HOTĂRÂRE nr. 882 din 3 iunie 2004 pentru aprobarea Strategiei na ţionale privind alimentarea cu energie termica a localit ăţilor prin sisteme de producere şi distribu ţie centralizate EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 619 din 8 iulie 2004 În temeiul art. 108 din Constitu ţie, republicat ă, al art. 2 alin. (1) lit. d) şi al art. 22 alin. (3) lit. c) din Legea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă nr. 326/2001 , cu modific ările şi complet ările ulterioare, Guvernul României adopta prezenta hot ărâre. ARTICOL UNIC Se aproba Strategia nationala privind alimentar ea cu energie termica a localit ăţilor prin sisteme de producere şi distribu ţie centralizate, prev ăzut ă în anexa care face parte integrant ă din prezenta hot ărâre. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemneaz ă: --------------- p. Ministrul de stat, ministrul administra ţiei şi internelor, Toma Zaharia, secretar de stat Ministrul delegat pentru administra ţia publica, Gabriel Oprea p. Ministrul de stat, ministrul economiei şi comer ţului, Iulian Iancu, secretar de stat Ministrul finan ţelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu Bucure şti, 3 iunie 2004. Nr. 882. ANEXA GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL ADMINISTRA ŢIEI ŞI INTERNELOR STRATEGIA NATIONALA PRIVIND ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA A LOCALIT ĂŢILOR PRIN SISTEME DE PRODUCERE ŞI DISTRIBU ŢIE CENTRALIZATE ABREVIERI CET - Centrala Electrica de Termoficare CTE - Centrala Termoelectrica CTZ - Centrala Termica de Zona

PT; HOB - Punct Termic SCIU - Sistem Centralizat de Înc ălzire Urbana ITG - Instalatie de Turbina cu Gaze IU - Înc ălzire Urbana UE - Uniunea European ă PPP - Parteneriat Public Privat PNR - Pre ţ Na ţional de Referinta MAI - Ministerul Administra ţiei şi Internelor MEC - Ministerul Economiei şi Comer ţului CSI - Comunitatea Statelor Independente CNE - Centrala Nuclear Electrica CLU - Combustibil Lichid U şor OUG - Ordonanta de Urgenta a Guvernului OG - Ordonanta a Guvernului HG - Hot ărâre de Guvern ANRSC - Autoritatea Nationala de Reglementar e pentru Serviciile Publice de Gospod ărie Comunal ă ANRE - Autoritatea Nationala de Reglementar e în domeniul Energiei ARCE - Agen ţia Romana pentru Conservarea Energiei SRM - Statie reglare-m ăsurare gaze SER - Sursa de Energie Regenerabila TVA - Taxa pe Valoarea Ad ăugat ă ONG - Organiza ţie Non-Guvemamentala IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii IRR - Rata Interna de Revenire NPV - Valoare Neta Prezenta PIB - Produs Intern Brut CHP - Cogenerare CHPP - Instalatie de cogenerare SSCHP - Instalatie de cogenerare de mica put ere CAP. 1 Introducere 1.1. Scopul şi necesitatea elabor ării unei strategii privind alimentarea cu energie termica a localit ăţilor. Principii. Sectorul alimentarii cu energie termica a local it ăţilor a suferit transform ări importante dup ă decembrie 1989 din punct de vedere tehnic, organiz atoric şi institutional. Pana în anul 2001 aceste transform ări s-au produs în mod aleator şi conjunctural f ăr ă sa aib ă la baza o strategie sectoriala adoptat ă de Guvern sau de autorit ăţile administra ţiei publice locale. În perspectiva integr ării în Uniunea European ă, România se afla într-un moment decisiv pentru viitorul acestui domeniu, acela al e labor ării şi adopt ării unei strategii na ţionale privind alimentarea cu energie termica a loc alit ăţilor care sa defineasc ă obiectivele, sa identifice solu ţiile şi sa stabileasc ă politicile apte sa asigure atingerea scopului fundamental: crearea ace lor condi ţii prin care fiec ărui cet ăţean sa-i fie asigurat accesul, într-o maniera perfo rmanta şi nediscriminatorie, la o forma de alimentare cu energie termica pentru înc ălzirea locuin ţei şi pentru prepararea apei calde de consum. Legisla ţia actuala defineste rolul şi responsabilit ăţile Guvernului, ale autorit ăţilor administra ţiei publice centrale, respectiv ale autorit ăţilor administra ţiei publice locale cu privire la asigurarea aliment arii cu energie termica a localit ăţilor şi clarifica competentele şi atribu ţiile ce revin fiec ărui factor implicat în realizarea acesteia. Pachetul de acte normative adoptate pana în pre zent, precum şi seturile de acte normative în curs de elaborare şi adoptare, creeaz ă un cadru legislativ coerent, de conceptie moderna, european ă, care permite dezvoltarea sectorului alimentarii c u energie termica a localit ăţilor în concordanta cu prevederile directivelor eur opene şi care are ca finalitate asigurarea alimentarii cu energie termica a localit ăţilor

în condi ţii optime, la pre ţuri accesibile şi cu respectarea principiului autonomiei locale, al dezvolt ării durabile, al economisirii resurselor şi al protec ţiei mediului. La nivel central sarcina coordon ării din punct de vedere organizatoric şi metodologic a sectorului alimentarii cu energie ter mica a localit ăţilor revine Ministerului Administra ţiei şi Internelor. Pentru motivele prezentate mai sus, Ministerul Administra ţiei şi Internelor supune spre aprobare o strategie pe termen scurt cu orizont 2007 şi pe termen lung cu orizont 2017 în domeniul alimentarii cu energie ter mica a localit ăţilor care, plecand de la analiza situa ţiei existente, identifica direc ţiile de ac ţiune, creioneza scenariile posibile pentru modernizarea şi dezvoltarea acestui domeniu în contextul integr ării României în Uniunea European ă şi contribuie astfel la adoptarea unor decizii majore cu privire la politicile şi m ăsurile ce urmeaz ă a fi adoptate şi implementate în etapele ce vor urma. Structurarea strategiei pe doua orizonturi de t imp, respectiv 2007 şi 2017, este impusa, pe de o parte, de obiectivul fundamental al României, acela de integrare în Uniunea European ă, iar pe de alta parte, de momentul când, conform e valu ărilor f ăcute, se vor putea atinge obiectivele propuse şi angajamentele asumate în documentele de aderare la Uniunea European ă. Primul orizont de timp, 2004-2007, corespunde p erioadei de lansare a strategiei şi de probare a ipotezelor pe care aceasta a fost co nstruit ă şi la sfâr şitul c ăreia se pot face evaluarile şi corectiile necesare. Al doilea orizont de timp, 2007-2017, corespund e posibilit ăţilor şi ritmului de a face investi ţii în acest domeniu şi va trebui verificat şi ajustat în func ţie de evolu ţia general ă a economiei, dezvoltarea tehnologiilor, deschidere a pie ţei serviciilor de înc ălzire urbana etc. Strategia de fata plaseaza alimentarea cu energ ie termica a localit ăţilor în sfera serviciilor publice de gospod ărie comunal ă, denumite şi servicii publice de interes general - asa cum acestea sunt definite în Cartea Verde a Serviciilor Publice de Interes General aflat ă în prezent în dezbaterea membrilor Uniunii Europen e - şi aliniaza aceste servicii la conceptul european asup ra serviciilor, având la baza următoarele principii fundamentale: ● descentralizarea serviciilor publice şi cre şterea responsabilit ăţii autorit ăţilor locale cu privire la calitatea serviciilor asi gurate popula ţiei; ● extinderea sistemelor centralizate de înc ălzire urbana şi cre şterea gradului de acces al popula ţiei la aceste servicii; ● utilizarea resurselor energetice neconventionale şi regenerabile pentru producerea energiei termice; ● restructurarea mecanismelor de protec ţie social ă a segmentelor defavorizate ale popula ţiei şi reconsiderarea raportului pre ţ / calitate; ● promovarea principiilor economiei de piata şi reducerea gradului de monopol; ● atragerea capitalului privat în finan ţarea investi ţiilor necesare moderniz ării şi dezvolt ării infrastructurii aferente sectorului; ● institutionalizarea creditului local şi extinderea contribu ţiei acestuia la finan ţarea serviciilor; ● promovarea m ăsurilor de dezvoltare durabila; ● promovarea parteneriatului social şi preg ătirea continua a resurselor umane. Principalele probleme care se ridica ast ăzi în Uniunea European ă cu privire la viitorul serviciilor publice, inclusiv al serviciil or de alimentare cu energie termica a localit ăţilor sunt: ● globalizarea şi deschiderea pie ţei pentru libera concurenta; ● privatizarea; ● descentralizarea; ● înt ărirea coeziunii sociale; ● p ăstrarea caracterului teritorial; ● dezvoltarea durabila. Serviciile publice de alimentare cu energie ter mica în conceptia european ă trebuie sa aib ă urm ătoarele caracteristici: ● universalitate; ● egalitatea tratamentului; ● continuitate;

● siguranta persoanelor şi a serviciului; ● adaptabilitate şi gestiune pe termen lung; ● transparenta. Actualele evolutii.de pe piata european ă a serviciilor publice de interes general, implicit şi a serviciilor de alimentare cu energie termica a localit ăţilor, marcheaza doua tendinte majore, respectiv: => tendinta de globalizare a serviciilor publi ce şi de deschidere a pie ţei, înso ţit ă de apari ţia şi dezvoltarea unor mari companii transnationale; ac est proces poate conduce, dac ă nu este bine stapanit, la transformarea vechilor m onopoluri de stat în monopoluri private; => tendinta de men ţinere a acestor servicii sub autoritatea statului s au a autorit ăţilor administra ţiei publice locale, tendinta dezbatuta pe larg în ţările U.E. şi înc ă foarte controversata. 1.2. Alimentarea cu energie termica - procedee de ob ţinere a energiei termice Alimentarea cu energie termica este activitatea prin care se asigura energia necesar ă pentru prepararea hranei, pentru înc ălzirea spa ţiilor construite indiferent de destina ţie (locuin ţe, institu ţii publice, social-culturale, sedii administrative, spa ţii de produc ţie) şi pentru prepararea apei calde de consum. Necesarul de energie termica se ob ţine prin arderea combustibililor fosili (c ărbune, pacura, gaze naturale), a altor resurse ener getice (lemn, de şeuri menajere, agricole, industriale, biomasa) sau prin captarea şi conversia altor forme de energie (energie solara, energie geotermala, energie electr ica s.a.). Combustibilii fosili, denumi ţi şi combustibili clasici, de ţin ponderea în produc ţia de energie termica. Arderea acestor combustibili evacueaza în atmos fera dioxid de carbon CO(2), dioxid de sulf SO(2), oxizi de azot NO(x), pulberi şi alte substan ţe poluante care afecteaz ă echilibrul mediului ambiant. Asigurarea necesarului propriu de energie termi ca şi a resurselor primare de energie termica a fost, din cele mai vechi timpuri, o preocupare a indivizilor şi a comunit ăţilor locale. Mult ă vreme producerea energiei termice a fost o problem a a fiec ăruia şi a avut în vedere numai satisfacerea propriilor nevoi, ob ţinerea energie termice f ăcându-se prin utilizarea unor solu ţii / sisteme individuale. Solu ţiile / sistemele individuale - traditionale - pentr u înc ălzire şi pentru prepararea apei calde menajere au fost supuse perma nent unui proces de perfec ţionare şi reevaluare, rezultatele ob ţinute fiind spectaculoase sub aspectul performantel or tehnico-economice atinse. Explozia demografic ă şi dezvoltarea economic ă au determinat îns ă, la nivel planetar, un consum de energie termica mereu în cre ştere, ceea ce a generat şi a agravat continuu poluarea mediului, în special prin acumularea în atmosfera a dioxidului de carbon şi a altor gaze de ardere care provoac ă efectul de sera şi înc ălzirea global ă. În prezent, protec ţia şi conservarea mediului a devenit, prin implicatiile ei ce dep ăşesc frontierele unui stat, o problema planetara şi o poten ţiala sursa de conflicte interstatale, impunând cu n ecesitate g ăsirea unor solu ţii. Conceptul dezvolt ării durabile în domeniul alimentarii cu energie ter mica a localit ăţilor presupune aplicarea unor solu ţii tehnice performan ţe capabile sa asigure, pe de o parte, condi ţii normale de viata şi de munca comunit ăţilor locale şi satisfacerea nevoilor sociale ale acestora în condi ţii de rentabilitate economic ă şi eficienta energetica şi, pe de alta parte, conservarea resurselor primare , protec ţia şi conservarea mediului, f ăr ă a afecta echilibrul ecosferei şi accesul genera ţiilor viitoare la resursele energetice primare. Evolu ţia demografic ă, dezvoltarea economic ă, tehnologic ă şi social ă, urbanizarea şi constrangerile generate de modul de viata modern în mari aglomerari urbane, au condus la apari ţia şi generalizarea unor sisteme de alimentare cu energ ie termica din ce în ce mai complexe şi mai eficiente. S-a ajuns, astfel, la actualele si steme publice centralizate de alimentare cu energie termi ca a localit ăţilor, pe scurt sisteme centralizate de înc ălzire urbana - SCIU.

Sistemele / solu ţiile individuale de producere a energiei termice pe ntru înc ălzirea locuin ţelor şi pentru prepararea apei calde de consum (înc ălzire cu sobe, înc ălzire electrica, centrale de bloc, centrale de apar tament), din ce în ce mai performan ţe, vor continua sa fie utilizate pentru a r ăspunde necesit ăţilor de energie termica ale locuin ţelor / cl ădirilor izolate sau situate în zone cu densitate re dus ă a popula ţiei. Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate m are de locuire, toate studii realizate la nivel na ţional şi interna ţional au condus la concluzia ca, din punct de vedere al eficientei energetice şi al protec ţiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termica sunt mai avantajoase. Din punct de vedere func ţional, componentele acestor sisteme, legate prin procesul tehnologic comun, sunt: sursa de producere a energiei termice (CT, CTZ, CET), re ţeaua de transport a agentului termic primar, sta ţii intermediare de transformare (PT), re ţeaua de distribu ţie a agentului termic secundar pentru înc ălzire şi a apei calde pentru consum şi bransamentele c ătre utilizatori. Trebuie men ţionat faptul ca, pe lâng ă utilizarea eficienta a combustibililor, producerea combinata a energiei termice şi electrice - cogenerarea - are şi alte consecin ţe foarte importante, cum ar fi: reducerea substanti ala a emisiilor de gaze cu efect de sera, posibilitatea controlului strict al emisiilor poluante, reducerea poluarii directe a ora şelor prin faptul ca aceste instala ţii sunt situate de obicei la marginea ora şelor. Analiza situa ţiei existente la nivel european scoate în evidenta următoarele: ● sectorul serviciilor publice de alimentare cu ener gie termica în sistem centralizat trece printr-o perioada de schimb ări majore în intreaga Europa; ● deschiderea pie ţei serviciilor şi globalizarea sunt doua provocari de mare actualitate, la care fiecare ţara membra, sau în curs de aderare, trebuie sa dea un r ăspuns; ● serviciile publice de alimentare cu energie termic a produs ă centralizat au o importanta dimensiune social ă şi un impact major asupra men ţinerii coeziunii sociale; ● necesitatea infiintarii, acolo unde piata concuren tiala a fost deschis ă şi unde procesul de privatizare s-a finalizat, a unor autorit ăţi de reglementare la nivel central care sa elaboreze norme şi reglement ări specifice şi care sa organizeze monitorizarea şi controlul implementarii acestora; ● menţinerea caracterului de piata local ă sau regionala la serviciile publice de alimentare cu energie termica în sistem centralizat ; ● func ţionarea eficienta a sectorului de alimentare centra lizata cu energie termica a localit ăţilor este singura în m ăsura sa stopeze continuarea debransarilor de la sistemele existente şi utilizarea unor solu ţii individuale de înc ălzire. Concluzii: În contextul actual, alimentarea cu energie ter mica în sistem centralizat a localit ăţii a devenit una din preocuparile majore ale autori t ăţilor administra ţiei publice centrale şi locale întrucât aceasta activitate are o importan ta dimensiune social ă şi un rol esen ţial în men ţinerea coeziunii sociale, în îmbun ăt ăţirea condi ţiilor de viata şi în lupta pentru evitarea excluderii şi marginalizarii sociale. În abordarea acestei strategii s-a ţinut seama de faptul ca responsabilitatea asigur ării resurselor energetice primare necesare la nivel ul întregii tari, atât pentru sectorul rezidential - prepararea hranei, în călzire şi prepararea apei calde de consum - cat şi pentru celelalte sectoare ale economiei na ţionale revine Ministerului Economiei şi Comer ţului. De asemenea, la elaborarea strategiei s-a ţinut seama de prevederile legale în vigoare potrivit c ărora sistemele centralizate de înc ălzire urbana sunt proprietate a unit ăţilor administrativ-teritoriale şi sunt administrate şi gestionate de autorit ăţilor administra ţiei publice locale c ărora le revine responsabilitatea asigur ării cu energie termica a localit ăţilor şi care, în func ţie de m ărimea localit ăţilor, de particularit ăţile acestora şi accesul la resursele energetice primare, trebuie sa adopte acel set de m ăsuri capabile sa asigure liberul acces al oric ărui membru al comunit ăţii la o forma de energie. În acest context, Ministerul Administra ţiei şi Internelor, în calitatea sa de coordonator al administra ţiei publice locale, şi-a asumat sarcina de a elabora

Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localit ăţilor prin sisteme de producere şi distribu ţie centralizate. Scopul acestei strategii consta în: ● stabilirea, la nivel na ţional, a politicilor şi orientarilor generale cu privire la organizarea, func ţionarea şi reglementarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produs ă centralizat a localit ăţilor, ● trasarea obiectivelor şi direc ţiilor de ac ţiune pentru elaborarea programelor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor centralizate de înc ălzire urbana (infrastructura aferent ă acestor servicii); ● identificarea c ăilor, mijloacelor şi modalit ăţilor de implementare a programelor de investi ţii şi a posibilelor surse de finan ţare a acestora. În ceea ce prive şte asigurarea resurselor energetice primare necesar e alimentarii cu energie termica în sistem individual - sobe cu l emn sau gaze naturale, înc ălzire electrica, centrale termice de imobil sau de aparta ment s.a. - s-a considerat ca aceasta constituie o problema ce tine de politica e nergetica general ă a tarii şi care revine Ministerului Economiei şi Comer ţului. În ceea ce prive şte alegerea solu ţiei efective de înc ălzire şi prepare a apei calde de consum în sistem individu al, aceasta revine fiec ărui utilizator în parte, func ţie de resursele energetice primare disponibile pe plan local la care aceasta are acces . CAP. 2 Situa ţia actuala a alimentarii cu energie termica produs ă centralizat în localit ăţile din România 2.1. Aspecte generale. Prezentarea sumar ă a climei din România România este situata în emisfera nordica - para lela 45° latitudine nordica strabate teritoriul tarii prin nordul Olteniei, pe lâng ă Ploiesti şi pe la Gurile Dunării - în plin ă zona temperata, având un climat temperat - contine ntal, pe alocuri excesiv - continental. Analiza sumar ă a unei harti arata o mare varietate a formelor de relief, de la în ăl ţimi care dep ăşesc 2000 m, pana la campii cu în ăl ţimi de 100-200 m şi 10 - 20 m în Delta Dun ării. La nivelul întregii tari clima depinde de doua categorii de factori: generali şi locali, ceea ce face ca, în detaliu, climatul Rom âniei sa fie de o mare varietate de nuante. În ceea ce prive şte durata iernii se constata, deasemenea, o mare va riatie a acesteia de la o zona la alta şi chiar pentru aceia şi zona într-un interval de timp multianual. Putem defini pentru România urm ătoarele nuante de clima legate de regiuni: ● clima de campie; ● clima de dealuri; ● etaj de climat subalpin; ● etaj de climat alpin; ● regiuni sub influenta maselor de aer mediteranean; ● clima de depresiune; ● clima de litoral marin. Temperatura medie anuala pe ţara este în jur de + 10° C, având variatii mari func ţie de altitudine şi anotimp (- 38° C iarna şi + 44,5° C vara). Lantul Carpatilor desparte România în doua regi uni diferite sub aspect eolian. Viteza vantului predominant este mai mare decât vit eza medie a vanturilor locale. Numărul anual al zilelor cu vant este mai mare decât ac ela al zilelor de calm eolian. Vanturile cu viteze mari (depasind 11 m/s) apar în medie 70-80 zile / an în zonele de campie şi 25 - 45 zile / an în Ardeal. Precipitatiile primite pe timp de un an sunt în medie de 640 mm (640 l/mp). Reparti ţia nu este uniforma nici în timp nici în suprafata (800 - 1400 mm în zone de munte şi sub 400 mm în zona Dobrogei). Durata perioadei de înc ălzire (sezonul de iarna) pe an variaza de la 160 zi le/an (Giurgiu) pana la 222 - 232 zile (Gheorghieni respe ctiv Vatra Dornei) ceea ce reprezint ă în medie 43,8 % pana la 63,5 % dintr-un an. Num ărul mediu anual cel mai mic al zilelor de inghet es te în regiunea Arad (115 zile). La munte, acest num ăr dep ăşeşte 200 de zile, iar în regiunea Campiei Dunarene

el este de 145 zile (Turnu Severin şi Turnu Magurele). În nordul Moldovei sunt în medie 180-190 de zile inghet, iar în podisul Ardeal ului 205 - 210 zile (Cluj, Sibiu, Miercurea Ciuc). Rezulta de aici ca durata medie a iernii este de 5-7 luni/an. 2.2. Evaluarea resurselor energetice disponibil e ale României Situa ţia energetica din punctul de vedere al combustibili lor clasici utiliza ţi pentru producerea energiei termice (c ărbune, pacura, gaze), precum şi din perspectiva utiliz ării energiilor neconventionale este urm ătoarea: 2.2.1. Utilizarea combustibililor clasici (c ărbune, petrol, gaze) România dispune de unele rezerve de c ărbune, petrol şi gaze, dar în cantit ăţi limitate: a) Huila - rezerva probabila este evaluat ă la cca. 925 mil. tone, din care rezerva sigura este estimat ă la 390 mil. tone; concentrarea acesteia în campuri le miniere Valea Jiului şi Banat constituie îns ă un dezavantaj; produc ţia interna de huila este insuficienta şi are puterea calorifica de cca. 3.500-4.500 kcal/k g, ceea ce obliga unele centralele electrice de termoficare (CTE) din administrarea autorit ăţilor administra ţiei publice locale sa apeleze la huila energetica d in import cu putere calorifica de 5.500-6000 kcal/kg; b) Lignitul şi carbunele brun - reprezint ă rezerva sigura a României; îns ă, cea mai mare parte (88%) a rezervelor confirmate de lig nit (2.800 mii. tone) şi c ărbune brun (20 mii. tone) sunt situate în Oltenia; c) Petrolul (titeiul) - ultima valoare estimat ă a rezervelor de ţi ţei recuperabile este de cca. 90 mii. tone; termocentra lele utilizeaz ă pentru acoperirea cererii de energie electrica şi termica 65-70% din produc ţia de pacura al tarii; deoarece pacura rezultat ă din rafinarea ţi ţeiului din produc ţia interna este insuficienta, pentru acoperirea necesarului de pacu ra CET - urile din administrarea consiliilor locale sau jude ţene apeleaz ă la importuri; d) Gazele naturale - rezerva de gaze naturale a fost estimat ă la cca. 407 miliarde mc; în prezent se face import masiv de gaz e din CSI (cca. 30%); capacitatea de depozitare este de 4,2% din consum fata de un ne cesar de cca. 25% dimensionat pentru a preintampina sc ăderea presiunii şi respectiv a debitului la consumatori pe timp friguros. Elementul determinant pentru analiza programelo r de reabilitare şi dezvoltare cu costuri minime ale capacit ăţilor de producere a energiei electrice şi termice este evolu ţia pre ţurilor combustibililor. Pe de alta parte, se consta ta ca pre ţul mediu (f ăr ă transport) al combustibililor clasici este supus u nor oscilatii imprevizibile func ţie de calit ăţile acestora, de conjunctura pie ţei şi de factori politici. 2.2.2. Utilizarea energiilor neconventionale - energia nucleara În viitorul nu prea îndep ărtat (cca. 3 ani), pe lâng ă grupul nr. 1 de 700 MW, la CNE Cernavoda va intra în exploatare înc ă un grup similar, cu reactor canadian tip CANDU. Valorificarea energiei termice reziduale s-a limitat deocamdat ă la ora şul Cernavoda. Consideram ca se impune un studiu de fez abilitate care sa analizeze oportunitatea extinderii acestei solu ţii pentru alimentarea cu energie termica a municipiilor Fetesti şi Medgidia ca şi a altor localit ăţi limitrofe. 2.2.3. Utilizarea energiilor regenerabile - geo termala, solara, gaz de fermenta ţie Resurselor energetice regenerabile sunt pu ţin utilizate, existând putine aplica ţii bazate pe aceste tehnologii, cu excep ţia prepar ării apei calde de consum din energie solara sau din energie geotermala. Energia geotermala este disponibil ă în special în vestul tarii unde exista rezerve însemnate de apa geotermala. Spre exemplu, ora şul Beius utilizeaz ă în prezent accasta resursa energetica, iar în municipiul Orade a exista o instalatie de captare. - preparare care deserveste un întreg cartier de lo cuin ţe. Deasemenea, în localit ăţile Jimbolia şi Nadlac, pentru prepararea apei calde menajere, şi par ţial

pentru înc ălzire, se folose şte energia geotermala. Exista un poten ţial însemnat de energie geotermala, şi chiar instala ţii în func ţiune, în zona de nord a municipiului Bucure şti (cartier Baneasa, Otopeni, Balotesti). O problem a importanta, care ingreuneaza utilizarea pe scara mai larga a acestei energii, o constituie duritatea şi mineralizarea foarte mare a apei geotermale. În ceea ce prive şte gazul de fermenta ţie rezultat de la tratarea namolurilor în sta ţiile de epurare a apelor uzate or ăşeneşti şi de la depozitelor de de şeuri menajere şi or ăşeneşti se constata ca acesta nu au înc ă o pondere semnificativ ă în aplicatiile existente din cauze tehnice şi economice. Recuperarea gazului de fermenta ţie şi utilizarea lui în instala ţii de cogenerare ar contribui, în plus, la reducerea poluarii atmosferei cu gaze cu efect sera , cunoscut fiind faptul ca metanul din componenta gazului de fermenta ţie este de 21 de ori mai poluant din acest punct de vedere comparativ cu bioxidul de carbon. Utiliza rea tehnologiilor de gazeificare şi de producere a gazelor combustibile din de şeurile biodegradabile este o solu ţie mai pu ţin folosit ă în prezent dar reprezint ă o alta direc ţie de ac ţiune în viitor. Energia solara este disponibil ă mai ales în sudul tarii unde gradul de insolatie este maxim. Men ţion ăm ca în municipiul Giurgiu a fost realizat ă şi pus ă în func ţiune, cu consultan ţa daneza, o instalatie de furnizare a apei calde me najere şi par ţial a înc ălzirii pentru un cvartal de locuin ţe care utilizeaz ă energia solara. Este important de men ţionat interesul actual pentru sursele regenerabile de energie. Înc ă din decembrie 1997, Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara şi un Plan de Ac ţiune "Energie pentru viitor: sursele regenerabile" a definit strategia în domeniu şi a lansat "Campania de demarare" a investi ţiilor. Obiectivul strategic propus de Cartea Alba este dublarea pana în 2010 a contribu ţiei surselor regenerabile la totalul consumului de energie din ţările Uniunii Europene, şi anume de la 6% la 12%. 2.2.4. Folosirea de şeurilor menajere, a de şeurilor agricole şi a lemnului combustibil Arderea directa (incinerarea) a de şeurilor menajere, a de şeurilor de lemn (rumegus) şi a de şeurilor vegetale (coji de semin ţe etc.) reprezint ă o alta solu ţie care în viitorul apropiat va fi utilizata şi la noi întrucât asigura rezolvarea simultan ă atât a problemelor de mediu generate de depozitare a de şeurilor, cît şi valorificarea poten ţialului energetic al acestora pentru producerea de energie termica. În ţara func ţioneaz ă deja, sau sunt în curs de realizare, centrale term ice care folosesc de şeuri de lemn şi rumegusul drept combustibil la Baia-Mare şi Bicaz, respectiv la Gheorghieni, Vlahita, Huedin, intorsur a Buzaului, Vatra Dornei. Concluzii > carbunele inferior (lignit, c ărbune brun) existent în ţara noastr ă este utilizabil cu bune rezultate tehnico-economice de m arile centrale termoelectrice (CTE) ale sistemului energetic na ţional, dotate cu instala ţii performan ţe pentru producerea de energie electrica; > gazele naturale din ţara şi din import, adic ă combustibilul de baza avut în vedere pentru asigurarea energiei primare pe termen scurt şi mediu în România, presupun extinderea şi dezvoltarea re ţelelor de transport şi distribu ţie, a spa ţiilor de depozitare subterana; > importul de pacura este o problema de conjun ctura grevata de oscilatia costului acestui tip de combustibil pe o piata dest ul de agitata şi imprevizibila. > energiile neconventionale şi/sau regenerabile constituie o alternativa viabila din punct de vedere tehnico-economic care trebuie i ncurajata şi aplicat ă local în măsura în care asigura economii reale de energie. 2.3. Alimentarea cu energie termica produs ă centralizat. Situa ţia SCIU în Europa Actualele sisteme centralizate de alimentare cu energie termica a localit ăţilor, bazate în special pe producerea combinata a energie i electrice şi termice (cogenerare), s-au dezvoltat în România, în princip al, din urm ătoarele ratiuni:

