ROMANIA JUDETUL IASI

CONSILIUL JUDETEAN IASI

1918-201818AR9A708191181PREUNA

Bulevardul Stefan cel Mare i Sent, nr.69, cod. 700075, Iasi Tel.: 0232 - 235100; Fax: 0232 - 210336; www.icc.ro

HOTARAREA nr.331 privind aprobarea Planului de administrare al Regiei Autonome Aeroportul laqi qi a

indicatorilor de performanta financiari Si nefinanciari rezultati din acesta

Consiliul Judetean 140; Avand in vedere: - Expunerea de motive privind aprobarea Planului de administrare al Regiei

Autonome Aeroportul Iasi §i a indicatorilor de performantA financiari si nefinanciari rezultati din acesta, prezentata de Pre§edintele Consiliului Judetean Iasi, in calitatea sa de initiator, inregistrata sub nr. 25279/28.08.2018;

- Raportul de specialitate privind aprobarea Planului de administrare al Regiei Autonome Aeroportul Iasi §i a indicatorilor de performanta financiari §i nefinanciari rezultati din acesta, elaborat de catre Serviciul Resurse Umane si Salarizare §i inregistrat sub nr. 25277/28.08.2018;

- Adresa Regiei Autonome Aeroportul Iasi nr. 6428/27.08.2018, inregistrata la Consiliul Judetean Iasi sub nr. 25250/27.08.2018 §i Nota de fundamentare nr. 6441/27.08.2018;

- Hotarfirea Consiliului de administratie al Regiei Autonome Aeroportul Iasi nr. 70/27.08.2018 privind aprobarea Planului de administrare al Consiliului de administratie;

- prevederile Hotararii Consiliului Judetean Iasi nr. 369/26.09.2017 privind numirea membrilor in Consiliul de administratie al Regiei Autonome Aeroportul Iasi;

- procesul-verbal nr. 25266/27.08.2018 incheiat de Comisia de negociere a indicatorilor de performanta fmanciari si nefinanciari pentru Consiliul de administratie al Regiei Autonome Aeroportul Iasi desemnatA prin Dispozitia Pre§edintelui Consiliului Judetean Iasi nr. 661/22.08.2018;

- prevederile art. 3, pct. 1, lit. c), art. 8, alin. (3) si (4), art. 12 §i art. 13 din OUG nr. 109/2011 privind guvemanta corporative a intreprinderilor publice, cu modificarile §i completArile ulterioare;

- prevederile Anexei 2 la Normele metodologice de aplicare a unor prevederi din OUG nr. 109/2011, aprobate prin HG nr. 722/2016;

- prevederile art. 6, lit. c), art. 13 §i art. 15 din Contractele de mandat incheiate cu membrii Consiliului de administratie al Regiei Autonome Aeroportul Iasi;

- prevederile art. 91, alin. (1) lit. a) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, republicata, cu modificarile §i completar" ile ulterioare;

- avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Judetean Iasi din data de 18 septembrie 2018;

HCJI nr.331/19.09.2018

Pagina 1

- AMENDAMENTUL LA PROIECTUL DE HOTARARE PRIVIND PLANUL DE ADMINISTRARE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE AL R.A. AEROPORTUL 1A$1, inregistrat la Consiliul Judetean Iasi cu nr. 27472/19.09.2018, prezentat in cadrul $edintei ordinare de plen din data de 19 septembrie 2018 $i consemnat in procesul verbal al acesteia;

- Amendamentul formulat in cadrul $edintei ordinare de plen din data de 19 septembrie 2018 $i consemnat in procesul verbal al acesteia, respectiv "Consiliul de Administrajie sa prezinte anual un raport de activitate";

- votul exprimat in $edinta ordinal-e de plen din data de 19 septembrie 2018 $i consemnat in procesul - verbal al acesteia, respectiv 20 voturi "Pentru" fi 3 voturi de "Ablinere";

in temeiul dispozitiilor art. 115, alio. (1), lit. c) din Legea nr.215/2001 privind administratia publics locals, republicatii, cu modificarile si complearile ulterioare,

HOTARASTE: Art.l. Se aproba Planul de administrare al Regiei Autonome Aeroportul Iasi Si

indicatorii de performanta financiari si nefinanciari rezultati din acesta, conform Anexei care face parte integranta din prezenta hotarfire.

Art.2.(1) In vederea evaluarii anuale, Consiliul de administratie va depune un raport cu privire la modul de indeplinire a indicatorilor de performanta, pans la data de 31 martie a anului urmator celui pentru care se face evaluarea.

(2) Evaluarea eficientei activiatii administratorilor Regiei Autonome Aeroportul 1,05i se face pe baza indeplinirii obiectivelor cuprinse in planul de administrare $i a indicatorilor de performantd financiari $i nefinanciari cuprin$i in contractul de mandat.

Art.3 Pe baza prevederilor prezentei hotarari se vor intocmi acte aditionale la Contractele de mandat incheiate cu membrii Consiliului de administratie al Regiei Autonome Aeroportul

Art.4 Prevederile prezentei hotArari vor fi duse la indeplinire de Consiliul de administratie si directorii Regiei Autonome Aeroportul Iasi, Serviciul Resurse Umane si Salarizare si Directia Juridica din cadrul Consiliului Judetean

Art.5 Biroul Relatii Publice, Monitorul Oficial, Relatii cu Consiliile Locale, Consilierii Judeteni $i Presa va comunica in copie prezenta hotarfire Institutiei Prefectului Judetului Iasi, Serviciului Resurse Umane si Salarizare, Directiei Juridice si Regiei Autonome Aeroportul

Art.6 Aducerea la cuno$tinta publics a prevederilor prezentei hotarari va fi asigurata de catre Biroul Relatii Publice, Monitorul Oficial, Relatii cu Consiliile Locale, Consilierii Judeteni $i Presa.

Data astazi: 19 septembrie 2018 PRESED

Dr. Ing. CONTRASEMNEAZA, SECRETAR AL JUDETULUI IASI,

Lacrami '4railVernica

HCJI nr.331/19.09.2018 Paging 2

•

AL •

'IMTRARF

e(f c „ki.r

• • PLANUL DE ADMINISTRARE

Consiliul de Administratie al Regiei Autonome Aeroportul Iasi

JUDEML IASI CONSULT JUDETEAN IASI

Allex5 la goirra Nr

sEP

CUPRINS

1.Introducere 2.Viziunea, misiunea, obiectivele si scopul strategiei de administrare propuse. Misiunea Aeroportului International

Iasi

2.1.Viziunea si misiunea Aeroportului International Iasi

2.2. Valorile sustinute de Aeroportul Iasi in indeplinirea misiunii sale

2.3.0biectivul general si obiectivele specifice ale Strategiei de administrare 2.3.1. Obiectiv general

2.3.2. Objective specifice 2.4.Scopul propunerii de strategie a Aeroportului Iasi

3.Cadrul legal de functionare 4. Istoricul si dezvoltarea Aeroportului 5. Situatia economics si socials a Romaniei si a Regiunii de dezvoltare Nord Est

5.1. Populatia

5.2. Produsul intern brut

5.3. Investitiile straine

5.4. Turismul generator de trafic aerian de pasageri 6. Dezvoltarea transportului aerian in Romania, dezvoltarea si pozitionarea Aeroportului Iasi

7. Conectivitatea aeroportuara, element esential in indeplinirea obiectivelor de dezvoltare a Aeroportului Iasi

8. Analiza SWOT a Aeroportului Iasi 9. Managementul riscurilor 10. Axele strategice de administrare a Aeroportului International Iasi

10.1.Definirea si modalitatile de realizare a criteriilor de performanta 10.1.1. Cresterea numarului de pasageri 10.1.2. Cresterea numarului de miscari 10.1.3. Siguranta aeroportuara 10.1.4. Protejarea mediului

10.2.Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii aeroportuare 10.2.1. Construirea de not suprafete de miscare 10.2.2. Construirea unui nou turn de control 10.2.3. Construirea unui nou terminal 10.2.4. Reabilitare spatii aviatie utilitatra si crearea

facilitatilor cargo 10.3.Strategia privind finantarea investitiilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare 10.4.Colaborarea cu ROMATSA in vederea construirii unui nou turn de control 10.5.Dezvoltarea unor politici viabile de resurse umane pentru asigurarea unei forte de

munca

• •

• •

i competente la nivelul exigentelor tehnologice si manageriale actuale

10.5.1. Objective

10.5.2. Principalele directii de dezvoltare a resurselor umane

10.5.3. Rezultate asteptate din aplicarea strategiei de resurse umane

10.5.4. Riscuri identificate

JUDETUL IASI CONSILIUL JUDETEAN IASI

AneK1 la F'1,6) c

Antd

19...SEP 201E

11,Activitatea internationala a aeroportului 11.1. Objective 11.2. Principalele directii de actiune pentru atingerea obiectivelor

11.3. Promovarea internationals a Aeroportului Iasi 11.4. Activitati in sprijinul sporirii conectivitatii aeroportuare 11.5. Alte activitati internationale 12,Indicatori de performanta

• •

• •

JUDETUL IASI CONSILIUL JUDETEAN IASI

Anex3 la liarea Nr

Anul Lugast. SEP .2016

1. Introducere

Prezentul Plan de administrare al R.A. Aeroportul International Iasi reprezinta documentul de lucru al Consiliului de admnistratie (CA) prin care se urmareste modul de implementare a obiectivelor specifice regiei si direcffile de dezvoltare ale acesteia care sa asigure, atit indeplinirea cerintelor autoritatii publice tutelare — Consiliul Judetean Iasi — stipulate in Scrisoarea de asteptari, cit si realizarea indicatorilor cheie de performanta, anexa la contractele de mandat incheiate de membrii CA pentru perioada 2017 — 2021.R.A.

Aeroporturile sunt catalizatori de activitate §i de locuri de munca, indeplinind un serviciu de interes general, si anume, transportul aerian de pasageri si de marfuri. Sub autoritatea Consiliul Judetean Iasi, in parteneriat cu autoritatile publice si alti actori publici implicate, Aeroportul International Iasi va trebui s5 contribuie activ la dezvoltarea locals si regionals, asffel incit sa aduca beneficii tuturor partilor intersate.

R. A. Aeroportul Iasi functioneaza in baza Legii 15/1990 actualizata privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome §i societati comerciale, Hotararea nr. 398/1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea consiliilor judetene, OUG 109/2011 privind guvernanta corporative a intreprinderilor publice.

Planul strategic pentru urmatorii 4 ani se bazeaza pe Strategia guvemamentala, respectiv obiectivele fiscal-bugetare pe termen mediu si lung ale Statului Roman in domeniul Transportului aerian, Strategia pentru dezvoltarea judetului Iasi pt perioada 2014 — 2020, Strategia de dezvoltare a Aeroportului Iasi stability de Consiliul Judetean precum si pe propriile studii privind dezvoltarea aeroportura in Romania si in Centrul si Estul Europei,

Planul strqtegic pentru perioda 2017 — 2021 se bazeaza pe evoluffa aeroportului in ultimii 10 ani, in special pe oportunitalile oferite de modemizarea infrastructurii aeroportului precum si de dezvoltarea regiunii de NE si a Judelulu' Iasi in mod particular in ultimii 5 ani.

Dezvoltarea generals pe termen scurt, mediu si lung pe care o voi propune va raspunde:

a) obiectivele generale reiesite din domeniul de activitate in care activeaza Regia:

Asigurarea unui transport aerian performant si accesibil, respectand standardele, reglementarile aplicabile si cerintele de siguranta si securitate.

Consolidarea rezultatelor obtinute pana in prezent, timp de Inca 2 ani (2017-2019), si continuarea cu o perioda de excelenta (2020-2021) in conditii de concurenta crescuta;

Reducerea impactului asupra mediului.

b) obiectivele stabilite in Strategia de dezvoltare a Judetului Iasi pentru perioada 2014-2020 cu privire la dezvoltarea infrastructurii de transport aerian, si anume:

Extinderea suprafetelor de miscare aeroportuare;

Extinderea capacitalii de operare.

Cresterea din ultimii ani a numarului de pasageri, precum si prognozele care estimeaza continuarea acestui trend impun si pentru R.A. Aeroportul International Iasi identificarea unor prioritati in extinderea infrastructurii si construirii de noi facilitati necesare asigurarii condiffilor necesare de operare pentru noi companii aeriene si sustinerii cererilor tot mai marl in domeniul transportului aerian viitor.

JUDETUL LA$1 CONSILlt IL JUDETEAN IASI

Anex5 la 5 Area

Anul Lifila9. S EP

4

Securitate

Siguraut Profesionalism

VAL OM

E xcelen

JUDETUL IASI CONSILIt IL JUDETEAN IASI

2. Viziunea, misiunea, obiectivele si scopul strategiei de administrare propuse

2.1. Viziunea si misiunea Aeroportului International Iasi

Prin pozitia sa geografica, in Romania si in Uniunea European& adica " la Est de Vest si la Vest de Est ", prin potentialul de dezvoltare economics-socials-turistica al zonei deservite ce impune existenta unei bune conectivitati aeroportuare, Aeroportul International Iasi va trebui sa-si consolideze continuu pozitia ca unul dintre primele aeroporturi regionale din Romania, iar in Perioada de Excelenta sä inregistreze un trafic mediu de peste 4 milioane de pasageri/an.

Misiunea Aeroportului International Iasi este de a asigura un serviciu de interes general, specific, la nivelul standardelor europene in materie prin furnizarea de servicii aeroportuare, infrastructura si facilitati necesare transportului aerian de pasageri, si marfa dupa caz, in conditii de siguranta, calitate, performanta si

• eficienta economics, astfel incit sa permits o dezvoltare durabila si sustenabila a aerogarii iesene.

2.2. Valorile sustinute de Aeroportul Iasi in indeplinirea misiunii sale

+ Siguranta

+ Securitate

❖ Profesionalism

• Angajament

+ Responsabilitate

+ Excelenta

•

• •

Fig 1 Valorile Aeroportului International Iasi.

AnexA rea

8 Anul Luna Ziva

2.3. Obiectivele generale sj obiectivele specifice ale Strategiei de administrare

2.3.1. Obiectivul general:

Sa-si consolideze pozitia ca unul din cele mai importante aeroporturi regionale ale tarii si printre cele mai importante din Europa Centrals si de Est cu servicii la standarde ridicate pentru partenerii sai: companiile aeriene, companiile de handling, serviciile publice, companiile comerciale cu activitate neaeronautica pe aeroport precum si pentru clientii sai pasagerii si ceilalti beneficiari ai serviciilor aeroportuare.

Din viziunea generala a autoritatii tutelare cu privire la misiunea si obiectivele Aeroportului Iasi, viziune desprinsa din strategia nationala si locals, pentru a raspunde scrisorii de asteptari„, rezulta urmatoarele obiective specifice pentru realizarea misiunii sale si a obiectivului general :

2.3.2. Objective specifice

• 2.3.2.1. Objective specifice pentru optimizarea activitatii

1. Garantarea performantei operationale ;

2 Intarirea performantei organizationale ;

3 Mentinerea conditiilor de certificare conform noilor cerinte EASA ;

4. Cresterea performantei financiare :

a Cresterea productivitatii muncii fata de BVC aprobat in anul anterior;

b. Cresterea cifrei de afaceri fata de BVC aprobat in anul anterior;

Reducerea perioadei de rambursare a datoriilor restante fata de indicatorul aprobat in anul anterior;

d Cresterea profitului operational inainte de dobanzi, impozite, deprecieri si amortizare (EBITDA) fata de BVC aprobat in anul anterior;

2.3.2.2. Objective specifice pentru atractivitate

1. Sa devina alegerea preferata a clientilor din regiune; a. atragerea companiilor aeriene pentru operarea unor not destinatii,

cresterea frecventelor de operare prin acodarea de sprijin de marketing in concordanta cu piata nationala si europeana de transport aerian;

b. Imbunatatirea calitatii serviciilor aeroportuare furnizate companiilor aeriene; c. cresterea gradului de satisfactie al pasagerilor si al clientilor aeroportului.

2. Favorizarea dezvoltarii profesionale a angajatilor;

3. Promovarea imaginii aeroportului;

4. Colaborarea permanents cu organismele nationale si internationale din transportul aerian: OACI, IATA, ACI Europe, ROMATSA, MTI, AACR, Asociatia Aeroporturilor din Romania si alte institutii, organisme si asociatii din domeniul de activitate aeroportuar

Anexll lu,5•!rJr

2.3.2.3. Objective specifice pentru dezvoltare 11

1-1r9,-SEP 2018.- 1.Cresterea traficului aerian de pasageri si de marfa ; 2.Integrator de solutii in Romania si eventual in Europa de Est; dezvoltarea si

•

• •

intarirea rolului coordonator al Aeroportul International Iasi in perimetrul aeroportului in conformitate cu reglementarile si standardele nationale si

internationale din aviatia civila; 3.Dezvoltarea aeroportului in ritm cu regiunea, aeroportul trebuie s6 fie suportul pentru realizarea activitatilor economice din judetul Iasi si din Regiunea de

dezvoltare NE;

• Adaptarea infrastructurii la cresterea viitoare a traficului a traficului aerian;

• Dezvoltarea de not rote, cresterea numarului de destinatii de la si catre Iasi ;

• "Smartization", facilitarea gestiunii operationale, fluidizarea parcursului pasagerilor si preocuparea de a raspunde noilor asteptari prin digitalizare ;

• Reducerea impactului aeroportului asupra mediului inc,onjurator.

