor, %ol"&, Hucureşti, 19F1" 1@" ncPclopedie, ou .ictionnaire raisonne des sciences, des arts et des !etiers, par une societede gens des lettres, %ol"$, Geufchastel, 18?5"15" .:7auterive, -e!oire sur l:etat ancie net actiel de la -oldavie presente a S"+"S" le prince+leandre Qpsilanti hospodar regnant en 1898, Hucureşti, 1F02"1?" %"I"-alinovsNi, OapisNi o -oldavii, în <RTUVWXY T ZX[Y\WXY ZYZX]X^_YWTY ]Y`YWT:,#artea $&&&, nr"29, -oscova, 18F8"18" 7ur!u(achi, .ocu!ente privitoare la istoria ro!3nilor, %ol"&&&, Hucureşti, 199F"19" "U[X]T, VVTVT Y]XZYT X_V] ] WkWYWY` T XVXUWTT, #artea a&&'a, Spb", 19@0"1F" Cronici turceşti privind ţările ro!3ne" trase, %ol"&&&, Hucureşti, 1F90"

20" .u!itru /ra!a, +specte ale evoluţiei culturii juridice în #rincipatul -oldovei 41?@?'18@F,în <Kn veac de aur în -oldova 41?@D'18@D:, Chişinău'Hucureşti, 1FF?"21" &storia dreptului ro!3nesc, %ol"&, Hucureşti, 1F90"22" Sevastian Cercel Sobornicescul hrisov'1895, 19D@, 19DF, ediţie critică, d" +cade!iei;o!3ne, Hucureşti,1F59"2D" -anualul juridic al lui +ndronache .onici, ediţie critică, d" +cade!iei ;o!3ne, Hucureşti,1F5F"2@" ogălniceanu -", 2000" <Schiţă asupra istoriei, !oravurilor şi li!bii ţiganilor:, în* ;obiaţiganilor în ările ;o!3ne" -oldova" ;o!ii din ;o!3nia B studii şi docu!ente istorice Hucureşti* +ven a!ent(a25" #anaitescu &oan" C"1F29" <;obii" +specte ţigăneşti: Hucureşti* ipografiile ;o!3niei

Knite"

12

Hrisovul Sobornicesc 1785

Documents

Transcript of Hrisovul Sobornicesc 1785