● construirea unor mari platforme industriale şi a unor mari ansambluri de locuin ţe care au avantajat, în mod evident, alimentarea ce ntralizata cu energie termica; ● cogenerarea, ca tehnologie de producere combinata a energiei electrice şi termice, are cele mai bune randamente energetice gl obale; ● centralele mari de cogenerare, amplasate în genera l la marginea ora şelor, pe marile platforme industriale, pot utiliza combustib ili inferiori (lignit, pacura) disponibili pe plan na ţional; ● în centralele mari de cogenerare se pot utiliza ce l pu ţin doua combinatii de tipuri de combustibil (pacura cu gaze naturale, lig nit cu pacura), reducand pericolul major al dependentei fata de un anumit tip de combu stibil; ● instala ţiile mari de ardere permit adoptarea unor m ăsuri mai eficiente din punct de vedere tehnico-economic pentru reducerea e misiilor de gaze de ardere şi de pulberi în atmosfera. În timp, îns ă, efectul acestor elemente favorizante s-a redus tr eptat, în principal datorit ă neglijarii investi ţiilor şi sumelor mici alocate lucr ărilor de mentenanta şi modernizare. Acest lucru a condus la uzura fizica şi morala treptata a instala ţiilor şi a echipamentelor, la reducerea continua a perform antelor şi randamentelor acestora, la cre şterea permanenta a pierderilor de energie termica p e lantul producere - transport - distribu ţie şi, implicit, la cre şterea facturii pl ătite de consumatori. În cazul consumatorilor casnic i, fenomenul s-a suprapus cu sc ăderea capacit ăţii de plata a acestora şi a condus la introducerea pre ţului naţional de referinta, a subven ţiilor şi a ajutoarelor sociale pentru înc ălzire, acordate de stat produc ătorilor şi distribuitorilor de energie termica, respectiv familiilor cu venituri reduse. Distribuitorul / furnizorul de energie termica se g ăseşte într-o relatie comercial ă contractual ă cu consumatorii individuali sau cu asocia ţiile acestora. Livrarea energiei termice, fie sub forma de agent t ermic pentru înc ălzire, fie inglobata în apa calda de consum, se face pe baza d e contract de furnizare. În principiu, stabilirea cantit ăţilor efectiv livrate se face prin m ăsurare directa cu ajutorul contoarelor de energie termica, respectiv a contoarelor de apa calda, iar contavaloarea acestora se pl ăte şte prin factura. Montarea echipamentelor de m ăsurare - înregistrare a cantit ăţilor consumate se face, de regula, la limita de proprietate a consuma torului sau în alt punct convenit de p ăr ţi prin contractul de furnizare (în punctul de delim itare /separare a instala ţiilor din punct de vedere al propriet ăţii sau la intrarea în subsolul tehnic al cl ădirii). Toate aceste activit ăţi comerciale sunt reglementate de c ătre doua autorit ăţi de reglementare na ţionale: Autoritatea Nationala de Reglementare pentr u Serviciile Publice de Gospod ărie Comunal ă - ANRSC pentru energia termica produs ă prin centrale de termoficare sau centrale termice de cvartal şi Autoritatea Nationala de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE pentru ene rgia termica produs ă în cogenerare. În prezent în sfera serviciilor publice de alim entare cu energie termica în sistem centralizat din România î şi desf ăşoar ă activitatea un num ăr de 184 operatori, din care 159 operatori furnizeaz ă energie termica produs ă în centrale de termoficare (CT, CTZ) iar 25 operatori furnizeaz ă energie termica produs ă în centrale electrice de termoficare (CET). Ace şti operatori sunt organizati sub forma de regii aut onome, societ ăţi comerciale sau servicii publice cu personalitate ju ridic ă în structura consiliilor locale. Ca forma juridic ă de organizare deosebim: ● regiile autonome şi servicii publice - definite ca persoane juridice ce func ţioneaz ă pe baza de gestiune economic ă şi autonomie financiar ă, înfiin ţate prin hot ărâre a autorit ăţilor administra ţiei publice locale. Ele dobândesc calitatea de persoane juridice de drept public, actionand în num ele unit ăţii administrativ-teritoriale, sub autoritatea şi controlul autorit ăţilor administra ţiei publice locale. ● societ ăţile comerciale pe ac ţiuni - cu capital public, privat sau mixt. Potrivit Legii administra ţiei publice locale nr. 215/2001, consiliul local / jude ţean poate infiinta societ ăţi comerciale în scopul execut ării unor lucr ări şi servicii de

interes local, cu capital social integral al consil iului local sau cu capital social provenit prin aportul consiliului local şi al altor persoane juridice şi fizice. În ceea ce prive şte formele de gestiune a serviciilor publice de înc ălzire urbana, acestea sunt: ● gestiunea directa - realizat ă de structuri înfiin ţate de autorit ăţile administra ţiei publice locale şi subordonate direct acestora; ● gestiunea indirecta sau delegat ă - realizat ă de societ ăţi comerciale în baza unui contract de delegare a gestiunii care poate fi contract de concesionare sau contract de parteneriat public - privat. Activitatea specifica a operatorilor - regii au tonome de interes local şi societ ăţi comerciale subordonate direct sau indirect autori t ăţilor administra ţiei publice locale - este reglementat ă, în principal, prin: Legea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă nr. 326/2001 , Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi func ţionarea serviciilor publice de alimentare cu energi e termica produs ă centralizat, Legea energiei electrice nr. 318/2003 şi Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei. Raportate la situa ţia din ţările Uniunii Europene, serviciile publice de alimentare cu energie termica în sistem centralizat a localit ăţilor din România marcheaza o ramanere în urma deosebit de accentuata atât sub aspectul performantelor tehnice, al calit ăţii, al continuit ăţii cat şi sub aspectul costurilor şi consumurilor de materii prime, materiale şi energie. Înc ălzirea prin SCIU a devenit o problema critica în Ro mânia. Uzura fizica şi morala a construc ţiilor, instala ţiilor şi echipamentelor, lipsa de management, lipsa resurselor financiare pentru între ţinere, reabilitare şi modernizare, pierderile mari în transport şi distribu ţie, izolare termica necorespunz ătoare a fondului locativ existent, lipsa contorizarii sunt cativa factori ca re au condus la aceasta situa ţie caracterizat ă prin costuri mari de produc ţie şi distribu ţie, continua sc ădere a calit ăţii serviciilor şi cre şterea valorii facturii energetice şi, în final, la sporirea neincrederii popula ţiei în SCIU şi la debransarea de la acestea a cca. 21% din num ărul de apartamente ini ţial racordate. Politica statului în domeniu, determinata de pr ăbuşirea economic ă şi a nivelului de trai dup ă 1989, a urm ărit aspectul suportabilitatii costurilor înc ălzirii pentru popula ţie, asigurându-se subven ţionarea produc ţiei şi distribu ţiei energiei termice livrata popula ţiei şi, pentru cazurile sociale, ajutoare pentru înc ălzire. Situa ţia SCIU în Europa Practica ţărilor dezvoltate a demonstrat ca sistemele centrali zate de înc ălzire urbana, bine concepute, realizate şi exploatate asigura necesarul de energie termica pentru înc ălzire şi apa calda de consum la pre ţuri mai mici sau cel mult egale cu cele oferite de solu ţiile alternative individuale. Pentru ariile cu densitate de locuire ridicat ă, asa cum sunt localit ăţile urbane cu cl ădiri de locuin ţe multietajate, producerea şi distribu ţia energiei termice prin sistemele publice de înc ălzire urbana are avantaje multiple şi evidente: ● asigurarea unui climat sanatos, nepoluat, în ariil e locuite, prin reducerea, gurilor de emisie, amplasarea centralelor la margin ea ora şelor şi dispersia emisiilor poluante asigurata de co şuri de fum suficient de înalte; ● evitarea depozitarii şi manipul ării combustibililor şi a produselor de ardere în zone intens populate; ● posibilitatea utiliz ării tehnologiilor cu eficienta energetica ridicat ă; ● posibilitatea folosirii combustibililor inferiori, inclusiv a de şeurilor cu poten ţial energetic; ● posibilitatea utiliz ării resurselor energetice alternative la combustibi li fosili; Toate acestea fac din sistemele centralizate de înc ălzire urbana un factor important în implementarea politicilor energetice n aţionale şi locale, prin care se asigura: ● siguranta alimentarii cu energie; ● utilizarea pe scara larga a resurselor locale; ● accesul popula ţiei la energie în condi ţii acceptabile de pre ţ;

● reducerea impactului asupra mediului generat de ac tivitatea de producere a energiei; ● asocierea cogenerarii cu conceptul de "producere d istribuita" a energiei electrice. Producerea energiei termice în cogenerare asoci ata cu SCIU este recunoscuta de asemenea ca un factor de cre ştere a eficientei energetice, de economisire a resurselor energetice şi de reducere a emisiilor de C(O)2. În comparatie c u 1999, produc ţia de energie în SCIU bazat ă pe cogenerare a crescut anual în majoritatea statelor europene (Italia 7,4%, Austria 7,4%). 2.4. Analiza solu ţiilor utilizate în România pentru alimentarea cu en ergie termica produs ă centralizat a localit ăţilor Prezentul subcapitol constituie o prezentare fo arte succint ă a situa ţiei actuale şi a solu ţiilor utilizate în prezent în ţara noastr ă pentru alimentarea cu energie termica în sistem centralizat a localit ăţilor, prezentare în care se incearca sublinierea atât a avantajelor cat şi a dezavantajelor legate de aceste solu ţii. 2.4.1. Producerea energiei termice în centrale electrice de termoficare (cogenerare). Situa ţia cogenerarii în Europa. În prezent, în Bucure şti şi în principalele ora şe din ţara, energia termica este produs ă în centrale electrice de termoficare (CET - uri) c e utilizeaz ă grupuri de cogenerare cu cazane şi turbine cu abur, în contrapresiune sau în condens atie. Actualul sistem de produc ţie în cogenerare are la baza produc ţia simultan ă a energiei electrice şi a energiei termice într-o instalatie tehnologic ă special proiectata în acest scop. Centralele electrice de termoficare (CET), dota te cu instala ţii energetice clasice (cazane energetice pe c ărbune, gaze naturale sau pacura), sunt situate de obicei în afar ă localit ăţilor şi necesita un sistem de transport în circuit închis - bifilar - a agentului termic de inalta temperatura - apa fierbinte - de la sursa la sta ţiile de transformare şi distribu ţie (punctele termice) situate în cvartalele de locuin ţe. În aceste puncte termice (PT) se transfera cald ura de la agentul termic primar către agentul termic secundar de înc ălzire care la rândul lui cedeaz ă caldura inmagazinata instala ţiilor de utilizare din locuin ţe (corpuri de înc ălzire). De asemenea, prin intermediul schimbatoarelor de caldu ra, agentul termic primar asigura prepararea apei calde menajere. Producerea combinata a energiei termice şi electrice (cogenerarea) are următoarele avantaje: ● economie de combustibil primar fata de producerea acelora şi cantit ăţi de energie electrica şi caldura separat în centrale electrice (CTE) şi centrale termice clasice(CT, CTZ); ● poluare redus ă, cu posibilitatea de control şi reducere a noxelor; ● posibilitatea planificarii achizi ţiilor de combustibili şi a stoc ării combustibilului, rezolvandu-se astfel varfurile de consum; ● simplificarea achizi ţiei şi pl ăţii combustibililor primari necesari; ● programarea şi urm ărirea u şoar ă a repara ţiilor ce se executa la cazane şi turbine; ● cogenerarea asigura implementarea conceptului de " producere distribuita a energiei electrice"; ● mic şorarea pericolelor de accidente prin concentrarea e chipamentelor cu grad ridicat de periculozitate în câteva puncte precum şi prin aplicarea unor regulamente de exploatare specifice; ● costul redus al energiei, comparativ cu alte siste me de produc ţie a energiei termice (f ăr ă cogenerare); ● cre şterea lenta a costului energiei termice în viitor, chiar în cazul în care costul gazului natural va fi adus la nivelul impus de Uniunea European ă. Este important de observat ca, pentru marile ce ntrale electrice de termoficare, renun ţarea la cogenerare şi func ţionarea în condensatie atrage dup ă sine urm ătoarele probleme:

● cre şterea costului energiei electrice produse; ● apari ţia unui cost tehnologic suplimentar datorat necesit ăţii racirii agentului energetic ce iese din turbina; ● necesitatea unor investi ţii în echipamente suplimentare pentru racirea agentului energetic; Actualele instala ţii de producere în cogenerare prezint ă urm ătoarele probleme: ● performan ţe sc ăzute datorit ă functionarii cu sarcina par ţial ă; ● necorelare cu sarcina termica urbana şi supradimensinarea necesarului de energie termica; ● costurile mari de reabilitare a componentelor sist emelor (surse, re ţele de transport primare şi secundare, puncte termice); Pentru cre şterea randamentelor centralelor sunt necesare urm ătoarele ac ţiuni: ● redimensionarea acestora în func ţie de necesarul termic urban actual; ● modernizare şi retehnologizarea centralelor; ● echiparea acestora cu dispozitive de reglare, m ăsurare şi control performan ţe, inclusiv la interfata dintre CET-uri şi magistralele primare de transport. Situa ţia cogenerarii în Europa Principalul argument în favoarea cogenerarii es te reducerea consumului de combustibil primar şi, implicit, a emisiilor de gaze cu efect de sera. Promovarea cogenerarii este una din c ăile prin care ţările din UE cauta sa îndeplineasc ă obiectivele pe care şi le-au asumat prin semnarea Protocolului de la Kyo to privind schimb ările climatice la care şi România este parte. În acest context au fost adoptate Directiva 93/76/CE privind limitarea emisiilor poluante prin îmbun ăt ăţirea randamentului energetic, Directiva 2003/87/CE referitoare la stabilirea unei scheme de schimburi admisibile de emisii de gaze cu efect de sera în cadrul Comunit ăţii şi Directiva 2000/80/CE privind reducerea emisiilor la cos. Pe ansamblul Uniunii Europene, ponderea instala ţiilor de cogenerare în produc ţia total ă de energie electrica era, în anul 2000, de 7%. Dir ectiva Comisiei Europene din 2002 fixeaz ă pentru 2010 un obiectiv de 20%. Redam în continuar e situa ţia cogenerarii în câteva tari europene: ● Danemarca. În anul 1999 ponderea instala ţiilor de cogenerare în produc ţia total ă de energie electrica a fost 54%. Aceasta pondere v a ajunge, în 2006, la 60%. Capacitatile instalate în unit ăţile de cogenerare au crescut, între 1995 şi 2000, cu peste 700 MW. Se asteapta pentru 2005 o putere inst alata, pentru toate tipurile de unit ăţi în cogenerare, de peste 2300 MW; ● Olanda. Capacitatea instala ţiilor de cogenerare a crescut de la 2000 MWe, în 1980, la 9600 MWe în 2000, adic ă la peste 47% din capacitatea total ă; ● Spania. Capacitatea instala ţiilor de cogenerare a crescut de la 374 MWe în 1990, la 4256 MWe în 1999, adic ă la o pondere de 12% din produc ţia energiei electrice a tarii; ● Italia. În 1998 instala ţiile de cogenerare produceau 18% din totalul energi ei electrice. Puterea lor instalata era de 10.000 MWe. Cre şterea a fost, în perioada 1993-1998, de 3938 MWe, majoritatea în ciclu combin at; ● Germania. Instala ţiile de cogenerare au o pondere de 18% în produc ţia tarii de energie electrica; ● Marea Britanie. Între anii 1996 şi 2000, capacitatea instala ţiilor de cogenerare a crescut cu 40,3%, atingand circa 8% di n totalul energiei electrice produse; ● Polonia. Ponderea instala ţiilor de cogenerare a crescut în totalul produc ţiei de energie electrica de la 11% la 16% între anii 19 88 şi 1999. Se prevede, pentru 2010, o valoare de 20% şi o cre ştere a consumului de gaz metan cu 30%; ● Ungaria. Ponderea instala ţiilor de cogenerare în produc ţia total ă de energie electrica este de 13%. Peste 74% din energia lor te rmica este utilizata în sistemele de înc ălzire centralizata; ● Japonia. În 1995 capacitatile instalate în instala ţiile de cogenerare erau de 3400 MWe. Obiectiv pentru anul 2010 este o valoare de 19.000 MWe. Obiectivele majore ale politicii Uniunii Europe ne în domeniul energiei sunt: ● siguranta alimentarii cu energie, cu utilizarea pe scara din ce în ce nai larga a resurselor alternative de energie;

● eficientizarea sistemelor centralizate de alimenta re cu energie termica; ● accesul consumatorilor la energie în condi ţii acceptabile de pre ţ; ● utilizarea eficienta a energiei şi conservarea resurselor; ● reducerea impactului asupra mediului generat de ac tivitatea de producere a energiei şi reducerea emisiilor poluante. Din cele prezentate mai sus rezulta ca, în Euro pa, tendinta pentru alimentarea cu energie termica a localit ăţilor este: a) în marile ora şe, de regula alimentate prin CET- uri, solu ţia alimentarii centralizate conduce la economii de combustibili; b) la exploatarea CET- urilor se pot utiliza şi combustibili inferiori (c ărbune), reziduuri de combustibili lichizi (pacura); c) prin utilizarea în CET- uri a mai multor tip uri de combustibil (c ărbune, pacura, gaze) se m ăre şte gradul de elasticitate şi posibilitatea de a asigura o siguranta a alimentarii consumatorului final (popul aţia); d) retehnologizarea blocurilor existente (cazan -turbina) din CET- uri şi modernizarea acestora utilizând cogenerarea în cicl ul mixt abur-gaze, ceea ce conduce obţinerea unor randamente de peste 80%; e) folosirea unor instala ţii din CET- urile existente (cazanele de apa fierbi nte care pot fi utilizate drept cazane recuperatoare al e caldurii evacuate din instala ţii cu turbine cu gaze - ITG), duce la ob ţinerea simultan ă a energiei electrice şi a energiei termice (cogenerare) cu randamente ridicat e; f) realizarea contorizarii energiei termice pe întregul lant al sistemelor centralizate de înc ălzire urbana: contoare la interfata dintre CET- ur i şi magistralele de transport, în punctele critice ale re ţelei primare de transport, la intrarea şi ie şirea în / din punctele termice, pe re ţeaua secundar ă de transport (distribu ţie), pe bransamente la limita de proprietate, respe ctiv contoare de energie termica sau repartitoare de costuri la nivelul cons umatorilor; g) pentru economisirea resurselor de energie pr imara din combustibili fosili se apeleaz ă la energia neconventionala şi la resursele energetice regenerabile; h) nu trebuie eliminata nici o solu ţie posibila, op ţiunea între acestea f ăcându-se pe baza indicatorilor tehnico-economici stabili ţi prin studii de fezabilitate care trebuie sa conduc ă la alegerea solu ţiilor optime pentru fiecare caz în parte în func ţie de caracteristicile fiec ărei localit ăţi sau zone, pentru perioade de timp determinate; i) evolu ţia unor tehnologii avansate poate modifica actualel e puncte de vedere având la baza sursele şi resursele de combustibil precum şi pre ţul tehnologiilor folosite pentru utilizarea energiei. 2.4.2. Producerea energiei termice în centrale de termoficare În cazul centralelor termice (CT şi CTZ) echipate cu cazane de apa calda şi cazane de abur se produce numai abur tehnologic, ag ent termic pentru înc ălzire şi apa calda de consum. De regula aceste centrale sunt amp lasate în centrul de greutate al cvartalului de blocuri de locuin ţe deservit sau pe platforme industriale. Legatura c u consumatorii se face fie prin intermediul unui sist em de transport a agentului termic primar şi sta ţii de transformare locale situate în cvartalele de locuin ţe, fie direct prin re ţeaua termica secundar ă de distribu ţie agent termic pentru înc ălzire şi apa calda de consum. Avantaje: ● reglarea automat ă a procesului termic în func ţie de temperatura exterioar ă şi în func ţie de consum; ● posibilitatea utiliz ării structurilor de PT - urile existente; ● personal de urm ărire / supraveghere existent. Dezavantaje: ● investi ţie mare pentru realizarea unei asemenea centrale te rmice, inclusiv a instala ţiilor de automatizare şi a re ţelelor de transport şi distribu ţie; ● costuri mari de produc ţie datorit ă combustibililor folosi ţi (gaze naturale, CLU); ● probleme de urbanism legate de amplasament şi de poluare; ● probleme referitoare la construc ţiile anexe ce trebuiesc realizate (inclusiv cosul de fum);

● construc ţia unei gospod ării de pacura (în cazul în care centrala nu va func ţiona cu gaz natural); ● în cazul în care centrala func ţioneaz ă cu gaz natural - consum relativ mare de gaz natural şi posibila incapacitate a re ţelelor actuale de distribu ţie gaz natural de a suporta consumul total al unei asemenea config uratii (trebuie realizat un studiu pentru fiecare caz în parte); ● necesitatea construirii unei sta ţii de reglare-m ăsurare (SRM) gaz natural; ● necesitatea redimensionarii şi reabilit ării re ţelelor de distribu ţie gaz natural existente; ● în cazul unei presiuni reduse a gazului nu exista sursa alternativa de combustibil, centrala intrand în regim de avarie, a sigurarea cu energie termica fiind oprit ă. 2.4.3. Transportul energiei termice Transportul agentului termic primar între sursa de energie termica (CET, CT, CTZ) şi sta ţiile de transformare (punctele termice - PT) disper sate pe teritoriul unui ora ş este asigurat prin intermediul unui sistem de cond ucte tur-retur în circuit închis denumit re ţelele termice primare. Acest sistem trebuie reglat astfel încât sa se obţin ă un optim din punctul de vedere al randamentului energetic. Factorii care de termina acest optim sunt viteza de curgere în conducte şi calitatea izolatiei termice a conductelor. Pierderile de energie din sistemul de transport sunt: ● pierderi de presiune locale şi liniare propor ţionale cu viteza de curgere, tipul şi vechimea conductelor; ● pierderi de volum ( şi implicit de energie) datorate sparturilor în cond ucte sau în schimbatoarele de caldura din punctele termi ce; ● pierderi de energie termica datorate radiatiei ter mice; factorii ce determina mărimea pierderilor de energie sunt calitatea izolati ei conductelor şi viteza de curgere a agentului termic în conducte. În concluzie, pentru cre şterea randamentelor sistemului de transport sunt necesare urm ătoarele ac ţiuni: ● măsurarea integrala a consumurilor; ● reabilitarea re ţelelor termice primare (conducte, elemente de sec ţionare; ● conducerea automat ă a procesului. 2.4.4. Transformarea energiei termice Aducerea energiei termice la parametri de debit , temperatura şi presiune necesari la punctele de utilizare se realizeaz ă în sta ţiile de transformare a energiei termice (punctele termice). Din punctul de vedere al princi palelor echipamente ce intra în compunerea acestora, situa ţia actuala a punctelor termice este urm ătoarea: a. Contorizare: ■ par ţial, pe primar; ■ par ţial pe apa rece; ■ lipsa pe secundar (apa calda menajera şi înc ălzire); b. Schimbatoare de caldura: ■ par ţial schimbatoare de caldura în pl ăci; ■ par ţial schimbatoare de caldura tubulare în contracuren t; c. Reglaje de pompe în frecventa, automatiz ări - practic inexistente. În aceste condi ţii, randamentele energetice ale punctelor termice a u de suferit datorit ă: ● pierderilor masice şi de energie în schimbatoarele de caldura tubulare în contracurent (sparturi); ● randament energetic sc ăzut al schimbatoarelor de caldura tubulare în contracurent şi pierderi de sarcina mare; ● lipsa reglajelor corespunz ătoare pe magistralele de transport astfel încât transferul termic în schimbatoare nu se face în pun ctul de randament maxim al acestora şi nu este corelat cu temperatura exterioar ă; ● pierderi de energie datorate pomparii unor debite pe circuitul secundar necorelate cu caracteristicile re ţelei secundare.