2.4. Scopul propunerii de strategie a Aeroportului Iasi

Aeroportul International Iasi se incadreaza in categoria intreprinderilor care actioneaza cu scup comercial si urmaresc sa creeze valoare economics. Regia opereaza intr-o piata concurentiala, ceea ce presupune adoptarea unui plan de administrare care sa urmareasca cresterea competitivitatii, a profitabilitatii, imbunatatirea calitatii activelor si a indicatorilor de risc. Prezenta propunere reprezinta viziunea Consiliului de Administratie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu si lung a R.A. Aeroportul Iasi pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare si modernizare pentru ca dupd penoada de dezvoltare intensive, Aeroportul sa intre intr-o perioada de excelenta conform asteptarilor Consiliului Judetean Iasi.

3. Cadrul legal

Hotararea nr. 398/1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea consiliilor judetene

Ordonanta nr. 29 din 22 august 1997 privind Codul aerian, cu modificarile si completarile ulterioare

▪ Hotararea nr. 1193 din 4 decembrie 2012 pentru aprobarea Programului National de Securitate Aeronautica

Ordinul nr. 1182/ 27.09.2016 privind aprobarea Programului National de Siguranta in Aviatia Civila

Ordinul nr. 161 din 7 martie 2016 pentru clasificarea aerodromurilor civile certificate din Romania si pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind autorizarea aerodromurilor civile-RACR-AD-AADC si a Reglementarii aeronautice civile romane privind amenajarea, utilizarea si inregistrarea

aerodromurilor civile- RACR-AD-IADC

▪ Reglementarea aeronautica civila romana RACR-AD-PETA "Proiectarea si exploatarea tehnica a aerodromurilor civile", editia in vigoare

▪ Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune in domeniul aviatiei civile

▪ Regulamentul (UE) nr. 73/ 2010 al Comisiei din 26 ianuarie 201t1 de s a aeronautice si informatiflor aeronautice pentru Cerul unic europealh

Anex5 la 5rea Nlr

L„nal...9.7 ...... Anal .

Cadrul legal in baza caruia functioneaza regia este dat, in principal, de Legea 15/1990 privind organizarea regiilor autonome, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvemanta corporative a Intreprinderilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Hotararii de Guvem nr. 722/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Ordonanta de urge*. a Guvemului nr. 109/2011, dar mai putem mentiona:

•

~Ilre a ste L Avlitate a datelor CONSILIllL JUDETEAN IASI

7

•

Regulamentul (UE) nr. 185/2010 al Comisiei din 4 martie 2010 de stabilire a masurilor detaliate de implementare a standardelor de baza comune in domeniul securitatii aviatiei

Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerintelor tehnice si a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri in temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European si al Consiliului

Doc 9774 ICAO- Manual pentru certificarea aerodromurilor, editia in vigoare

Doc 9859 ICAO- Manual pentru managementul sigurantei, editia in vigoare,

Alte reglementari privind aviatia civila emise de Guvernul Romaniei, Ministerul Transporturilor, AACR (Autoritatea Aeronautica Civila Romana), de EASA (European Aviation Safety Agency) si de ICAO (International Civil Aviation Organization).

4. Istoricul si dezvoltarea Aeroportului

Avand locatia in nord estul Moldovei, pe un deal inalt de 180m, Aeroportul Iasi este unul dintre cele mai vechi aeroporturi acreditate din Romania. Chiar din anul 1905 aveau loc, pe o pista de iarba mai mult sau mai putin adecvata, Intreceri artistica aviatice cu pionierii aviatiei romantice, sustinuta in acea perioada de Casa Regala.

In timpul perioadei interbelice, intre Primul Razboi Mondial si al doilea Razboi Mondial, zona castigat statutul ei reprezentativ comercial in 1926, cand orarul zborurilor a fost oficializat pe ruta Bucuresti-Galati-Iasi si Chisinau. Zborurile erau operate de avioanele DeHavilland cu doua motoare si elice, avand capacitatea maxima de 14 scaune. Pans la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, aceasta Rita a fost exploatata constant, dar odata cu bombardamentele masive asupra lasului, cand aeroportul a fost deasemenea distrus, Intreaga zona a devenit greu accesibila.

In anul 1969, Aeroportul Iasi este modernizat, ca parte a unui program national de reabilitare a mai multor obiective strategice. 0 pista de beton este construita, cu o lungime totala de 1800m, cu un balizaj modern si cu un terminal pentru pasageri. Cu noile dotari tehnice, Aeroportul Iasi a reluat competitia comerciala nationala, in timp ce Compania Tarom opera in mod curent zilnic pe destinatii ca Bucuresti, Arad, Timisoara si Cluj.

In anul 2001 are loc deschiderea Terminalului 1, avand o capacitate de 160 de pasageri/ors, 4 birouri de check-in si 2 porti de scanare.

In iulie 2012 este dat in functiune Terminalul 2, cu o capacitate de 200 pasageri/ora, 4 birouri de check-in si 2 porti de scanare. Cel mai amplu project de modernizare (august 2013 - octombrie 2015) derulat de Aeroportul International Iasi a inclus:

constructia unei not piste (singura pista cu structura flexibila din Romania, finalizata in 2014, cu un an mai devreme decat a fost stabilit intial); are de 2.400 m lungime si este echipata cu sistem de balizaj Cat III

realizarea caii de rulare de 300 de m lungime (finalizata in doar cinci zile)

dublarea platformei ce permite si parcarea aeronavelor de mare capacitate

constructia unui nou Terminal; T3 a fost inaugurat dupa doar sase luni, in octombrie 2015, si are o capacitate de procesare de 320 pasageri/ora varf, 6 birouri de check-in si o suprafata totala de 3,600 de mp (de trei on mai mare decat cea a terminalului T2)

JUDETUL 1A$1

Investitia totala a proiectului este de 56 milioane euro, din care: CONSILUILJUDETEAN 1A$1

85% fonduri europene Anex5 la 5 5rea

13% ajutor de stat (Consiliul Judetean Iasi) Anul Luna Zi!

2% contributia Aeroportului Iasi

I •

• Aeroportul Iasi se afla pe lista proiectelor de succes din Europa, ffind prezentat ca exemplu de buna practice in utilizarea fondurilor europene: htto://ec.europa.eu/recrional Dolicv/en/Policv/communication/euinmvregioni

Aeroportul trece de la categoria de aerodrom 3C la 4D, fapt presupune un spectru largit de operatiuni de aerodrom -operatiuni cat II in conditii de vizibilitate recluse sau capacitate de operare in conditii de vizibilitate redusa (cat II) • Noiembrie 2015 - Aeroportul Iasi este prezentat ca studiu de caz pozitiv la cel mai mare forum de aviatie mondiala organizat de ICAO (Montreal) • Noiembrie 2015, Aeroportul Iasi obtine profit contabil pentru prima data in istoria sa si nu mai depinde de sprijinul autoritatii tutelare (Consifiului Judetean Iasi) Momente semnificative in evolutia Aeroportului Iasi. Rezultate. • In acest moment, Aeroportul Iasi este al treilea aeroport regional din tara din punct de vedere al traficului de pasageri

La finalul anului 2017, cresterea numarului de calatori la Iasi a fost de: -550% comparativ cu 2012 -215 % fata de anul 2015 -40% fata de anul 2016 Evolutia traficului de pasageri pe Aeroportul Iasi 2012 - 2017 2012: 175.000 de pasageri 2013: 235.000 de pasageri 2014: 276.000 de pasageri 2015: 380.000 de pasageri 2016: 881.000 de pasageri 2017: 1.150.000 de pasageri Estimarea traficului pana finalul Iui 2018 - 1.300.000 pasageri • Aeroportul Iasi este baza operationala pentru trei companii aeriene: Tarom, Blue Air si Wizz Air • In prezent, pe Aeroportul Iasi opereaza, cinci companii aeriene care deservesc 27 de rute (23 Internationale si patru inteme) astfel : TAROM: Londra (Luton), Tel Aviv, Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara BLUE AIR: Barcelona, Paris (Beauvais), Londra (Luton), Roma (Fiumicino). Milano (Bergamo), Torino, Munchen, Bruxelles, Koln (Bonn), Bucuresti si Oradea (via Otopeni) WIZZ AIR: Milano (Bergamo), Roma (Ciampino), Venetia (Treviso), Catania, Bologna, Londra (Luton), Larnaca, Tel Aviv, Eindhoven, Billund, Dortmund, Malmo, SaIonic. Paris (Beauvais) si Bruxelles (Charleroi) si Liverpool (din 29 octombrie 2018) ERNEST AIRLINES: Torino (Cuneo) si Verona AUSTRIAN AIRLINES: Viena.

In 2016 • In august 2016, Aeroportul Iasi era singurul aeroport din zone Moldovei, certificat ca Aeroport International, demonstrand ea indeplineste toate conditiile prevazute de legislate in domeniu. Raportul privind indepfinirea conditiilor de certificare a fost emis de catre comisia de evaluare numita prin ordinul Minstrului Transportului si Infrastructurii.

• Cu un trafic de peste 881.000 de pasageri (in cresterea cu 132 de procente fate anul 2015), la fialul anului 2016, Aeroportul Iasi ajunge pentru prima data pe podiumul aeroporturilor regionale, dupe Cluj si Timisoara • Mai mult, la nivel european, la finalul anului 2016, lasul s-a situat pe locul secund cu avansul anual de 132 de procente, conform datelor Consiliului International al Aeroporturilor din Europa (ACI Europe), in raport cu celelalate aeroporturi din UE, ce inregistreaza sub 2 milioane de pasageri in fiecare an.

In 2017 • Aeroportul International Iasi primeste Certificatul European de Aerodrom, in temeiul Reg. (UE) 139/2014, demonstrand ca se conformeaza standardelor de calitate si siguranta a infrastructurii si a operatiunilor. De asemenea, indeplineste cerintele organizationale privind nivelul de competente a personalului si modul de administrare a unui aerodrom civil. Investitille realizate, cresterea capacitatii de procesare a pasagerilor, echipamentele periormante si gama variata de servicii oferite au perrnis ridicarea treptei de certificare JUIDETUL IASI

CONSULT!, JUDETEAN IASI

Anex51u tir

Anul LAIN

Nreirca

EP VI

• La inceputul lunii noiembrie 2017, Aeroportul Iasi va inregistra, pentru prima data in istoria sa, 1.000.000 de calatori. Traficul in lunile ianuarie-septembrie 2017, a ajuns la 870.360 de pasageri, avansul fiind de aproape 39 de procente fata de aceeasi perioada a anului trecut. lar comparativ cu intervalul ianuarie-septembrie 2015, cresterea in acest an este de aproximativ 225%. Tot in premiera, Aeroportul Iasi a inregistrat, Limp de patru luni consecutiv (iunie-septembrie 2017), peste 100.000 de pasageri, august fiind luna cu cel mai mare trafic — 125.600, cresterea fiind de aproape 280 de procente fata de aceeasi perioada a anului trecut.

In 2018 • In anul Centenarului, Moldova, Banatul si Ardealul au fost unite, pe calea aerului, prin deschiderea rutelor directe lasi-Timisoara (25 martie) si Iasi — Cluj-Napoca (11 iunie) operate de compania nationala Tarom. Rutele interne sunt

un suport important pentru mediul de IT si de business local, dar si pentru cel academic si universitar. • Din 21 si 23 iunie, compania italiana Ernest opereaza pentru prima data pe Aeroportul Iasi si deschide rute directe spre Nordul Italiei (lasi-Cuneo si Iasi-Verona) • In luna iulie, Wizz Air isi extinde baza operationala — aloca o a doua aeronava si introduce 7 (sapte) rute directe in Europa: Eindhoven, Billund, Malmo (pentru prima data, avem legatura directa cu tarile nordice: Olanda, Danemarca si Suedia, curse cerute intens de pasageri), apoi Dortmund, Salonic, Paris (Beauvais) si Bruxelles (Charleroi).

• • De asemenea, in luna iulie, Wizz Air a anuntat operarea, incepand cu 29 octombrie 2018, a rutei directe Iasi-Liverpool.

• • Finalul lunii iulie surprinde cel mai mare trafic de pasageri din 2018 — peste 132.000 de calatori, avansul fiind de 12 procente fata de aceeasi perioada a anului 2017 si 36 % comparativ cu perioada similara din 2016. • Cifrele de trafic indica o evolutie si in ceea ce priveste numarul de miscari ale aeronavelor pe Aeroportul din Iasi in luna iulie. Au fost inregistrate 1.228 de aterizari si decolari, cu aproape 12 procente mai multe fata de aceeasi luna a lui 2017 si cu 26% mai multe fata de luna iunie a acestui an. • La Iasi, 70 la suta din zboruri sunt externe, iar pentru a face fata fluxului intens, terminalul T1 va redeveni functional din luna septembrie — T1, unde vor fi 2 porti de imbarcare, va prelua o parte din traficul extern de pe terminalul T3,

unde a fost deja instalata inca o astfel de poarta. Pentru zborurile externe (T1 si T3) vor fi, in total, cinci porti de imbarcare, creandu-se astfel posibilitatea de operare pentru 5 aeronave man in acelasi timp.

• •

JUDETUL IASI CONSILIULJUDETEAN IASI

Anex:l la 3 Area t•lr

Anul Lund 9' SEP 4111

10

In 2018 au fost introduse urmatoarele destinatii: Cu Tarom: Timisoara — din 25 martie Cluj-Napoca — din 11 iunie

Cu Ernest: Cuneo — din 21 iunie Verona — din 23 iunie

Cu Wizz Air: Malmo - din 7 iulie Dortmund — din 7 iulie Salonic — din 7 iulie Eindhoven — din 8 iulie Bruxelles (Charleroi) — din 8 iulie Billund — din 9 iulie Paris (Beauvais) — din 11 iulie Liverpool - din 29 octombrie

5. Situatia economica si sociala a Romaniei si a regiunii de dezboltare Nord Est

5.1 Populatia

Pentru anul 2016, populatia Romaniei a fost de 22.214.995. Bazinul de alimentare cu pasageri pentru Aeroportul Iasi it reprezinta judetele din regiunile de Nord Est si partial Sud Est. La 1 ianuarie 2016, populatia din regiunea de dezvoltare Nord-Est era de 3 922 407 avea ponderea de 17,63% din totalul populatiei dupa domiciliu din Romania (Tabelul 1). Regiunea de NE are cea mai numeroasa populatie, ceea ce inseamna un bazin important de potentiali pasageri pentru aeroportul Iasi (Fig. 2), deci putem preconiza in continuare o crestere a importanta a traficului de pasageri.

• •

• Tabelul 1 Distributia populatiei pe regiuni de dezvoltare la 1 ianuarie 2016

Regiunea de dezvoltare Total persoane urban+rural

Nord - Vest 2.834.186

Centru 2.634.339

Nord - Est 3.922.407

Sud - Est 2.871.862

Sud - Muntenia 3.260.976

Bucure0 - I lfov 2.496.895 I

1 Sud - Vest Oltenia 2.206.321

Vest 2.014.732

Total Romania 22.241.718

ursa: INS publicatii/populatia Romaniei pe localitati la1 ianuarie2016

JUDETUL 1A$1 CONSILIUL JUDETEAN 1A$1

Anex3 la 4-1R-5rea Nr

9 SEPAli nul

Exists totusi o suprapunere a ariilor de deservire cu areroporturile Suceava si Back' (Tabelul 2), dar asa cum vom arata, exists avantaje concurentiale importante pentru Aeroportul Iasi.

f

•

Fig. 2 Bazinul geografic de deservire al Aeroportului Iasi si aeroporturile concurente

Tabelul 2 Ariile de deservire ale aeroporturilor din Regiunea NE

Suprapunere intre Iasi

(LRIA) 0 aeroporturile

invecinate

Distanta rutierA (km) 0

timpul de parcurgere cu

marina

uaie rerata mare viteza

Autostrada

Suceava (LRSV) 145 3h22 N/A N A Bacau (LRBC) 148 3h01 N/A N A Nr. total al locuitorilor care se suprapun si care au acces si la alte aeroporturi

1100000*

*Neamt, Suceava Bolasani Bar5ii JUDETUL IASI

CONSILIULJUDETEAN IA41

Anex5 la liparea

12 .......

• •

JUDETUL

CONSILRIL. MDETEAN lA

Anex5 la 5 area

Nr

19inSEP,..20111 Anul e.i. ........

180000

160000

140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000

• •

Mili

oane e

uro

5.2. Produsul intern brut

Evolutia traficului de pasageri in cazul transportului aerian este in corelatie cu evolutia PIB la nivel national, regional sau international. Din acest motiv, pentru anticiparea evolutiei traficului pentru pozitionarea Aeroportului la0 in raport cu celelalte aeroporturi din regiunile NE, trebuie sa luam in considerare evolutia PIB- ului in ultimii ani precum prognoza pentru urmatorii ani 3 ani. In figura 3 este prezentata evolutia PIB-lui la nivelul Romaniei precum evolutia traficului de pasageri.

In 2016 au fost diferente mai mad intre nivelul de dezvoltare al regiunilor. Pentru 2017, CNP anticipeaza diferente mai mid intre ratele de creVere economics din diferitele regiuni. Pentru Intreaga economie, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza un avans de 5,2% in 2017.

EVOLUTIA PIB-ULUI DIN ROMANIA

0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Anul

18000000

16000000

14000000

12000000

10000000

8000000

6000000

4000000

2000000.

0

a) Evolutia PIB in Romania in perioda 2004 — 2016 (in milioane euro)

EVOLUTIA TRAFICULUI DE PASAGERI DIN ROMANIA

mit

■

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

b) Evolutia traficului de pasageri in Romania Fig 3 Evolutia PIB-ului si a traficului aeroportuar de pasageri in perioada 2004 - 2016 Anul trecut pe cele 17 aeroporturi din Romania s-au inregistrat 20.284.022 pasageri (sursa www.airportaar.ro)

I •

13

25.000.000

70.000.000

15.000.000

10.000.000

5.000.000

Comparatie trafictotal de pasageri pe

Aeroporturile din Romania pe anli 2016-2017

Anul 2016 Anul 2017

Fig 3 bis Evolutia traficului de pasageri in Romania in 2017 fata de 2016

In ceea ce priveste repartitia PIB-ului pe regiuni de dezvoltare in 2016, aceasta este prezentata in figura 4. Faptul ca Regiunea de NE are o pozitie bun& iar in 2016 exists o crestere a PIB pe locuitor important& ne indreptatesc s5 prevedem o crestere a traficului de pasageri, ceea ce implica sá prevedem investitii in strategia de dezvoltare a aeroportului pentru a face fata cresterii cererii si a asigura conditiile de confort.

Repartitia PIB pe regiuni de dezvoltare in 2017 NORD-EST 10%

BUCURE$TI-ILFOV 27%

CENTRU 11%

NORD-VEST 12%

SUD-EST 11%

SUD-MUNTENIA 12%

SUD-VEST OLTENIA

7,50%

VEST 9,50%

03 NORD-EST

*SUD-EST

SUD-MUNTENIA

• SUD-VEST OLTENIA

A. VEST

NORD-VEST

■ CENTRU

■ BUCURE$TI-ILFOV

Fig.4 Repartitia PIB pe regiuni de dezvoltare in Romania in anul 2016

Indicii de disparitate la nivelul PIB/locuitor in anul 2017(media nationals =100%) sunt prezentati in tabelul 3, iar evolutia lor in fig 5. Valorile arata c5 ar mai trebui facute eforturi pentru crestere economics in regiune, iar Aeroportul Iasi trebuie sa reprezinte un element strategic catalizator al acestei crested. Prognoza de crestere a PIB/locuitor (Tabelul 5) pans in 2020 este bun5 la fel ca si prognoza de trafic de pasageri ai transportului aerian. Un aeroport este un element important pe care investitorii it iau in calcul si ca atare CA va milita pentru un marketing « agresiv » pentru promovarea imaginii aeroportului conform obiectivelor de atractivitate

Tabelul 3 Indicii de disparitate la nivelul PIB/locuitor in anul 2016(media nationala =100%)

Regiunea Indice in 2017 Nord-Est 60,8 Sud-Est 85,2 Sud-Muntenia 79,3 Sud-Vest Oltenia 75 Vest 104,4 Nord-Vest 88,5 Centru 94,8 Bucuresti-Ilfov 233,7

Tabelul 4 Evolutia indicilor de disparitate la nivelul PIB/locuitor (media nationala =100%) ( sursa INS 20 7 Regiunea Nord-Est

2012 2013 2014 2015 2016 2017 63,9 67,6 71,1 74,6 78,7 60,8

Sud-Est 62,8 66,1 69,5 73,2 77,3 85,2 Sud-Muntenia 73,4 79,1 83,3 87,4 92,3 79,3 Sud-Vest Oltenia 47,8 52,3 55,1 58 61,2 75 Vest 59,9 63,9 67,2 70,5 74,3 104,4 Nord-Vest 62,6 66,7 70,1 73,7 77,7 88,5 Centru 67,5 72,6 76,5 80,4 84,7 94,8 Bucuresti-Ilfov 148,8 156,4 165 173,6 183,2 233,7

Indicii de disparitate ai indicatorului PIB/locuitor (media naionala este 100%)

Bucuresti-Ilfov

Centru

Nord-Vest

Vest

Sud-Vest Oltenia

Sud-Muntenia

Sud-Est

Nord-Est

0.0 50.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 3,00.0

a 2016 2015 * 2014 M 2013 ■ 2012

Fig. 5 Evolutia indicilor de disparitate la nivelul PIB/locuitor (media nationala =100%)

Evolutia PIB a Regiunii NE (Fig. 6) are un trend ascendent cu un coeficient de crestere care sigur va genera trafic suplimentar. In acelati Limp dezvoltarea Aeroportului Iasi prin noi investitii, disciplina financiara si optimizarea operatiunilor va genera crestere economics in special prin atragerea investitorilor straini si in consecinta a unor noi companii aeriene. Vom propune diferite scenarii Consiliului Judetean dup5 o analiza temeinica in CA.

JUDEfUL IA*I

CONSII,IIII.JUDETEAN 1 A$1

A nexA lapyfrArea

j`1"91-Elriffl8 ziii,

..... 111"a

15

Tabelul 5 Evolutia si prognoza PIB/locuitor, regiuni de dezvoltare, in euro

PIB/Locuitor (euro)

2015 2016 2017 2018 2019 2020

Nord- Est 4867 5191 5610 6085 6606 7143 SUD- EST 7128 7578 8190 8894 9644 10402 SUD MUNTENIA

6625 7044 7640 8308 9017 9732

SUD - VEST OLTENIA

5877 6186 6737 7359 8033 8722

VEST 8063 8623 9295 10077 10914 11762 NORD - VEST

7118 7606 8189 8862 9597 10344

CENTRU 7503 7992 8584 9296 10075 10866 Bucuresti- Ilfov

19142 20383 21789 23329 24906 26463

Sursa : Comisia nationala de prognoza -raport prognoza de profil teritorial mai 2017

Tabelul 6. Valoarea PIB pe regiuni, 2013-2017 (mld.lei) Sursa: INS Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Nord-Est 67,6 71,1 74,6 78,7 83,1 Sud-Est 66,1 69,5 73,2 77,3 81,6 Sud Muntenia 79,1 83,3 87,4 92,3 97,5 Sud-Vest Oltenia 52,3 55,1 58,0 61,2 64,7 Vest 63,9 67,2 70,5 74,3 78,5 Nord-Vest 66,7 70,1 73,7 77,7 82,1 Centru 72,6 76,5 80,4 84,7 89,6 Bucuresti-Ilfov 156,4 165,0 173,6 183,2 193,6 Extra-regiuni 0,7 0,8 0,8 0,8 0,9 Total economic 625,6 658,6 692,2 730,3 771,6

PIB pe regiuni de dezvoltare in miliarde lei

Bucuresti-Ilfov

Centru 11111111111111111111111F' Nord-Vest

• 2017 ••••••011006010.111}111•11•1411. Vest

2016 Sud-Vest Oltenia

ation=0100iiir

2015 Sud Muntenia

• 2014 Sud-Est 111111111111111111111111r

• 2013 Nord-Est 111111111111111111111fr

0 50

100 150

200 250

PIB in miliarde lei

Fig. 6 Evolutia PIB pe regiuni de dezvoltare, in miliarde lei, in perioada 20t3 = i i DETUL 1A$1 coNsiutu. JUDETEAN 1A$1

Anex5 la lre a

Nr EP 1E8

Anol . 16

5.3. Investitiile straine

Din punct de vedere teritorial, se observa orientarea ISD cu precadere spre regiunea de dezvoltare BUCURE$T1-ILFOV (59,9%). Alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum important de ISD sunt regiunea CENTRU (9,1%), regiunea VEST (8,0%), regiunea SUD-MUNTENIA (6,9%) si regiunea NORD-VEST (5,9%) (Tabelul 7, Fig. 7). Regiunea NE ramane cu un procent modest de atragere ainvestitiilor straine. Aid, Aeroportul are misiunea de a sprijini atragerea de investitii prin sporirea conectivitatii aeroportuare.

Tabelul 7 IDS — Investitiile directe straine pe Regiuni de dezvoltare 2017

Milioane euro % din total TOTAL, din care: 70 113 100 BUCURE$T1-ILFOV 42.021 59.9 CENTRU 6379 9,1 VEST 5605 8,0 SUD-MUNTENIA 4837 6,9 NORD-VEST 4108 5,9 SUD-EST 3477 4,9 SUD-VEST —OLTENIA 2080 3,0 NORD-EST 1606 2,3

Fata de anul 2016 volumul total al investitiilor stra'ne in Romania a crescut, dar repartitia pe zone a suferit unele modificari. De exemplu, Regiunea de Nord Est a inregistrat o scadere de la 16621a 1606 milioane euro. Structura investitiilor pe regiuni in anul 2016 este redata in graficul urmator.

Investitiile straine directe pe regiuni de dezvoltare in 2015

■ BUCURESTI - ILFOV

■ CENTRU

• VEST

■ SUD MUNTENIA

• NORD-VEST

a SUD-EST

• SUD-VEST - OLTENIA

• NORD-EST

Fig. 7 Investitiile straine directe pe regiuni de dezvol JUDET1.11. IASI

CONSILIULJUDETEANIA51

Anex5 la 7

An al

5rea Nr

17 s EP 2Alt

2012

%total Regiuni

2013 2014 2015

U milioane.Eur

In Fig. 8 este prezentata evolutia investitiilor straine in Regiunea NE in perioada 2011 - 2015.

Evolutia IDS in Regiunea N-E in perioada 2011-2015

• Fig. 8 Investitiile straine in Regiunea NE in perioada 2011 — 2015.

Investitiile straine aduc cre§tere economics in Regiune, un rol important in atragerea acestora fiind existenta Aeroportului 14. Dezvoltarea investitiilor ar putea fi conditionata de extinderea activitatii cargo a Aeroportului 14. De aceea sustinem ideea realizarii investitiilor necesare pentru extinderea activitatilor cargo ale Aeroportului 14 §i a infrastructurii rutiere de transport. Aceste investitii s-ar putea realiza din mai multe surse de finantare: bugetul statului (Tabelul 8), bugetul local, fonduri structurale, venituri ale aeroportului sau eventual imprumuturi bancare dupa o analiza in CA §i in consens cu strategia CJ

Prognoza la nivelul Romaniei pentru perioada 2017 - 2020 a cheltuielilor de investitii este prezentata in tabelul 8.

Tabelul 8 Cheltuielile de investitii in perioada 2015-2020 ( Sursa Sursa: Guvernul Romaniei-Strategia • Fiscal-Bugetara Pentru Perioada 2017-2019 ianuarie 2017)

2015

realizari

2016

executie preliminata

2017 2018

propune _ estimari

ri

2019

estimari

2020

estimari

Cheltuieli totale BGC (mil. lei) 243.426 242.016 278.817 310.293 335.885 352. 710

- % din PIB 34,2 31,9 34,2 35,3 35,5 34,8

Cheltuieli de investitii BGC (mil. lei)

41.568 29.535 39.435 47.611 63.496 69.194

% din cheltuieli totale 17,1 12,2 14,0 15,3 18,9 19,6

- % in PI B 5,9 3,9 4,8 5,4 6,7 6.8 JUDETUL IASI

JUDETEAN IASI BGC- bugetului general consolidate

Ane0 to Ni 9

Anul Luna

18

5.4. Turismul generator de trafic aerian de pasageri

Un element important in generarea cresterii numarului de pasageri II constituie turismul. Transportul aerian este la randul lui un important catalizator al turismului. De aceea propunem o strinsa colaborare intre aeroport si tour operatorii din regiune precum si o strategie comuna a CJ Iasi cu aeroportul Iasi pentru sustinerea turismului in zona. In tabelul 9 se poate observa o crestere a numarului de turisti in zona, ceea ce constituie o premisa importanta pentru cresterea traficului pe Aeroportul Iasi. Judeful Iasi precum si judetele limitrofe au un mare potential turistic pe care Aeroportul trebuie sa-I sustina. Inclusiv, la nivel national, ar trebui facute eforturi de sustinere a dezvoltarii turismului (Fig. 9).

Fig. 9 Num'arul de inoptari in tarile din CEE (sursa Eurostat.)

Tabelul 9 Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pentru Romania, Regiunea de dezvoltare NE si pentru judetele din Regiune

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pentru Romania, Regiunea de dezvoltare NE si judetele din Regiune Tipuri de structuri

de primire

turistica

Tipuri de

turisti

Macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si

judete

Ani

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Total Total TOTAL 6141135 6072757 7031606 7686489 7943153 8465909 9921874 11002522

- - Regiunea NORD-EST

656501 620961 696188 740577 756006 812880 939475 1084045

- - Bacau 85145 63398 75845 97519 101826 105505 124517 134550

- - Iasi 158512 172961 182240 185946 183305 197024 246470 298657

- - Suceava 209725 194365 229519 238611 241629 260684 310548 342710

- Romani TOTAL 4865545 4726414 5514907 6030053 6225798 6551339 7681896 8521698

- - Regiunea NORD-EST

583491 552082 609432 651406 662232 713908 822251 948926

- - Bacau 77420 56314 67362 87641 92682 95817 113259 121354

- - Iasi 140958 154246 161199 161816 158699 167454 204565 247857

- - Suceava 183477 169755 196896 200423 200233 220514 264553 290960

- Straini TOTAL 1275590 1346343 1516699 1656436 1717355 1914570 2239978 2480824

- - Regiunea NORD-EST

73010 68879 86756 89171 93774 98972 117224 135119

- - Bacau 7725 7084 8483 9878 9144 9688 11258 13196

JUDETUL IASI CONSULT JUDETEAN IASI

Anex3 I a

- - Iasi 17554 18715 21041 24130 24606 29570 41905 50800

- - Suceava 26248 24610 32623 38188 41396 40170 45995 51750

In rezumat, analiza bechmarking privind situatia PIB, PIB/locuitor pentru fiecare regiune de dezvoltare precum si situatia traficului aerian de pasageri si a conectivitatii aeroportuare este prezentata in tabelul 10. Din acest tabel obseniam pozitionarea Aeroportului Iasi si a Regiunii NE in raport ce celelalte aeroporturi, respectiv regiuni, pozitionare care sta la baza strategiei CA. In continuare vor fi realizate consultari cu factorii interesati. Regiunea de Nord Est are rezultate foarte bune privind transportul aerian de pasageri, fiind a treia dupe Bucuresti — Ilfov si Nord Vest din punct de vedere al traficului de pasageri si pe locul 4 din punct de vedere al conectivitatii aeroportuare. Trebuie, deci, imbunatatita conectivitatea aeroportuara pe care o voi analiza in capitolul urmator.

Tabelul 10 Corelatia dintre PIB, nurnarul de aeroporturi si conectivitate la nivelul regiunilor de dezvoltarea ale Romaniei (sursa: INS, 2016, ACI 2017, S, Zaharia 20 6))

Regiuni Jude(e Numar aeroporturi

PIB per regiune (mid. lei) 2016

PIB per capita (euro)

2016

Conectivita tea totals 2016

Conectivi- tate totals la 100 000 locuitori

Trafic pasageri pe regiune (2016)

Bucuresti - Ilfov

Bucuresti , Ilfov 2 (OTP. BBU) 173.6 13.860 3296 132 10 984 876

Vest Arad, Caras- Severin, Hunedoara, Timis

2 (TSR, ARW-nc) 70.5 35.414 281 14 1 160 167

Nord -Vest Bihor, Bistrita- Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare, Salaj

4 (CU, OMR, BAY, SUJ)

73.7 41.588 360 13 1 945 990

Centru Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu

2 (SBZ, TGM-ncl 80.4 46.258 232

9 654 828

Nord-Est Bacau,Botosani,lasi ,Neamt,Suceava,Va slui

3 (IAS,BCM, SCV) 74.6 30.384 270 7 1 354 841

Sud - Est Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea, Tulcea

2 (CND, TCE-nc) 73.2 40.066 45 1.6 95 651

Sud - Muntenia

Arges, Calarasi,Dambovita ,Giurgiu, lalomita, Prahova, Teleorman

0 87.4 42.344 0 0

Sud-Vest- Oltenia

Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea

1 (CRA•nc) 58.0 31.686 14 0.6 221 5

20

6. Dezvoltarea transportului aerian in Romania, pozitionarea Aeroportului Iasi

Transportul aerian la nivel international va fi intr-o continua crestere, evident cu impact pozitiv asupra Romaniei si a aeroporturilor din Romania. In tabelul 11, este prezentata prognoza pentru dezvoltarea transportului aerian pentru perioada 2008 -2027 realizata de diferite companii constructoare de aeronave si de organizatii internationale.

Tabelul 11. Prognoza cresterii traficului aerian international 2008-2027 realizata de catre diverse organizatii

Organizatia Europa - America de Nord Asia Pacific - Europa Asia Pacific - America de Nord

Boeing 4,7 5,7 5,6 Airbus 4,8 5,9 5,8 ICAO 4,5 5,8 6,0 Media1990 - 2007 3,6 6,2 3,4

ources: Boeing Current Market Outlook 2008-2027, Airbus, 2007 - (2007-2026) ICAO (2007), Outlook for Air Transport to 2025.

La nivelul aeroporturilor din Romania, evolutia traficului de pasageri este prezentata in tabelul 12 si fig. 10. In Romania, traficul de pasageri a crescut in 2017 cu 23 % fata de anul 2016.

Aceasta crestere importanta este realizata in special, prin dinamica Vara precedent a companiilor low cost care opereaza in Romania, inclusiv pe Aeroportul Iasi.