Solu ţiile ce se impun pentru cre şterea randamentelor punctelor termice sunt următoarele: a) montarea de schimbatoare de caldura în pl ăci; b) montarea de pompe cu turatie variabila coman date în frecventa; c) automatizarea propriu-zisa a punctelor termi ce; d) contorizarea la intrarea şi ie şirea din PT. 2.4.5. Distribu ţia energiei termice Distribu ţia energiei termice sub forma de agent secundar pen tru înc ălzire şi apa calda de consum este asigurata prin intermediul unu i sistem de conducte tur-retur între punctele termice şi consumatori denumit re ţelele termice secundare. Şi acest sistem trebuie reglat astfel încât sa se ob ţin ă un optim din punctul de vedere al randamentului energetic. Factorii care de termina acest optim sunt viteza de curgere în conducte şi calitatea izolatiei termice a conductelor. Pierderile de energie din sistemul de distribu ţie secundar sunt: ● pierderi de presiune locale şi liniare propor ţionale cu viteza de curgere, tipul şi vechimea conductelor; ● pierderi de volum (masice) ( şi implicit de energie) datorate sparturilor în conducte; ● pierderi de energie termica datorate radiatiei ter mice; factorii ce determina mărimea pierderilor de energie sunt calitatea izolati ei conductelor şi viteza de curgere a agentului termic în conducte. În concluzie, pentru cre şterea randamentelor sunt necesare urm ătoarele ac ţiuni: ● măsurarea integrala a consumurilor; ● reabilitarea re ţelelor termice secundare (conducte preizolate cu fi r de control, elemente de sec ţionare, conducere automat ă de proces); ● montarea robinetilor de echilibrare pe instalatia interioar ă de utilizare (coloanele) apar ţinând consumatorilor. 2.4.6. Furnizarea şi facturarea energiei termice Potrivit legisla ţiei în vigoare, furnizarea energiei termice sub for ma de agent termic pentru înc ălzire şi apa calda de consum se face pe baza de contract-a bonament de furnizare. În cazul imobilelor de locuit cu mai multe apartamente, datorit ă sistemului în care acestea au fost proiectate şi realizate (având bransamente şi instala ţii interioare de utilizare comune), calitatea de ab onat revine asocia ţiei de proprietari / locatari. De şi legisla ţia specifica în vigoare prevede obligativitatea contorizarii la nivelul bransamentului consumatorul ui, determinarea cantit ăţilor de energie termica furnizate în vederea facturarii şi repartizarea pe consumatorii individuali a cheltuielilor aferente se face, în ma joritatea localit ăţilor, înc ă prin metode indirecte bazate pe m ăsur ători şi calcule. Gradul de contorizare la bransament de imobil s au scara este de numai 55% la nivelul întregii tari, iar pe jude ţe este conform situa ţiei prezentate în anexa 1. M ăsurarea consumurilor de energie termica (contorizar ea) la nivelul de bransament este primul pas spre reducerea consumurilor şi deci a facturii energetice întrucât fiecare consumator (asocia ţie de proprietari / locatari) se va gospodari şi va consuma în conformitate cu nevoile şi cu puterea financiar ă a membrilor s ăi. La cel ălalt pol, lipsa contorizarii şi "plata în pausal" determina cre şterea consumurilor şi, automat, cre şterea presiunilor asupra bugetelor datorit ă cre şterii sumelor pe care autorit ăţile trebuie sa le asigure sub forma de subventie. E ste de preferat ca o parte din subventie sa fie investit ă în montarea de contoare la nivel de bransament întrucât aceasta investi ţie va determina imediat o mic şorare a consumurilor şi deci implicit o diminuare a sumei necesare ca sub ventiei. Practica a demonstrat ca montarea sistemelor de măsurare, reglare şi control, inclusiv a contoarelor de energie termica pe bransa mentul consumatorului, este singura modalitate eficienta de imbunatatire a rand amentului unui sistem de termoficare prin interven ţii la consumator Repartizarea consumurilor totale înregistrate l a nivel de bransament între membrii asocia ţiei prin intermediul contoarelor individuale sau al repartitoarelor de energie termica montate pe corpurile de înc ălzire este al doilea pas spre reducerea

consumurilor şi deci a facturilor şi înseamn ă de fapt a constientiza în rândul membrilor asocia ţiei nevoia de a economisi. În concluzie, la nivelul consumatorului sunt ne cesare m ăsuri urgente pentru introducerea contractelor individuale, pentru gener alizarea contorizarii la nivel de bransament şi pentru stimularea contorizarii la nivel de aparta ment, întrucât prin efectul de reducere a facturii energetice individua le, acestea sunt singurele ac ţiuni capabile sa genereze o schimbare comportamentala a consumatorului vis-a-vis de utilizarea eficienta a energie termice şi de nevoia economisirii resurselor, precum şi responsabilizarea acestuia cu privire la achitare a facturii energetice. CAP. 3 Analiza serviciilor publice de alimentare cu en ergie termica produs ă centralizat 3.1. Aspecte generale La nivelul anului 2001 cantitatea de energie pr imara consumat ă în CET-uri a fost de 8.857 mii tep, iar cantitatea de energie transfo rmata (energia utila) a fost de 5.174 mii tep. Diferen ţa dintre cantitatea de energie primara consumat ă şi cantitatea de energie transformata - 3.683 mii tep, reprezentând 41,6% - reflecta gradul de imperfectiune al conversiei resurselor primare în energie electri ca şi termica şi scoate în evidenta importanta cogenerarii în valorificarea pa r ţial ă a disponibilului de resurse energetice primare (respectiv de 58,4% în 2001). Da că se ia în considerare faptul ca, raportat la anul 1999, consumul total a sc ăzut cu 2,9% iar produc ţia total ă cu 6,1%, se constata ca o sc ădere a produc ţiei nu atrage dup ă sine o sc ădere la fel de mare a consumului de resurse primare. Acest fapt este dato rat scaderii randamentelor prin utilizarea capacit ăţilor de produc ţie la sarcini par ţiale. În mod similar, la nivelul anului 2001, cantita tea de energie primara consumat ă în CT - uri a fost de 1.739 mii tep, iar cantitatea de energie transformata în energie utila a fost de 1.486 mii tep (respectiv 85 ,4%). Situa ţia din sectorul de producere a energiei în centrale le termice arata ca aceste diferen ţe, exprimate procentual din consumurile totale, au fost, în anul în anul 2001 de 254 mii tep (14,5% din total). Raportat la 1999, consumul total a sc ăzut cu 11,6% iar produc ţia total ă, cu 12,9%. Diferen ţa dintre consum şi produc ţie este mai mica decât în cazul cogenerarii ceea ce scoate în evidenta şi faptul ca sistemele de cogenerare au func ţionat în afar ă regimului optim (num ăr redus de ore de func ţionare, înc ărcare sub sarcina optima). Pe ansamblul cl ădirilor de locuit, eficienta utiliz ării energiei termice pentru înc ălzire, apa calda şi prepararea hranei, este de 43% din cantitatea de energie termica furnizat ă de surse; pentru municipiul Bucure şti, aceasta este de 63%. Valorile indicilor de consum pentru asigurarea conf ortului termic în spa ţiile locuite, atesta caracterul puternic disipativ al cl ădirilor existente dar şi poten ţialul ridicat al solu ţiilor de modernizare energetica a cl ădirilor. Datorit ă problemelor legate de starea precara a unor sistem e de alimentare centralizata cu energie termica şi a lipsei contorizarii la nivel de scara / bloc şi individual, în ultimul timp s-a înregistrat o cre ştere a num ărului de consumatori care renun ţa la serviciile sistemelor centralizate în favoarea sistemelor individuale de înc ălzire. Astfel, sunt ora şe în care mai mult de 50% din consumatori s-au deco nectat, ace ştia utilizând alte forme de înc ălzire. În unele cazuri, num ărul consumatorilor deconectati dep ăşeşte 90%. 3.2. Starea actuala a serviciilor publice de al imentare cu energie termica produs ă centralizat 3.2.1. Accesul consumatorilor la serviciile pub lice de alimentare cu energie termica produs ă centralizat În România exista cca. 250 de localit ăţi care au dispus, pana în anii '90, de sisteme de alimentare centralizata cu energie termi ca - denumite şi sisteme

centralizate de înc ălzire urbana sau sisteme centralizate de producere şi distribu ţie a energiei termice - aflate în proprietatea unit ăţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale. Marea parte a acestor sisteme sunt sisteme complete care dispun de infrastructura necesar ă întregului lant tehnologic, de la produc ţie pana la furnizare, iar altele asigura numai dist ribu ţia energiei termice preluat ă de la ter ţi, în special de la S.C. Termoelectrica SA. Conform datelor ob ţinute în urma recensamantului popula ţiei şi locuin ţelor din data de 18 martie 2002, sectorul rezidential cuprin de 8.110.407 locuin ţe situate în 4.846.572 cl ădiri, din care 4.260.752 locuin ţe în mediul urban situate în 1.141.687 cl ădiri şi 3.849.655 locuin ţe în mediul rural situate în 3.704.885 cl ădiri. Dintre acestea, 53% sunt mai vechi de 40 ani, 3 7% au o vechime cuprins ă între 20 şi 40 ani, iar 10% sunt sub 20 ani vechime. Locuinte le individuale reprezint ă în mod preponderent solu ţia locativ ă pentru familiile din zonele rurale (91,5%), iar apartamentele în blocuri, pentru cele din zonele ur bane (81,5%). Cl ădirile cu destina ţie birouri sunt incluse în sectorul tertiar. Popula ţia care beneficia de înc ălzire şi apa calda menajera prin intermediul sistemelor publice centralizate de alimentare cu en ergie termica era, la recens ământul din martie 2002, de 6.229.793 locuitori repr ezentând 28,7% din popula ţia tarii, din care 6.175.634 locuitori în mediul ur ban reprezentând 54% din popula ţia urbana şi 54.150 locuitori în mediul rural reprezentând 0,5 3% din popula ţia rural ă. Conform aceleia şi surse, num ărul locuin ţelor racordate la sistemele centralizate de termoficare era, în iarna 2001-2002, de 2.485.29 5 din care 2.464.898 locuin ţe în mediul urban şi 20.397 locuin ţe în mediul rural, iar num ărul localit ăţilor în care aceste sisteme erau în func ţiune era de 214, din care 185 municipii şi ora şe. În iarna 2002-2003, num ărul locuin ţelor racordate la sistemele centralizate de producere şi distribu ţie a energiei termice era de 2.353.506, din care 2. 330.012 locuin ţe în mediul urban - ceea ce reprezint ă 54,7% din totalul locuin ţelor din mediul urban şi 28,7% din totalul locuin ţelor recenzate la recens ământul popula ţiei şi locuin ţelor din martie 2002. Num ărul de familii care primeau energie termica prin si stemele centralizate de producere şi distribu ţie, la data de 01 septembrie 2003, era de cca. 1.95 0.000 familii, reprezentând cca. 5,5 milioane de locuitor i. Sectorul rezidential este al doilea mare sector din punct de vedere al consumului energetic (cca. 7200 mii tep la nivelul anului 2001 , reprezentând 32,1% din consumul total) cu un consum lunar - mediu anual - de energi e termica pe familie: 1,03 Gcal, structura acestuia în func ţie de destina ţie fiind: ● 57% pentru înc ălzire.; ● 25% pentru apa calda menajera; ● 11 % pentru electricitate; ● 7% pentru prepararea hranei. STRUCTURA CONSUMULUI DE ENERGIE TERMICA NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a consumului de energie t ermica, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 619 bis din 8.07. 2004, la pagina 25, a se vedea imaginea asociata Din punctul de vedere al sistemelor de înc ălzire, ponderea diverselor modalit ăţi de înc ălzire raportat ă la num ărul de locuin ţe este de: ● 57% sobe cu combustibil solid; ● 29% SCIU; ● 12% CT de bloc sau individuale; ● 2% înc ălzire electrica şi altele. PONDEREA DIVERSELOR MODALIT ĂŢI DE ÎNC ĂLZIRE RAPORTATĂ LA NUMĂRUL DE LOCUINŢE NOTA CTCE Piatra Neamt

Reprezentarea grafica a diverselor modalit ăţi de înc ălzire raportat la num ărul de locuin ţe, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 8.07.2004, la pagina 26, a se vedea imaginea asocia ta. Cu privire la situa ţia debransarilor de la sistemele centralizate de al imentare cu energie termica, potrivit unei analize efectuate la data de 01.09.2003 de Ministerul Administra ţiei şi Internelor împreun ă cu consiliile jude ţene, au rezultat următoarele: ● numarul de unit ăţi locative (apartamente) racordate din construc ţie la sistemele centralizate de alimentare centralizata c u energie termica este de 2.696.360; ● număr de unit ăţi locative r ămase în sistem: 2.115.186; ● număr de apartamente debransate: 581.174. În ultimii 4 ani aproximativ 21% din apartament e s-au debransat de la sistemele centralizate de înc ălzire urbana. Fenomenul debransarilor este în curs de stabilizare datorit ă unui complex de factori obiectivi şi subiectivi, printre care: cre şterea pre ţului gazelor naturale, m ăsurile luate la nivel central şi local care au asigurat func ţionarea în condi ţii mult mai bune a sistemelor centralizate de produ cere şi distribu ţie a energie termice şi cre şterea calitativ ă şi cantitativ ă a serviciilor de înc ălzire şi, nu în ultimul rând, a m ăsurilor adoptate pe plan social pentru acordarea unor ajutoare de înc ălzire familiilor cu venituri reduse. 3.2.2. Starea actuala a infrastructurii servici ilor publice de alimentare cu energie termica produs ă centralizat 3.2.2.1. Piata de energie termica şi rolul sistemelor de termoficare România are un sector de termoficare bine dezvo ltat. Aproximativ 29% din fondul total de locuin ţe al României, prime şte caldura şi apa calda de la sistemele de termoficare, o cifra care se ridica la 55% din zone le urbane. Sistemele de termoficare furnizeaz ă aproximativ 60% din necesarul total de caldura şi apa calda al tarii. În 2003, piata finala de energie termica era ap rovizionata de c ătre 179 de operatori de termoficare, din care 7 companii doar achizitionau energia termica de la al ţi produc ători şi o distribuiau la consumatorii finali. Pe lâng ă companiile specificate mai sus exista 5 companii p roduc ătoare de energie termica care nu au rela ţii directe cu beneficiarii de caldura. Îndeosebi în ora şele mai mici, termoficarea face parte dintr-un serv iciu public municipal integrat care furnizeaz ă de asemenea apa potabil ă, administreaz ă sistemele de canalizare, fondul de locuin ţe, transportul public, etc. Energia termica total ă produs ă şi achizitionata în 2003 de c ătre aceste companii este ar ătat ă în urm ătorul tabel: *T* ┌───────────────────────────────────┬──────────────┬──────────┬────────────────┐ │ Companii de termoficare │Achizitionare │ Produc ţie │ Energie termica │ │ reprezentând sectorul │ energie │ energie │ pentru consum │ │ de termoficare │ termica │ termica │ final înainte │ │ │ │ │ de distribu ţie │ ├──────────────────────────┬────────┼──────────────┴──────────┴────────────────┤ │Tipul ele exploatare │Număr de │ │ │termoficare │companii │ Gcal /an 2003 │ ├──────────────────────────┼────────┼──────────────┬──────────┬────────────────┤ │Produc ţie şi vânz ări de │ 5 │ 0 │14.082.916 │ 0 │ │energie termica la al ţi │ │ │ │ │ │operatori de energie │ │ │ │ │ │termica f ăr ă vânz ări la │ │ │ │ │ │consumatorii finali │ │ │ │ │ ├──────────────────────────┼────────┼──────────────┼──────────┼────────────────┤ │Achizitionare energie │ 7 │ 1.752.942 │ 0 │ 1.752.942 │ │termica şi distribu ţie la │ │ │ │ │ │consumatorii finali │ │ │ │ │

├──────────────────────────┼────────┼──────────────┼──────────┼────────────────┤ │Produc ţie energie termica │ 17 │ 12.329.974 │12.702.377 │ 25.032.351 │ │şi achizitionare energie │ │ │ │ │ │termica şi distribu ţie la │ │ │ │ │ │consumatorii finali │ │ │ │ │ ├──────────────────────────┼────────┼──────────────┼──────────┼────────────────┤ │ Total │ 184 │ │ │ 26.785.293 │ └──────────────────────────┴────────┴──────────────┴──────────┴────────────────┘ *ST* Toate cele 184 de companii de energie termica r eprezentante în prezent ale sectorului, opereaz ă sub îndrumarea Ministerului Administra ţiei şi Internelor, a autorit ăţilor administra ţiei publice locale şi a autorit ăţilor de reglementare A.N.R.E. şi A.N.R.S.C. (vezi mai jos în acest raport). Trebuie sa fie luat ă în considerare o particularitate a pie ţei de termoficare din România. Cel mai mare produc ător de energie termica din România, este înc ă furnizorul principal de energie electrica: S.C. Termoelectrica SA în anul 2003 energia termica produs ă de c ătre Termoelectrica a fost de 8.662.636 Gcal, care e chivaleaza cu 32,2% din totalul produc ţiei de energie termica din România. Curba de saturatie de mai jos ofer ă o idee a pie ţei de energie termica în care RADET Bucure şti de ţine o cota - parte de 33,4%, în timp de 38 de opera tori de energie termica din principalele ora şe şi municipii acoper ă diferen ţa pana la 90,36% din piata. Figura 1. Piata de energie termica în România 2 003 NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a principalilor furnizori de caldura şi segmentele de piata, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 8.07.2004, la pagina 28, a se vedea imaginea asocia ta. Piata de energie termica din România se concent reaza asupra termoficarii prin centrale electrice de termoficare (CET), centralele termice (CT) care furnizeaz ă energie termica fie pentru o zona a ora şului, fie pentru un cartier (grup de locuin ţe). 3.2.2.2. Necesarul de energie termica, consumul şi evolu ţia pie ţei de energie termica În medie, doar 15% din totalul de energie termi ca facturat ă de c ătre cele 179 de companii de termoficare, este folosit de consumator ii necasnici cum ar fi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile), cl ădirile de ţinute de autorit ăţile locale şi institu ţiile publice. Caracteristicile consumului de energie termica sunt ar ătate în tabelul de mai jos: *T* ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Caracteristicile consumului de energie termi ca │ ├──────────────────────────┬────────────────┬───────┬──────────────────────────┤ │Total energie termica │ 26.785.293 Gcal │100,00% │Numărul de apartamente │ │înaintea distribu ţiei │ │ │ incalzite │ ├──────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┬─────────────┤ │Total distribu ţie şi │ 5.144.082 Gcal │ 19,20% │ │ │ │pierderi la facturare │ │ │La începutul │La sfâr şitul │ ├──────────────────────────┼────────────────┼───────┤ anului │ anului │ │Total energie termica │ 21.641.210 Gcal │100,00% │(31.12.2002) │(31.12.2003) │ │facturat ă │ │ │ │ │ ├──────────────────────────┼────────────────┼───────┤ │ │ │Din aceasta c ătre al ţi │ 3.219.137 Gcal │ 14,88% │ │ │ │beneficiari ai │ │ │ │ │

│termoficarii │ │ │ │ │ ├──────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼─────────────┤ │Din aceasta la consumatori │ 18.422.073 Gcal │ 85,12% │ 2.090.799 │ 1.918.222 │ │casnici │ │ │ │ │ ├──────────────────────────┴────────────────┴───────┼────────────┴─────────────┤ │Debransari în timpul │ │ │anului 2003 │ 172.577 apartamente │ ├───────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤ │Procent debransare │ 8,25% │ ├───────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤ │Consumul de caldura specific bazat pe energia │ │ │termica distribuita │ 10,96 Gcal /apartament │ └───────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘ *ST* Sectorul de termoficare din România trebuie sa ia în considerare o descrestere continua a consumului de caldura utilizat de popula ţie. În iarna 2001-2002, 2.485.295 de apartamente erau înregistrate ca fiind conectate la sistemele de termoficare, reprezentând 6.900.000 de locuitori. Aceasta cifra s-a diminuat la 2.115.186 de apartamente racordate cu 6.000.000 de locuitori, la 01.09.2003. La 31.03.2004 cifrele s-au diminuat la cca. 1.920.000 apartamente racorda te cu 5.500.000 locuitori. Tabelul urm ător prezint ă procentajul de debransare pentru anii 2002 şi 2003 şi descresterea consumului de caldura de c ătre popula ţie în ace şti ani. Procentul total de debransare de 21.5% este foarte ridicat şi dovede şte ca popula ţia este nemultumita de acest serviciu şi cauta solu ţii alternative. Datele prezentate includ pierderile pe re ţele şi pot con ţine de asemenea posibile gre şeli de facturare: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Descresterea consumului de caldura la popula ţie (inclusiv pierderile pe re ţele şi posibile gre şeli de facturare) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Apartamente Consum Consum An alimentate prin Schimburi anual de Schimburi mediu pe termoficare la anuale caldura anuale apartament sfâr şitul anului [Gcal] [Gcal] ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2000 2.696.360 28.700.000 10,6 2001 2.485.295 7,8% 26.275.000 8,45% 10,6 2002 2.353.506 5,3% 24.750.000 5,80% 10,5 2003 2.115.1861 10,1% 18.422.073 25,57% 8,7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consumul mediu de caldura Tabelul de mai sus arata consumul de caldura sp ecific bazat pe energia termica distribuita de c ătre 179 de companii de termoficare în 2003. Datele pentru ţările Europei Centrale arata ca aproximativ 81% din total ul necesarului de caldura casnic este folosit în sezonul de iarna din noiembrie pana în martie, în timp ce 19% se folose şte în sezonul de vara din aprilie pana în octombrie , îndeosebi pentru furnizarea apei calde. Figura de mai jos arata nece sarul de caldura repartizat lunar în sistemul de termoficare exemplificat în ora şul Ramnicu Valcea pentru anul 2003. Acest procent de 19% poate fi acceptat şi generalizat în condi ţiile climatice din România, la nivelul întregii tari: Figura 2. Necesarul de caldura lunar în municip iul Ramnicu Valcea NOTA CTCE Piatra Neamt

Reprezentarea grafica a caldurii lunar în munic ipiul Ramnicu Valcea, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis, din 08.07.2004, la pagina 29, a se vedea imaginea asociata. Tendinte Cantit ăţile de energie termica livrata beneficiarilor varia za între 224 Gcal/an facturat ă beneficiarilor sistemului de termoficare de la Pri măria Faget pana la 6.835.420 Gcal/an de c ătre RADET Bucure şti. Figura de mai jos ofer ă o idee despre gama cantit ăţilor de energie termica facturate între 2000 şi 2002 de c ătre un num ăr de 15 companii de termoficare selec ţionate pentru analiza. Se poate observa ca m ărimea necesarului de caldura, foarte diferit de la ora ş la ora ş, conduce la concluzia ca exista situa ţii specifice diferite din punctul de vedere al cererii. Figura 3. Volumul facturarilor companiilor de termoficare selectate NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a necesarului de caldura, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 30, a se vedea imaginea asociata. 3.2.2.3. Pre ţurile combustibililor Evolu ţia pre ţurilor combustibililor este elementul hotarator în determinarea costurilor pentru CET-uri şi CT, ce alimenteaz ă cu caldura sistemele de termoficare. Costul mediu pentru combustibilii clasici va fluctu a în func ţie de caracteristicile combustibililor şi situa ţia pie ţei. Structura produc ţiei de caldura pentru termoficare este ar ătat ă în urm ătorul tabel. *T* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Caldura produs ă pe tipuri de combustibili ──────────┬──────────┬─────────┬───────────────────┬──────────┬───────────────── Apa │Cărbune │Altele │Motorina │Ţi ţei u şor │ Gaze │ Total geotermala │ │ │ │şi pacura │Naturale │ Gaz metan │ │ │ │ │ │ ──────────┴──────────┴─────────┴────────┴──────────┴──────────┴───────────────── Gcal ──────────┬──────────┬─────────┬────────┬──────────┬──────────┬───────────────── 22.703 │12.442.161 │2.132.702 │ 1.018 │1.693.496 │10.493.212 │ 26.785.292 0,08% │ 46,45% │ 7,96% │ 0,00% │ 6,32% │ 39,18% │ 100,00% ──────────┴──────────┴─────────┴────────┴──────────┴──────────┴───────────────── *ST* Se poate observa ca energia primara dominanta p entru alimentarea cu caldura în sectorul de termoficare este carbunele (huila, lign itul) reprezentând 46%, urmat de gazele naturale cu o cota parte de aproximativ 39%. În timp ce pre ţul pentru carbunele din produc ţia interna folosit pentru scopuri de termoficare es te presupus a fi relativ constant în urm ătorii ani, pre ţul pentru gazele naturale (în prezent fixat la 99 USD/1000 mc) se preconizeaza a se ridica la n ivelul de pe piata internationala. Chiar în prezent, costurile de produc ţie ale caldurii ce se bazeaz ă pe gazele naturale, sunt mai mari decât cele ce au la baza ca rbunele din produc ţia interna, după cum se poate observa din urm ătorul tabel. Implicatia principala pentru piata de energie prin sisteme de termoficare va fi cre şterea costurilor de caldura în viitor datorat ă cre şterii pre ţurilor combustibililor. *T* ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pre ţuri de vânzare caldura pe Gcal în func ţie de tipul combustibilului incl. TVA ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sursa de caldura/tip de Gaze naturale Pacura C ărbune Caldura

combustibil medie achizitionata de la produc ător ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. de pre ţuri individuale 68 30 12 40 predate de furnizorii de termoficare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pre ţ maxim de caldura (ROL) 3.676.000 3.749.000 1.2 39.000 3.200.000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pre ţ minim de caldura (ROL) 659.000 1.550.000 8 85.000 518.000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pre ţ mediu de caldura (ROL) 1.333.0001 2.551.000 1.1 28.000 1.349.000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Rata de schimb: 1 EUR = 40.000 ,00 ROL ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pre ţ mediu de caldura (EUR) 33,33 euro 63,78euro 28,20euro 33,73euro ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pre ţ caldura 722.000 nn nn 1.057.000 RADET Bucure şti (ROL) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *ST* 3.2.3. Structuri de piata, cadru institutional şi participarea sectorului particular Participan ţi importanti pe piata Grupurile importante participante pe piata de c aldura din România sunt companiile de termoficare, asocia ţiile de proprietari de locuin ţe, consumatorii de energie, promotorii de sisteme de termoficare şi mass-media. Companii de exploatare a sistemelor de termofic are: - 5 companii de termoficare sunt produc ători de caldura dar ei doar livreaza energia termica la o companie de servicii de termof icare; - 7 companii de termoficare sunt doar distribui tori de energie termica şi achizi ţioneaz ă energia termica de la al ţi produc ători; - 172 companii de termoficare care au propria l or produc ţie de energie termica dar şi achizi ţioneaz ă energie termica de la al ţi produc ători. *T* ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Produc ător principal de caldura Produc ţie de caldura Segmente de piata (2003) Gcal / an % ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SE Bucure şti (Termoelectrica) 8.626.636 32,2 CET Ploiesti 1.809.044 6,8 CET Govora 1.201.280 4,5 CET Ia şi 1.020.136 3,8 Electrocentrale Gala ţi 891.481 3, 3 RAT Cluj 817.036 3,1 Colterm Timi şoara 774.778 2,9 Electrocentrale Oradea 759.301 2,8 CET Bra şov 749.880 2,8 Termoficare 2000 Pitesti 673.894 2,5 CET Arad 536.972 2,0 CET Br ăila 451.841 1,7 Termica Suceava 380.129 1,4 RAM Buzau 361.371 1,3 Termica Botosani 351.528 1,3 CET Bacau 351.036 1,3 ENET Focsani 332.138 1,2 RADET Bucure şti 319.225 1,2 SC Aqua Calor SA Brad 262.147 1,0