Aeroportul Iasi a avut in anul 2017 o crestere a traficului de pasageri de 30% fata de 2016 (Fig. 10) si de 200% fata de 2015, ceea ce dovedeste un management performant care a valorificat foarte bine investitia realizata in 2015. Cresterea de trafic a Aeroportului Iasi este cu mult peste media la nivel national si la nivel european a grupului 4 de aeroporturi( conform clasificarii ACI), aceasta fiind de 5.8%.

De aici, necesitatea unei intariri in continuare a performantelor operationale si organizationale pentru cresterea profitului Aeroportului. Conform obiectivelor specifice enuntate aceste performance vor fi cuplate cu cresterea performantei financiare conform prevederilor din scrisoarea de asteptari.

Tabelul 12 Evolutia traficului de pasageri pe aeroporturile din Romania in perioada 2004 - 2017

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Otopeni 2972799 3497938 4937683 5063555 4480765 4802510 5049443 7120024 7643467 8316705 9282884 10979501 12804191 Cluj 202556 244366 390521 752181 834400 1028907 1004927 954400 1035438 1182047 1485652 1880319 2688731 Tirnipara 611705 750934 836574 890704 973873 1130453 1202925 1039109 757096 736191 924459 1160167 1621529 Back 36261 40601 112854 116492 195772 240735 336961 393352 307488 313376 364727 414987 425733 Targu Mure 12571 47274 159700 70173 84062 74856 257303 300427 363389 343521 336694 287621 748 lagi 41959 71378 120000 146000 148538 164000 184225 173248 231933 273047 381709 882628 1147040- Sibiu 48896 63629 105654 141012 154160 198751 176908 176503 189300 250431 276533 367207 503906 Craiova 12988 15130 23629 29626 40291 138886 116813 221935 447571 Blneasa 385000 700000 100000 1768000 2005694 2118150 2400000 424016 6036 104690 108566 5375 5645 Constanta 110900 71236 42331 60477 68690 74587 73713 94641 73301 37939 78556 94594 121431 Satu Mare 7298 11101 18859 23469 19289 16192 12644 17212 23796 60795 BaiarOare 22307 23818 19020 22462 17523 16798 20465 17169 0 16077 Arad 4666 23463 26284 130000 100000 21978 1124 14844 39901 28280 8350 0 11282 Oradea 41612 38843 39051 40404 46230 40494 39440 36501 8118 41875 162902 Suceava 7734 12766 20728 23398 32561 34437 27208 25143 20054 219 2359 57226 262165 Tulcea 780 1887 1221 394 1057 4232

JUDETUL 1A$1

CONSULT JUDETEAN Rs}

Anexa la tr rea

Nr

Anul Lunt 9. SEPAP

3000000

E2 '6"

2500000 a 0_

2000000 2

1500000

DINAMICA NUMARULUI DE PASAGERI PE

AEROPORTURILE DIN ROMANIA (FARA OTOPENI)

—40—Cluj

—011—Timisoara

--41—Bacau

Targu Mures

Iasi

—1—"Craiova

1000000 Baneasa —""--Constanta

—411--Sato Mare

—*—Baia Mare

--a— Ara d

0 t- ---Oradea Ar-4 2004 2005 2006 2007 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 10 20112012 2013 101420152016

ANUL Tuicea

Fig 10. Dinamica numarului de pasageri pe aeroporturile din Romania (fara Otopeni)

Aeroportul Iasi se inscrie printre aeroporturile care au beneficiat de extinderea companiilor low cost in Europa de Est, inregistrand o importanta crestere in conectivitate aeroportuara. Pentru cresterea traficului in continuare, propun consolidarea dezvoltarii prin realizarea unui proiect de investitii necesare pentru realizarea unui transport intermodal la nivelul aeroportului precum si extinderea ariei de miscare in urmatorii 2 ani conform obiectivelor specifice pentru dezvoltare. Concomitent, in urmatorii 2 ani trebuie sporit nivelul de calitate al serviciilor pentru pasageri prin investitii in terminalele existente conform asteptarilor.

In concluzie, prezentam comparativ evolutia PIB si a traficului de pasageri pentru Regiunea de NE pentru perioda 2013 — 2017 (Fig. 11 si Fig 12). Traficul de pasageri (tabelul 13) are o dinamica mai rapids fats de PIB. Aceasta are o explicatie in explozia companiilor low cost care ofera o solutie buns pentru o regiune cu o putere de cumparare redusa si cu o migratie importanta a fortei de munca.

500000

EVOLUTIA PIB-ULUI DIN REGIUNEA NORD-EST

(mIcHei)

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

2013

2014 2015

2017

Fig 11 Evolutia PIB in Regiunea de NE

EVOLUTIA TRAFICULUI DE PASAGERI PE

AEROPORTUL IASI

1000000

900000 • 800000

700000

600000

500000

400000 • 300000

200000 • • 100000

0

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 201.3 2014 2015 2016

Fig. 12 Evolutia traficului de pasageri pentru Aeroportul Iasi, perioda 2013 — 2017

Tabelul 13 Evolutia traficului de pasageri si a miscarilor de aeronave in perioada 2010-2016 pe aeroportul Iasi

Evolutia traficului de pasageri si a miscarilor de aeronave in perioada 2010-2017 pe aeroportul Iasi

An Nr pasageri Nr Miscari 2010 159.796 4.991 2011 184.311 4.792 2012 171.026 4.296

2013 232.170 4.769 2014 273.047 4.851 2015 381.603 6.057 2016 882.628 10.309 2017 1.146.086 11.354

Concurenta directs a Aeroportului Iasi o reprezinta aeroporturile Suceava si Back. In tabelul 15 este prezentata evolutia traficului de pasageri in perioada 2006 — 2016, precum si numarul de miscari de aeronave.

Aeroportul Iasi deserveste 4 din cele mai solicitate destinatii dinspre Romania: Londra-Luton, Munchen, Milano-Bergamo, si Roma- Ciampino ceea ce ii confers o cots de piata (fig. 13) buna in raport cu celelalte aeroporturi regionale, ajungand in 2016 pe pozitia a patra. Numarul de destinatii a Post diversificat prin adaugarea unor destinatii spre Nordul Europei (Bilund, Malmo)

ADM./ 1A$1 CONSILIUL 1L1DETEAN1A$1

Anex3 lollvtireJ

.......... Luna, Zitia

Oradea Tuz la 1% -‘,,, Constant„ 0%

Craiova Suceava, \ 1'

2% Sibiti ' • „1% Bac\au, Satu Mare ° 3% _

,, ,„ 2% . \ ,,

Maramures 0%

TIrn s 8%

Otopeni 63%

■ Otopeni

M Cluj

Tirn soara

14 Iasi

II Sibiu

Craiova

N Bacau

• Suceava

Oradea

■ Constanta

■ Satu Mare

■ Tuzla

NI Arad

Baneasa

Fig. 13 Cota de plata a aeroporturilor din Romania functie de numarul de pasageri in 2017

7. Conectivitatea aeroportuara, element esential in indeplinirea obiectivelor de dezvoltare a Aeroportului Iasi

Conectivitatea aeroportuara este un element cheie pentru dezvoltarea aeroportuara precum si pentru dezvoltarea economics a regiunii deservite de aeroport, o conectivitate sporirta va contribui major la realizarea obiectivelor stabilite in scrisoarea de asteptari.

Cel mai mare beneficiu economic al cresterii conectivitatii aeroportuare este impactul ei asupra performantei pe termen lung a economiei in regiune, de regula prin cresterea nivelului general de productivitate. Cresterea productivitatii firmelor din afara sectorului aviatiei este generata prin doua canale principale: primul constand in efectul accesului sporit pe pietele straine al firmelor nationale si cresterea concurentei straine pe plata interns, iar al doilea in mai libera miscare a capitalului investit si sporirea mobilitatii fortei de munca intretari.

0 conectivitate imbunatatita a aeroportului

• Deschide not piete si stimuleaza exportul in timp ce, in acelasi timp, creste concurenta si alegerea pe piata interns bazata pe producatori externi, incurajand firmele sa se specializeze in domenii in care ele posed„ un avantaj competitiv;

• Poate conduce la reducerea costurilor si a preturilor practicate de firmele care au un avantaj competitiv (cum ar fi produsele si serviciile inovative), beneficiarii acestui process fiind astfel consumatorii interni ;

• Deschide pietele interne concurentilor externi, care pot fi, de asemenea, un factor important in reducerea costurilor unitare de productie, fie prin forlarea firmele locale de a adopta cele mai bune practici internationalerd4rodUbtie i de management, fie prin incurajarea inovarii; ;,

A ne 1941;ei

A nul Luna Zi ua

7 ='

z O U

• Poate aduce beneficii clientilor interni, prin concurenta, reducand adaosul comercial prin care firmele isi taxeaza clientii lor, mai ales in cazul in care unele firme locale au fost la adapost de concurenta.

Dezvoltarea conectivitatii aeroporuare poate intarii si mai mult performanta economics prin usurarea investitiilor firmelor in afara tarii lor de origine, adica investitiile straine directe (ISD). Aceste investilii presupun in mod necesar o mobilitate a personalului : pentru know-how tehnic, pentru supravegherea managementului, service sau intalniri cu clientii, mobilitate care inseamna crestere de trafic ;

Conectivitatea sporita permite, de asemenea, firmelor sa exploateze viteza si fiabilitatea transportului aerian pentru a transporta componente intre locatii indepartate, Vara a mai fi nevoie in acest fel de a define ca tampon stocuri de inventar scumpe. Mai putin concret, dar la fel de important, o conectivitate imbunatatita conduce la cresterea traficului de pasageri si a comertului. Acest lucru, la randul sau, poate conduce la crearea unui mediu mai favorabil firmelor straine in dezvoltarea mai multor legaturi cu lumea externs, reafizandu-se in acest fel un mediu global de afaceri mai propice.

Ce inseamna conectivitatea ?

In mod traditional, conectivitatea este reprezentata de numarul de destinatii sau de numarul de zboruri directe oferite de un aeroport. Cifrele folosite in acest document au fost calculate cu metoda NetScan care identifica toate conexiunile directe si indirecte (one-stop) disponibile pentru o pereche de aeroporturi, apoi aphca un algoritm de ponderare functie de modul de realizare al conexiunii. Conectivitatea totals este suma conectivitatilor directe si indirecte. Conectivitatea directs reprezinta conexiunile directe oferite de un aeroport A catre alte aeroporturi (Fig. 16), iar conectivitatea indirecte reprezinta indirecte oferite de un aeroport A catre alte destinatii via un aeroport intermediar.

In cadrul modelului, conexiunile indirecte sunt create prin conexiunea a dou5 zboruri directe, luand in considerare intervalele de conexiune minim si maxim. Conexiunile indirecte sunt posibile pe orice aeroport dat intre: zboruri ale aceleiasi companii aeriene sau zboruri ale companiilor aeriene, care sunt membre ale aceleiasi aliante sau coopereaza printr-un acord codeshare.

Cum conexiunile indirecte sunt mai putin atractive pentru pasageri decat conexiunile directe, ca urmare a adaugarii timpilor de transfer si de circuit, fiecare conexiune este ponderata pentru calitatea sa printr-un coeficient pe care it numim coeficient de calitate a conexiunii. Acest coeficient poate varia intre zero si unu.

Fig. 14 Definirea conectivitatii aeroportuare

Insumarea valorilor de conectivitate ponderate cu coeficientul de calitate ce indica nivelul calitatii conexiunii °tenth de un aeroport catre un anumit aeroport-pereche da conectivitatea totals a aeroporturilor-pereche. Insumand conectivitatile directs si indirecte oferite de un aeroport rezulta conectivitate aeroportului, care masoara conectivitatea

disponibila pentru pasagerii care pleaca de pe acest aeroport. La acestea se adauga conectivitatea hub de transfer, ceea ce da o indicatie a performantei unui aeroport ca si punct de transfer. Exists o strans5 corelare intre nivelul de conectivitate aeroportuara si nivelul bunktarii populatiei.

In Romania, conectivitatea total's in 2017 a fost de 4.765, din care 1.727 a insumat conectivitatea directs si 3.038 cea indirect& Pentru 2018 cifrele sunt in crestere, cu o conectivitate total5 de 5.179 (1,724 direct5 si 3,455 indirecta)

. In perioada 2004 - 2014, Romania a inregistrat un ritm anual de crestere a conectivitatii totale de 6%, a celei directe de 4%, indirecte de 7/0 si a celei de hub de 6%. Aceste created se coreleaz5 cu createrea traficului de pasageri (Tabelul 12 si Fig. 10) si cu evolutia GDP-ului in Romania ( Fig. 3) . Romania are o conectivitate directs bazata pe zborurile scurt si mediu curier, createrea de conectivitate direct5 fiind dat5 intr-o proportie importanta de compania nationals TAROM Si de companiile low cost Wizz Air si Blue Air. In tabelul 14 si figurile 15 —17 sunt prezentate conectivitatile totals, directs si indirecta ale aeroporturilor din Romania in perioada 2014 — 2016.

In ceea ce priveate conectivitatea individual5 pe aeroporturi, in perioada 2008 — 2018, Aeroportul Iasi a inregistrat o crestere a conectivitatii totale de 40,2 %, a conectivitatii directe de 60,7 % si a conectivitatii indirecte de 31,8 %. Cresterea conectivitatii directe se datoreaz5 inmultirii companiilor low cost care opereaza pe Aeroportul Iasi si a createrii numarului de destinatii. Createrea spectaculoas5 a conectivitatii indirecte este urmarea efectului impactului de retea a operarii companiilor traditionale TAROM aiAustrian.

Politica Aeroportului Iasi privind conectivitatea a fost foarte buns si trebuie continuata in aceesi directie de dezvoltare a conectivitatii pentru a rispunde scrisorii de asteptari a autoritatii publice tutelare.

Pentru cresterea in continuare a conectivitatii, propunem incercarea atragerii companiilor Turkish Airlines, Lufthansa si Transavia din urmatoarele motive:

Turkish Airlines prin operarea rutei Iasi — Istanbul ar putea conduce la createrea conectivitatii indirecte a Aeroportului Iasi, generand si o crestere a traficului de pasageri prin oferirea posibilitatii zborului spre Istanbul, un important hub intercontinental;

Lufthansa, prin operarea rutelor Iasi-Frankfurt sau Iasi-Munchen, va genera o crestere importanta a conectivitatii aeroportuare in special a conectivitatii indirecte;

Sporim concurenta intre companii, ceea ce poate fi in avantajul financiar al Aeroportului Iasi; Transavia face parte din Grupul Air France-KLM si este avantajoasa ca Si conexiuni, mai ales ca se pune deja probleme ca ai companiile low cost s'a opereze cuconexiuni.

Tabelul 14 Conectivitatea aeroportuara a aeroporturilor din romania 2014 - 201

Aeroportul Conectivitatea aeroportuara

Totals Directs Indirecta

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 Timisoara 240 224 280 57 45 88 183 180 192 Cluj 175 194 334 53 54 148 122 140 186 Sibiu 175 172 210 34 36 46 141 136 164 Iasi 125 135 198 43 43 87 82 92 111 Constanta 36 33 45 5 5 11 31 28 34 Back 33 31 36 33 31 36 0 0 0 Oradea 20 17 12 12 8 5 Baia Mare 10 8 5 5 5 3 Satu Mare 8 9 10 6 6 6 2 3 4 Targu Mures 9 8 24 6 6

r— 23 3 2 1 JUDE-1-UL IASI

:ONSILILIL JUDETEAN IASI

Anex3 la HRtbr rea Nr

Luna.... Anul.

CI •

Ks - el

S 1

Evolutia conectivitatii aeroportuare totale pentru prinipalele aeroporturi regionale din Romania

400

350

300

250

200

150

100

50

0

Timipara

Cluj

Sibiu

lagi

Constanta

Back

Oradea

Baia Mare

Satu Mare

•••••mmo

2 0 1 4 2 0 1 5

Fig. 15 Evolutia conectivitatii aeroportuare pe principalele aeroporturi regionale din romania in perioada 2014 - 2016

E volutiaconectivitatiidirectepeaeroporturile

region aledinRomania

160

140

120

100

80

60

40

20

0

Tirawara

Cluj

Sibiu

Constanta

—4— Bacau

Oradea

—Bala Mare 1.014

201 5 2 1 6

250

200

150

100

Fig. 16 Evolutia conectivitatii directe pe aeroporturile din Romania in perioada 2014-2016

Evolutiaconectivitatiiindirectepeprincipalele aeroporturiregionaledinRomania

50

• •

Timisoara

fl Cluj

Sibiu

Iasi

Constanta

Badu

—4— Oradea

Baia Mare

—....Satu Mare 2014

2015 2 0 1 6

Fig.17 Evolutia conectivitatii indirecte pe principalele aeroporturi regionale din Romania in perioada 2014 — 2016

Este interesant de remarcat c5 la nivelul Romaniei, in 2014, 4 aeroporturi: Otopeni, Cluj, Timisoara si Iasi asigura 97% din conectivitatea industriei aeroportuare a Romaniei. In 2017 traficul acestor aeroporturi, in valoare absoluta de 18 260 537

27

reprezinta 90% din traficul de pasageri al aeroporturilor din Romania.

Conectivitatea aeroportuara genereaza trafic de pasageri si in general este corelatie cu acesta. lasul este bine situat intre aeroporturile din ECE, avand o buns conectivitate si o crestere importanta de trafic care reprezinta o premisa pentru cresterea in continuare a traficului.

Cresterea numarului de pasageri din anul 2016 feta de anul 2015 si cresterea conectivitatii aeroportuare au fost favorizate de: )i>actiunile sustinute intreprinse de conducerea aeroportului pentru gestionarea relatiilor comerciale cu companiile aeriene;

-continuarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare in concordanta cu cerintele de siguranta si securitate aeroportuara;

asigurarea resurselor umane necesare pentru prestarea serviciilor aeroportuare la nivelul de calificare, certificare si specializare impus de reglementarile ICAO si AACR;

-deschiderea de noi rute care au fost operate in anul 2016.

Companiile low cost pun, in general, coditii dificile pentru a veni pe un aeroport. Din acest motiv trebuie cunoscuta coca de plata a acestora pentru a ne crea solutii alternative si a le impune noi anumite conditii, cum ar fi o perioada minima de operare pe aeroport, garantata prin plata unor sume de bani compensatorii in cazul retragerii inainte de termen.

Pentru a avea o imagine asupra operarii companiilor low cost, in tabelul 15 este prezentata coca totals de piata a primelor trei LCC-uri in ladle ECE si Baltice. Wizz Air a atins 42,64% in anul financiar 2016, de la 39,2% in 2015 (Wizz Air, 2016), urmat de Ryanair cu 32,56 % (29,4% in 2015) si Easy Jet cu 6,13% (7,4% in 2015). Blue Air a avut o dezvoltare si implementare importanta pe aeroporturile din regiune, inregistrand o cots de plata in Romania de 23,66% in 2016, fas'a de 22,5% obtinuta in 2015 (Wizz Air, 2016).

Tabelul 15 Cota de Op a primelor trei LCC in tarile din CEE tarile Baltice cota de plata pe 1ari, 2016 (Wizz Air, 2016) Market carrier Number 1 Number 2 Number 3

Carrier Share Carrier Share Carrier Share CEE Wizz Air 42.64% Ryanair 32.56% EasyJet 6.13%

Poland Ryanair 5129% Wizz Air 39.82% Norwegian 4.25% Romania Wizz Air 60.38% Blue Air 23.66% Ryanair 13.74% Hungary Wizz Air 50.66% Ryanair 24.79% Easy Jet 8.43% Czech Republic Easy Jet 31.47% Ryanair 19.70% Wizz Air 13.77%

Bulgaria Wizz Air 80.83% Easy Jet 12.72% Transavia 3.68% Serbia Wizz Air 67.73% Pegassus

Airlines 10.25% Norwegian 8.10%

Lithuania Ryanair 52.19% Wizz Air 42.61% Norwegian 5.20% Latvia Ryanair 57.72% Wizz Air 28.24% Norwegian 14.03%

Evolutia pe care a cunoscut-o aeroportul prin dezvoltarea continua a infrastructurii aeroportuare, a contribuit la extinderea rutelor de destinatii, atragerea de noi companii, cresterea numarului de pasageri, cu efecte pozitive asupra cresterii numarului de locuri de munca din perimetrul aeroportului, precum si a dezvoltarii intregii regiuni. Prin dezvoltarea sa, aeroportul a creat locuri de munca in unitatile care isi desfasoara activitatea in perimetrul aeroportuar.

JUDETUL IA.51 CONSIL11.1 JUDETEAN 1A$1

Anexn la 3'red Nr

Anul ........ . S cP 29/p

28

JUDEFUL IASI

CONSULT JUDETEAN IASI

8. Analiza SWOT a Aeroportului Iasi Anex5 la 5 rea

PUNCTE FORTE (mediul intern)

✓ Aeroportul beneficiaza de o pista de decolare-aterizare flexibila ce a fost realizata acum 3 ani (2015), cu o mai buns orientare si care si-a demonstrat eficienta operationala

✓ Personalul angajat participa cu regularitate (anual) la diferite cursuri de instruire si perfectionare profesionala decontate de regie si desfasurate, atit in Ora, cit si in strainatate

✓ Utilizeaza mijloace vizuale de navigatie aeriana moderne

✓ Exists o foarte buns colaborare cu personalul ROMATSA — DSNA Iasi

✓ Aeroportul este certificat de AACR, atit ca "aeroport international", cit si ca operator de aerodrom, conform legislatiei nationale si celei europene (Regulamentul CE nr.216/2008 si Regulamentul UE nr.139/214)

PUNCTE SLABE (mediul intern)

✓ Infrastructura aeroportuara are capacitatea operationala incarcata la limita maxima si, ca urmare, asigura cu dificultate nivelul actual al traficului la orele de virf si va fi, evident, insuficienta pentru nevoile de trafic in continua crestere in anii ce vor veni

✓ Lipsa unui terminal Cargo sau macar a unei facilitati de acest tip conduce la privarea aeroportului de o sursa de venituri, care ar putea deveni importanta °data cu consacrarea primului serviciu aerian de transport de marfa din Moldova

✓ Salarizarea neechilibrata si sentimentul slab al apartenentei la o entitate economics importanta, care activeaza intr-un domeniu cu responsabilitati deosebite, cum este cel al aviatiei, si in care se manifests o multitudine de riscuri, conduce la manifestarea unei culturi organizationale insuficient de motivanta

✓ Specificul activitatilor aeroportuare genereaza o dificultate in procesul de recrutare a personalului din plata, deoarece sint necesari specialisti cu o pregatire specifica sau, daca nu, noii angajatii trebuie sa parcurga programe de instruire care dureaza, de multe od, perioade lungi de timp

✓ Sistemul integrat calitate-mediu nu este documentat complet si, ca urmare, Inca nu este certificat la nivelul aeroportului, conform reglementarilor in vigoare

✓ Lipsa unei Strategii de dezvoltare a Regiei in consonants cu provocarile viitorului

OPORTUNITATI (mediul extern)

✓ In Strategia nationala de transport a Romaniei si in viziunea autoritatii publice tutelare, Aeroportul International Iasi este considerat cel mai important nod aerian din regiunea de Nord-Est a Romaniei, situatie in care am putea beneficia de sustinere, atit la nivel central, cit si la nivel local, pentru diversele proiecte de dezvoltare si modernizare

✓ Aeroportul este amplasat intr-o zona favorabila, cu un puternic centru universitar, cu obiective turistice importante si cu o economie aflata intr-o continua crestere ce necesita asigurarea, impreuna cu companiile aeriene, a unei conectivitati optime si o calitate cit mai ridicata a serviciilor de transport aerian

✓ Potentialul de crestere a numarului de pasageri in bazinul de colectare regional, Inca nedeserviti de aeroport este mare

✓ Construirea la Iasi in zona aeroportuara, de catre Aerostar Back a viitorului Centru de Mentenanta pentru aeronave civile va crea un interes mai mare pentru companiile aeriene si va face aeroportul mai atractiv

✓ Democratizarea turismului mondial si tendinta generala manifestata si la nivelul societatii romanesti, °data cu extinderea zborurilor companiilor "low cost", de a considera transportul aerian nu ca un mijloc de transport de lux, ci ca unul sigur, mai rapid si mai eficient

✓ Dezvoltarea intense a comertului online, de pasta si a altar schimburi comerciale de componente/echipamente fabricate de catre unii agenti economici din zona Moldovei pentru diferite companii europene si nu numai, ar putea gasi solutii de transport, inspre si dinspre Romania, utilizind transportul aerian de marfa de tip cargo

AMENINTARI (mediu extern)

✓ Obtinerea finantarii pentru proiectele marl de investitii in infrastructura aeroportuara este un proces dificil, de durata mare, bazat pe o legislatie greoaie care poate conduce la intirzieri serioase in realizarea obiectivelor de dezvoltare ale aeroportului

✓ Existenta unor constringeri privind accesul rutier la/de la aeroport, urmare a capacitatii limitate de transport prin zona Ciric, imposibilitatea extinderii acesteia si incertitudinea dezvoltarii intr-o perioada rezonabila de timp a unor not cai de acces, inclusiv prin construirea liniei de centura Est a lasului

✓ Restructurarile si/sau falimentele unor companii aeriene pot duce la restringerea activitatii unor operatori si, prin urmare, la diminuarea veniturilor aeroportului _

✓ Competitia cu aeroporturile concurente din regiune JI.IDETUL IASI

CONSULT JUDETEAN IASI

9. Managementul riscurilor

Anex5 Ia Iiiir4rea r•ir _ /

Anul L„1.9. SEP 41

Consiliul de Administratie al Aeroportului Iasi pune un accent deosebit pe buna guvernanta, iar in acest conext analiza si managemenul riscurilor ocupa un lac important, mai ales in aceasta perioada de expansiune a domeniului aeronautic.

Analiza riscurilor a avut in vedere si HCJ 236/2013 prin care au fost identificate si analizate, in ordine, urmatoarele categorii de riscuri:

✓ Riscuri macroeconomice — care se refers la manifestarea unor tendinte negative la nivel economic general, cum ar fi de exemplu criza economics, dar care poate afecta activitatea in ansamblu a regiei;

✓ Riscuri comerciale — care consta in nerealizarea veniturilor de catre regie, fie ca vorbim de venituri din activitatea de baza (de exemplu - renuntarea de catre opertorii aerieni la anumite rute), fie de venituri din partea comerciala (de exemplu — neinchirierea, sau inchirierea partials a spatiilor comerciale do arogara);

✓ Riscuri operationale — reies dintr-o serie de evenimnte care pot influenta negarivactivitatea aeroportului. Ricurile operationale identificate atunci au fost:

o Constrangeri de capacitate;

o Uzarea elementelor de infrastructura specifice si generale;

o Prelungirea orizontului investitional pentru programele in derulare/previzionate;

o Evenimente ocazionate de conditii meteo efavorabile;

o Structura necorespunzatoare a personalului;

o Evenimente ce periclieaza siguranta aeronautics si securitatea aeroportuara precum si alte incidente de nature tehnico-operationala;

o Intreruperea activitatii ca urmare a unor situatii de urgenta;

Analiza probabilitafii materializarii riscului

Aprecierea severitatii consecinfelor daca apre riscul

JUDETUL 1A$1 CONSIL1UL JUDETEAN 1A$1

Anex5 la 4-ipi515rea -

Anul Lunl 9' SEP. AP

Riscul evaluat este acceptabil Si se incadreaza in criteriile de preformanfa ale organizatiei?

Da, riscul este acceptabil

Nu, se vor lua masuri pentru reducerea riscului la un nivel acceptabil

• Analiza

probabilitattii riscului

Analiza severitatii riscului

Evaluarea riscului si acceptarea

Controlul diminuarea riscului

✓ Riscuri financiare — sunt cele legate de diferenta de curs valutar si de dinamica dobanzilor;

v Riscuri legale — strans legate de stuatia litigiilor in urma carora regia ar putea sa nu mai incaseze anumite venituri sau sa fi obligata de intantele de judecata sa faca unele

Pornind de la acesta clasificare sumara si de la coneptul de management al riscurilor care prevede o activitate continua de identificare, monitorizare, realizarea matricei si implementarea acesteia, pentru ca in final, sa se identifice, pe de o parte, masurile ce trebuie aplicate pentru inlaturarea efectelor manifestate si, pe de alts parte, masurile ce trebuie aplicate pentru preintampinarea reaparitiei riscurilor, administratorii neexecutivi ai regie au aplicat procedura SMS-MR.

Modul de gestionare a riscurilor operalionale are la baza procedurile standard care sunt redate in figura urmatoare.

Identificarea Pericolelor

Echipamente, proceduri, organizatii etc.

31

JUDETUL 1A$1 CONSILIUL JUDETEAN IASI

Anex5.1ritt_.re a Analiza riscului se face pe baza a doi parametri. Nr .

1-Impactul (severitatea) in cazul materializarii riscurilor Impactul reprezinta efectul pericolului materializat si se apreciaza calitativ, pun evaluarea preju Inn or e natura u Id, materials, de mediu.

VALOARE SEVERITATE EXEMPLE

A Catastrofal (accident,

aeronava distrusA, decese multiple)

Coliziuni intre aeronava si alte obiecte in timpul aterizarii / decolani

B

Ridicat (avarii majore la echipamente, siguranta in afara controlului, raniri grave, limitari operationale)

Incursiuni pe pista, actiuni extreme de evitare a coliziunii; Incercare de aterizare sau decolare pe o pista ocupata; Undershooting, overrunning;

C Major (reducere importanta

a nivelului de siguranta, avarii echipamente, raniri)

Incursiuni neautorizate la pista, fara potential de coliziune; Coliziune cu obstacol la sol; Persoana cazuta de la inaltime; Aterizare ratata, cu contact al aripii cu solul; Scurgere de combustibil in apropierea aeronavei cu pasageri la

bord.

D

Scazut / minor (incidente minore, avarii nesem- nificative la aeronava, vehicule, initierea procedurilor de urgenta).

Franare forted in timpul aterizarii / rularii la sol; Avarii datorita sufiului motoarelor; Consumabile an jurul standurilor de parcare; Coliziuni intre vehicule de deservire pe drumul de serviciu; Rupere bars de tractiune in timpul operatiunii de pushback; Depasire usoara a MTOW, fard efect asupra sigurantei; Stivuitor basculant; Proceduri complexe de rulare.

E Nesemnificativ (fara efect asupra sigurantei)

Crestere usoara a distantei de franare; Caderea imprejmuirii temporare din cauza vantului puternic; Bagaje cazute din carucior.

2-Probabilitatea de materializare a riscului inseamna determinarea sanselor de intamplare a unui eveniment, prin raportare la istoricului de frecventa a evenimentului respectiv.

Pentru evaluarea probabilitatii de materializare a riscului se utilizeaza unnatoarea scala de evaluare:

PROBABILITATE

Foarte scazuta (1)

Scazuta (2)

Medie (3)

Ridicata (4)

Foarte ridicata (5)

Improbabil s se intample

Putin probabil sa se intample S-a intamplat rar S-a ntamplat

ocazional S-a intamplat

frecvent

Pe baza celor doi parametri: consecintele accidentului asociat (severitatea) si probabilitatea ca acesta sa se intample, se stabileste in ce masura riscul poate fi asumat fart a reduce nivelul de siguranta.

Toleranta la risc reprezinta "cantitatea" de risc pe care institutia si-I asuma la un moment dat. Din acest punct de vedere riscul este perceput ca tolerabil sau nu.

Consiliul de Administratie solicits administratorului executiv utilizarea aceastei proceduri de management al riscurilor pentru toate domeniile de activitate aeroportuara. Tocmai de acea, si pentru a crea conditiile desfasurarii in deplina siguranta a ativitatii a hotarat sa modifice organigrama regiei si sA separe activitatea operatonala de cea de mentenanta.

Mai mult, se doreste din partea managementului regiei realizarea unei raportari periodice cu privire la riscurile

32

10. Axele strategice de administrare a Aeroportului Iasi

Ane: Vr5rea

X1 9. S EP Ina ziuu ......

manifestate precum si cele ce se prefigureaza.

Activitatea operationala are formalizat in registrul pericolelor mai multe categorii de riscuri (26 de riscuri privind utilizarea pistelor, 19 privind utilzarea cailor de rulare, 9 privind activitatile la platforma, 10 privind operatiunile de aerodrom si 9 privind organizatia) care descriu in detaliu riscurile existente si potentiate.

Similar va trebui formalizat si pericolele tehnice privind balizajul, functionalitatea echipamentelor si atomatizarilor din terminale, a sistemelor informatice, precum si calitatea resurselor umane disponibile pentru intretinerea in stre de functionare a aeroportului.

Din punct de vedere economic (financiar, comercial, macroeconomic etc.) riscurile sunt identificate dar este 415 insuficient definit un sistem de management. Una din vulerabilitatile regiei o reprezinta litigiul cu firma VEGA a carei solicitari este de natura sa modifice esential situtia eonomico-financiara a regiei pe termen scurt.

Pentru ca este deosebit de importanta activitatea de management a riscu ilor, consiliul deadministratia a infrOdUsinfista indicatorilor cheie de performanta si un indictor specific. :ONSIL1111., JUDETEAN IA41

10.1. Definirea si modalitatile de realizare a criteriilor de performanta

10.1.1. Cresterea numarului de pasageri

Numarul de pasageri deserviti reflects numarul de pasageri care au decolat/aterizat sau au fost in tranzit la Aeroportul international Iasi in intervalul unui an calendaristic. Acesta este indicatorul principal al volumului fizic de activitate, care reprezinta baza de calcul a veniturilor din traficul de pasageri.

In cazul Aeroportului International Iasi, au fost parcurse doua perioade importante in dezvoltarea si modernizarea infrastructurii acestuia, ceea ce a dus la cresterea numarului de miscari de aeronave a numarului de pasageri si implicit a veniturilor Regiei.

A. Perioada de Modernizare 2013-2015, In aceasta perioada au fost realizate o serie de obiective de mare importanta pentru Aeroportul Iasi cum ar fi:

construirea unei piste flexibile de aterizare/decolare de 2400 m si latime de 60 m inclusiv acostamentele pe un amplasament nou;

- extindere platforma de imbarcare/debarcare care asigura 9 pozitii de parcare pentru aeronave de categoria A,Bsi C

asigurarea unui num& de clasificare a sistemului rutier PCN atat pentru platforma cat si pentru PDA cu un PCN 65 respectiv 99/R/D/VV/T;

modernizarea sistemului de balizaj luminos pentru asigurarea categoriei II de operare, corespunzator normelor ICAO si RACR, pentru pista aterizare/decolare ,cai rulare si platforma de imbarcare/debarcare;

realizarea sistemului de alimentare cu energie electrica de baz5 si de rezerva pentru sistemele de balizaj luminos, corespunzator normelor ICAO si RACR;

instalarea sistemului de aterizare de precizie ILS/DME pentru pista 14 CAT II si echipament meteo ROMAWOS;

In urma realizarii acestor obiective a rezultat o crestere a traficului de pasageri cu 381% in anul 2016 fata de 2013 si o crestere de 130.8% in 2016 fata de 2015, astfel Aeroportul Iasi evidentiindu-se in anul 2016 cu cea mai mare crestere a volumului traficului de pasageri dintre aeroporturile din Romania cu trafic de peste 300.000 pasageri/an.