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *ST* Principalii produc ători de energie termica de pe piata FIG. 4. PRINCIPALII PRODUC ĂTORI DE CALDURA ŞI SEGMENTELE DE PIATA NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a produc ătorilor de caldura şi segmentele de piata, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 691 bis din 8.07.2004, la pagina 32, a se vedea imaginea asociata. *T* ┌─────────────────────────────────┬───────────────────┬────────────────────────┐ │Principalii furnizori de caldura │ Energie termica │ Segmente de │ │ (2003, │ furnizat ă │ piata │ │ │ Gcal/an │ % │ ├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤ │RADET Bucurest │ 8.945.861 │ 33,40 │ │CET Govora │ 1.201.280 │ 4,48 │ │SC Colterm SA Timi şoara │ 1.167.514 │ 4,36 │ │CET Ia şi │ 1.020.136 │ 3,81 │ │RADET Constanta │ 913.751 │ 3,41 │ │SC APATERM SA │ │ │ │Gala ţi - Distribuitor │ 892.791 │ 3,33 │ │RAT Cluj │ 841.359 │ 3,14 │ │Companie TERMOFICARE - CRAIOVA │ 805.561 │ 3,01 │ │CET Oradea │ 759.301 │ 2,83 │ │CET Bra şov │ 749.880 │ 2,80 │ │Termificare 2000 Pitesti │ 673.894 │ 2,52 │ │SC DALKIA Ploiest - Distribuitor │ 587.800 │ 2,19 │ │SC Arterm SA - Distribuitor │ 510.833 │ 1,91 │ │CET Br ăila │ 451.841 │ 1,69 │ │TERMICA Suceava │ 380.129 │ 1,42 │ │RAM Buzau │ 361.371 │ 1,35 │ │TERMICA Botosani │ 351.528 │ 1,31 │ │CET Bacau │ 351.036 │ 1,31 │ │ENET Focsani │ 332.138 │ 1,24 │ │RA Lotus - Drobeta │ │ │ │Tr. Severin - Distribuitor │ 266.100 │ 0,99 │ │SC AquaCalor SA Brad │ 262.147 │ 0,98 │ │Prim ăria Brad │ 208.848 │ 0,78 │ │SC Energie Termica SA │ 203.670 │ 0,76 │ │TERMOELECTRICA Giurgiu │ 201.116 │ 0,75 │ │SC Calor SA Deva - Distribuitor │ 197.891 │ 0,74 │ │SC TERMICA SA Targoviste │ 191.173 │ 0,71 │ └─────────────────────────────────┴───────────────────┴────────────────────────┘ *ST* Principalii furnizori de energie termica FIG. 5. PRINCIPALII FURNIZORI DE CALDURA ŞI SEGMENTELE DE PIATA NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a figurii 5 se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis 08.07.2004, la pagina 33, a s e vedea imaginea asociata. Companiile de termoficare trebuie sa fac ă fata puternicelor activit ăţi de marketing ale concuren ţilor lor care sunt furnizori de echipamente individ uale de

înc ălzire. Cre şterea preconizata a pre ţului la gazele naturale trebuie sa fie luat ă în considerare când se discuta despre oportunitatea menţinerii în func ţiune a sistemelor de termoficare. Deoarece România a semna t Protocolul de la Kyoto, va trebui sa prezinte public prognoza cre şterii în continuare a pre ţului gazelor naturale. În prezent costurile competitive pentru înc ălzirea în sistem individual şi cea prin termoficare se prezint ă astfel: *T* ┌──────────────────────┬──────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ Costuri înc ălzire │ │ │ │ camere │ Sisteme individuale │ Sistem termoficare │ │ excl. TVA │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ Cost mediu din sectorul │ │ │ │ de termoficare │ │ România │ 12,95 USD/Gcal caldura │ 27,77 USD/Gcal caldura │ │ │ ├───────────────────────────┤ │ │ │Pre ţ na ţional de referinta │ │ │ │pl ătit de consumatori │ │ │ │casnici │ │ │ │17,90 USD/Gcal caldura │ └──────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────────────────┘ *ST* 3.3 Costuri şi tarife. Cadru de reglementare 3.3.1. Reglementarea pre ţului energiei termice În prezent pre ţurile şi tarifele pentru producerea, transportul, distribu ţia şi furnizarea energiei termice sunt diferen ţiate, fiecare operator având stabilit un pre ţ final cu avizul ANRSC sau al ANRE. Diferen ţa dintre pre ţurile locale ale energiei termice şi pre ţul na ţional de referinta aprobat prin Hot ărârea Guvernului nr. 686/2002 se suporta de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Aceasta înseamn ă ca popula ţia pl ăte şte acela şi pre ţ indiferent de venit, pre ţurile mai mari decât pre ţul de referinta fiind subven ţionate. Totodat ă, pentru sprijinirea familiilor şi persoanelor singure cu venituri mici, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2003 , modificat ă prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003 , s-a stabilit acordarea unor ajutoare pentru înc ălzirea locuin ţelor indiferent de combustibilul utilizat, cuantumul acestor ajutoare variind în func ţie de venitul net pe membru de familie. Pre ţul na ţional de referinta (PNR) pentru energia termica est e stabilit ( Hot ărârea Guvernului nr. 686/2002 ) pe baza supozitiei ca energia termica este produs ă într-o centrala termica cu performan ţe tehnice medii care utilizeaz ă drept combustibil gazele naturale, iar transportul şi distribu ţia sunt asigurate prin re ţele corespunz ătoare. Indicii tehnico-economici ai centralei termi ce şi pierderile de transport şi distribu ţie sunt stabilite ca valori medii pentru dot ările existente la nivelul tarii. Începând cu 2001, dar în special în 2002, pre ţul pentru energia termica livrata popula ţiei a crescut treptat, în prezent atingand un PNR d e 21,3 USD/Gcal inclusiv TVA, pl ătit de consumatori. Evolu ţia pre ţului energiei termice pl ătit de c ătre popula ţie este ar ătat în tabelul de mai jos. Figura 6. Evolu ţia pre ţului de referinta pentru energia termica, inclusiv TVA NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a evolu ţiei pre ţului energiei termice pl ătit ă de c ătre popula ţie, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 691 bis din 8.07.2004, la pagina 34, a se vedea imaginea asocia ta.

Se preconizeaza o cre ştere de 12% a PNR în cursul acestui an, respectiv î ncepând cu 01 august 2004. Tabelul urm ător prezint ă pre ţurile medii de vânz ări ale energiei termice (cost, inclusiv ajutorul financiar de la stat) în func ţie de combustibili: *T* ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Pre ţurile de vânz ări energie termica pe Gcal (2003) în func ţie de tipul de │ │ combustibil, inclusiv TVA │ ├────────────────────────────┬──────────┬──────────┬─────────┬─────────────────┤ │Sursa de caldura/tipul │ Gaze │ Pacura │ C ărbune │Energie termica │ │ de combustibil │naturale │ │ │achizitionata de │ │ │ │ │ │la produc ător │ ├────────────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Nr. de pre ţuri individuale │ │ │ │ │ │prezentate de furnizorii de │ 68 │ 30 │ 12 │ 40 │ │termoficare │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Pre ţ max. energie termica │ 3.676.000 │ 3.749.000 │1.239.000 │ 3.200.000 │ │(ROL) │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Pre ţ min. energie termica │ 659.000 │ 1.550.000 │ 885.000 │ 518.000 │ │(ROL) │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Pre ţ mediu energie termica │ 1.333.000 │ 2.551.000 │1.128.000 │ 1.349.000 │ │(ROL) │ │ │ │ │ ├────────────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────────┤ │Pre ţ energie termica (ROL) │ │ │ │ │ │RADET Bucure şti │ 722.000 │ nn │ nn │ 1.057.000 │ ├────────────────────────────┴──────────┴──────────┴─────────┴─────────────────┤ │Rata de schimb: 1 EUR = 40.000,00 ROL │ ├────────────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────────────┤ │Pre ţ mediu energie termica │33,33 euro │63,78 euro │28,20 euro │ 33,73Çeuro │ └────────────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────────────┘ *ST* 3.3.2. Subven ţiile de stat pentru energia termica furnizat ă prin SCIU Pre ţul na ţional de referinta net pentru energia termica (PNR) pentru popula ţie a atins în prezent valoarea de 21,30 USD/Gcal. Ministerul Administra ţiei şi Internelor şi Ministerul Finan ţelor Publice în colaborare cu autorit ăţile de reglementare (ANRE, ANRSC) fixeaz ă volumul subven ţiilor pentru diferen ţa între PNR şi costurile locale de termoficare. Pre ţul de vânzare pentru energia termica este stabilit de c ătre ANRE şi ANRSC pe baza de pre ţ de cost plus o cota marginala fixa. Diferen ţa fata de PNR se suporta de către stat şi autorit ăţile locale asa cum s-a specificat mai sus. Pentru a nul 2003 subven ţiile necesare au atins un volum de 180,3 mil. USD. Luând în considerare pl ăţile TVA c ătre stat, ajutorul financiar total acordat c ătre sectorul de termoficare se ridica la 100,6 mil. USD în anul ace sta (vezi tabelul de mai jos). Prezentam mai jos o analiza a efectelor economi ce a subventiei acordate pentru înc ălzire în anul 2003: *T* ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Volumul vânz ărilor din sectorul de termoficare, │ │ facturare şi subven ţii anul 2003 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Numărul de servicii publice │ │de termoficare 184 │

│Total energie termica înaintea │ │distribu ţiei din care 26.785.293 Gcal │ │către consumatori casnici 22.669.589 Gc al 84,63% │ │Total energie termica facturat ă 21.641.210 Gcal 80,80% │ │din care c ătre consumatori casnici 18.422.073 Gcal 85,12% │ │din care c ătre al ţi beneficiari │ │ai termoficarii 3.219.137 Gcal │ │Total distribu ţie şi pierderi │ │facturare 5.144.082 Gcal 19,20% │ │ │ │ Rata de schimb: │ │ │ │ Toate pre ţurile include │ │ TVA │ │ 1 EUR = 40.000 │ │Total energie termica facturat ă │ │(incl. subventie) 27.502.543 m ROL 687.563.578 euro │ │Din care c ătre consumatori │ │casnici (excl. subven ţii) 15.159.529 m ROL 378.988.231 euro 5 ,12% │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Din aceasta rezulta: │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Pre ţ unitar mediu energie │ │termica (incl. subventie │ │incl. TVA) 1.270.841 ROL/Gcal 31,77euro/Gcal │ │Pret unitar mediu energie │ │termica pt. consumatori 822.900 ROL/Gcal 20,57euro/Gcal 64,75% │ │casnici (incl. subventie │ │incl. TVA) excl. TVA I │ │ Rata de schimb: │ │ │ │ 1 EUR = 1,04 USD │ │Pre ţ unitar mediu net pentru │ │consumatori casnici 691.513 ROL/Gcal 17,98 USD/Gcal │ │Comparatie pre ţ na ţional de │ │referinta energie termica: 17,90 USD/Gcal │ │Pre ţ unitar mediu net 1.067.934 ROL/Gcal 2 7,77 USD/Gcal │ │Diferen ţa între pre ţul unitar │ │mediu net şi tariful net care │ │trebuie pl ătit de locatar: 376.421 R0L/Gca 9,79 US D/Gcal │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ povara pentru bugetul de stat (subven ţii, ajutoare pentru înc ălzire) │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Consum energie termica /plata │ │neta de locatar 18.422.073 Gcal 329.739.626 USD p.a. │ │Plata TVA de c ătre locatari │ │către bugetul public 62.650.529 USD p.a. │ │Plata TVA de c ătre al ţi │ │beneficiari termoficare 16.982.859 USD p.a. │ │Subven ţii la locatari 180.2 95.825 USD p.a. │ │Subven ţii, ajutoare pentru │ │înc ălzire 10 0.662.437 USD p.a. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ *ST* 3.3.3. Performanta financiar ă Sistemele de termoficare nu recupereaz ă în întregime costurile, din cauza sistemului existent de stabilire a tarifelor. Exist a problema unei rate slabe a

încas ării veniturilor, a pl ăţilor f ăr ă numerar şi necorelarea obliga ţiilor fiscale (ex. impozitul pe profit) cu caracterul ciclic al a ctivit ăţii de trermoficare care inregistraza profit iarna şi pierderi vara. Drept rezultat al facturarii sub v aloare şi a neplatii de c ătre consumatori, în multe ora şe serviciile publice de termoficare produc flux monetar insuficient pentru a plati inve sti ţiile extrem de necesare în reabilitarea sistemului şi pentru îmbun ăt ăţirea randamentului energetic. Performanta financiar ă a companiilor de termoficare poate fi analizata pe baza datoriilor neachitate, singurele raportate, şi "creditele" furnizorului la sfâr şitul anului "trecut (vezi tabelul de mai jos). *T* ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Datorii neachitate la 31.12.2003 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Rata de schimb: 1 EUR = 41.000 ROL % mil ROL EUR │ │Bugetul de stat şi administra ţia │ │local ă 18,67% 3.146.935 76.754.512 │ │Agenţi economici şi institu ţii │ │publice 26,72% 4.5 03.063 109.830.805 │ │Popula ţie 54,60% 9.201.961 224.438.073 │ │Total datorii neachitate 16.8 51.959 411.023.390 │ │Total datorii ("creditul │ │furnizorului") 24.6 77.716 601.895.512 │ │din care: furnizor gaze 10,49% 2.5 88.513 63.134.468 │ │furnizor c ărbune 9,08% 2.241.887 54.680.171 │ │furnizor energie termica 47,42% 11.7 01.809 285.409.984 │ │al ţii 33,01% 8.145. 506 198.670.889 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ *ST* Observa ţii: datele raportate de c ătre 129 operatori de termoficare inclusiv to ţi operatorii principali Datoriile neachitate în 2003 insumeaza mai mult de 411 milioane EURO din care aproape 55% (224 milioane EURO) erau din cauza nepl atii subven ţiilor operationale. Figura 7. Structura datoriilor neachitate NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a figurii nr. 7 - structu ra datoriilor neachitate, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 36, a se vedea imaginea asociata. Comparata cu anul 2001, când datoriile neachita te de la popula ţie erau de aproximativ 105 milioane EUR (4.300 miliarde ROL), aceasta cifra prezint ă o cre ştere peste dublu. Aceasta arata ca respectivele companii de termoficare au un procent foarte sc ăzut de încasare a banilor care indica perioada de t imp medie pentru care sumele de încasat sunt nepl ătite. Se poate aprecia ca neplata de c ătre popula ţie este de aproximativ 60 mil. USD în 2003. Volumul facturat pe baza PNR a fost de aproxi mativ 230 mil. USD din care rezulta un procent de încasare de aproximativ 74%. Rezulta ca o problema fundamental ă a companiilor de termoficare este cre şterea ratei încas ărilor. 3.4. Aspecte institu ţionale. Reglementarea sectorului. Conform reglement ărilor în vigoare, serviciile publice de înc ălzire urbana, denumite şi servicii de alimentare cu energie termica produs ă centralizat, fac parte din domeniul serviciilor publice de gospod ărie comunal ă, fiind reglementate prin Legea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă nr. 326/2001 .

Potrivit prevederilor acestei legii şi în spiritul principiilor autonomiei locale şi al descentraliz ării serviciilor publice, autorit ăţile administra ţiei publice locale au deplina competenta, responsabilitate şi libertate de decizie în ceea ce prive şte înfiin ţarea, organizarea, administrarea şi func ţionarea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă, deci şi a serviciilor de înc ălzire urbana. Particularizarea acestei reglement ări-cadru la specificul serviciilor de înc ălzire urbana s-a concretizat prin adoptarea Ordonan ţei Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi func ţionarea serviciilor de alimentare cu energie termic a produs ă centralizat. În acest context este necesar ca autorit ăţile administra ţiei publice din fiecare municipiu, ora ş sau comuna care dispune în prezent de infrastructu ra necesar ă - sistemul centralizat de producere şi distribu ţie a energiei termice - sau care dore şte, din considerente tehnico-economice şi de mediu, sa înfiin ţeze unul în viitorii ani, sa- şi elaboreze propria strategie de înc ălzire, plecand de la principiile şi conceptele enun ţate în strategia nationala şi cu respectarea legisla ţiei în vigoare. Pe linia acestor preocup ări, se înscrie şi initiativa Guvernului de a transfera din patrimoniul statului în proprietatea publica sa u privat ă a unit ăţilor administrativ-teritoriale centralele termice şi electrice de termoficare care asigura producerea energiei termice pentru un num ăr de 25 ora şe şi municipii şi trecerea acestora în administrarea consiliilor jude ţene sau locale. Aceasta initiativa s-a concretizat prin adoptarea Ordonan ţei de Urgenta nr. 78/2002 privind asigurarea condi ţiilor de func ţionare a unor centrale termice şi electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor jude ţene sau locale, aprobat ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr. 643/2002 . Sectorul serviciilor publice de înc ălzire urbana este reglementat prin următoarele acte normative: 1. Legea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă nr. 326/2001 , cu modific ările şi complet ările ulterioare; 2. Ordonanta de Urgenta nr. 78/2002 privind asigurarea condi ţiilor de func ţionare a unor centrale termice şi electrice de termoficare aflatei în proprietatea consiliilor jude ţene sau locale, aprobat ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr. 643/2002 ; 3. Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi func ţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termic a produs ă centralizat; 4. Hot ărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor m ăsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti pr oveni ţi din instala ţii mari de ardere; 5. Ordonanta Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, aprobat ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr. 325/2002 ; 6. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea m ăsurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cl ădiri de locuit multietajate, aprobat ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr. 211/2003 ; 7. Hot ărârea Guvernului nr. 1070/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 174/2002 ; 8. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru înc ălzirea locuin ţei, precum şi a unor facilit ăţi popula ţiei pentru plata energiei termice, aprobat ă prin Legea nr. 245/2003 ; 9. Hot ărârea Guvernului nr. 217/2003 pentru aprobarea Norme metodologice de aplicare a prevederilor Ordonan ţei de Ugenta nr. 5/2003; 10. Hot ărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea şi func ţionarea Autorit ăţii Na ţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod ărie Comunal ă - A.N.R.S.C; 11. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea pre ţului naţional de referinta pentru energia termica furnizat ă popula ţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare b ăneşti pentru categoriile defavorizate ale popula ţiei, aprobat ă cu modific ări prin Legea nr. 328/2002 ; 12. Ordonanta de Urgenta nr. 115/2001 privind reglementarea unor m ăsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizar ii energiei termice şi a gazelor naturale pentru popula ţie, aprobat ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr. 84/2002 ;

13. Ordonanta de Urgenta nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglement ări privind acordarea de ajutoare pentru înc ălzirea locuin ţei şi asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizarii energiei termice şi gazelor naturale pentru popula ţie, precum şi unele m ăsuri pentru înt ărirea disciplinei financiare, aprobat ă complet ării şi modific ări prin Legea nr. 525/2003 ; 14. Hot ărârea Guvernului nr. 1206/2003 privind aprobarea Normelor metodologice a Ordonan ţei de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003 . Baza legal ă a politicii energetice în Uniunea European ă Baza legal ă a implementarii Politicii Energetice a UE este for mată din pachete de Directive - CE. Toate statele membre UE sunt obliga te sa preia aceste directive în propriile sistemele legislative na ţionale. Câteva exemple sunt: ● Directiva 96/92/CE a Parlamentului şi a Consiliului European referitoare la reglement ările comune pentru piata interna de energie electri ca şi consum; ● Directiva Consiliului UE 90/377/CEE referitoare la procedura Comunit ăţii de a imbunatatii transparenta pre ţurilor la energia electrica; ● Directiva 90/547/CEE a Parlamentului şi a Consiliului European referitoare la tranzitul de energie electrica prin re ţelele de transmisie ● Directiva 2001/77/CE (din 27 Septembrie 2001) referitoare la promovarea energiei electrice produs ă din resurse de energie regenerabile pe piata inter na de energie electrica; ● Directiva 98/30/CE referitoare la reglement ările de pe piata interna de gaze naturale, ● Directiva 93/76/CE limitarea emisiilor poluante (emisiile de bioxid d e carbon) prin îmbun ăt ăţirea randamentului energetic, metodologia pentru re vizia energetica a cl ădirilor, examinarea regulat ă a randamentului energetic a echipamentului de înc ălzire de peste 15 KW ● Directiva 96/391/CE referitoare la reglement ările pentru notificarea Comisiei de proiecte de investi ţii ● Directiva 92/75/CEE referitoare la randamentul energetic şi indicarea prin denumire a produsului şi informa ţii standard despre produse, a consumului de energie şi alte resurse ale aparaturii de uz casnic, ● Directiva 96/737/CE referitoare la programe care p rivesc politica randamentului energetic, ● Directiva 98/181/CE referitoare la implementarea P rotocolului Oficial al Energiei referitor la randamentul energetic şi problemele legate de protec ţia mediului ambiant, ● Directiva 92/42 referitoare la cerin ţele de eficienta pentru noile cazane de apa fierbinte cu aprindere de combustibili lichizi sau gazosi, ● Directiva 78/170/CEE referitoare la performanta generatoarelor de caldu ra pentru înc ălzirea camerelor şi producerea de apa calda de consum în cl ădirile neindustriale noi şi existente şi izolatia re ţelei de distribu ţie a caldurii şi apei calde de consum în noile cl ădiri neindustriale, ● Directiva 2003/87/CE referitoare la stabilirea unei scheme de schimburi admisibile de emisii de gaze cu efect de sera în ca drul Comunit ăţii; ● Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de caldura pe piata interna a energiei; ● Directiva 2001/80/CE privind reducerea emisiilor la cos. 3.5. Prognoza asupra cererii şi produc ţiei de energie termica În aceasta prognoza se pleac ă de la ipoteza ca la finele perioadei 2004 - 2017 s e va men ţine num ărul de consumatori de 2.350.000 unit ăţi locative (apartamente) şi ca, prin m ăsuri de eficientizarea energetica în sistemele de p roducere şi distribu ţie a energiei termice, se vor reduce pierderile şi se vor îmbun ăt ăţi randamentele cu cca. 30% pe total SCIU, de la producere pana la utilizar e. Dup ă un asemenea scenariu, dac ă se ia ca baza anul 2003, respectiv un consum de cca. 23.000.000 Gcal, înseamn ă ca în anul 2017 se poate atinge o tinta pentru ace la şi număr de consumatori, evaluat ă la cca. 16 - 17.000.000 Gcal energie consumat ă în condi ţii de confort echivalent.

Un scenariu optimist ar putea fi gandit plecand de la ipoteza ca, datorit ă măsurilor de reabilitare şi contorizare din primii 3 ani (2004, 2005 şi 2006), factura la consumatorul final sa scada în termeni r eali, iar num ărul de consumatori sa creasc ă prin rebransari, infiintari de noi sisteme şi extinderi, în aceasta situa ţie fiind posibil ca energia economisita prin îmbun ăt ăţirea performantelor tehnologice ale sistemelor sa fie folosit ă de noii consumatori, respectiv diferen ţa de 6 - 7.000.000 Gcal sa fie solicitat ă cu începere din 2006 - 2007. Evolu ţia necesarului de energie termica *T* ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anul Num ăr locuin ţe Energie termica consumat ă │ │ (mii Tep / mii Gcal /an) │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2004 cca. 1.950.000 2.300 / 23.000/an │ │ 2007 cca. 2.100.000 2.000 / 20.000/an │ │ 2017 cca. 2.350.000 1.600 / 16.000/an │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ *ST* Figura 8 EVOLU ŢIA NECESARULUI DE ENERGIE TERMICA NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a evolu ţiei necesarului de energie termica, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, 619 bis di n 8.07.2004, la pagina 41, a se vedea imaginea asociata. 3.6 Situa ţia centralelor externalizate din sistemul SC Termoe lectrica SA Evaluarea situa ţiei actuale s-a f ăcut pe doua componente: ● evaluarea tehnica, ● evaluarea financiar ă. 3.6.1. Evaluare tehnica 3.6.1.1. Analiza tehnica Tabelul 1 prezint ă principalele rezultate corespunz ătoare celor 22 de centrale analizate cu privire la: - combustibilul utilizat, - date referitoare la cazane, - randamentul global al centralei. Principalele concluzii ale analizei sunt: din c ele 22 de centrale supuse evalu ării: - 10 utilizeaz ă drept combustibil primar gazul, 9 carbunele şi 3 pacura; - 3 au randamentul global cuprins între 40...59 %, 11 între 60...79% şi 3 mai mare de 80%; - durata de viata r ămasă a cazanelor variaza între 2 ani şi 15 ani. O analiza a fiec ărui caz în parte a fost efectuat ă în scopul de a identifica durata de viata remanenta a fiec ărei unit ăţi de produc ţie. În general cazanele sunt vechi (Timi şoara şi Gurabarza utilizeaz ă cazane din anii 1930); cu toate acestea durata de viata remanenta a cazanelor din centrale este ridicat ă, principala cauza fiind utilizarea lor limitat ă. Una din cauze este supra-dimensionarea capacit ăţii instalate fata de nevoi: - pana la de 2 ori 13 centrale - de la 2 la 5 ori 9 centrale Se remarca centralele Calafat, Comanesti, Giurg iu, Govora, Gura Barza, Ia şi, Resita, Suceava, Vaslui, a c ăror dimensionare pentru produc ţia de energie termica pentru înc ălzire este de peste 2 ori necesarul anual.