•

B. Perioada de Consolidare 2015-2019, Aceasta perioada a inceput dupa realizarea investitiei de aproape 50 milioane euro, continua in prezent si

inseamna o crestere semnificativa a traficului, care la sfarsitul anului 2018 va depasi 1.300.000 de pasageri. Pentru a depasi aceasta perioada si de a tinde catre Perioada de Excelenta totodata de a atinge depasi

criteriile de performanta stabilite, trebuie elaborat un Plan de Investitii in baza unei strategii dare pe termen mediu si lung, dus la indeplinire la termenele stabihte, dezideratele hind implementarea OM la finele anului 2019 a unor proiecte prioritare pentru Aeroportul International Iasi, cum ar fi:

- extindere parcare aeronave, ca necesitate a cresterii traficului de pasageri: - construirea unei noi cai de rulare cu conectare la pista in serviciu 32, astfel asigurandu-se fluidizarea traficului aerian

si totodata cresterea capacitatii orare de operare; - extinderea terminalului T2 si cresterea capacitatii de procesare la 350 pasageri/ora; - construirea unui nou Turn de Control, ca urmare a extinderu platformei de parcare aeronave si a executiei noii

piste, care sa asigure o vizibilitate optima asupra activitatilor miscarilor aeronavelor la platforma parcare aeronave pista decolare/aterizare, cat si asigurarea unui spatiu modern/ conform pentru desfasurarea activitatii de control dirijare traffic aerian.

Masurile de implementare a strategiei pentru atingerea criteriului de performanta propus, anume, cresterea numarului de pasageri, sunt:

- promovarea aeroportului si catre afte companii aeriene prin participarea reprezentantilor sai la conferinte si manifestari aviatice (targuri, expozitii, workshop-uri);

- mentinerea unui nivel tarifar atractiv pentru companiile aeriene; - crearea unui marketing pro-actv in relatiile cu padenerii, in vederea deschiderii de noi rute de zbor de la /catre

Aeroportul Iasi; - adaptarea infrastructurii la cresterea viitoare a traficului.

a. Evolutia traficului de pasageri 2013-2017

Tabel 16. Evolutia traficului de pasageri 2013 -2017

ANUL Numar de pasageri

2013 231.933

2014 273.047

2015 380.059

2016 882.628

2017' 1.146.086

•) In pnmele 9 lum ale anului.

RIDETUL A

CONSILIUL JUDETEAN IASI

Anexl laSstirirea

Anui 19' SEP Rgi ••••96

• •

C

1.400.000

1.200.000

1.000.000

800.000

600.000

400.000

200.000

0

2013

2014

2015

2016

2017

Fig. 18 Evolulia traficului in perioada 2013 - 2017

b. Prognoza traficului de pasageri 2017-2021:

'label 17 Prognoza numarului de pasageri 2017 - 2021

Anul Numar de pasageri

2017 1.150.000

2018 1.300.000

2019 1.350.000

2020 1.500.000

2021 1.650.000

0

2000000

1800000

1600000

1400000

1200000

1000000

800000

600000

400000

200000

2017 2018 2019 2020 2021

Fig 19 Prognoza numarului de pasageri 2017 — 2021

30.000

25.00''

20.000

15.000

10.000

5.000

2018 2019 2020 2021 2022

ANUL PROGNOZA MISCARI AERONAVE 2018 12.500 2019 14.00 2020 15.000 2021 15.500 2022 15.700

20000

18000

10.1.2. CRESTEREA NUMARULUI DE MISCARI

Numarul de miscari anuale de aeronave reprezinta numarul total de aterizari si decolari de pe Aeroportul International Iasi . Este unul dintre indicatorii principali de masurare a volumului de activitate a aeroportului. Factorii care determina valoarea indicatorilor sunt reprezentati de numarul de operatori si numarul de zboruri oferite de fiecare operator.

a. Evolutia numarului de miscari 2013-2017:

Tabel 18. Evolutia numarului de miscari 2013-2017:

ANUL Numar miscari aeroneve 2013 7852 2014 8244 2015 10106 2016 12722 2017 11354

TOTAL 50238

0

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

2013 2014 2015 2016

2017

Fig 20. Evolutia numarului de miscari 2013-2017

b. Prognoza numarului de miscari 2018-2022: Tabel 19 Prognoza numarului de miscari 2018-2022

Fig 21 Prognoza numarului de miscari 2018-2022

JUDETULIA$1 CONSILIULJUDETEANIA$1

Anexa la a area Nr.

Arad 10.1.3. Securitate, Siguranta

Activitatea pe un aeroport se desfasoara sub semnul sigurantei si securitatii, in interesul companiilor aeriene si

al pasagerilor.

Astfel siguranta este asigurata de un ansamblu format de proceduri, echipamente si oameni. Aeroportul Iasi este

certificat conform Regulament European EASA Reg. 139/2014, din 18.10.2017 a primit certificatul RO 10, emis de

Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

Obtinerea acestui cerificat confirma ca atat infrastructura este corespunzatoare cu cerintele din Reg 139/2014

cat si faptul ca organizatia are structura de personal corespunzatoare operarii in siguranta.

La nivel operational este implementat Sistemul de Management al Sigurantei, ce asigura transpunerea cerintelor

din regulamentul Reg. 139/2014 in procedurile operationale cat si verificarea inregistrarilor si stabilirea si analiza

indicatorilor de siguranta.

Periodic se realizeaza audituri atat pentru activitatile aeroportului ce sunt in stransa legatura cu siguranta, cat si

la ceilalti furnizori de servicii pentru operatorii aerieni.

Compartimentul SMS se asigura ca toate datele publicate in AIP sunt documentate, au dovezile corespunzatoare

si sunt conforme cu realitatea. De asemenea intocmirea si mentinerea la zi a Manualului de Aerodrom este una din

activitatile de baza in sarcina serviciului de management al sigurantei.

Periodic se fac analize de risc pentru schimbarile preconizate in organizatie cat si pentru modificarile de

infrastructura. Politica privind siguranta este diseminata in randul personalului. Se asigura participarea personalului la

cursuri de siguranta organizate de organizatii de prestigiu din domeniu.

Compartimentul de SMS de la Aeroportul Iasi este unul de referinta, de multe on procedurile si modul de lucru

ale acestui compartiment fiind date de exemplu de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

Amenintarile teroriste au cunoscut in ultima perioada frecventa foarte mare. Dupa cum se stie pe Aeroportul Iasi

sunt operate si curse considerate cu risc ridicat din punct de vedere al securitatii.

Astfel pentru a asigura securitatea pasagerilor, Aeroportul Iasi are compartimentul Securitate Aeroportuara,

structura distincta cu personal suficient si calificat pentru a asigura urmarirea si tratarea situatiilor cu specific de securitate.

Personalul incadrat in acest compartiment sunt instruiti corespunzator pentru a face fata situatiilor complexe ce pot sa

apara in zona publica.

Aeroportul Iasi are perimetrul asigurat, cu un gard din plasa, pe o distanta de aproximativ 10 km. Gardul perimetral

este insotit de un drum perimetral ce asigura patrularea periodica pentru observarea posibililor intrusi.

Terminalele de pasageri sunt dotate cu cele mai moderne echipamente de scanare corporale cat si pentru lichide,

geluri si aerosoli. Sistemul TVCI si dispeceratul de monitorizare asigura urmarirea si analiza imaginilor cu persoane sau

situatii suspecte.

Aeroportul Iasi este la curent cu noile tehnologii, are in vedere dotarea cu cele mai not echipamente care sa

respecte standardele de securitate.

Sistemul si personalul de securitate este auditat permanent de catre directia specializata de la AACR, iar in urma

auditurilor s-a constatat ca acestea respecta standardele impuse prin regulamentele internationale.

10.1.4. Consideratii provind problemele de mediu

Activitatea desfasurata pe un aeroport trebuie gestionata si din prisma respectarii normelor de mediu, atat pentru

activitatile curente cat si pentru investitii.

Aeroportul este implicat in proiectul ANIMA in cadrul Programului Horizont 2020, alaturi de marl nume din aviatie.

La finalul acestui project se vor identifica masurile cele mai potrivite atat pentru producatorii de motoare, cat si pentru

aeroporturi, pentru ca activitatea desfasurata in perimetrul si proximitatea unui aeroport sa fie cat mai prietenoasa cu

mediul si cu comunitatile locale.

Aeroportul Iasi are in lucru un studiu privind zgomotul, ce va avea ca finalitate furnizarea hartilor de zgomot, si a

masurilor de reducere a nivelului de zgomot. Studiul este realizat luand in considerare noua directie a pistei si programul

de zbor din anul 2017. Datele finale ale acestui studiu vor fi folositoare pentru a impune restrictii de construire a locuintelor,

in zonele in care nivelul de zgomot depaseste nivelul admis prin lege.

De asemenea o activitate importanta este mentinerea in conditii optime de operare a pistei de decolare/aterizare

pe timpul iernii. Pentru aceasta se vor folosi substante degivrante, prietenoase cu mediul, a caror folosire sa nu afecteze

Lacul Ciric III, unde se deverseaza canalul colector de la pista.

Lichidele degivrante de la platforma de parcare aeronave, sunt colectate intr-un bazin de retentie, ce asigura

diluarea acestor solutii si deversarea lor in canalizarea orasului.

Pentru deseurile provenite de la mancarea servita in avioane se asigura colectarea selectiva a acestora.

Proiectele de investitii reprezinta viitorul aeroportului, pentru a fi finantate din fonduri europene, exista o cerinta

ca fiecare proiect sa abordeze si o compenenta de mediu.

Astfel pentru proiectul de extindere Platforma parcare aeronave, s-au prevazut pentru locurile de parcare sa fie

prevazute cu puncte de transformare pentru alimentare prin cupla inserata in platforma, pentru a nu se mai folosi sistemele

clasice cu generatoare cu combustibil fosil.

Pentru terminalul de pasageri s-a optat pentru cele mai moderne inchideri ale fatadelor, care sa asigure trecerea

luminii si filtrarea acesteia in functie de anotimp, pentru a avea o cladire eficienta energetic cu un consum cat mai redus.

De asemenea s-a optat pentru un iluminat pe baza de led in tot terminalul, ceea ce asigura un consum redus si o fiabilitate

crescuta a corpurilor de iluminat. S-a luat in considerare si amplasarea de panouri fotovoltaice pentru a transforma energia

solara in energie electrica sau termica.

Obiectivele importante pentru Aeroportul 14, in actualul mandat, in domeniul certificarilor,

sint urmatoarele : JUDETUL IASI CONSILIUL JUDETEAN IASI mentinerea conditiilor de certificare ale aerodromului

AnexI5 In 1Sr)re a obtinerea certificatului de mediu

obtinerea certificarii sistemului integrat calitate-mediu Anul. .... Lttru3,9. SEP/418

inceperea procedurii privind Air-Carbon Accreditation

10.2 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii aeroportuare

10.2.1. Construirea de noi suprafete de miscare

In prezent Aeroportul Iasi dispune de o platforma de parcare aeronave, ce poate acomoda 3 aeronave Categorie B si 6 aeronave categorie C. Platforma parcare aeronave are un PCN 70 si asigura rulajul catre pista prin intermediul unei cai de rulare TWY ce permite rularea aeronavelor de categorie D.

In prezent pe Aeroportul Iasi opereaza curse regulate urmatoarele companii aeriene: Tarom, Blue Air, Austrian Airline, Wizz Air. In prezent pentru baza din Iasi sunt alocate aeronave dupa cum urmeaza: Tarom (ATR 42/ATR 72 — CAT B, Boeing 737-300 — CAT C); Blue Air (Boeing 737 — 300/500/800 — 3 buc); Wizz Air (Airbus — A320 — 1 buc). Incepand din privavara anului 2018 vor mai sosi inca doua aeronave alocate bazei din Iasi, de catre Blue Air si Wizz Air si un avion pentru zboruri executive Challeger 350 — CAT B.

Avand in vedere situatia actuala si perspectivele de crestere a numarului de aeronave alocate de catre companiile aeriene pentru Aeroportul Iasi, este necesara extinderea de urgenta a platformei de parcare aeronave cat si asigurarea unei noi cai de rulare care sa asigure accesul catre pista din partea de sud a platformei. In momentul de fata Aeroportul Iasi este aeroport de rezerva si pentru Aeroportul Chisinau, Suceava si Bacau.

In acest moment este disponibil un proiect la stadiul de SF privind extinderea platformei existente cu un numar de 3 locuri Categorie C si doua locuri Categorie D, cale de rulare ce pentru aeronave Cat D. Fiecare loc de parcare este prevazute cu sursa de alimentare electrica, iar intreaga platforma are panta astfel incat se poate degivra pe toate locurile de parcare.

Valoarea estimativa a proiectului este de 15.000.000 euro. Ne propunem ca termen pentru finalizarea investitiei data de 01.11.2019. Pentru finantarea acestei investitii se vor folosi fonduri proprii din alocarea sumelor din profit, pentru investitii, finantari europene pentru dezvoltarea infrastructurii cat si imprumuturi bancare pentru a asigura plata cu regularitate a lucrarilor ce vor fi executate.

JUDEI UL IASI CONSULT. JUDETEAN IASI

Anez5 la H Nea

Anul Luna i 9. -S

?

P 1118Mil

39

10.2.2. Construirea unui nou turn de control

Avand in vedere ca infrastructura aeroportuara a suferit modificari majore din punct de vedere al dimensiunii si amplasarii, pista modificata de la 1800m la 2400m si modificarea unghiului, extinderea platformei de la 4 locuri Cat B, la 3 — Cat B si 6 locuri Cat C, intensificarea numarului de miscari de aeronave cat si de echipamente care deservesc aeronavele la platforma si asigura intretinerea pistei, este necesara construirea unui nou turn de control care sa asigure o vizibilitate mai buna cat si spatii corespunzatoare cu cerintele actuate necesare pentru activitatea de dirijare.

Este analizata amplasarea optima turnului de control in contextul dezvoltarii si a celorlalte obiective de investitii, platforma si terminal. In mometul de fata se studiaza oportunitatea contruirii acestui obiectiv pe actualul amplasament sau pe amplasamentul proiectul de dezvoltare propus in anul 2008.

In momentul in care se va stabili zona in care Aeroportul Iasi va continua dezvoltarea pentru urmatorii 10 -15 ani, se va stabili si amplasarea si etapizarea contruirii acestui foarte important obiectiv de inv

Valoare aprovimativa a obiectivului de investitii 3 mil euro.

Anul Llibb.SEP 2011. 10.2.3. Construirea unui nou terminal

Aeroportul Iasi este certificat ca Aeroport International, asigurand fluxurile de pasageri si facilitatile necesare pentru acestea pentru a respecta in totalitate standardele impuse pentru o astfel de certificare.

Evolutia traficului de pasageri este una pozitiva, cu o dinamica ce pune presiune pe asigurarea in timp util, de not spatii pentru acomodarea pasagerilor. Astfel in anul 2016 au fost 880.000 pasageri, in 2017 1.150.000, iar pentru anul 2018 estimarea este in jur de 1.500.000 pasageri. Discutiile purtate cu companiile aeriene arata aceasta tendinta de crestere va continua si in anii 2019, 2020,2021.

Capacitatile de procesare pasageri, oferite de cele doua terminale (Terminal T2 — traffic intern, T3 — Trafic extern) sunt in momentul de fata la supraincarcate, ducand la supraaglomerare si un contort redus al pasagerilor.

Atfel este necesara indentificarea in regim de urgenta a solutiei de urmat, pentru a incepe implementarea acesteia in timpul cel mai scurt.

Variantele pe care le avem la dispozitie pentru analiza sunt :

Proiectul de Modernizare si Dezvoltare a Aeroportului Iasi, varianta 2008, un proiect complex ce trateaza extinderea aeroportului pe un nou amplasament. Proiectul prevede toate facilitatile necesare functionarii: terminal pasageri, turn control, facilitati alimentare combustibil, hangar reparatii aeronave, platforme parcare aeronave, parcari pasageri si personal. Perioada estimata pentru constructie este de aproximativ 3 ani, cu un buget estimat de peste 100 milioane euro (Anexa1).

Construirea pe actualul amplasament al terminalulului T2, a unui nou terminal ce va asigura procesarea a aproximativ 4 milioane pasageri (Anexa 2). Proiectul este la stadiul de SF si este estimat la o valoare de 25 mil euro. Timp estimat pentru executie 2 ani .

Modalitatile de finantare sunt din reprezentate de sursele proprii din profit, fonduri europene si imprumuturi bancare. Dupa finalizarea analizei de oprtunitate privind amplasarea noului terminal, se va trece la implentarea solutiei alese.