Figurile 1 şi 2 prezint ă produc ţia de energie, respectiv consumul de combustibil pentru cele 22 de centrale. Se observa ca: - în ambele grafice centralele sunt ordonate în aceea şi ordine, - centralele Ploiesti şi Govora se detaseaza de restul centralelor având o produc ţie mult mai mare; pentru Ploiesti aceasta este cauz at ă de o mare generare de electricitate şi pentru Govora de o mare produc ţie de abur pentru industrie. *T* ┌──┬─────────┬──────┬───────┬───────┬───┬─────────┬────────┬────────────┬──────┐ │Nr│Oraşul │Nr. de │Combus-│Combus-│Nr. │Constru- │Starea │Timpul de │Randa- │ │ │ │cen- │tibil │tibil │ca- │ita în │cazane- │viata │ ment │ │ │ │trale │primar │secun- │za- │anul │lor │r ămas │global │ │ │ │ │ │dar │ne │ │ │ │ │ └──┴─────────┴──────┴───────┴───────┴───┴─────────┴────────┴────────────┴──────┘ 1 Arad 2 CET C ărbune Pacura 11 1965-1992 Nespecifi- Nespecificata 70% c ât ă 2 Bacau 1 CET C ărbune Gaz 3 1974-1991 Satisfac ă- t oare >15 ani 46% 3 Botosani 1 CET Pacura Pacura 12 1962-1978 S atisfac ă- t oare <2 - <15 ani 90% ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Br ăila 1 CET Gaz - 4 1964 Buna <2 - <10 ani 67% 5 Bra şov 1 CET C ărbune Gaz 4 1989-1994 Buna >15 ani 54% 6 Buzau 1 CT Gaz n/a 2 1979-1980 S atisfac ă- t oare <2 - <15 ani 83% ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7 Calafat 1 CT Pacura n/a 8 1984-2002 B una <15 ani 54% 8 Comanesti 1 CT Gaz n/a 3 1993 B una < 2 ani 73% 9 Focsani 1 CET Gaz Pacura 11 1969-1986 B una < 2 - <15 ani 78% ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10 Giurgiu 1 CET C ărbune Pacura 5 1980-1986 Nespecifi- c ât ă < 10 ani 48% 11 Govora 1 CET C ărbune Pacura 5 1985-1993 Buna >15 ani 66% 12 Gurabarza 1 CT C ărbune - 4 1937-1954 Nespecifi- nespecificat 56% c ât ă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13 Ia şi 1 CET+ Gaz Pacura 9 1977 Satisfac ă- <2- < 10 ani 68% (1 CET)* t oare 14 Onesti 1 CET Gaz n/a 3 1961-1966 B una < 10 ani 61% 15 Oradea 1 CET+ (1 CET)* C ărbune Gaz 6 1966-1987 Buna > 15ani 57% ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16 Pitesti 2 CET Gaz Pacura 14 1964-1980 S atisfac ă- t oare < 10 ani 53% 17 Ploiesti 1 CET Pacura Gaz 15 1969-1986 B una < 15 ani 65% 18 Resita 1 CET Gaz Pacura 7 1964-1978 N especifi- c ât ă > 15 ani 71% ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 Suceava 1 CET C ărbune Pacura 10 1965-1988 Buna < 1O->15 ani 58% 20 Timi şoara 1CET+ 1 CT Gaz C ărbune 16 1935-1994 Buna > 15ani 83% 21 Vaslui 1 CT Gaz Pacura 5 1987-1992 S atisfac ă- t oare > 15 ani 69% ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22 Zalau 1CET+ C ărbune Pacura 5 1981-1995 Nespecifi- (1 CT) c ât ă < 15 ani 65% * ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *ST* ______________

* Centralele din paranteze nu au fost analizate din lipsa informa ţiilor specifice - se observa ca pentru 20 de centrale producere a de energie termica pentru înc ălzire reprezint ă cea mai mare pondere în activitatea acestora; se e viden ţiaz ă CET Govora şi CET Onesti, pentru care producerea de energie ter mica pentru înc ălzire reprezint ă sub 50% din cantitatea total ă de energie produs ă anual. Figura 9. Produc ţia anuala de energie NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a produc ţie de energie, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 43, a se vedea imaginea asociata. Figura 10. Consumul anual de combustibil NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a consumului anual de com bustibil, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.0 7.2004, la pagina 43, a se vedea imaginea asociata. 3.6.1.2. Analiza de mediu Pentru fiecare centrala au fost calculate emisi ile de sulf, NO(x) şi particule; rezultatele ob ţinute sunt prezentate în fig. 11, 12 şi 13. Principalele concluzii sunt: Figura 11. Emisiile specifice de sulf NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a emisiilor specifice de sulf, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.0 7.2004, la pagina 44, a se vedea imaginea asociata. Figura 12. Emisiile specifice de NO(x) şi de particule NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a emisiilor specifice de NO(x) şi de particule, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 44, a se vedea imaginea asociata. - centrale cu cele mai mari emisii specifice de sulf sunt: Bra şov, Govora, Gurabarza şi Zalau (toate centrale ce folosesc prioritar c ărbune). Bra şov are emisii extreme de ridicate de sulf pe MWh produs datorit ă calit ăţii carbunelui utilizat. De asemenea Oradea, Arad şi Bacau au emisii de sulf ridicate, cauzate de comb inatia între con ţinut ridicat de sulf al carbunelui şi o slab ă eficienta a produc ţiei centralelor. - CET Bacau are cea mai mare emisie specifica d e oxid de azot; Govora, Suceava, Bra şov şi Ploiesti au de asemenea emisii specifice ridicate . - CET Oradea şi CT Gurabarza sunt centralele cu cea mai mare emis ie de praf. Din punctul de vedere al emisiilor totale, se p ot face urm ătoarele afirma ţii: - centralele cu cele mai mari emisii de sulf su nt Govora, Bra şov, Oradea şi Arad (toate centrale ce folosesc prioritar c ărbune şi au produc ţii mari de energie); - centralele cu cele mai mari emisii de NO(x) s unt Ploiesti, Govora, Oradea şi Arad; - centrala cu cea mai mare emisie de praf (part icule) este Oradea. 3.6.2. Evaluare financiar ă Evaluarea financiar ă a urm ărit: - analiza structurii costurilor;

- analiza cererii de caldura şi a lipsurilor privind consumul eficient de caldura; - comparatia costurilor cu PNR (pre ţul na ţional de referinta); - evaluarea aranjamentelor existente pentru pre luarea energiei termice şi electrice produse; - analiza situa ţiei financiare existente. 3.6.2.1. Structura costurilor Figura 13 prezint ă costul energiei produse de centralele evaluate în 2002 şi 2003. Se poate vedea ca majoritatea centralelor car e raporteaz ă costuri mari în anul 2003 (Gurabarza, Giurgiu, Suceava, Bacau) sunt cent rale ce folosesc carbunele drept combustibil principal. Figura 13. Costul energiei produse NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a costului de energie pro dus ă, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.0 7.2004, la pagina 46, a se vedea imaginea asociata. Pentru toate centralele, mai mult de 70% din co sturile de produc ţie sunt reprezentate de combustibil, salarii şi amortismente. Pentru anul 2003, din aceasta valoare total ă: - pentru 15 centrale costul combustibilului rep rezint ă peste 60%. Pentru cele 7 centrale aflate sub acest plafon, cauza principala o reprezint ă costurile ridicate cu amortizarea şi cu forta de munca; este mai ales cazul centralelo r care nu produc energie termica pe durata sezonului cald, dar trebu ie sa acopere toate costurile fixe de func ţionare; - pentru 5 centrale amortizarea reprezint ă peste 15...20%: Bra şov, Onesti, Timi şoara, Zalau, Giurgiu şi Calafat; - pentru 3 centrale costul for ţei de munca reprezint ă peste 30%: Comanesti, Zalau şi Gurabarza. 3.6.2.2. Decalajele fata de consumul real de ca ldura Studiile existente arata ca apartamentele tip d e 2 sau 3 camere acoper ă 82% din consumul de caldura al tuturor apartamentelor conec tate la termoficare. 84% din blocuri au fost construite înainte de 1985. Cererea anuala de energie pentru un apartament de 60 mp este de aproximativ 25 MWh. Ace asta valoare este foarte ridicat ă în comparatie cu standardele din UE unde cererea an uala tipica este de 5-10 MWh. Toate cele 22 de centrale evaluate se confrunta cu decalaje ale consumului de caldura din cauza urm ătoarelor motive: rate mari de debransare (10...70% în ultimii 3 ani), putere instalata supra-dimensionata (13 centr ale - de doua ori, 9 centrale de 5 ori), eficienta mica, pierderi în re ţelele de transport şi distribu ţie (20...40%), lipsa de repartitoare de costuri, termostate şi alte dispozitive similare, lipsa izolatiei cl ădirilor. Consumul de caldura în blocurile de apartamente poate fi redus cu 15....30% prin introducerea unor noi m ăsuri de economisire a energiei precum: contoare de energie, instala ţii noi în subsol, inclusiv controlul temperaturii, robineti de echilibrare la coloane, ventile cu termostat la radiatoare, repart itoare de costuri la radiatoare, contoare individuale de apa calda. Reduceri estimate la 15-20% ale consumului de c aldura pot fi ob ţinute prin ameliorarea izolatiei termice a cl ădirilor: etansarea ferestrelor şi u şilor, schimbarea ferestrelor cu unele noi cu 2 sau 3 stra turi de sticla, izolarea pere ţilor şi a tavanului. 3.6.2.3. Pre ţul na ţional de referinta şi sistemul de subven ţii

Pre ţul caldurii pentru consumatori finali e stabilit de Guvern, fiind cunoscut drept pre ţul na ţional de referinta (PNR). Diferen ţa dintre pre ţurile energiei termice la consumatorii finali şi PNR e acoperit ă printr-un sistem de subventionare. Actualmente valoarea PNR este cea stabilit ă în august 2002, având valoarea de 800 000 lei / Gcal, inclusiv TVA, ceea ce corespunde la 688 000 lei/MWh; toate centralele evaluate au în prezent un pre ţ la consumatorul final mai mare decât PNR. Se prognozeaza o cre ştere cu 12% a PNR începând cu 1 august 2004. Figura 14. Nivelul subventiei în pre ţul la consumatorul final (pre ţurile includ TVA) NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a nivelului subventiei în pre ţul la consumatorul final (pre ţurile includ şi TVA), se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 48, a se vedea im aginea asociata. 3.6.3. Costuri de mediu Pentru preg ătirea ader ării României la Uniunea European ă a fost adoptat ă Hot ărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor m ăsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveni ţi din instala ţii mari de ardere, care transpune în legisla ţia interna prevederile Directivei Europene 2001/80/EC . Ministerului Administra ţiei şi Internelor îi revine sarcina de a coordona implementarea prevederilor acestui act normativ la nivelul unit ăţilor administrativ-teritoriale. Obliga ţiile privind reducerea emisiilor la cos a instala ţiilor mari de ardere şi încadrarea în prevederile Directivei Europene 2001/80/EC , respectiv Hot ărârea Guvernului nr. 541/2003 , revin de ţin ătorilor de astfel de instala ţii. Prin urmare, procesul de modernizare a acestor instala ţii trebuie initiat şi condus de autorit ăţile administra ţiei publice locale. În prezent, autorit ăţile administra ţiei publice locale de ţin în proprietate publica sau privat ă 129 de instala ţii mari de ardere, din care: ● 35 de instala ţii vor fi oprite dup ă ianuarie 2007; ● 87 de instala ţii vor fi men ţinute în func ţiune şi dup ă anul 2007. Din evaluarea lucr ărilor de modernizare a centralelor ce vor r ămâne în func ţiune după 2007 a rezultat un volum de investi ţii de circa 570 milioane Euro. Costuri totale de investi ţii - defalcarea costurilor totale pe tipuri de combustibili: *T* ┌────────────┬───────────┬──────────────────────┬───────────────┬──────────────┐ │ │ │ Costuri pentru │Costuri pentru │Costuri pentru │ │ │ │ reducerea │ reducerea │ reducerea │ │ │ │ emisiilor │emisiilor │ emisiilor │ │ │ │ provenite │provenite │ provenite │ │ │ │ din │ din │ din │ │ │ │ utilizarea │utilizarea │ utilizarea │ │ COSTURI │ VALARE │combustibililor │combustibi- │ combustibi- │ │ │ (euro) │ solizi │lilor lichizi │ lilor │ │ │ ├───────────┬──────────┤ │ gazosi │ │ │ │ lignit │ huila │ (euro) │ (euro) │ │ │ │ (euro) │ (euro) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────────┼──────────────┤ │Monitorizare │ 23.700.000 │ │ │ │ │ │emisii IMA │ │ │ │ │ │ │ │ │141.650.000 │15.500.000 │144.100.000 │ 245.430 000 │ ├────────────┼───────────┤ │ │ │ │ │Conformare │546.680.000 │ │ │ │ │ │ tehnica │ │ │ │ │ │ └────────────┴───────────┴───────────┴──────────┴───────────────┴──────────────┘ *ST*

M ăsurile întreprinse pana în prezent pentru implement area prevederilor acestor acte normative, sunt: ● s-a efectuat inventarul instala ţiilor mari de ardere de ţinute de autorit ăţile administra ţiei publice locale; ● s-au stabilit termene precise privind: - efectuarea masuratorii emisiilor la cos (1 ma rtie 2004); - întocmirea studiilor de impact (30 aprilie 20 04); - întocmirea programelor de reducere progresiva a emisiilor la cos (30 aprilie 2004). ● dotarea cu aparatura de monitorizare continua a em isiilor la cos (31 decembrie 2006); ● s-a aprobat "Ghidul privind elaborarea propunerilo r de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de C(O)2, NO(x) şi pulberi. Concluzii ● Actualele sisteme de producere şi furnizare a energiei termice asigura serviciul de înc ălzire şi apa calda de consum pentru aproape 29% din popula ţia tarii şi respectiv pentru 55% din popula ţia urbana. ● Sistemele sunt realizate dup ă tehnologii anterioare crizei energetice din 1972, au randamente sc ăzute, pierderi foarte mari între 25-35% şi costuri ridicate de produc ţie. ● Costurile de producere, transport şi distribu ţie foarte ridicate nu pot fi suportate de utilizatori în marea lor majoritate. ● Datorit ă solu ţiilor constructive şi a lipsei fondurilor de repara ţii, imobilele introduc, la rândul lor, pierderi suplime ntare mari de energie termica (10-15%) şi nu permit separarea consumurilor individuale de c aldura pe apartamente. CAP. 4. Restructurarea serviciilor publice de înc ălzire urbana 4.1. Premizele restructur ării serviciilor publice de înc ălzire urbana Serviciile publice de înc ălzire urbana în sistem centralizat trebuie men ţinute şi dezvoltate întrucât, în condi ţiile specifice României şi ale tehnologiilor actuale, acestea pot asigura alimentarea cu energie termica pentru sectorul rezidential în condi ţii de siguranta, eficienta energetica şi performanta economic ă ridicat ă, având totodat ă un impact pozitiv asupra protec ţiei şi conserv ării mediului ambiant prin controlul strict al emisiilor poluante. Premizele de la care s-a plecat pentru elaborar ea propunerilor de restructurare a serviciilor de alimentare cu energie termica produs ă centralizat sunt: a) serviciul public de alimentare cu caldura po ate deveni o activitate rentabila, sigura şi performanta dac ă este realizat de operatori specializa ţi care integreaza la nivelul localit ăţilor şi alte servicii publice adiacente cum ar fi: furniz area apei potabile şi industriale, a energiei electrice, a gazelor natu rale, recuperarea şi utilizarea în scop energetic a de şeurilor menajere etc; b) necesitatea promov ării şi aplic ării solu ţiilor care asigura economisirea resurselor energetice clasice şi respectarea principiului dezvolt ării durabile în toate situa ţiile: de la înfiin ţarea unor sisteme noi, pana la modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea unor sisteme existente ; c) necesitatea promov ării şi aplic ării tehnologiilor care asigura protejarea şi conservarea mediului ambiant prin utilizarea tehnol ogiilor cu impact minim asupra acestuia; d) termoficarea asociata cu cogenerarea, asigur a producerea energiei termice la cele mai sc ăzute pre ţuri şi cu impactul cel mai redus asupra mediului, la cel e mai bune randamente globale şi cu cel mai sc ăzut consum de resurse energetice primare; e) asigurarea accesului la serviciile de termof icare pentru clien ţii poten ţiali prin corelarea tarifelor cu gradul de suportabilita te al acestora; f) prioritizarea finan ţării şi execu ţiei proiectelor de reabilitare prin dirijarea şi concentrarea efortului investitional acolo unde e ficienta acestuia este maxima, şi anume dinspre consumatori spre surse;

g) generalizarea serviciului public de înc ălzire centralizata în toate localit ăţile unde studiile de specialitate demonstreaza ca a cesta este viabil şi eficient economic. Obiectivele majore ale politicii Guvernului în domeniul serviciilor publice centralizate de alimentare cu energie termica a loc alit ăţilor sunt: ● siguranta alimentarii cu energie termica a localit ăţilor; ● generalizarea producerii energiei termice în cogen erare cu energia electrica în toate situa ţiile ra ţional posibile, în conformitate cu Directiva 2004/8/CE a Parlamentului european şi a Consiliului privind promovarea cogenerarii pe b aza cererii de caldura utila pe piata interna; ● implementarea Directivei UE 93/76/EEC privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbun ăt ăţirea eficientei energetice şi a Directivei 2001/80/EC privind reducerea emisiilor la cos; ● producerea şi distribu ţia competitiv ă a energiei termice, la pre ţuri accesibile utilizatorilor; ● promovarea principiilor economiei de piata, deschi derea pie ţei şi diminuarea gradului de monopol; ● cre şterea eficientei energetice a sistemelor şi promovarea m ăsurilor de dezvoltare durabila; ● respectarea prevederilor directivelor Uniunii Euro pene privind calitatea serviciile de înc ălzire urbana şi protec ţia mediului; ● atragerea particip ării capitalului privat la finan ţarea investi ţiilor aferente serviciilor energetice de interes local. Direc ţii de ac ţiune: ● sc ăderea costurilor de produc ţie prin modernizarea sistemelor de producere şi distribu ţie a energiei termice şi reducerea pierderilor; ● încurajarea investi ţiilor pentru reabilitarea SCIU pentru cre şterea eficientei energetice, reducerea corespunz ătoare a consumurilor de resurse primare şi diminuarea emisiilor poluante în atmosfera; ● orientarea investi ţiilor pentru producerea energiei termice prin solu ţii de cogenerare, în conformitate cu directiva 2004/8/EC privind promovarea cogenerarii pe baza cererii interne de caldura; ● implementarea unor sisteme automatizate de m ăsurare, reglare şi control de tip dispecer, de la sursa pana la nivelul consumatorulu i final, pentru conducerea "on-line" a proceselor tehnologice şi întocmirea bilan ţurilor lunare; ● modernizarea capacit ăţilor existente sau înlocuirea lor şi corelarea acestora cu necesarul de energie termica al localit ăţilor; ● înlocuirea combustibililor solizi şi lichizi, acolo unde este posibil, cu gaze naturale; ● diversificarea resurselor energetice primare utili zate pentru producerea energiei termice şi promovarea solu ţiilor optime sub raport cost / calitate; ● introducerea contorizarii energiei termice livrate la nivel de imobil şi la nivel de apartament; ● introducerea tarifului binom şi a contractelor sau conven ţiilor de furnizare individuale; ● eliminarea treptata, într-un interval de 4 ani a p re ţului na ţional de referinta şi a subventiei la produc ător pentru energia termica livrata popula ţiei prin SCIU şi înlocuirea acestora cu ajutoare sociale pentru în călzire acordate familiilor şi persoanelor venituri reduse; ● încurajarea apari ţiei operatorilor unici (producere, transport, distr ibu ţie, furnizare) şi privatizarea acestora; ● promovarea gestiunii delegate prin concesionarea s erviciilor şi a infrastructurii aferente şi prin contracte de parteneriat public-privat; ● obligativitatea autoriz ării / atestarii agen ţilor economici specializa ţi în proiectarea şi execu ţia lucr ărilor din infrastructura aferent ă serviciilor de alimentare cu energie termica, în func ţie de categoria lucr ărilor de construc ţii - montaj - instala ţii ce urmeaz ă a fi executate, de c ătre operatori, respectiv autorit ăţile de reglementare competente; ● stimularea reabilit ării termice a cl ădirilor prin facilit ăţi fiscale şi simplificarea procedurilor de acces a proprietarilo r la fondurile destinate

reabilit ării termice a imobilelor în vederea reducerii pierd erilor de caldura şi a necesarului termic printr-un pachet de reglement ări tehnice şi economice coerent. 4.2. Politici şi prioritati 4.2.1. Continuarea perfec ţion ării cadrului legislativ Actele normative pentru reglementarea serviciul de înc ălzire în sistem centralizat, elaborate în baza Legii nr. 326/2001 , Legii nr. 318/2003 , Legii nr. 199/2000 , republicat ă şi a Ordonan ţei Guvernului nr. 73/2002 şi aflate în curs de avizare şi aprobare, vor con ţine prevederi prin care sa se asigure: ● reglementarea procedurii de deconectare a consumat orilor / cl ădirilor în caz de neplata sau plata par ţial ă a facturilor; ● introducerea tarifului binom având o parte fixa co nstanta determinata în func ţie de capacitatea instalata şi o parte variabila calculat ă în func ţie de consumul efectiv de energie termica; ● instalarea în apartamentele situate în imobilele c ondominiale a repartitoarelor de costuri şi a robinetelor cu reglaj termostatic pentru reglar ea, măsurarea şi controlul cantit ăţilor de energie termica consumate; ● introducerea contractelor individuale sau a conven ţiilor individuale de furnizare a energiei termice; ● introducerea obligativitatii atestarii şi licentierii societ ăţilor comerciale care furnizeaz ă echipamente de contorizare individual ă ca şi a societ ăţilor comerciale specializate în montarea, între ţinerea şi exploatarea sistemelor individuale de repartizare a costurilor; ● promovarea gestiunii delegate a serviciilor de înc ălzire urbana bazate pe contracte de concesiune şi de parteneriat public - privat pentru atragerea investi ţiilor private în managementul capacit ăţilor de cogenerare; ● actualizarea normelor pentru proiectarea instala ţiilor de înc ălzire, ventila ţie şi aer - condi ţionat; ● întocmirea programelor de eficienta energetica în corelare cu programele de investi ţii, la nivelul tuturor localit ăţilor cu o popula ţie mai mare de 20.000 de locuitori; ● introducerea conceptelor de: "planificare energeti ca la nivel local", "insule de energie", "ora şe energetice" "zone prioritare de termoficare", s.a . 4.2.2. Politica de investi ţii. Necesita ţi imediate pentru îmbun ăt ăţirea randamentului consumului şi livr ării de energie termica prin sisteme de termoficare 4.2.2.1. Planificarea energetica la nivel local La nivel na ţional, principiile strategice relevante ale dezvolt ării regionale sunt urm ătoarele: - promovarea mecanismelor de piata în scopul de a îmbun ăt ăţi competitivitatea şi de a realiza o cre ştere economic ă durabila; - cre şterea capacit ăţii regiunilor pentru a sus ţine propria lor dezvoltare în ceea ce prive şte formarea institu ţiilor, utilizarea resurse financiare şi luarea deciziilor; - promovarea principiilor de dezvoltare durabil a. Evaluarea de baza a necesarului de energie este intemeiata pe consum. Principiile de consum trebuie sa fie fundamentate pe evaluarea necesarului de energie care sa sus ţin ă tendinta de dezvoltare a tarii precum şi pe necesitatea de a îmbun ăt ăţi randamentul energetic, protec ţia mediului şi a consumatorului. Domeniile tinta ale planificarii energetice la nivel local corespunde cu trei axe principale: ● elaborarea politicii locale, ● caracterul cetatenesc al energiei termice şi ● caracteristica de piata local ă a pie ţei energiei termice. Figura 15. Domeniile tinta ale planificarii ene rgetice

NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a planificarii energetice , se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 54, a se vedea imaginea asociata. Obiectivele ce trebuie abordate: 1. promovarea caracterului cetatenesc al energi ei şi mobilizarea participan ţilor locali din sectorul energetic; 2. planificarea la nivelul comunit ăţii locale privind utilizarea eficienta a surselor de energie regenerabila şi a energiei conven ţionale, administrarea cererii şi mobilitatea asociata; 3. crearea de condi ţii favorabile pentru pie ţele şi serviciile energetice locale pentru accesul la grupurile de consumatori cei mai defavorizati. Scopurile tipice pentru (1) Promovarea caracter ului cetatenesc al energiei şi mobilizarea participan ţilor locali din sectorul energiei, sunt: - promovarea pe scara larga a constientizarii s ociale necesar ă pentru abordarea problemelor energiei pe termen mediu şi lung şi necesitatea unei dezvolt ări durabile, prin programe şi campanii informationale şi educatioale la nivelul consumatorului; - crearea de parteneriate locale în sectorul en ergetic care sa implice sectorul public, reprezentan ţii consumatorilor (locatari, IMM - uri) şi furnizori de energie conventionala; - efectuarea de studii de fezabilitate multicri teriale referitoare la aspectele formelor multiple de energie: administrarea sistemu lui, calitate şi fiabilitate, politici, tehnologie, socio-economie, finan ţare; - introducerea conceptului de "noua administrar e" în domeniul energiei, folosind o "abordare ascendenta, de jos în sus", (de la nive lul local) pentru a înt ări rolul consumatorului pe piata de energie (energia ca un s erviciu pentru cet ăţean şi administrarea cererii pentru a satisface nevoile re ale ale consumatorilor) şi de asemenea pentru a consolida rolul altor noi partici panţi în sectorul de energie (ONG ale consumatorilor, autorit ăţile locale, cooperative de servicii şi mici produc ători de energie din resursele regenerabile) prin promova rea unui nou caracter cetatenesc al energiei. Scopurile tipice pentru (2) Planificarea la niv elul comunit ăţii locale privind utilizarea eficienta a surselor de energie regenera bila şi a energiei conven ţionale, administrarea cererii şi mobilitatea asociata, sunt: - stimularea planificarii locale de energie inc lusiv integrarea planurilor de energie în planificarea dezvolt ării locale, inventare de energie, bilan ţuri energetice şi programare de energie; - întreprinderea de ac ţiuni ce au drept scop consolidarea angajamentelor factorilor cheie de decizie şi a participan ţilor pe piata pentru comunit ăţi utilizatoare de energie durabila; - înt ărirea componentei de energie a planurilor de dezvol tare durabile ce au drept obiectiv dezvoltarea la nivel local; - ini ţierea unui domeniu de reflectare pentru posibilele ini ţiative de politica de viitor, de ex. un cadru de reglement ări pentru politicile iocale de planificare a energiei. Astfel de ini ţiative de politica trebuie sa fie create pe politic ile energetice locale existente; - lansarea de m ăsuri concrete de implementare. Scopurile tipice pentru (3) Crearea de condi ţii favorabile pentru pie ţele şi serviciile energetice locale pentru accesul la grup urile de consumatori cei mai defavorizati, sunt: - facilitarea transferurilor de tehnologii pent ru produc ţia descentralizata a energiei termice şi de administrare a cererii, prin implementarea cun oştin ţelor tehnice corespunz ătoare la nivel local; - dezvoltarea condi ţiilor tehnice şi normalizarea situa ţiei (îmbun ăt ăţirea accesibilitatii la sursele de energie regenerabila, la re ţelele electrice locale, cadru de reglementar adecvat); - dezvoltarea şi promovarea bunelor practici pentru reglementarea şi dezvoltarea pie ţelor locale de energie (calcularea pre ţurilor, sisteme de garan ţie, autoriza ţiile

publice, sisteme de finan ţare ca "finan ţare ter ţi", lansarea de noi servicii energetice); - stimularea unei abordari inovatoare referitoa re la reducerea costurilor pentru implementarea m ăsurilor privind utilizarea ra ţional ă a energiei şi a surselor de energie regenerabila (grupare pentru achizi ţii şi contracte colective pentru între ţinere echipamente), costuri care sunt influientate de barierele netehnologice cum ar fi: proceduri de aplica ţie şi procedee de aprobare a planificarii exagerat de dificile; - încercarea de a rezolva problemele legate de barierele pe termen scurt care îi opresc pe principalii participan ţi (politicieni, planificatori, proiectan ţi şi cet ăţeni) de a lucra la proiectele de economisire şi conservare a energiei cu aceea şi abordare pozitiva pe care ei o adopta la proiectele standard, de exemplu, în ceea ce prive şte planuri inovatoare de finan ţare, coduri adaptate de cl ădiri, mecanisme ale controlului calit ăţii şi re ţelele utilizatorilor. 4.2.2.2. M ăsuri prioritare de economisire a energiei la consum atorii racordati la SCIU 4.2.2.2.1. Contorizarea şi controlul energiei termice, repartitoare de costu ri de caldura, robinete de reglaj termostatic Practica în toate ţările din Europa Centrala şi de Est, unde au fost instalate robinete de reglaj termostatic şi repartitoare de costuri de caldura, a demonstrat efecte din care au rezultat reduceri ale consumului de energie termica de 15-25%. Aproximativ 55% din apartamentele conectate la sistemele de termoficare nu sunt echipate cu dispozitive similare. Poten ţialul anual de economisire a consumului de energie termica este de aproximativ 1,5 mil. Gcal. Luând în considerare pierderile medii pe distribu ţie, produc ţia de energie termica poate sc ădea cu 1,7 mil. Gcal/an (6,4%). Rezultatele viitoare preconizate din implementa rea acestui concept sunt: - economii de energie în fiecare apartament; - cre şterea nivelului de încas ări prin reducerea costurilor la consumatori; - reducerea subven ţiilor pl ătite din buget pentru a acoperi diferen ţa între costul care poate fi cerut (bazat pe capacitatea po pula ţiei de a plati) şi costul real al caldurii şi apei calde de consum; - Un "efect demonstrativ" cu privire la viabili tatea tehnica şi financiar ă a acestei abordari pentru îmbun ăt ăţirea calit ăţii serviciilor de termoficare în România. Investi ţia estimat ă este prezentat ă în tabelul urm ător:

Reabilitarea la nivel de apartam ent *T* *Font 8* ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Reabilitarea apart amentelor │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │(1) Repartitoare de cost a caldurii şi robineti termostatati │ ├─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────┬──────────┤ │Număr total de apt. conectate │ 1.918.222 unit. │Din care neechipate cf. │ 99% │ │la SCIU │ │presupunerii │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┼──────────┤ │Număr de apt. care trebuie │ │Număr mediu de │ │ │echipate │ 1.899.040 unit. │echipamente pe apt. │ 2,8 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤ │Numărul total max. de │ │ │ │echipament │ 5.317.311 unit. │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ Repartitor de caldura cu citire │ │Pre ţ unitar al echipamentului │ 28,00 EUR incl. TVA │ automat ă + robinet termostatat │ │produs în România │ │ (3/8'' şi 1/2''; corp + cap) + │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ montaj şi garan ţie │ │Investi ţia medie pe apt. │ 78,40 EUR incl. TVA │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Total investi ţie (1) │ 148.884.719 EUR incl. TVA │ │ ├─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────┤ │(2) Contoare de apa calda şi rece │ ├─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────┬──────────┤ │Număr total de apt. conectate │ │Din care neechipate cf. │ │ │la SCIU │ 1.918.222 unit │presupunerii │ 100% │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┼──────────┤ │Număr de apt. care trebuie │ │Număr mediu de │ │ │echipate │ 1.918.222 unit │echipamente pe │ 2,0 │ │ │ │apartament │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤ │Numărul total max. de │ 3.836.444 unit │ │ │echipament │ │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ contor de apa calda + contor de │ │Pre ţ unitar al echipamentului │ 10,50 EUR incl. TVA │ apa rece + montare şi garan ţii │

│produs în România │ │ (DN 15 mm, Q(min) = 0,03 mc/h, │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ Q(max) = 3,0 mc/h) │ │Investi ţia medie pe apt. │ 21,00 EUR incl. TVA │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │Total investi ţie (2) │ 40.282.662 EUR incl. TVA │ │ ├─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────┤ │(3) Refacerea conductelor de distribu ţie a caldurii şi apei calde │ ├─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────┬──────────┤ │Număr total de apt. conectate │ 1.918.222 unit │Din care neechipate │100% │ │la SCIU │ │cf. presupunerii │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┼──────────┤ │Număr de apt. care trebuie │ 1.918.222 unit │Număr mediu de │1,0 │ │echipate │ │echipamente pe apt. │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤ │Investi ţia medie pe apt. │ 946,00 EUR incl. TVA │ Reabilitarea şi reproiectarea │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ distribu ţiei de caldura şi apa │ │Total investi ţie (3) │1.814.638.012 EUR incl. TVA │ calda în apt. │ ├─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────┤ │Descresterea costurilor de caldura pe apartament │ ├─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────┬──────────┤ │Consumul mediu de caldura pe │ 9,174 Gcal/an │ │ │ │apartament │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤ │Scăderea consumului de │ │ │ │caldura dup ă instalarea │ 1,376 Gcal/an │ 15% │ │echipamentului │ │ │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┬──────────┤ │ │ │ │EUR/Gcal │ │Economii de cost presupuse │ 29,31 EUR/an │ 21,30 │NRP incl. │ │ │ │ │TVA │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤ │Costuri de reabilitare │ 78,40 EUR │ Numai repartitoare de caldura şi │ │ │ │ robineti termostati │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────┤ │Timpul de recuperate simplu │ 2,7 ani │Este acceptabil considerând pre ţul │ │ │ │ de caldura din urm ătorii ani │ └─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────┘ *ST* 4.2.2.2.2. Izolatia termica a cl ădirilor Reducerea consumului de energie pentru înc ălzirea locuin ţelor, care este pe departe principala utilizare fin ala a energiei în cazul consumatorilor casnici din statel e membre UE (57% fata de 25% pentru înc ălzirea apei sau 11% pentru aparate electrocasnice şi iluminat) este direct condi ţionat ă de performanta energetica a cl ădirilor.

Consumul total de energie finala în UE în 1997 a fost de aproximativ 930 Mtone. O defalcare simpli ficata a acestei cereri arata importanta cl ădirilor în acest context: 40,7% din totalul cererii de energie este folosit în sectoarele de locuin ţe şi tertiar, cea mai mare parte pentru servicii de en ergie la cl ădiri. Trebuie de asemenea sa se evidentieze ca aproximativ 10% din energia consumat ă în cl ădiri provine de la sursele de energie regenerabila, producerea combinata de energie electrica şi termica prin cogenerare şi înc ălzirea/racirea prin sisteme de termoficare sau pomp e de caldura (numai în cazuri specifice şi în anumite condi ţii). Pentru sectorul tertiar, importanta înc ălzirii spa ţiilor este într-o oarecare măsura mai sc ăzut ă (52% din consumul total al sectorului). Aceasta problema este de importanta deosebita p entru România. Noi presupunem ca în România procent ajul consumului de energie folosit pentru înc ălzirea locuin ţelor este mai mare de 70% din totalul consumului de energie la consumatorii casnici. În special cl ădirile realizate din panouri mari de beton prefabri cate, care au fost construite în cea mai mare parte de la sfâr şitul anilor '60 pana în anii '90, sunt caracterizat e de o foarte mare cerere de caldura care este de 2 pana la 3 ori mai mare pe metru patrat decât cea di n UE, în principal din cauza tipurilor de izolatie necorespunz ătoare. Un program na ţional de m ăsuri pentru izolatia termica a cl ădirilor trebuie sa fie initiat imediat. Programul v a avea ca rezultat o reducere a consumului de energie term ica cu cca. 50% pana la sfâr şitul implementarii sale. Aceasta va atenua impactul social negativ şi de asemenea nu va permite investi ţiile neviabile în sectorul de termoficare. Redam mai jos o schema de finan ţare simpla precum şi efectele izolatiei cl ădirilor asupra functionarii SCIU: *T* *Font 8* ┌────────────────────────┬─────────────┬──────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐ │ Anul │ │ │ 1 │ 2 │ 3 │ ├────────────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Investi ţie/Credit 100% │ │ │ │ │ │ │garantat de stat │4.550,00 Euro │ │4.550,00 Euro │4.322,50 Euro │4.095,00 Euro │ ├────────────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Timp de recuperare │ 20 ani │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Principal │ │ 5,00% │ 227,50 Euro │ 227,50 Euro │ 227,50 Euro │ ├────────────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Dobanda comercial ă pe an │ │ 9,00% │ 409,50 Euro │ 389,03 Euro │ 368,55 Euro │ ├────────────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Serviciul datoriei │ │ │ 637,00 Euro │ 616,53 Euro │ 596,05 Euro │ ├────────────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Economie la costul │ │ │ │ │ │ │caldurii pe an │ │95,87 Euro │ 95,87 Euro │ 95,87 Euro │ 95,87 Euro │ ├────────────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Economii din reabilitare │ 875,00 Euro │43,75 Euro │ 43,75 Euro │ 43,75 Euro │ 43,75 Euro │ ├────────────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Total economii │ │ │ 139,62 Euro │ 139,62 Euro │ 139,62 Euro │ ├────────────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Total costuri adi ţionale │ │ │ 497,38 Euro │ 476,91 Euro │ 456,43 Euro │ ├────────────────────────┴─────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Diferen ţa dintre dobanda şi economii │ │ 269,88 Euro │ 249,41 Euro │ 228,93 Euro │ ├──────────────────────────────────────┴──────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┤

├───────────────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┤ │Statul va suporta o parte din dobanda │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────┬───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤ │Subven ţii maxime pe an │250,00 Euro │250,00 Euro │249,41 Euro │228,93 Euro │ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤ │Costuri anuale adi ţionale pentru proprietar │ │247,38 Euro │227,50 Euro │227,50 Euro │ ├───────────────────────────────────────────┴───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤ │Costuri adi ţionale lunare pentru proprietar │ 20,62 Euro │ 18,96 Euro │ 18,96 Euro │ ├───────────────────────────────────────────┬───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤ │Plata total ă a proprietarului pe luna │ │ 52,87 Euro │ 49,55 Euro │ 49,55 Euro │ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤ │Economia anuala de caldura │ 4,501 Gcal │ 4,501 Gcal │ 4,501 Gcal │ 4,501 Gcal │ ├───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤ │Economia de caldura cumulat ă │ │ 5 Gcal │ 9 Gcal │ 14 Gcal │ └───────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┘ *ST* Schema de finan ţare a izolarii cl ădirilor 4.2.2.2.3. Calitatea serviciilor şi constientizarea publica În scopul de a asigura un serviciu durabil al e nergiei termice, trebuie sa ne concentram aten ţia asupra reabilit ării sistemelor şi a rela ţiilor cu beneficiarii precum şi asupra unei politici active de rela ţii cu publicul. Companiile de termoficare trebuie sa ţin ă sub control toate activit ăţile care sunt hot ărâtoare pentru asigurarea calit ăţii serviciilor, pe baza unui plan de control al cal it ăţii serviciilor. Companiile de termoficare trebuie sa implemente ze un sistem activ şi eficient de primire, înregistrare, evidenta şi urmărire a reclamatiilor beneficiarilor în scopul de a asigura rezolvarea operativ ă a acestora, dirijarea lor c ătre compartimentele vizate şi de a valorifica fluxurile informationale privind calitatea serviciilor. Bazându-se pe o procedura de aprobare a licen ţei la perioade regulate, autorit ăţile na ţionale de reglementare trebuie sa incerce sa influenteze calitatea serviciilor mul t mai pregnant decât în prezent. 4.2.2.3. Îmbun ăt ăţirea competitivitatii companiilor de termoficare pr in reducerea costurilor de furnizare a energiei termice 4.2.2.3.1. M ăsuri urgente pentru reabilitarea capacit ăţilor de produc ţie şi de distribu ţie a energiei termice În scopul de a determina şi stabili priorit ăţile de investi ţii în sectorul de termoficare, trebuie sa fie luate în considerare urm ătoarele aspecte: ● evolu ţia necesarului de caldura în viitor (începerea plan ificarii energetice la nivel local, luarea de deciz ii politice referitoare la o zona dimensionata optim d e prioritate a termoficarii, analizarea posibilit ăţilor pentru noi servicii de energie termica, începerea atragerii de noi beneficiari dintre consumatorii industriali); ● efectele economisirii de energie (începerea reabil it ării re ţelelor termice şi reducerea pierderilor de caldura); ● securitatea alimentarii cu energie termica şi eficienta conversiei (începerea testarii catorva optiuni privind combustibilii, inclusiv a surselor de energie regen erabila şi incinerarea de şeurilor, folosirea resursele locale); ● reflectarea optiunilor în valoarea de investi ţii necesar ă şi posibilit ăţile de finan ţare a proiectelor; ● consideratii din punct de vedere al protec ţiei mediului.

Ca rezultat al celor de mai sus, trebuie sa se formuleze o strategie de reabilitare şi de investi ţii privind: ● îmbun ăt ăţirile care se pot face imediat cu investi ţii putine sau f ăr ă investi ţii şi influenta mica sau inexistenta asupra performantei tehnice a altor p ăr ţi a centralei sau a re ţelei de termoficare şi care trebuie sa fie executate imediat; ● toate celelalte îmbun ăt ăţiri care trebuie sa fie ordonate conform rentabilit atii lor şi executate conform unui plan de investi ţii financiar şi a unui grafic - program cu perioade şi activit ăţi coordonate pentru întregul sistem. Îmbun ăt ăţirile care afecteaz ă în mod decisiv performanta optima a altor p ăr ţi ale sistemului, vor trebui sa a ştepte pana modific ările acelor p ăr ţi din sistem reclama introducerea acestor îmbun ăt ăţiri. 4.2.2.3.2. Reabilitarea re ţelei, reducerea pierderilor de caldura şi necesarul de investi ţii Îmbun ăt ăţiri imediate Trebuie sa fie analizate urm ătoarele îmbun ăt ăţiri imediate, cu costuri minime: ● eliminarea pierderilor de apa din cauza re ţelei şi a componentelor avariate prin campanii de detecta re a scurgerilor, inspec ţia planificata a re ţelei şi a instala ţiilor şi prin repara ţii curente (temporare); ● trebuie sa fie introduse instrumente de planificar e imbunatatite pentru planificarea costului minim a l lucr ărilor de reparatie şi renovare; ● achizi ţionarea şi utilizarea echipamentelor avansate pentru detecta rea scurgerilor în canale de conducte inguste, cum ar fi camere foto, termografice, camere video m obile, teleghidate, detectoare ultrasonice de scurg eri sau echipament analizare zgomot. Îmbun ăt ăţirile imediate trebuie sa aib ă drept scop reducerea consumului de apa de adaos şi îmbun ăt ăţirea calit ăţii apei. Investi ţiile în re ţea sunt în general foarte costisitoare în comparati e cu economiile posibile şi de aceea numai investi ţiile în înlocuirea re ţelei care necesita renovare imediata pentru siguran ta alimentarii, pot fi recomandate pe un termen scurt. Recomand ări pe termen mediu Acolo unde obiectivul recomand ărilor pe termen scurt este sa se m ăreasc ă randamentul energetic al centralelor cu resurse financiare limitate, recomand ările pe termen mediu se bazeaz ă pe profitabilitatea investi ţiilor într-un cadru de timp mai îndelungat. În consecinta, recomand ările pe termen mediu se bazeaz ă pe o rentabilitate a costurilor şi o decizie a strategiei viitoare. Îmbun ăt ăţirile recomandate pe termen mediu cuprind: ● înlocuirea celor mai vechi şi mai corodate p ăr ţi ale re ţelei; ● înlocuirea componentelor avariate, în special a co mpensatorilor şi vanelor defecte. Recomand ări pe termen lung Pe termen lung, se recomanda sa se modernizeze treptat intreaga re ţea cu conducte preizolate. Totu şi, din cauza pre ţurilor foarte mari a conductelor, trebuie sa se ia în considerare producerea pe plan local a conductel or preizolate de inalta calitate. În scopul de a asigura o durata de exploatare l ungă pentru re ţeaua modernizata trebuie sa se asigure calitatea imbunatatita a agentului termic prin reteua de term oficare prin investi ţii în echipament nou pentru tratarea apei. Economia realizat ă prin modernizarea cu conducte preizolate este cea mai favorabil ă pentru dimensiuni mici de conducte. Costul reabilit ării

Costul reabilit ării conductelor de termoficare cu conducte preizola te cu o sec ţiune a conductei de 100 mm şi 500 mm (atât conducta tur cat şi cea retur), estimat pe baza conductelor standard importate şi personal local este: ● pentru d = 100 mm _____________ 97,78 Euro/m; ● pentru d = 500 mm _____________ 327,80 Euro/m. Din analizarea Bazei de date 2003 actuale şi luând în considerare costurile de mai sus, ipotez a noastr ă de investi ţii se bazeaz ă pe urm ătoarele: *T* ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Re ţea termoficare, pierderi caldura, costuri reabilita re │ ├───────────────────────────────┬─────────────────┬─────────────┬───────────────┤ │Lungime total ă re ţea, raportat ă│ 11.901 km │Reţea primara │Reţea secundar ă│ │ Din care: │ │ 28,93% │ 71,07% │ ├───────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Pierderi de caldura specifice │0,5160 Gcal/m/an │ │ │ │medii prin sparturi şi izolatie │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Total pierderi caldura │6.140.552 Gcal/an │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Costuri medii de reabilitare │ 164 EUR/m │ │ │ │ │ ├─────────────┼───────────────┤ │ din care: │ │327,80 Euro/m │ 97,78 Euro/m │ ├───────────────────────────────┼─────────────────┼─────────────┼───────────────┤ │Pierderi de caldura specifice │ 0,227 Gcal/m/an │ │ │ │calculate dup ă reabilitare │ │ │ │ └───────────────────────────────┴─────────────────┴─────────────┴───────────────┘ *ST* Se pot ob ţine economii sub forma pierderilor reduse de apa şi caldura. În consecinta, toate re ţelele de termoficare au fost împ ăr ţite în trei grupe în func ţie de sc ăderea pierderilor de caldura dup ă reabilitare: *T* Prioritatea de Investi ţii 1A: reducerea pierderilor de caldura mai mari de 70% Prioritatea de Investi ţii 1B: reducerea pierderilor de caldura = 63% RADET Bucure şti Prioritatea de Investi ţii 2: reducerea pierderilor cuprinse între 30% şi 70% Prioritatea de Investi ţii 3: reducerea pierderilor mai mici de 30% Rezultatele calculelor sunt prezentate mai jos: ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Necesar reabilitare re ţea de termoficare │ ├──────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┤ │Prioritate investi ţii 1 │ │

├───────────────────────────────────────────────┬──────┤ Investi ţii │ │Număr total proiecte de reabilitare (1 proiect │ 34 │ │ │pe operator din 186 operatori energie termica) │ │ │ ├─────────────────────────────────┬─────────────┴──────┼───────────────────────┤ │ Prioritatea 1A: reducerea │ │ │ │ pierderilor de caldura > 70% │ 2.049 km │ 336.738.529 EUR │ │Prioritatea 1B: (RADET) reducerea │ │ │ │ pierderilor de caldura 63% │ 3.369 km │ 553.563.044 EUR │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤ │ Economie caldura │ 3.293.762 Gcal/an │ 890.301.573 EUR │ ├─────────────────────────────────┴────────────────────┴───────────────────────┤ │ 45,5% din sistemele de transport şi distribu ţie │ │ trebuie sa fie re abilitate imediat. │ │ Aceasta va conduc e la: │ │ 53,6% Sc ădere a pierderilor de caldura existente. │ │ Pierderile de cal dura existente vor sc ădea │ │ de la 19,2% la 8, 9% │ ├─────────────────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────┤ │ │ EUR/Gcal │ 56.751.527 EUR │ │ Economii de costuri calculate │17,23 │Aceasta este acceptabil │ │ │ NRP excl. TVA │ datorit ă efectelor │ │ Perioada unica de recuperare a │ │interne şi externe ale │ │ banilor │ 15,7 ani │reducerii suplimentare │ │ │ │ de costuri │ ├─────────────────────────────────┴────────────────────┼───────────────────────┤ ├──────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤ │Prioritate investi ţii 2 şi 3 │ Investi ţii │ ├─────────────────────────────────┬────────────────────┼───────────────────────┤ │ Prioritatea 2: reducerea │ 1.213 km │ 199.308.986 EUR │ │ pierderilor de caldura între │ │ │ │ 30% şi 70% │ │ │ │ Prioritatea 3: reducerea │ 1.784 km │ 293.191.241 EUR │ │ pierderilor de caldura < 30% │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤ │ Economii caldura │ 348.877 Gcal/an │ 492.500.226 EUR │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤ │ Economii costuri calculate │ EUR/Gcal │ 6.011.146 EUR │ │ │17,23 │ │ │ │ PNR excl. TVA │ │ │ Perioada unica de │ │ Aceasta nu este │ │ recuperare a banilor │ 81,9 ani │ considerabila │ └─────────────────────────────────┴────────────────────┴───────────────────────┘ *ST* 4.2.2.3.3. Reabilitarea punctelor termice şi necesarul de investi ţie

Capacitatea termica a punctelor termice şi deci sumele necesare pentru investi ţii pot fi determinate numai pe baza schemei individuale a SCIU, a topologiei optime a r eţelei, a structurii cl ădirilor ca şi a distribu ţiei consumatorilor de caldura. Astfel, pentru a determina valoarea investi ţiei a trebuit sa facem presupunerile date în tabelu l urm ător. Capacitatea total ă instalata a punctelor termice se bazeaz ă pe capacitatea total ă calculat ă a centralelor de produc ţie dup ă reabilitare. Estimam ca aproximativ 2.500 puncte te rmice vor trebui înlocuite cu un efort de circa 240 mil. EURO. Mare parte dintre cele circa 32.000 de puncte termice la nivelul cl ădirilor vor trebui innoite cu un efort financiar de 940 mil. EURO. Aceste investi ţii includ tehnologie de ultima ora, contoare şi echipament de control automat dup ă standardele din UE. Investi ţia total ă este de circa 1.180 mil. EURO şi poate fi redus ă la 400 mil. EURO pe baza optimizarii zonelor de IU şi a m ăsurilor de reducere a consumului (ex. izolarea term ica a cl ădirilor). Capacitatea termica instalata va fi importanta pentru ambele tipuri de puncte termice. Pe de o par te dac ă se va introduce un tarif cu doua componente, cea fixa va depinde de capacitatea termica instalata şi va influenta costurile consumatorilor. Pe de alta parte operatorul de IU v a putea sa factureze numai acele capacit ăţi instalate care vor corespunde cererii reale, inclusiv rezerva de vârf de sarcina. De aici apare necesitatea unei planific ari exacte a investi ţiei altfel apare pericolul unor investi ţii nefezabile. În Germania exista de circa 1 an noi puncte termice de cl ădire care pot descreste capacitatea termica instala ta cu 20% la 30% pe baza unui sistem de control sof isticat şi a stoc ării caldurii. Calculul investi ţiei pentru punctele termice este prezentat în tabel ul de mai jos: Puncte termice şi costuri de reabilitare *T* *Font 8* ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Puncte termice şi costuri de reabilitare │ ├───────────────────────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┬────────────────────┤ │Capacitatea termica la vârf de │ 13.255 │ Gcal/h │ │ │ │sarcina, calculat ă │ │ │Puncte termice │ Puncte termice de │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┤ mari (sistem │ cl ădire (sistem │ │Numărul total de puncte termice │ 35.000 │ unit ăţi │cu 4 conducte) │ cu 2 conducte) │ │presupus │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │ │ │Procentual │ 7,00% │ 93,00% │ │ │ │ unit ăţi │ │ │ │ ├─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │ Din care │ │Nr. unit ăţi │ 2.450 │ 32.550 │ │ ├─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │ │ │Procentual │ │ │ │ │ │ caldura │ 30% │ 70% │ │ │ │ furnizat ă │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │Capacitatea medie termica la │ │ Gcal/h │ 1,623 │ 0,285 │ │vârf de sarcina │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤

│Număr de apt. conectate la SCIU │ 1.918.222 │ unit. │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │Mr. mediu de apt. alimentate pe │ │ unit. │ 235 │ 41 │ │tip de PT │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │Costuri de reabilitare │ │Euro/Gcal/h │ 60.000 │ │ │specifice excl. TVA │ ├───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │ │ │Euro/apt. │ │ 700 │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │Costuri totale de reabilitare │1.178.516.730 │ Euro │ 238.587.848 │ 939.928.882 │ │f ăr ă măsuri de izolare cl ădiri │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┴────────────────────┤ │Investi ţia redus ă considerând │ 412.480.856 │ Euro │ 35% │ │izolarea cl ădirilor │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┬────────────────────┤ │Costuri totale de reabilitare │ 766.035.875 │ Euro │ 155.082.101 │ 610.953.773 │ │pentru PT │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │Costul mediu al reabilit ării pe │ │ Euro/PT │ 63.299 │ 18.770 │ │statie │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │Pierderi totale de caldura │ 6.140.552 │ Gcal/an │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┴────────────────────┤ │Scăderea pierderilor de caldura │ 1.842.166 │ Gcal/an │ 30% │ │după reabilitarea statiei │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┬────────────────────┤ │Economii de cost presupuse │ 31.740.515 │ Euro/an │ 17,23 │Euro/Gcal │ │ │ │ │ │NRP excl. TVA │ ├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤ │Costuri de reabilitare │ 766.035.875 │ Euro │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┴───────────┼──────────────┴────────────────────┤ │Perioada de recuperare simpla │ 24,1 ani │ Aceasta este acceptabil ă datorit ă │ │ │ │efectelor adi ţionale de reducere de │ │ │ │ costuri │ └───────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────────────┘ *ST* 4.2.2.3.4. Reabilitarea producerii de energie t ermica prin sistemele de termoficare şi cre şterea aportului CET-urilor Sunt necesare m ăsuri urgente pentru reabilitarea capacit ăţilor de produc ţie a energiei termice. Principalul obiectiv al acestui raport este o ipoteza referitoare la vol umul necesar de investi ţii. Pe cat posibil aceasta ar trebui sa includ ă o mărime optima a capacit ăţilor de produc ţie de energie electrica şi termica, prin cogenerare, care trebuie sa fie reabilitate. În plus, aceste cazane numai pentru în călzire trebuie sa fie transformate în CET-uri. Noi am identificat capacitatile necesare ce au produc ţie de energie electrica şi termica de baza împreun ă cu capacitatile suplimentare de cazane numai pentru în călzire pentru a acoperi cererea de caldura existenta şi preconizata.