'E UL 1A$1 CU, SILK LJUDETEAN 1A$1

Anexa la ItIparea %oh-f r

JUDETUL IASI CONSIMIL JUDETEAN 1A$1

Anex5 la Crea

Nr

Anul 1.314. SEP .2t18„

10.2.4. Reabilitare spatii Aviatia Utilitara si construirea de facilitati cargo

In prezent Terminal T1 este folosit ca spatiu administrativ. Aici sunt amplasate birourile personalului aeroportului cat si cele ale DSNA Iasi. 0 data cu dezvoltarea infrastructurii aeroportului, cu certificarea acestuia dupa normele EASA, a aparut necesitatea extinderii organigramei si asigurarea unor noi spatii pentru birouri.

Ca urmare pana in luna decembrie 2018, ne propunem sa reabilitam cladirile de la Aviatia Utlitara pentru a le face functionale pentru spatii de birouri, sali de cursuri, arhiva, amplasare centru date, servere, etc. In cadrul aceluasi project se va aborda si executarea de noi parcari pentru personalul propriu si personalul institutiilor colaboratoare. Se va intocmi studiu de expertiza tehnica si DALI. Valoarea estimata a lucrarilor este de 16 milioane lei. Finantarea lucrarilor se va face exclusiv din fondurile aeroportului, din profitul distribuit pentru investitii.

Una din activitatile de cu impact in mediul de afaceri este asigurarea de servicii cargo pe Aeroportul Iasi. In primul rand trebuie sa asiguram fluxurile de marfa si spatiile necesare pentru companiile, operatori cargo cat si pentru functionarea institutiilor statului ce asigura controalele necesare la intrare si iesire din tara a marfii ce urmeaza sa fie transportata aerian.

In colaborare si cu consultarea operatorilor de cargo consacrati vom stabili amplasarea, dimensiunea, dotarile necesare si vom defini fluxurile de marfa astfel incat sa avem crestere solida a fluxului de marfa pe termen lung.

10.3. Strategia privind finantarea investitiilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare

Viitoarele investitii ale R.A. Aeroportul Iasi vor trebui sa aibe in vedere, atat investitiile de inlocuire, destinate achizitiei de bunuri de capital similare celor ce urmeaza a fi scoase din functiune din cauza uzurii fizice/productivitatii reduse, cat si investitiile noi sau nete destinate sporirii volumului capitalului — de crestere a capacitatii si capabilitatilor aeroportuare.

Din analiza stadiului actual al facilitatilor platformei aeroportuare, a nevoilor de extindere rezultate din rolul si locul ce va trebui sa le aibe R.A. Aeroportul Iasi in regiunea de Nord-Est a Romaniei, in perspectiva urmatorilor ani de crestere continua a solicitarilor de transport aerian de pasageri, probabil, si de marfuri, se impune abordarea/realizarea unor INVESTITII privind dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, necesare atingerii obiectivelor specifice ale regiei pe termen scurt, mediu si lung, astfel:

A. Dezvoltari solicitate de autoritatea publics tutelars prin Scrisoarea de asteptari aneza la HCJ nr. 185/17.05.2017:

• extinderea suplimentara a platformei pentru a raspunde nevoilor de cresterea traficului de aeronave;

▪ construirea unei noi cal de rulare suplimentara pentru a putea man numarul de miscari si a reduce timpul de rulare al aeronavelor pe pista, astfel incat sa poata creste numarul de miscari efectuate si, implicit, sa creasca numarul de pasageri transportati;

▪ construirea unui nou turn de control, ca urmare a extinderii platformei de parcare aeronave si a realizarii noii piste, care sa asigure vizibilitate optima si un spatiu modern, conform pentru desfasurarea activitatii de control traffic aerian.

B. Dezvoltari suplimentare propuse de actualul Consiliul de administrafie: •

construirea unui nou terminal pentru pasageri;

▪ construirea unor facilitati/terminal pentru servicii cargo;

modernizare cladire Aviatia Utilitara;

▪ reamenajare/extindere parcare autoturisme pasageri si personal;

realizarea unui sistem de protectie perimetrala.

Prioritizarea concreta a investitiilor, dezvoltarea in partea de Est sau in cea actuala, etapele / termenele de realizare si sursele concrete de finantare vor fi stabilite prin Planul de investitii ce va fi elaborat de conducerea regiei si analizat si apoi inaintat de Consiliul de administratie spre aprobare Consiliului Judetean Iasi, °data cu Bugetul anual de venituri si cheltuieli.

Selectarea unuia sau altuia din proiectele de investitii presupune analizarea acestora sub aspect tehnic, financiar, comercial, fiscal si de personal. De cele mai multe on decizia de investire se is pe baza a 3 criterii financiare si anume:

criteriul rentabilitatii — rata rentabilitatii trebuie sa fie mai mare decal costurile surselor de finantare proprii sau imprumutate; criteriul lichiditatii — banii investiti sa se recupereze cat mai repede posibil, adica capitalul avansat si rentabilitatea scontata sa fie obtinute intr-un timp cat mai scurt;

- criteriul riscului— orice investitie are un risc economic-financiar, iar cu cat riscul este mai mare cu atat creste pretentia remuneratiei capitalului investit, mai ales cel din sursa externs. Exists asadar pentru orice investitie un risc investitional asociat care reprezinta pentru orice finantator un sfarsit nefavorabil sau neatingerea scopurilor propuse. De aceea, o astfel de analiza a riscului este necesara, mai ales, in cazul unor costuri semnificative (marl) si in functie de sursele de finantare accesate.

Conform legislatiei aplicabile, finantarea investitiilor se poa

A. Din surse proprii, interne : CONSILRILJUDETEAN IASI JUDErUL IASI

a) fondul de amortizare b) fondul de dezvoltare c) profitul anual al regiei

d) fondul de securitate e) alte surse — sumele obtinute din vanzarea activelor imobilizate, din vanzarile

de active;

B. Din surse externe: a) fonduri externe nerambursabile (cu intensitatea de finantare conformalimitelor

nivelului de trafic al aeroportului) b) alocatii de la buget — credite bugetare (autorizare plati nerambursabile, Vara

dobanzi) c) ajutoare de stat (daca i se va atribui regiei SIEG) d) imprumuturi directe cu doba'nda mica de la/prin autoritatea publica tutelars e) credite bancare cu garantii publice f) credite de angajament (autorizare de angajamente si viitoare plati) g) alte surse nenominalizate.

La baza elaborarii Planului de investitii, anual sau multianual, vor trebui sa stea cerintele legale prevazute in 0. G. nr.26/2013 privind intarirea disciplinei financiare la nivelul operatorilor economici la care statul sau unitatile administrativ teritoriale sunt ac,tionari unicisi obiectivele strategice ale regiei.

Planul de investitii se va elabora pe baza unei fundamentari tehnico-economice realiste, care sa evidentieze atat posibilitatea concreta si perioada de realizare tehnica si asigurarea financiara, cat si rentabilitatea investitiei. Se va analiza profitul potential pentru regie, eventual in urma unei analize ex-ante. Pe baza estimarilor rezonabile din plata pentru costurile de capital si ale beneficiile viitoare, toate investitiile se vor supune unui sistem de evaluare post-investitie si vor trebui sa aiba o valoare actualizata pozitiva.

Anen5 la fiV)area

Anul 1,9a.S.ER.10181,

10.4. Colaborarea cu R.A. ROMATSA in vederea construirii unui nou turn de control

Intrucat, dezvoltarea infrastructurii de transport aerian cat si modernizarea serviciilor de trafic aerian la standarde europene reprezinta o conditie determinants pentru siguranta si eficienta transportului aerian, iar activitatile si serviciile furnizate de fiecare parte sunt complementare si nu pot fi separate, RA Aeroportul Iasi trebuie ss aduca la cunostinta RA ROMATSA intentia de a declansa investitia de modernizare si dezvoltare a infrastructurii de transport aerian, care prevede construirea unui nou turn de control.

Astfel, partile trebuie sa convina la incheierea unui Protocol de colaborare pe durata proiectului de modernizare la Aeroportul Iasi si a lucrarilor de amenajare si relocare a activitatii de terminal in noul turn de control avand drept scop:

- verificarea, supravegherea si realizarea obiectivului de interes RA ROMATSA ca viitor beneficiar in cadrul proiectului de modernizare si dezvoltare a infrastructurii de transport aerian derulat de catre RA Aeroportul lag identificate conform proiectului;

- realizarea m5surilor solicitate de RA ROMATSA pentru sustinerea transferului activitatilor in conditii de sigurant5 maxima;

- redarea amplasamentului, verificarea, supravegherea si realizarea lucrarilor definite in proiect si realizate de RA ROMATSA privind amenajarea si dotarea spatiilor primite;

- transferul activitatii de terminal in noile spatii puse la dispozitie de RA Aeroportuilesi-in-colitii de siguranta, conform Planului de transfer convenit.

331 9„31fr tfila

10.5. Dezvoltarea unor politici viabile de resurse umane pentru asigurarea unei forte de munca instruite si competente la nivelul exigenfelor tehnologice si manageriale actuale

10.5.1. Obiective : Asigurarea unui personal calificat cu competentele adecvate pentru fiecare pozitie din organigrama Regiei. Crearea unei culturi institutionale pentru perfectionare si autoperfectionare Asigurarea formarii periodice a personalului Regiei pentru actualizarea permanent5 a cunostintelor si aptitudinilor acestora. Asigurarea unei comunicari adecvate in interiorul Regiei cu toff angajatii acesteia.

10.5.2. Principalele directii de dezvoltare a resurselor umane

1. Implementarea reglementarilor interne si internationale referitoare la resursele umane:

Implementarea cerintelor prev5zute in reglementarile emise de catre Autoritatea Aeronautics Civil5 Roman5 referitoare la personalul aeroportuar, reglementate prin:

+ Ordinul nr. 161 din 7 martie 2016 pentru clasificarea aerodromurilor civile certificate din Romania si pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind autorizarea aerodromurilor civile - RACR-AD-AADC si a Reglementarii aeronautice civile romane privind amenajarea, utilizarea si inregistrarea aerodromurilor civile - RACR-AD-IADC;

+ Decizia AACR nr. 693/22.08.2016 privind Proceduri si Instructiuni de Aeronautics Civila PIAC-AD-AADC editia 3/2016 — Autorizarea Aerodromurilor Civile — Cerinte aplicabile personalului pentru ocuparea posturilor manageriale;

+ Proceduri si Instructiuni de Aeronautics Civila - PIAC-AD-139 — Certificarea aerodromurilor civile dupa regulile europene.

Implementarea cerintelor reglementarilor prevazute de EASA — European Aviation Safety Agency: Notice of Proposed Amendment — NPA 2011-20 — Authority, Organisation and Operations Requirements for Aerodromes;

)=-Respectarea si aplicarea/implementarea prevederilor Regulamentului (CE) Nr. 216/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune in domeniul aviatiei civile si instituirea unei Agentii Europene de Siguranta a Aviatiei si de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 si a Directivei 2004/36/CE;

-Respectarea si aplicarea/implementarea prevederilor Regulamentului (UE) Nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerintelor tehnice si a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri in temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European si al Consiliului;

2. Asigurarea de personal suficient si calificat pentru sarcinile si activitatile planificate care trebuie desfasurate in conformitate cu cerintele aplicabile Regiei, pentru stabilirea si mentinerea unui nivel ridicat de siguranta in operarea aeroportuara

a

CA se va asigura Ca la nivelul Regiei, personalul implicat in operarea, mentenanta si managementul aerodromului este pregatit corespunzator in conformitate cu programul de pregatire pentru aceste sectoare.

b. Dezvoltarea unui sistem eficient de management al performantei resurselor umane care va corela activitatea profesionala a angajatilor cu obiectivele si strategiile Aeroportului;

c Imbunatatirea sistemului de salarizare a personalului in corelare cu performantele profesionale si cu rezultatele in munca obtinute;

d Verificarea competentelor personalului la intervale adecvate in scopul asigurarii mentinerii competentelor acestora.

e. imbunatatirea sistemelor de evaluare periodica a angajatilor, evaluarea performantelor individuale obtinute, in concordanta cu obiectivele si strategiile Aeroportului;

3. Consiliul de Administratie va asigura organizarea Regiei in conformitate cu dezvoltarea actuala si viitoare a aeroportului, in concordanta cu Regulamentele EASA, ICAO si AACR:

a actualizarea structurii organizatorice a Regiei in functie de dezvoltarea

infrastructurii si evolutia traficului aerian b. CA va numi in conformitate cu Regulamentului (UE) Nr. 139/2014, directorul

general si directorii responsabili cu managementul si cu supravegherea urmatoarelor domenii:

1. serviciile operationale ale aerodromului;

2. mentenanta aerodromului;

3. activitatea financiara.

c Se va avea in vedere numirea unei persoane competente si a unei echipe de persoane responsabile pentru dezvoltarea, intretinerea si gestionarea zilnica a sistemului de management al sigurantei.

4. Pregatirea profesionala a personalului aeroportului: a. CA va verifica Ca personalul implicat in operarea, mentenanta si managementul aerodromului este pregatit corespunzator in conformitate cu programul de pregatire necesar; b. Dezvoltarea pregatirii profesionale continue pentru activitatile de specialitate si activitatile suport din cadrul aeroportului, atat prin cursuri de perfectionare/ licentiere/autorizare organizate de catre AACR si Scoala Superioara de Aviatie, cat si prin cursurile de pregatire profesionala organizate de alte organisme internationale

si nationale autorizate pentru formare profesionala; c. Instruirea personalului pentru a dobandi competentele necesare noii etape de digitalizare a aeroporturilor aplicate la facilitarea gestiunii operationale, fluidizarea parcursului pasagerilor; d. Pregatirea personalului pentru a solutiona probleme, structura competentelor sä fie:

50% competente profesionale 25 `)/0 competente de interactiune 25% dezvoltare profesionala.

e. Dezvoltarea interns a capacitatilor de formare profesionala continua prin formarea de experti formatori autorizati ANC care sa poata asigura instruirea angajatilor aeroportului pe teme de curs adecvate nevoilor identificate din activitatea curent'a; f. imbunatatirea pregatirii profesionale in vederea aplicarii „Standardelor si practicilor recomandate de organismele internationale in domeniul aviatiei civile" — SARP si armonizarea activitatilor si procedurilor operationale interne la aceste standarde internationale de aviatie civila; g. Monitorizarea activitatii de formare pentru a se asigura ca:

1. se utilizeaza instructori si evaluatori cu calificarile si experienta corespunzatoare pentru implementarea programului de pregatire; 2. se utilizeaza mijloace corespunzatoare pentru furnizarea pregatirii.

h. Dezvoltarea unei culturi organizationale solide, indreptata spre performanta si siguranta in munca.

4. Comunicarea a Comunicarea permanenta cu angajatii Aeroportului;

J1 1)1 1UL 1A$1 CONSIL1UL JUDETEAN IASI

Ziva

Anexa larea

Ar. Ansa Luna

b. Realizarea unor anchete privind nivelul de satisfacsie al angajatilor; c Realizarea unui dialog permanent cu Sindicatul Aeroportului si cu

Federatia Sindicatelor Aeroportuare din Romania cu respectarea OUG 109 /2011, a Codului Muncii si a altor reglementari legislative in vigoare.

d Pregatirea personalului care interactioneaza cu pasagerii pentru a se realiza o buns comunicare si o atitudine pozitiva in relatiile cu acestia;

5. Aplicarea standardelor de lucru prin asigurarea echipamentului de protectie si a uniformei de serviciu pentru angajatii aeroportului, in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr. 398/ 1997 si cu reglementarile interne ale Aeroportului;

6 Imbunatatirea Sistemului de control intern/managerial si a regulamentelor interne privind organizarea si functionarea activitatilor aeroportuare din cadrul Aeroportului Iasi R.A. si din perimetrul aeroportului.

10.5.3. Rezultate asteptate din aplicarea strategiei de resurse umane

10.5.2.1. Asigurarea fortei de munca necesara, calificata si specializata care sa asigure atingerea obiectivelor generale si specif ice ale Aeroportului si ale fiecarei activitati, in conditii de siguranta si securitate in munca;

10.5.2.2. Cresterea ponderii personalului cu un inalt nivel de pregatire profesionala care sä corespunda cerintelor sporite de siguranta

si securitate in aviatia civil& in conformitate cu reglementarile interne si internationale din domeniul aeroportuar;

10.5.2.3. Dezvoltarea performantelor profesionale ale angajatilor Aeroportului Iasi. care sa asigure realizarea strategiei de dezvoltare a activitatilor aeroportuare, cu respectarea standardelor din domeniul de activitate aeroportuar.

10.5.4. Riscuri identificate

Lipsa de personal prin neocuparea posturilor vacante;

Necorelarea planului de pregatire cu cerintele posturilor si nivelul de pregatire individuals a salariatilor;

Lipsa resurselor financiare necesare pentru formarea profesionala a angajatilor din cadrul R. A Aeroportul lag Conservatorismul unor angajati ai Regiei.

46

11. Activitatea internationals a aeroportului

11.1. Obiective:

Aeroportul International Iasi va fi achy pe plan european si va avea o contributie importanta la dezbaterile privind strategia aviatiei civile in conditiile unei piete foarte dinamice afectata de competitie, noi cerinte privind siguranta si noi cerinte pentru a face feta amenintarilor teroriste.

Aeroportul va dezvolta noi relatii de colaborare cu organismele Internationale de aviate ICAO, ACI, EASA etc precum si cu alte aeroporturi si companii aeriene in scopul dezvoltarii conectivitatii aeroportuare.