Pe aceasta baza a fost calculat volumul de inve sti ţii. În calcule nu au fost luate în considerare dife rite optiuni de combustibil. Este normal sa se înto cmească un studiu de fezabilitate detaliat, ca baza pentru investi ţia individual ă, în fiecare caz în parte. Exista patru tipuri de investi ţii: I. Reabilitarea CET-urilor mari existente; II. Reabilitarea centralelor termice mari exist ente unde sunt cazane numai pentru înc ălzire şi transformarea în CET-uri; III. Reabilitarea centralelor de dimensiuni med ii cu cazane numai pentru înc ălzire şi transformare lor în CET-uri mai mici; IV. Reabilitarea centralelor existente cu cazan e numai pentru înc ălzire, unde este preconizat ca cogenerare nu este fezabila din punct de vedere economic. Ca un criteriu de baza la calcularea capacit ăţii de energie electrica a CET-ului, s-a luat sarcin a termica de baza pe timpul unui an întreg, care este de cca. 18-19% din totalul cererii de caldura anuala a popula ţiei (pe baza informa ţiilor din Baza de date 2003). Cererea trebuie sa fie acop erit ă din caldura reziduala de la generatorul de energie electrica care func ţioneaz ă minimum 6.000 ore pe an. Raportul între energia el ectrica şi capacitatea calorica au fost propuse ca 1 la 1,3. Costurile specifice ale reabilit ării capacit ăţilor de producere a energiei sunt presupuse dup ă cum urmeaz ă: *T* ┌────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬───────────────┐ │ Costul reabilit ării capacit ăţii │ Producere │ Producere │ │ de produc ţie │electrica energie │energie termica │ │ │ Euro/KW el │ Euro/Gcal/h │ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤ │Cazane numai pentru înc ălzire │ │ 200.000 │ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤ │CET-uri (existente, la scara mare) │ 300 │ 100.000 │ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤ │CET (conversie de la cazane numai pentru │ 350 │ 165.000 │ │înc ălzire) │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┤ │CET (scara mica, conversie de la cazane │ 500 │ 200.000 │ │numai pentru înc ălzire) │ │ │ └────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴───────────────┘ *ST* Centralele a c ăror randamente trebuie sa fie reabilitate şi volumul de investi ţii sunt prezentate în tabelele de mai jos: *T* ┌────────────────────────────────────────────┬───────────────┬──────────────────┐ │ Tipul proiectului de investi ţie pt. │ Producere │ Producere │ │ reabilitare │energie termica │energie electrica │ ├────────────────────────────────────────────┴───────────────┴──────────────────┤

│Observa ţii: │ │(1) Acest calcul se bazeaz ă pe consumul de caldura existent. │ │(2) Calculul capacit ăţii energiei electrice se bazeaz ă pe 19% din consumul │ │existent de energie termica al popula ţiei cu presupunerea ca acest consum se │ │repartizeaz ă uniform pe întregul an. │ ├────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┤ │ Cazane numai pentru │ Capacit ăţi de produc ţie │ │ înc ălzire ├───────────────┬─────────────────┬────────────────┤ │ │ Cazane │ 255 Gcal/h │ │ ├────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │ Num ăr de proiecte │ │ 51.087.172 Euro │ │ │ individuale 29 │ Investi ţie ├─────────────────┴────────────────┤ │ │ │ 51.087.172 Euro │ ├────────────────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────┤ │Investi ţie medie pe proiect │ 1.761.627 Euro │ ├────────────────────────────┬───────────────┴──────────────────────────────────┤ │ │ Capacit ăţi de produc ţie │ │ ├───────────────┬─────────────────┬────────────────┤ │ CET-uri │ Cogenerare │ 501 Gcal/h │ 385 MW │ │ ├───────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │ │ Cazane pentru │ 5.591 Gcal/h │ │ │ │sarcini de vârf │ │ │ ├────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │ Num ăr de proiecte │ │ 559.124.036 Euro │115.506.876 Euro │ │ individuale 20 │ Investi ţie ├─────────────────┴────────────────┤ │ │ │ 674.630.912 Euro │ ├────────────────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────┤ │Investi ţie medie pe proiect │ 33.731.546 Euro │ ├────────────────────────────┬───────────────┴──────────────────────────────────┤ │ │ Capacit ăţi de Produc ţie │ │ ├───────────────┬─────────────────┬────────────────┤ │ CET │ Cogenerare │ 419 Gcal/h │ 322 MW │ │ ├───────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │ │ Cazane pt. │ 6.218 Gcal/h │ │ │ │Sarcini de vârf │ │ │ ├────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │ Num ăr de proiecte │ │1.026.033.860Euro │112.785.119 Euro │ │ individuale 30 │ Investi ţie ├─────────────────┴────────────────┤ │ │ │ 1.138.818.980 Euro │ ├────────────────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────┤ │Investi ţie medie de proiect │ 37.960.633 Euro │ ├────────────────────────────┬───────────────┴──────────────────────────────────┤ │ │ Capacit ăţi de Produc ţie │ │ ├───────────────┬─────────────────┬────────────────┤ │ CET scara mica │ Cogenerare │ 24 Gcal/h │ 19 MW │

│ ├───────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │ │ Cazane pt. │ 378 Gcal/h │ │ │ │sarcini de vârf │ │ │ ├────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │ Num ăr de proiecte │ │ 75.660.996 Euro │ 9.362.597 Euro │ │ individuale 29 │ Investi ţie ├─────────────────┴────────────────┤ │ │ │ 85.023.593 Euro │ ├────────────────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────┤ │Investi ţie medie pe proiect │ 2.931.848 Euro │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Total capacit ăţi de produc ţie dup ă │ 108 │ │reabilitare │ │ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┬────────────────┤ │Total capacitate de furnizare dup ă │ 13.387 Gcal/h │ 726 MW │ │reabilitare │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │Suma de investi ţii împ ăr ţit ă în produc ţie │1.711.906.065Euro │237.654.593 Euro │ │termica şi en. electrica │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┴────────────────┤ │Suma total ă de investi ţii │ 1.949.560.657 Euro │ └────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘ *ST* Pe fiecare tip de proiect de reabilitare, inves ti ţia total ă de 1,95 mild. Euro pentru un num ăr de 108 operatori se împarte dup ă cum urmeaz ă: Figura 16. Investi ţie în produc ţia de energie termica pe fiecare tip de proiect NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a investi ţiei în produc ţia de energie termica pe fiecare tip de proiect, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 619 bis din 08.07 .2004, la pagina 66, a se vedea imaginea asociata. Tabelul de mai jos arata ca noile capacit ăţi de produc ţie a energiei sunt calculate într-o maniera optima şi ca ele acoper ă cererea de energie termica existenta şi prev ăzut ă: *T* *Font 8* ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Produc ţia anuala de energie termica de c ătre capacitatile reabilitate de producere │ │ a energiei │ ├────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────────│ │ │ Capacitatea calorica │ Capacitate sarcina de baza │ │ │ │ energie termica cogenerare │ ├────────────────────┼─────────────┬───────────────────┼──────────┬─────────────────┤ │Puncte termice (HOB) │ 200 Gcal/h │ 300.000 Gcal/an │ │ 0 Gcal/an │

├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼──────────┼─────────────────┤ │Instala ţii de │ 5.500 Gcal/h │ 9.600.000 Gcal/an │500 Gcal/h │3.000.000 Gcal/an │ │cogenerare (CHPP) │ │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼──────────┼─────────────────┤ │Cogenerare (CHP) │ 6.200 Gcal/h │ 10.800.000 Gcal/an │400 Gcal/h │2.400.000 Gcal/an │ ├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼──────────┼─────────────────┤ │Instala ţii de │ 300 Gcal/h │ 500.000 Gcal/an │ 0 Gcal/h │ 0 Gcal/an │ │cogenerare de mica │ │ │ │ │ │putere (SSCHP) │ │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼──────────┼─────────────────┤ │Total │12.200 Gcal/h │ 21.300.000 Gcal/an │900 Gcal/h │5.400.000 Gcal/an │ ├────────────────────┼─────────────┴───────────────────┴──────────┴─────────────────┤ │Total produc ţie │ 26.700.000 Gcal/an │ │caldura ├─────────────────────────────────┬────────────────────────────┤ │ │ 79,8% │ 20,2% │ └────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ *ST* Observa ţii: (1) În 2003 produc ţia de energie termica a atins aproximativ 26,7 Gcal /an. Capacitatile reabilitate de produc ţie pot acoperi aceasta cerere. (2) Dup ă implementarea proiectelor de reabilitare a re ţelelor de prima prioritate, produc ţia de caldura va sc ădea cu 3,3 mil. Gcal/an. (3) Pana în anul 2030 consumul de caldura la co nsumatorii casnici va sc ădea continuu şi va conduce la economii de energie termica de 8-10 mil. Gcal/an la sfâr şitul acestei perioade. Pentru aceea şi perioada noi presupunem o cre ştere economic ă în România şi reusirea atragerii consumatorilor industriali de energie termica de c ătre operatorii de energie termica. 4.2.2.3.5. Utilizarea surselor de energie regen erabila ca o sursa de energie local ă pentru producerea de energie termica pentru sistemele de termoficare Cel mai important act legislativ în domeniu est e Directiva 2001/77/EC din 27 septembrie 2001 privind promovarea energiei electrice produs ă din surse regenerabile, pe piata interna de energi e. Directiva impune statelor membre o serie de m ăsuri de încurajare a produc ţiei de energie electrica din surse regenerabile şi crearea de facilit ăţi pentru agen ţii economici ce valorifica astfel de surse. Principalele prevederi ale Directivei sunt: ● stabilirea unei cote-tinta pentru fiecare ţara privind consumul de energie electrica produs ă din surse regenerabile; ● introducerea unor scheme financiare de suport; ● simplificarea procedurilor administrative pentru p roiectele care valorifica sursele regenerabile; ● acces garantat şi prioritar la re ţelele de transport şi distribu ţie; ● garantarea originii energiei electrice produse din surse regenerabile. Poten ţialul estimat de surse de energie regenerabila în R omânia este dup ă cum urmeaz ă:

*T* ┌──────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────────┐ │ Tip de SER │ Producere energie, │ Tip de energie │ │ │ Poten ţiala pe an │ │ ├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │ 50 PJ │ Caldura │ │ Solara ├──────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │ 1 TWh │ Electricitate │ ├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ Eoliana │ 4 TWh │ Electricitate │ ├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ Microhidrocentrale │ 5,5 TWh │ Electricitate │ ├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │ 220 PJ │ Caldura │ │ Biomasa ├──────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │ nn │ Electricitate │ ├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ Geotermala │ 7 PJ │ Caldura │ └──────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────────────┘ *ST* România a adoptat un num ăr de acte legislative pentru apropierea politicii s ale de directivele de energie şi protec ţia mediului care ar putea deveni una din principalele forte motrice în restructurarea sectorului de termo ficare. Referitor la utilizarea energiei regenerabile, cum ar fi biomasa, energia hidraulica, energia geot ermala, energia solara şi cea eoliana, România inten ţioneaz ă sa dezvolte o serie de proiecte care folosesc aces te surse. În aceasta privinta, datorit ă rezultatelor pozitive ob ţinute în doua proiecte Phare pentru biomasa şi energie geotermala, ARCE implementeaza alte cinci proiecte pentru biomasa în cooperare cu Agen ţia Daneza pentru Protec ţia Mediului. Cota-parte de energie electrica produs ă din surse de energie regenerabila va atinge 30% di n consumul na ţional global de electricitate pana în 2010, iar cota-parte de en ergie electrica produs ă din surse de energie regenerabila va atinge 11% din consumul na ţional global de energie electrica pana în 2010. Cu toate acestea, în prezent, cea mai mare aten tie se acorda centralelor CET, cogenerarii industri ale în centralele pe cărbune, ca prioritati pentru a scoate în evidenta ut ilizarea cea mai eficienta a resurselor de energie regenerabila interne de la începutul eforturilor reînnoite de a promova şi a extinde aplicatiile energiei ob ţinut ă din biomasa. Important pentru îmbun ăt ăţirea serviciilor de termoficare este în primul rând ca sistemele de termoficare folosesc o tehnologie de conservare a energiei ce este prieten oasa pentru protec ţia mediului, în comparatie cu al ţi combustibili concuren ţi şi, în al doilea rând, ca sistemele de termoficare c are se bazeaz ă pe cogenerare şi biomasa reduc emisiile poluante de aer şi pentru acest motiv în viitor vor fi promovate mai mult. Sursa principala de energie regenerabila folosi t ă pentru scopuri de înc ălzire în UE este biomasa, în formele sale variate. Totu şi, înc ălzirea pe baza de energie solara şi geotermala pot de asemenea sa asigure o contribu ţie de importanta tot mai mare în majoritatea ţărilor europene. M ăsurile ce se vor implementa trebuie sa incurajeze e xtinderea mai larga a înc ălzirii ce utilizeaz ă surse de energie regenerabila în mediul construc ţiilor, inclusiv în centralele de cogenerare a energ iei electrice şi termice, precum şi în sistemele de termoficare. În multe cl ădiri se poate economisi energie cu ajutorul unei ab ordari integrate prin care economiile de energie traditionale pentru invelisul cl ădirii sunt combinate cu producerea ecologica de ene rgie, de ex. energia solara şi cea a

apei calde pentru sistemele de înc ălzire a spa ţiilor, centrale de producere combinata a energiei l a scara mica şi pompe de caldura care utilizeaz ă surse de energie regenerabila, îndeosebi pompe de caldura conectate la p ământ care în multe cazuri func ţioneaz ă pe şantier. Dup ă cum s-a observat mai sus, România are un poten ţial foarte mare de surse de energie regenerabila. L ogistica asociata cu colectarea de materii prime, de exemplu , lemne de şeuri, pelete, aschiile de lemn sau produc ţia de biocombustibil vor conduce la crearea de noi locuri de munca şi la cicluri economice care vor men ţine banii pl ăti ţi pentru caldura în regiune sau ora ş, astfel sporind puterea de cump ărare a locatarilor. Sunt necesare ac ţiuni preg ătitoare imediate pentru utilizarea acestui tip de e nergie primara şi pentru a reduce dependenta de "importurile de combustibili" din afa r ă regiunii: ● trebuie dezvoltate noi instrumente politice şi legislative la nivelul local şi regional; ● factorii de decizie trebuie sa fie convinsi de ava ntajele economice şi tehnice pe termen lung a sistemelor de producere combinata prin cogenerare a energiei elec trice şi termice şi a sistemelor de termoficare care se bazeaz ă pe combustibili din biomasa; ● consumatorii trebuie sa fie convinsi ca sistemele sau combustibilii din biomasa le vor furniza energi e la pre ţuri care sunt competitive; ● trebuie sa fie f ăcute eforturi sporite pentru constientizarea public a a înc ălzirii pe baza de surse de energie regenerabila; ● trebuie sa fie implementate ac ţiuni pentru înc ălzirea şi racirea cu surse de energie regenerabile şi instala ţii de cogenerare ce utilizeaz ă aceste resurse de energie regenerabile; ● planuri de sprijin şi stimulente pentru înc ălzirea cu biomasa, folosind biocombustibil lichid şi tehnologii ce au la baza materialul lemnos; ● dezvoltarea lantului de aprovizionare şi a re ţelelor de instalatori pentru manevrarea automat ă a peletelor de biomasa şi tehnologii de instala ţii pentru combustie; ● planuri financiare inovatoare trebuie sa fie elabo rate cum ar fi: finan ţare ter ţi, contractare performanta, fonduri de investi ţii pentru energie, capital/risc, finan ţare proiect, asociate la alte surse de capital mai conven ţionale, proiectate special pentru diferite tipuri de invest itori/proprietari de instala ţii de înc ălzire şi r ăcire ce utilizeaz ă surse de energie regenerabile şi CET-uri utilizând aceste surse. 4.2.2.4. Ac ţiuni preg ătitoare pentru a îmbun ăt ăţi formarea institu ţiilor la nivel municipal Pentru elaborarea strategiilor locale, aplicate la municipii şi ora şe, referitoare la modernizarea şi reabilitarea serviciilor de termoficare urbana, Legea nr. 326/2001 , ofer ă autorit ăţilor administra ţiei publice locale o libertate total ă de decizie referitoare la organizarea şi conducerea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă, asadar şi a serviciilor de termoficare urbana. În acest context este necesar ca autorit ăţile administra ţiei publice locale din fiecare municipiu sau ora ş, care are deja disponibil un sistem centralizat de produc ţie şi distribu ţie a energiei termice, sau inten ţioneaz ă sa aib ă unul în următorii ani, trebuie sa- şi elaboreze propria lor strategie pe baza principii lor declarate în strategia nationala şi cu respectarea legilor în vigoare. Strategia trebuie sa se bazeze pe un studiu de specialitate prin care se vor fundamenta şi stabili urm ătoarele: ● solu ţiile tehnice ce se vor folosi în scopul de a asigur a servicii de livrare a energiei termice prin siste mele de termoficare urbana; ● evaluarea num ărului prezent şi viitor de consumatori; ● cantitatea de caldura necesar ă pentru înc ălzire şi pentru apa calda de consum; ● alternativele referitoare la tipul de combustibil ce se va folosi; ● costurile pentru modernizarea şi reabilitarea sistemului existent, dac ă este necesar;

● solu ţiile posibile de finan ţare În acest context se propune elaborarea unei leg i speciale în scopul de a reglementa aspectele lega te de modalitatea organiz ării serviciilor, problemele referitoare la propriet ate, de reprezentare a autorit ăţilor administra ţiei publice locale, de rela ţii contractuale, etc. 4.2.2.5. Ac ţiuni preg ătitoare pentru g ăsirea unor alternative la actualul sistem de termof icare Una din problemele majore care pericliteaz ă func ţionarea sistemelor de termoficare existente este pr ocentajul extrem de mare de debransari observate aproape în toat ă ţara. În unele cazuri livrarea energiei termice prin sistemele de termoficare este periclitata din cauza lipsei de resurse financiare ale societ ăţilor şi regiilor care presteaz ă acest serviciu. Aceste societ ăţi sunt debitoare de arierate din perioada anterioar ă procesului de externalizare din Termoelectrica cân d ele au fost trecute în proprietatea unit ăţilor administrativ-teritoriale sau a procesului de unifi care cu distribuitorul. Altele nu au încasat factur ile pentru caldura livrata şi s-a creat un blocaj în lant care afecteaz ă şi pe furnizorii de combustibili şi/sau energie primara. În acest context, este necesar ca autorit ăţile administra ţie publice locale din fiecare municipiu sau ora ş care dispune de un sistem centralizat de produc ţie şi distribu ţie a energiei termice sa analizeze situa ţia real ă a pie ţei şi a cererii de energie termica şi sa hot ărasc ă care sunt solu ţiile pentru asigurarea popula ţie cu energiei termica pentru înc ălzirea locuin ţei şi prepararea apei calde de consum. În aceste analize se vor lua în calcul: ● solu ţiile alternative pe care le ofer ă infrastructura local ă (existenta re ţelelor de gaze naturale sau alte surse locale provenite din de şeuri sau masa lemnoas ă); ● posibilitatea înlocuirii actualului sistem cu cent rale de bloc sau de scara; ● posibilitatea asigur ării serviciilor de termoficare cu ajutorul echipame ntelor mobile; ● posibilit ăţile de plata ale consumatorilor; ● îndeplinirea angajamentele financiare ale statului şi municipalitatile fata de furnizorii de caldura (v ezi datoriile neachitate din anii precedenti în contul subventiei şi al serviciilor prestate); ● oportunitatea men ţinerii în func ţiune a unui sistem centralizat care este dictata de cerere şi de num ărul de consumatori; în paralel trebuie avute în vedere şi aspectele sociale pe care le implica renun ţarea la asigurarea serviciului de înc ălzire c ătre locatarii condominiilor care nu î şi pot permite sa suporte costurile transformarii un ui sistem de înc ălzire în alt sistem. 4.2.2.6. Dezvoltarea pie ţei de termoficare Politica UE este îndreptat ă spre promovarea sistemelor de termoficare ca o sol uţie optima pentru economia de resurse şi pentru protec ţia mediului, în condi ţiile în care energia termica este produs ă în cogenerare împreun ă cu energia electrica. Ca o premiza pentru recunoa şterea prioritatii şi rentabilitatii SCIU este nevoie de: ● o ancorare puternica a legisla ţiei privind protec ţia climei şi a mediului în hot ărârile emise de autorit ăţile locale în baza legii, precum şi în conceptele de planificare ale ora şului şi în strategia energetica local ă adoptat ă. ● cl ădirile noi construite pe str ăzi publice care nu au instalate înc ă respectivele conducte de termoficare, trebuie sa aib ă echipamentul necesar pentru o racordare ulterioara la re ţeaua de termoficare dac ă este necesar; ● termoficarea trebuie privit ă şi analizata nu din perspectiva unei constrângeri im puse consumatorilor ci ca o solu ţie viabila pus ă în slujba consumatorilor pe termen mediu şi lung, în perspectiva cre şterii pre ţului cu am ănuntul pentru gazele naturale asa cum se intampla în toate ţările membre UE.

4.2.3. Politica privind subven ţiile şi ajutoarele pentru înc ălzire Politica promovata în prezent de Guvernul Român iei cu privire la subven ţii şi ajutoare sociale, are în vedere următoarele: ● modernizarea instala ţiilor de producere şi distribu ţie a energiei termice, în vederea scaderii costuril or de produc ţie şi aducerii acestor costuri la nivelul pre ţului na ţional de referinta; ● reducerea treptata în urm ătorii ani a fondurilor alocate în prezent ca subven ţiilor şi utilizarea acestora pentru modernizarea, retehnologizarea şi eficientizarea sistemelor centralizate de aliment are cu energie termica; ● reducerea graduala a subven ţiilor şi sus ţinerea prin ajutoare pentru înc ălzire numai a categoriilor defavorizate ale popula ţiei; ● cre şterea cuantumului ajutoarelor pentru înc ălzire concomitent cu reducerea num ărului beneficiarilor de asistenta social ă prin ridicarea general ă a nivelului de trai. 4.2.4. Politica privind cre şterea gradului de încasare a facturilor, reducerea arieratelor şi încasarea crean ţelor Pentru îmbun ăt ăţirea ratei de colectare şi încasare a facturilor la energia termica livrata consumatorilor sunt în curs de adoptare şi implementare o serie de m ăsuri legislative, din care amintim: ● introducerea unor sisteme noi de tarifare în rate egale pe întregul an calendaristic; ● introducerea unui sistem de corelare a tarifelor c u nivelul de calitate a serviciului furnizat/presta t; ● reesalonarea la plata a datoriilor; ● introducerea sistemului de contracte/conven ţii individuale pentru furnizarea energiei termice; ● generalizarea contorizarii individuale la nivel de apartament. Prin Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi func ţionarea serviciilor publice de alimentare cu energi e termica produs ă centralizat s-a prev ăzut ca, pana la 31.12.2004, operatorii sa finalizez e ac ţiunea de contorizare a imobilelor cu destina ţie de locuin ţe pe baza unor programe elaborate şi aprobate de autorit ăţile administra ţiei publice locale, prevedere devenit ă între timp caduc ă, fiind necesar ă actualizarea termenului. Ordonanta mai prevede ca utilizatorii de tip condominial care doresc contori zare în sistem integrat - contor general de bransam ent şi contoare secundare pe racordurile proprii, repartitoare (alo catoare) de costuri şi robinete termostatate - pot achizitiona şi monta aceste dispozitive pe cheltuiala proprie, în vedere a individualizarii consumurilor. Aceasta prevedere trebuie corelata cu prevederi le Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicat ă, care instituie, atât pentru persoanele juridice c at şi pentru persoanele fizice, obligativitatea dot ării instala ţiilor proprii cu aparate de m ăsura şi control individuale şi completat ă cu m ăsuri de sprijinire a persoanelor cu venituri reduse stabilite potrivit Legii venitului minim garantat nr. 416/2001 pentru dotarea cu aparate de m ăsura şi control individuale. CAP. 5 Obiective şi direc ţii de ac ţiune pentru restructurarea strategica a sectorului de înc ălzire urbana 5.1. Adaptarea, completarea şi modificarea cadrului legislativ în vigoare privin d serviciile publice de alimentare cu energie termica produs ă centralizat Principalele m ăsuri necesare în aceasta direc ţie sunt listate în tabelul urm ător: *T* *Font 8*

┌───┬─────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬─────────┐ │Nr. │ M ĂSURA │ ACT NORMATIV │AUTORITATEA│ TERMEN │ TERMEN │ │ │ │ │COMPETENTA │ ADOPTARE │REALIZARE│ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤ │ │ │Revizirea Ordonan ţei │ │ │ │ │ │ │Guvernului nr. 73/2002 │ │ │ │ │ │Finalizarea contorizarii │privind organizarea şi │ │ iunie 2004 │ │ │ 1. │la bransamentul │func ţionarea serviciilor │ │ pentru HG │30 iunie │ │ │consumatorului, nivel de │publice de alimentare cu │ MAI │ privind │ 2006 │ │ │imobil (bloc) sau scara │energie termica produs ă │ │finalizarea │ │ │ │ │centralizat + HG privind │ │contorizarii │ │ │ │ │finalizarea contorizarii la │ │ │ │ │ │ │nivel de bransament. │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤ │ │Introducerea contractelor │Este necesar ă adaptarea │ │ │ │ │ │individuale sau a │legisla ţiei actuale cu │ │ │ │ │ │conven ţiilor individuale │privire la organizarea şi │ │ │ │ │ │pentru furnizarea │func ţionarea asocia ţiilor de │ │ iunie 2004 │ │ │ 2. │energiei termice şi a │proprietari (Legea locuin ţei │ │ pentru HG │31 iulie │ │ │apei calde de consum, │nr. 114/1996, cu │ MAI │ privind │ 2007 │ │ │respectiv a facturii │modific ările şi complet ările │ │contractele │ │ │ │individuale pentru │ulterioare, HG nr. 400/2003 ) │ │individuale │ │ │ │consumul de energie │+ HG privind contractele │ │ │ │ │ │termica şi apa calda de │individuale. │ │ │ │ │ │consum │ │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤ │ │Individualizarea │Este necesar ă finalizarea │ │ │ │ │ │consumurilor la nivel de │elabor ării şi aprob ării │ │ │ │ │ │apartament prin │Normativului privind │ │ │ │ │ │instalarea contoarelor de │condi ţiile de montare şi │ ANRSC + │ │31 iulie │ │ 3. │energie termica şi de apa │exploatare a sistemelor de │MAI + ANRE │august 2004 │ 2007 │ │ │calda individuale sau │repartizare a costurilor │ │ │ │ │ │prin sisteme de m ăsurare, │pentru înc ălzire şi apa │ │ │ │ │ │control, reglare şi │calda de consum. │ │ │ │ │ │repartizare a costurilor │ │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤ │ │ │Este necesar ă elaborarea şi │ │ │ │ │ 4. │Introducerea tarifului │aprobarea prin HG a │ ANRSC + │ septembrie │noiembrie │ │ │binom │Metodologiei de stabilire a │ ANRE │ 2004 │ 2005 │ │ │ │componentelor tarifului │ │ │ │ │ │ │binom. │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤ │ │ │Este necesar adoptarea prin │ │ │ │ │ 5. │Actualizarea pre ţului │HG a noului plafon al │MAI + MFP + │ 15 iulie │1 august │