33/ 19. SEP 2018

11.2. Principalele directii de actiune pentru atingerea obiectivelor

Dezvoltarea unor noi relatii de colaborare cu organismele internationale de aviatie ICAO, ACI, EASA; participari si organizari de evenimente:

1. Participare la conferintele anuale Passenger Terminal; la conferinte se vor face prezentari ale Aeroportului Iasi si vor fi identificate posibilele echipamente necesare pentru extinderea terminalelor;

2. Participarea la Adurtarile generale ale Airport Council International (ACI) Europe;

3. Participarea la Grupul de lucru " Leadership and Human resurses" organizat de Airport Council International (ACI) Europe;

4. Participarea la conferintele Internationale "Airport Exchange" pentru a cunoaste politicile de dezvoltare aeroportuara in domeniul operatiunilor aeroportuare, reducerea impactului asupra mediului, politicile de resurse umane, informatizarea transportului aerian; conferinta este un prilej de dezvoltare a relatiilor internationale cu aeroporturi, companii aeriene, furnizori de echipamente aeroportuare si solutii de dezvoltare aeroportuara.

5. Participarea la conferinta ACI dedicate aeroporturilor regionale; participantiivor face o prezentare a Aeroportului Iasi si vor realize conexiuni cu noi parteneri.

6. Participarea la conferintele Routes; acest eveniment constituie pentru Aeroportul International Iasi oportunitatea dezvoltarii de noi rute aeriene catre alte aeroporturi europene cat si catre alte continente. Pe de alts page evenimentul reprezinta o buns ocazie pentru reprezentantii aeroportului de a lua pulsul aviatiei europene si internationale, de a-si stabili noi contacte din randul operatorilor aerieni si aeroporturilor si de a face cunoscut Aeroportul Iasi la nivel european.

11.3. Promovarea internationals a Aeroportului Iasi

Participarea la conferinte internationale (cele prezentate la 11.1 precum §i la altele interesante pt activitatea Aeroportului 14);

Organizarea unor evenimente internationale la 14:

Reuniunea Grupului de lucru " Leadership and Human resurses" in iunie 2019; Organizarea unui curs ICAO pentru angajatiiAeroportului privind sistemul de management al sigurantei; Organizarea unui eveniment international dedicat Centenarului Romaniei la care s5 fie invitati partenerii

aeroportului:comapanii aeriene, aeroporturi, furnizori. Realizarea unor evenimente internationale cu ocazia unor momente imporetante din activitatea

aeroportului.

11.4. Activitati in sprijinul sporirii conectivitatii aeroportuare

1. Organizarea unor intalniri bilaterale cu companii traditionale cum ar fi: a Compania Turkish Airline in vederea negocierii operarii acesteia pe ruta Iasi — Istanbul. Deschiderea unei astfel de rute ar contribui esential la cresterea conectivitatii indirecte a Aeroportului 14 deoarece Istanbul este un important hub intercontinental. b. Lufthansa, pentru deschiderea unor rute spre Germania;

LOT pentru dezvoltarea conectivitatii directe §i indirecte a Aeroportului Iasi. 2 Atragerea unor noi companii low cost cum ar fi Easy Jet, Ryanair, Norwegian, Pegasus etc. a Negocieri cu Companiile: Tarom, WizzAir si Blue Air pentru adaugarea de noi destinatii, pentru marirea

numarului de secvente precum si pentru initierea de city break -uri in 14.

11.5. Alte activitati internationale

Participarea la evenimente turistice internationale pentru realizarea unor pachete transport — cazare in Regiunea Nord Est.

Participarea la competitiile internationale organizate de organismele internationale de aviatie, precum ACI sau de publicatii internationale (www.ana.aero).

JUDETUL IASI CONSILRIL JUDETEAN IASI

Anex3 la 5 area Nr

Anul SEP 20§t,

•

48

12. Indicatorii de performanta ai R.A. Aeroportul Iasi propusi de Consiliului de Administratie

Cadrul legal prevede obligativitatea stabilirii unor indicatori care sa poata evalua performanta Regiei, atat la nivel de administratori neexecutivi, cat si la nivelul managementului executiv. Indicatorii care vor fi Inregistrati in anexa contractului de mandat a membrilor consiliului de administratie trebuie sä descrie atat aspectele financiare si operationale, cat si aspecte privind guvernanta corporative. Structura indicatorilor trebuie sa respecte urmatoarea components:

- 5 — 20% indicatori financiari; - 5 — 20%indicatori operationali; - 5 — 25% indicatori orientati catre servicii publice; - 50 — 75% indicatori privind responsabilitati specifice activitatii de guvernanta corporative.

41110 Consiliul de administratie a adoptat o structure formats din 10 indicatori, astfel:

- 2 indicatori financiari; 2 indicatori operationali; 1 indicator orientat catre serviciul public; 5 indicatori privind responsabilitali specifice activitatii de guvernanta corporative.

Toti indicatorii au alocata o aceeasi pondere, de 10%, in calculul agregat al performantei Regiei. Trebuie sa avem in vedere si cerintele anexei nr.lc , art. 4 din Normele metodolologice de aplicare a

OUG 109/2011 in care se mentioneaza ca indicatorii financiari si nefinanciari, anexa la contractele de mandat ale membrilor CA, sunt derivati din performantele exprimate in Scrisoarea de asteptari si sunt reflectate in setul de indicatori-cheie de performanta.

In conformitate cu anexa nr.2, cap.l, art.10 din Normele metodologice, exista doua categorii de indicatori de performanta : indicatori pentru monitorizarea performantei intreprinderii publice, care constituie si indicatori cheie de performanta (ICP) pentru acordarea componentei variabile a remuneratiei pentru administratori. ICP nefinanciari sunt prin natura lor : operationali si de guvernanta corporative.

Indicatori cheie de performanta (ICP) propusi de Consiliul de Administratie al R. A. Aeroportul Iasi pentru stabilirea componentei variabile a administratorilor neexecutivi sunt:

Anex5 la Hotar5re,t33

"11 9. SEP 2018 Anul Luna.. Zitia

A. ICP financiari

1. Raportul datorii — capital propriu, ICP1. Acest indicator se calculeaza ca raport intre totalul datoriilor si capitalul propriu si desemneaza

gradul de indatorare al Regiei.Chiar dace sursele de finantare atrase pot duce la dezvoltarea aeroportului, apelarea excesiva la aceasta metoda de dezvoltare poate deveni un factor de risc.

Valoarea care stabileste indeplinirea 100% a nivelului de performanta propus pentru ICP1 este de max. 0,5.

Modalitatea de calcul al indicatorului, conform Bilantului contabil de la data de 31.12.2017, formularul F10 este:

ICP1 = Total datorii (R53 col 2, F10) / Capitaluri proprii(Rd100, col 2, F10). Modul de raportare al nivelului de performanta se calculeaza conform relatiei:

100%+(100%-ICP1/50*100).

2. Rata profitului ( rezultatul brut obtinut de Regie), ICP2

Profitul Regiei calculat ca diferenta dintre venituri si cheftuieli inainte de dobanzi, impozite, deprecieri si amortizare (EBITDA) trebuie s5 se situeze la un nivel optim. Obtinerea profitului inseamna realizarea obiectului de activitate si asigurarea surselor de finanatare pentru exercitiile financiare viitoare. Dar, pentru asigurarea unor sume substantiale care sä faciliteze finantarea investitiilor in infrastructura aeroportuara este mult mai indicata varianta de crestere a fondului de dezvoltare in detrimentul profitului.

Valoarea care stabileste indeplinirea 100% a nivelului de performant5 propus pentru ICP2 este obtinerea unei rate de crestere a profitului de minim 5% anual .

Modul de calcul al indicatorului, in conformitate cu Contul de profit si pierdere aferent anului 2017, formularul F20, este: ICP2 = Rd 68 col 2(profitul) + Rd 56, col 2,(cheltuielile cu dobanzile) + Rd33, co12,(cheltuielile cu impozitele) +

Rd26, col2,(amortizarea). Modul de raportare al nivelului de performanta se calculeaza conform relatiei:

(ICP2 an 2018/ICP2 an 2017)* 100 — 5%.

B. ICP operationali

3. Numarul de pasageri procesati ambarcati, debarcari qi trasnzit), ICP3

Acest indicator explica cel mai bine obiectul de activitate al Aeroportului Iasi, adica operarea pasagerilor pentru imbarcarea in aeronave, pentru debarcarea sau pentru tranzitul acestora. Nivelul de performanta propus pentru anul 2018 este realizarea unui trafic min. 1.300.000 de persoane pe an, defalcat conform urmatorului grafic lunar:

In mii ersoane: Ian Feb Mar Apr Mai lun lul Aug Sept Oct Nov Dec

Lunar 80 75 80 90 95 105 145 155 145 125 105 100

Cumulat 80 155 235 325 420 525 670 825 970 1095 1200 1300

Valoarea care stabileste indeplinirea 100% a nivelului de performanta propus pentru ICP3 se obtine prin cumularea rezultatelor lunare (conform rand 3 din tabel).

Nivelul de performanta pentru urmatorii ani de mandat va fi reprezentat de dinamica anuala a crested' numarului de pasageri imbarcati/debarcati, exprimat5 in procente fata de anul anterior, astfel:

2019 —8%, 2020 — 6%, 2021 —5%.

Modul de raportare al nivelului de performanta se calculeala conform relatiei: ICP3 = (Cumulat lunar din tabel/1250) *100. pentru 2018;

ICP3 = (procentul de crestere realizat/procentul de crestere planificat) *100 pentru 2019; ICP3 = (procentul de crestere realizat/procentul de crestere planificat) *100 pentru 2020; ICP3 = (procentul de crestere realizat/procentul de crestere planificat) *100 pentru 2021;

JUDETUL IASI CONSILIUL JUDETEAN IA$1

AnexIl la tjr

Anul Luna Z.iva

4. Dezvoltarea capacitatii profesionale a angajatilor, ICP4

Dezvoltarea capacitatii angajatilor de realizare a activitatilor specifice se poate realiza prin parcurgerea unor cursuri de specialitate. Avand in vedere faptul ca domeniul de activitate este unul in care inovarea este foarte prezenta, consideram ca, in timpul unui mandat, toti angajatii trebuie sa parcurga cel putin un curs de pregatire profesionala in conformitatea cu Planul Anual de Formare Profesionala. Media cursurilor este de 5 zile/luna/angajat.

Valoarea care stabileste indeplinirea 100% a nivelului de performanta propus in acest caz pentru ICP4 este participarea a cel putin 36 de angajati la un curs de instruire/training intr-un an calendaristic (adica min 144 persoane participante la cursuri in timpul mandatului CA— unii angajati pot participa si la doua cursuri pe parcursul celor 4 ani de mandat ai CA).

Masurarea indicatorului de performanta ICP4 se va face lunar, conform relatiei: ICP4 = (Cumulat din tabel / 180 )*100.

Ian Feb Mar Apr Mai lun lul Aug Sept Oct Nov Dec Lunar 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 Cumulat 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180

Modul de raportare al nivelului de performanta se calculeaza conform relatiei: 100%+(ICP 4 - 100%)

C. ICP orientati catre serviciul public

5. Strategia de investitii si implementare, ICP5 Anual, in conformitate cu Planul de administrare al regiei, va fi elaborat si aprobat planul de investitii

pentru dezvoltarea Aeroportului. Valoarea care stabileste indeplinirea 100% a nivelului de performanta propus pentru ICP5 este numarul

de proceduri demarate, conform planificarii anuale initiate. Modul de calcul al indicatorului, in conformitate cu Bugetul de venituri si cheltuieli — Anexa- lista de

investitii, este: ICP5 = (Nr. procedurilor demarate/ Nr. total al obiectivelor prevazute in plan) * 100

Modul de raportare al nivelului de performanta se calculeaza conform relatiei: 100% + (ICP5 — 90%)

D. ICP privind responsabilitatile specifice activitatii de puvernanta corporative

6. Stabilirea, revizuirea si raportarea la timp a indicatorilor de performanta ai Regiei, ICP6 Scrisoarea de asteptari prevede raportarea lunara a modului de indeplinire indicatorilor aferenti lunii

anterioare, iar OUG 109 prevede raportare semestriala si anuala. Valoarea care stabileste indeplinirea 100% a nivelului de performanta propus pentru ICP6 este

raportarea modului de indeplinire a indicatorilor aferenti lunii anterioare pans cel tarziu pe data de 25 a lunii curente.

Fiecare zi de intarziere reprezinta neindeplinirea indicatorului cu 5%. Modul de raportare al nivelului de performanta se calculeaza conform relatiei:

ICP6 = 100%- 5%*nr. de zile de intarziere JUDETUL IASI CONSILIMJUDETEAN 1A$1

Anexl la.grerea

L:r1.9. SEP gig Anul

7. Stabilirea si respectarea politicilor de transparenta si comunicare, ICP7

OUG 109/2011 prevede la art. 51 urmatoarele documente ce trebuie facute publice: a) situatiile financiare anuale, in termen de 48 de ore de la aprobare; b) raportarile contabile semestriale, in termen de 45 de zile de la incheierea semestrului; c) raportul de audit anual; d) componenta organelor de conducere ale societatii, CV-urile membrilor consiliului de administratie Si ale directorilor sau, dupa caz, ale membrilor consiliului de supraveghere si membrilor directoratului; e) rapoartele consiliului de administratie.

Valoarea care stabile0e indeplinirea 100% a nivelului de performanta propus pentru ICP7 se calculeaza prin raportare la termenul maxim de publicare a documentelor mentionate. Once zi si/sau ora de intarziere, dupa caz, la oricare dintre documentele de mai sus se considers abatere de la indeplinirea indicatorului cu 5%.

Modul de raportare al nivelului de performanta se calculeala conform relatiei: ICP7 = 100% - 5%* nr. de zile(ore) de intarziere

8. Stabilirea si revizuirea periodica a politicilor de remunerare a directorilor, ICP8

Remuneratia directorilor este prevazuta in contractul de mandat §i este compusa dintr-o parte fixa si dintr-o parte variabila. Analiza politicilor/nivelurilor de remunerare se face pe baza rapoartelor de activitate semestriale si anuale ale indicatorilor §i vor fi aprobate de consiliul de administratie °data cu aprobarea situatiilor financiare.

Valoarea care stabile0e indeplinirea 100% a nivelului de performanta propus pentrul ICP8 este reprezentata de analizarea si aprobarea in timpul prevazut de lege a politicilor/nivelurilor de remunerare, adica in luna urmatoare celei in care au fost aprobate rapoartele financiare semestriale si anuale adica luna septembrie, respectiv iunie. Pentru fiecare luna de intarziere se aplica o penalizare de 10%.

Modul de raportare al nivelului de performanta se calculeala conform relatiei: ICP8 = 100% - 10%* nr. de luni*

9. Strategia de dezvoltare a Regiei este elaborata si aprobata la termen, ICP9

Strategia de dezvoltare a Regiei va fi elaborata §i inaintata Consiliul Judetean 14 in termen de 30 de zile de la aprobarea acesteia in CA, dar nu mai tarziu de termenele specificate pentru ICP9.

Valoarea care stabileste indeplinirea 100% a nivelului de performanta propus pentru ICP9 este reprezentata de respectarea termenului de inaintare la Consiliul Jude

JUDETUL IASI CONSILIUL JUDETEAN IASI

AnvO IvIttrirea -pentru anul 2020: pans la data de 31 octombrie 2019 I Nr

- pentru anul 2021: pans la data de 31 octombrie 2020 L,,,1,9. SEP H38 Se aplica o penalitate de 10% pentru fiecare luna de intarziere.

Modul de raportare la nivelul de performanta se calculeala conform relatiei: ICP 9 = 100% - 10% * nr. de luni de intarziere

R.A.Aeroportul 14, astfel: -pentru anul 2019: pans la data de 31 octombrie 2018

10. Stabilirea politicilor de management si monitorizare a riscului, ICP10

Regia trebuie sa identifice si sä monitorizeze toate categoriile de risc ce ar putea afecta indeplinirea obiectivelor Aeroportului 14. In acest sens, Consiliul de Administratie va analiza semestrial Raportul privind

managementul riscurilor pentru Aeroportul Iasi intocmit de catre conducerea executive a regiei. Valoarea care stabileste indeplinirea 100% a nivelului de performanta propus pentru ICP10 este

analizarea de catre Consiliul de Administratie a Raportului privind managementul riscurilor pana la finele trimestrului I al fiecarui an. Se aplica o penalitate de 10% pentru fiecare lung de intarziere.

Modul de raportare al nivelului de performanta se calculeaza conform relatiei: ICP 10 = 100% - 10% * nr. de luni de intarziere*

Centralizarea rezultatelor pentru ICP ai Consiliului de Administratie se va realiza cu ajutorul tabelului unnator:

Indicator ICP

Pondere Calculul indicatorului

Nivel de performanta

Indeplinire indicator

Indeplinire ponderata a indicatorului

0 1 2 3 4 5=4*1 1 10% 2 10% 3 10% 4 10% 5 10°/0 6 10% 7 10% 8 10% 9 10% 10 10%

TOTAL Min 100%

Consiliul de Administratie al R. A. Aeroportul Iasi:

Rebegea Mitica - Presedinte

lordache Mihai - Vicepresedinte pentru Dezvoltare

Zaharia Sorin Eugen - Vicepresedinte pentru Relatii Internationale

Alexandru Anghel - membru

Carp Gheorghe - membru

JUDETUL IA I CONSILIUL. JUDETEAN 1A$1

Anexa la rirea Nr

An il all.„SER.2tilga

53