│ │naţional de referinta │pre ţului na ţional de │ ANRE │ 2004 │ 2004 │ │ │ │referinta. │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤ │ │Eliminarea treptata a │Este necesar ă modificarea şi │ │ │ │ │ │subven ţiilor la │completarea cadrului │ │ iunie 2004 │ │ │ │produc ător şi utilizare │legislativ în vigoare. │ │ pentru OUG │ │ │ │fondurilor │La nivelul prim ăriilor se │ │ privind │ │ │ │disponibilizate pentru │vor organiza noi servicii de │ │ eliminarea │ │ │ │modernizarea, │asistenta pentru înc ălzire. │ │subven ţiilor │ │ │ │retehnologizarea şi │Beneficiarii de ajutoare de │ │ de la │ │ │ 6. │eficientizarea sistemelor │înc ălzire în sistem │ │ bugetul de │ │ │ │centralizate de │centralizat se vor încadra │ MAI + MFP │stat pana în │ianuarie │ │ │alimentare cu energie │în alte scheme de acordare │ │ 2007 şi │ 2007 │ │ │termica. │de ajutoare de înc ălzire + │ │ sistarea │ │ │ │Sistarea subven ţiilor şi │OUG privind diminuarea │ │subven ţiilor │ │ │ │a creditelor cu garan ţia │treptata a subven ţiilor şi │ │ de la │ │ │ │statului pentru achizi ţia │sistarea subven ţiilor de la │ │ bugetul de │ │ │ │de combustibili pentru 15 │bugetul de stat pentru │ │stat pentru │ │ │ │din cei mai ineficienti │operatorii ineficienti. │ │ operatorii │ │ │ │produc ători de energie │ │ │ineficienti │ │ │ │termica │ │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤ │ │Revizuirea anuala a │Modificarea şi completarea │ │ │ │ │ │criteriilor şi nivelelor │legisla ţiei specifice în │ │ permanent │ │ │ 7. │de venituri pentru │vigoare │MAI + MFP + │ pana la 01 │permanent │ │ │acordarea ajutoarelor de │ │ MMSS │octombrie a │ │ │ │înc ălzire categoriilor de │ │ │fiec ărui an │ │ │ │popula ţie defavorizate │ │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤ │ │Introducerea în │Este necesar ă o HG privind │ │ iunie 2004 │ │ │ │legisla ţie a dreptului de │condi ţiile de deconectare │ │ pentru HG │ │ │ │sistare a furnizarii │ │ │ privind │noiembrie │ │ 8. │energiei termice şi │ │ MAI │ condi ţiile │ 2004 │ │ │deconectarii │ │ │ de │ │ │ │consumatorilor "rau │ │ │deconectare │ │ │ │platnici" │ │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤ │ │Executarea silit ă în │Este necesar ă o HG privind │ │ iunie 2004 │ │ │ │justi ţie de c ătre │condi ţiile de deconectare │ │ pentru HG │ │ │ 9. │asocia ţiile de │ │ │ privind │ │ │ │proprietari sau de c ătre │ │ MAI │ executatea │noiembrie │ │ │furnizori, dup ă caz, a │ │ │ silit ă a │ 2004 │ │ │"rau platnicilor" │ │ │ "rau │ │ │ │ │ │ │platnicilor" │ │ ├───┼─────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤

│ │Adoptarea unei strategii │HG pentru aprobarea │ │ mai 2004 │ │ │10. │privind distribu ţia │strategiei na ţionale privind │ │ pentru HG │ │ │ │energiei termice în │alimentarea cu energie │ │ privind │ │ │ │următorii 5 ani │termica prin SCIU │ MAI │ aprobarea │mai 2004 │ │ │ │ │ │ strategiei │ │ │ │ │ │ │de înc ălzire │ │ │ │ │ │ │ urbana │ │ └───┴─────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴─────────┘ *ST* M ĂSURA 1 Ritm contorizare Bucure şti NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a contorizarii Bucurestiu lui se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 76, a se veadea imaginea asociata. Evolu ţia estimat ă a contorizarii în Bucure şti la bransamentul consumatorului, nivel de imobil (bloc) sau scara NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a evolu ţiei estimative a contorizarii în Bucure şti la bransamentul consumatorului, nivel de imobil (bloc) sau scara se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 77, a se veadea imaginea asociata. Finalizarea contorizarii la bransament ul consumatorului, nivel de imobil (bloc) sau s cara NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a finalizarii contorizari i la bransamentul consumatorului, nivel de imobil ( bloc) sau scara se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 78, a se veadea i maginea asociata. Finalizarea contorizarii la bransam entul consumatorului, nivel de imobil (bloc) sau s cara NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a finalizarii contorizari i la bransamentul consumatorului, nivel de imobil ( bloc) sau scara se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 79, a se veadea i maginea asociata. M ĂSURA 4

Introducerea tarifului binom NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a introducerii tarifului binom, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 80, a se veadea imagi nea asociata. M ĂSURA 6 Eliminarea treptata a subven ţiilor la produc ător NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a elimin ării treptate a subven ţiilor la produc ător, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 81, a se veadea imaginea asociata. 5.2. Reorganizarea operatorilor şi îmbun ăt ăţirea performantelor operationale şi financiare ale acestora În urm ătoarea perioada se impune reorganizarea tuturor ope ratorilor regii autonome şi/sau societ ăţi de comerciale înfiin ţate de autorit ăţile administra ţiei publice locale - care au ca obiect de activitat e serviciile de înc ălzire urbana, acţiune care trebuie sa se desf ăşoare în baza urm ătoarele criterii: ● Separarea clara, pe baze contractuale, a atribu ţiilor şi responsabilit ăţilor, a drepturilor şi obliga ţiilor între autorit ăţile administra ţiei publice locale în calitate de reprezentan ţi ai comunitarilor locale şi de administratori ai patrimoniului public şi/sau privat al unit ăţilor administrativ-teritoriale şi operatori, în calitate de gestionari şi furnizori ai serviciului public de înc ălzire urbana, indiferent de natura capitalului care poate fi 100% public, mixt sau 100% privat; ● Indiferent de statutul juridic al operatorului, ge stiunea serviciului va fi delegat ă de autoritatea administra ţiei publice locale competente numai pe baza de contract - de concesiune sau de parteneriat public-privat - iar operatorul va fi desemnat numai prin procedurile legale în vigoar e, specifice fiec ărui tip de contract; ● Procedurile, regulamentele şi contractele de delegare a gestiunii serviciilor d e înc ălzire urbana vor avea la baza modelele-cadru elaborate de Ministerul Administra ţiei şi Internelor şi ANRSC şi aprobate prin hot ărâre a Guvernului; ● To ţi operatorii, indiferent de statutul lor juridic, v or fi supu şi procedurilor de licentiere şi autorizare de către ANRSC sau ANRE. În vederea atingerii obiectivului fundamental - asigurarea unor servicii de calitate c ătre consumatori şi la pre ţuri accesibile acestora - procesul de reforma prezentat în aceasta strategie va trebui sa înceap ă cu îmbun ăt ăţirea performantelor operationale ale operatorilor plecan d de la urm ătoarele principii: ● autorit ăţile administra ţiei publice locale au în administrare bunurile prop rietate publica sau privat ă ale unit ăţilor administrativ-teritoriale care constituie infr astructura specifica necesar ă realiz ării serviciilor; ● operatorii, indiferent de statutul lor juridic, fo rma de proprietate sau mod de organizare, primesc d reptul de a opera în baza unui contract de delegare de gestiune atribuit potrivit procedurilor legale în vigoare; ● contractele de delegare a gestiunii pentru operare a serviciului vor fi monitorizate de autorit ăţile administra ţiei publice locale şi supervizare de autoritatea de reglementare compet enta; ● tarifele şi ajustarea acestora vor fi calculate de c ătre operatori conform unor metodologii-cadru elabor ate în comun de autorit ăţile de reglementare (ANRSC şi ANRE) şi aprobate prin hot ărâre a Guvernului, vor fi verificate şi avizate de autoritatea nationala de reglementare competenta şi aprobate de autorit ăţile administra ţiei publice locale responsabile;

● activitatea managerial ă va fi evaluat ă în baza unor contracte de management şi a criteriilor de performanta definite în acestea. Pentru a se ob ţine performan ţele dorite sub raportul cost/calitate este necesar sa se generalizeze metoda evalu ării performantelor operatorilor în domeniul serviciilor publice de înc ălzire urbana şi în acest scop se va institutionaliza procedura de benchmarking. Aceasta înseamn ă introducerea unor indicatori statistici de evaluar e a performantelor tehnice şi operationale - analiza comparata a performantelor tehnice, economice, financiare ale fiec ărui operator - şi compararea acestora, la sfâr şitul unor etape stabilite anterior, cu performan ţele impuse prin contractul de management pentru momentul respectiv, cu performan ţele altor operatori sau cu performan ţele medii din sector pentru aceea şi perioada. 5.3. Elaborarea unor strategii proprii de alime ntare cu energie termica la nivelul fiec ărei localit ăţi Legea nr. 326/2001 confer ă autorit ăţilor administra ţiei publice locale o total ă libertate de decizie în ceea ce prive şte organizarea, administrarea şi func ţionarea serviciilor publice de alimentare cu energi e termica produs ă centralizat a localit ăţilor. În acest context, este necesar ca autorit ăţile administra ţiei publice locale din fiecare localitate - comuna, ora ş, municipiu - care dispune de un sistem centralizat d e producere şi distribu ţie a energiei termice, sau care dore şte sa înfiin ţeze unul în viitor, sa- şi elaboreze, cu respectarea legisla ţiei în vigoare, propria strategie plecand de la principiile enun ţate în strategia nationala. Aceasta strategie va trebui sa aib ă la baza un studiu de specialitate prin care sa fun damenteze: ● necesitatea şi oportunitatea p ăstr ării/infiintarii unui serviciu public de alimentare cu energie termica produs ă centralizat; ● solu ţiile tehnice ce vor fi adoptate pentru modernizarea /înfiin ţarea unui sistem centralizat de alimentare cu energie termica; ● necesarul urban de energie termica pentru înc ălzire şi pentru prepararea apei calde de consum şi prognoza privind evolu ţia viitoare a acestuia; ● evaluarea num ărului de consumatori în prezent şi în viitor; ● costurile de modernizare şi/sau înfiin ţare a sistemelor existente sau noi; ● identificarea surselor de finan ţare a investi ţiilor. De asemenea, în conformitate cu Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republica t ă, în scopul realiz ării politicii na ţionale de utilizare eficienta a energiei, autorit ăţile administra ţiei publice locale din localit ăţile cu o popula ţie mai mare de 20.000 de locuitori au obliga ţia sa întocmeasc ă programe de eficienta energetica proprii care vor include şi investi ţiile pe termen lung (3 pana la 6 ani). Agen ţia Romana pentru Conservarea Energiei şi Ministerul Transporturilor, Construc ţiilor şi Turismului acorda consultan ţa gratuita pentru întocmirea acestor programe. 5.4. Cre şterea implicarii autorit ăţilor administra ţiei publice locale în modernizarea sistemelor de în călzire urbana ● crearea condi ţiilor pentru atragerea capitalului privat în finan ţarea investi ţiilor pentru reabilitarea şi eficientizarea sistemelor publice centralizate de a limentare cu energie termica; ● utilizarea resurselor financiare proprii şi garantarea creditelor; ● utilizarea emisiilor de obliga ţiunilor municipale pentru asigurarea fondurilor de investi ţii; ● restructurarea mecanismelor de subventionare şi utilizarea resurselor eliberate pentru finan ţarea proiectelor de reabilitare şi modernizare a sistemelor; ● preg ătirea studiilor de fezabilitate şi a documenta ţiilor de execu ţie. 5.5. Stabilizarea şi extinderea pie ţei sistemelor de înc ălzire urbana

● implicarea operatorului în reabilitarea infrastruc turii tehnice a imobilelor şi în reabilitarea termica a acestora; ● generalizarea contorizarii individuale şi, pe aceasta baza, a contractelor individuale; ● sprijinirea consumatorilor individuali pentru proc urarea şi montarea dispozitivelor de contorizare individual ă; ● flexibilizarea metodelor de tarifare şi facturare a energiei termice şi a apei calde de consum, introducerea tarifului binom; ● legiferarea achit ării facturii de înc ălzire corespunz ătoare unei asocia ţii de proprietari (bloc, scara) diferen ţiat: o cota fixe (30-50%) din valoarea facturii pro por ţional cu suprafata utila a apartamentelor, iar pent ru diferen ţa propor ţional cu consumul individual; ● eliminarea graduala a subventiei la produc ător pentru energia termica livrata popula ţiei prin sisteme centralizate, respectiv renun ţarea treptata în interval de 4 ani la pre ţul na ţional de referinta în favoarea ajutoarelor sociale directionate spre categoriile sociale defavorizate; ● legiferarea dreptului operatorilor, de a deconecta de la re ţelele publice de distribu ţie a utilizatorilor "rai platnici"; ● executarea silit ă a consumatorilor cu datorii la plata facturii ener getice de c ătre asocia ţiile de proprietari, respectiv de c ătre operatori, dup ă caz. 5.6. Reducerea consumului de energie termica pr in mic şorarea pierderilor de caldura din imobile ● acordarea deducerilor fiscale pentru investi ţiile neguvernamentale destinate reabilit ării termice a imobilelor; ● acordarea unor facilit ăţi pentru asocia ţiile de proprietari care realizeaz ă proiecte de reabilitare termica a locuin ţelor: scutirea de taxe la eliberarea certificatului energetic al cl ădirii şi a autoriza ţiei de construire pentru lucr ările de reabilitare termica, coparticiparea autorit ăţilor la finan ţarea elabor ării proiectelor, scutire de impozit pe locuinta pe care o de ţin, pe perioada de rambursare a creditului ob ţinut pentru reabilitarea termica; ● întocmirea de studii şi proiecte tip, finan ţate din fonduri guvernamentale sau nerambursabile, pentru popularizarea celor mai eficiente solu ţii posibile de aplicat la apartamentele din România ; ● crearea prin ANL a unui fond locativ de necesitate pentru transferarea temporar ă a locuitorilor pana la finalizarea lucr ărilor de reabilitare termica. 5.7. Promovarea utiliz ării resurselor energetice regenerabile şi neconventionale ● energie eoliana; ● energie solara; ● energie geotermala; ● energie ob ţinut ă din biomasa; ● energie ob ţinut ă din gazul de fermentare; ● energie ob ţinut ă din gazul de depozit; ● energie ob ţinut ă din biogaz. 5.8. Etapizarea implementarii proiectelor Respectarea principiilor care stau la baza stra tegiei presupune realizarea unor lucr ări de mare anvergura pe întregul lant de la produc ătorul de energie termica pana la consumatorul final de energie termica. În consecinta, realizarea acestor lucr ări presupune un efort financiar deosebit şi impune etapizarea realiz ării lor. Prin aceasta trebuie sa se asigure, gradual, do ua obiective principale şi anume:

● introducerea conceptului de "gestiune a consumului de energie termica la consumatorul final"; ● cre şterea randamentului global al sistemelor. Aceasta se realizeaz ă prin: ● Proiecte pe termen scurt şi mediu (2004 - 2007): - finalizarea contorizarii consumatorilor de en ergiei termica la bransament - la nivel de incinta, imobil, scara; - generalizarea utiliz ării sistemelor de repartizare a costurilor care per mit introducerea contractelor individuale de furnizare a energiei termice; - reabilitarea punctelor termice şi a re ţelelor secundare de distribu ţie adiacente. ● Proiecte pe termen lung (2007 - 2017): - reabilitarea surselor de producere a energiei termice (CET, CT) şi introducerea cogenerarii de medie şi mica putere (CT); - reabilitarea re ţelelor termice primare de transport a energiei term ice; - reabilitarea termica cl ădirilor. CAP. 6 Scenarii de dezvoltare ale sectorului de înc ălzire urbana în România 6.1. Modelul de prognoza pentru dezvoltarea sis temelor de înc ălzire urbana S-a f ăcut o analiza de identificare a posibilelor benefic ii în scenariul "nici o ac ţiune" în vederea compar ării acestuia cu situa ţia scenariilor în care se executa investi ţii de imbunatatire a sistemului. Pentru aceasta ult ima categorie de scenarii s-a f ăcut de asemenea o evaluare pentru a determina dac ă suma de investi ţii necesar ă pentru reabilitarea SCIU poate fi absorbit ă de economie în sectorul IU (adic ă returnat ă pe baza beneficiilor ob ţinute) în proiecte având IRR peste 15% care sunt atractive pe ntru investitori. În plus, s-a ar ătat ca lipsa investi ţiilor în SCIU în aceasta etapa conduce la apari ţia de deficite în sectorul IU. Aceste deficite nu p ot fi evitate din cauza unor limite naturale şi comerciale care, odat ă depasite, genereaz ă consecin ţe cu o importanta semnificativ ă. Liniile de ac ţiune recomandate în strategie rezulta din aceasta analiz a asa cum sunt: > elaborarea unei strategii pentru SCIU la niv elul întregii tari bazat ă pe planuri energetice strategice locale; > îmbun ăt ăţirea politicii fiscale (ex. eliminarea subven ţiilor comerciale în scopul cre şterii responsabilit ăţii factorilor locali de decizie şi a opera ţiilor pentru reducerea costurilor şi promovarea unui management eficient); > stabilirea unei pie ţe a energiei termice transparente şi bine reglementat ă; > preg ătirea SCIU pentru privatizare (preg ătirea atât a unui bun cash flow cat şi a unei structuri de finan ţare care sa atrag ă investi ţii); > înt ărirea capacit ăţii institu ţionale la nivel municipal (modelul ajuta la luarea deciziilor de c ătre consiliul local şi de compania de IU); > definirea politicii de investi ţii în SCIU (analizarea scenariilor corespunz ătoare pentru stabilirea investi ţiilor); > diminuarea impactului social negativ (prin p osibilitatea de a acorda ajutoare sociale semnifica tive şi pentru perioada în care este necesar); > îndeplinirea cerin ţelor de protec ţie a mediului ( şi folosirea mecanismelor de transfer credite de emi sie din Protocolul Kyoto). În plus, eliminarea subven ţiilor comerciale rezulta în mod natural ca o necesi tatea de a creste pre ţul de referinta în conformitate cu paritatea puterii de cump ărare, cu 9% pana la 12% (valoarea acestuia a r ămas neschimbata în ultimii 2 ani).

Cel mai important rezultat îl reprezint ă instrumentul şi metodologia care pot fi utilizate la nivel local pentru a evalua oportunitatea execut ării unor proiecte durabile precum şi posibilitatea de a clasifica performanta operator ilor IU astfel încât sa se poat ă lua decizii asupra dezvolt ării sau închiderii şi restructur ării SCIU. 6.1.1. Structura general ă a modelului Modelul este construit ca un instrument de deci zie pentru a trata evolu ţia SCIU. El include to ţi parametrii importanti fizici şi financiari care contribuie la ob ţinerea de cash flow-uri acceptabile şi care permit calculul subven ţiilor şi taxelor ca o m ăsura a situa ţiei costurilor şi beneficiilor Guvernului. Modelul este un model ti pic de "venituri minus cheltuieli" (V-C). S-a f ăcut presupunerea ca subven ţiile sunt rezultatul diferen ţei dintre venituri şi cheltuieli astfel încât sa aduc ă la zero profitul atunci când acesta este negativ. D acă V-C este pozitiv nu sunt necesare subven ţii. Conform celor prezentate în Anexa 1 sunt luate în considerare diverse ipoteze; men ţion ăm pe scurt numai câteva dintre acestea: - pre ţul caldurii la paritatea puterii de cump ărare creste la fel cu cre şterea PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cump ărare pentru a tine cont de cre şterea puterii de cump ărare a popula ţiei; (paritatea puterii de cump ărare are sensul folosit de Banca Mondial ă ex. World Bank Atlas 2003); - pre ţurile electricitatii şi ale combustibililor cresc la fel ca valoarea nomi nal ă a PIB/cap de locuitor; - subven ţii pentru a compensa profitul dac ă acesta este negativ; ajutoare sociale pentru a men ţine ponderea cheltuielilor pentru caldura în bugetul familiei la un nivel selectat din valoarea PIB/familie (în con di ţia o familie pe apartament); vezi punctul subven ţii mai jos pentru detalii; - includerea impactului ERU (unit ăţi de reducere de emisii) în cash flow-ul investi ţiilor; - curbe de evolu ţie (modificabile dup ă caz) a pierderilor, a eficientei de generare, a ch eltuielilor de reparatie şi operare, ca şi a evolu ţiei num ărului de apartamente conectate la SCIU. Orizontul de timp al modelului este 2017 asigur ând o perioada de cel pu ţin 15 ani pentru a acoperi timpii de recuperare uzuali pentru credite de investi ţie în sector. Mai mult, acest termen acoper ă o perioada de 10 ani dup ă 2007, an în care România va accede la UE. Consideram ca 1 0 ani este o perioada suficient de lung ă pentru ca beneficiile investi ţiilor în SCIU sa se fac ă simtite. Pentru a evalua strategia din punctul de vedere al Guvernului am inclus un calcul al diferen ţei taxe minus subven ţii (T-S) astfel încât sa se vizualizeze câ ştigul total net al Guvernului. De exemplu, cu cre şterea pre ţurilor energiei termice şi a energiei electrice, cresc şi veniturile ceea ce da un profit mai mare care, ta xat, asigura un mai mare venit pentru Guvern şi reduce (elimina) nevoia de subven ţii comerciale. Dar ajutorul social creste, lucru ca re erodeaza venitul Guvernului. Prin contrast, dac ă pre ţurile sunt mici, taxele şi ajutorul social sunt mici dar subven ţiile comerciale cresc semnificativ pentru a atrage investi ţie. În ambele situa ţii m ăsurile legislative sunt importante deoarece la pre ţuri mari creste num ărul de apartamente deconectate de la SCIU, diminuan d astfel veniturile provenite dintr-o piata în desc restere (trebuie analizata oportunitatea introducerii zonel or prioritare de IU); în timp ce la pre ţuri mici se poate inversa procesul de deconectare dar trebuie alocate ajutoar e sociale în mod corespunz ător. Atragerea de investi ţii constituie un alt aspect important considerat în studiu şi am aplicat modelul pentru a determina valoarea estimativ ă a sumei maxime de investi ţie care poate fi absorbit ă de sector (adic ă sa poat ă fi recuperat ă în orizontul de timp considerat şi în condi ţiile reale de pre ţ al caldurii, consum etc.) astfel încât sa asigure o IRR mai mare de 15%, limita selectata din motiv de atractiv itate a investi ţiei pentru entit ăţi de finan ţare str ăine. În acest scop s-au considerat 16 scenarii pentru diferite pre ţuri ale caldurii şi energiei electrice. Detaliile şi rezultatele sunt prezentate mai jos: Structura general ă a datelor modelului este prezentat ă în tabelul de mai jos: *T*

*Font 8* ┌───────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │ Intrari │ Curbe de evolu ţie │ Date singulare │ ├───────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Date fizice │Pierderi │Capacit ăţi │ │ │Consum de combustibil │(electrice, termice, CET/CT) │ │ │ │Randamente │ ├───────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Date │Între ţinere │Pre ţuri el./caldura (nominale şi PPC) şi coeficien ţii │ │comerciale │ │lor de cre ştere │ │ │ │Costuri de între ţinere şi repara ţii │ │ │ │Coeficien ţi de emisie şi pre ţuri ERU │ │ │ │Pre ţul combustibilului şi rata sa de cre ştere │ ├───────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Date │ │Deprecierea │ │financiare │ │Taxa │ │ │ │Rata de scont │ │ │ │Dobanda │ │ │ │Suma investit ă │ └───────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘ ┌───────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │ Iesiri │ Curbe de evolu ţie │ Date singulare │ ├───────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Financiare │Cash flow (DCF şi cu ERU) │IRR% │ │ │ │NPV │ │ │ │PBT │ │ │ │Venit total din vânzarea de ERU │ ├───────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Deficit │Subven ţii comerciale şi │Taxe │ │ │ajutoare sociale │Total subven ţii comerciale şi ajutoare sociale │ └───────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘ *ST* Vom prezenta în continuare tendintele majore şi rezultatele care justifica m ăsurile propuse în strategie pentru SCIU din România. 6.2. Scenarii şi rezultate 6.2.1. Subven ţiile Subven ţiile considerate în model corespund structurii subv enţiilor alocate sectorului de IU. Exista doua tipuri de subven ţii: acelea comerciale (la produc ători şi/sau distribuitori) şi cele sociale pentru ajutor de înc ălzire. 6.2.1.1. Subven ţiile comerciale

Fondurile alocate pentru a compensa costurile d e restructurare a sectorului energetic au rezultat din separarea CET-urilor de Termoelectrica şi transferarea lor la consiliile locale sau jude ţene, ca de exemplu participarea statului la capitalul social care contribuie la o posibila stru cturare a investi ţiei cu participare local ă. Fondurile folosite pentru a garanta creditele, a acoperi dobânzile în vederea atragerii investitor ilor prin ameliorarea cash flow-lui în prima parte a ciclului de investi ţie sau, fonduri destinate sa compenseze politica de pre ţ sc ăzut a guvernului bazat ă pe motive în special sociale. De asemenea, sume pi erdute din motiv de reducere a arieratelor şi a serviciului datoriilor vechi sunt incluse în acea sta categorie. În model aceste fonduri sunt conside rate ca sumele care aduc la zero pierderile de profit care pot apare în primii ani ai investi ţiei. 6.2.1.2. Ajutoarele sociale Ajutoarele sociale au fost considerate ca sume pl ătite de Guvern pentru a men ţine procentul costului caldurii din PIB/familie la o valoare suportabila (aceasta valoa re a rezultat a fi 2%-4%). Aceste subven ţii sunt considerate în raport cu venitul familiei asa cum sunt specificate în Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003 . Dac ă ajutorul social local (ex. rezultat din rata mare a somajului) ar fi luat în considerare, atunci este necesar sa se fac ă o analiza mai profunda pentru fiecare ora ş. Figura de mai jos da, în % din venitul apartament elor (familiei), pentru treptele de venit ale familiilor, costul caldurii, ajutorul social şi costul rezultat al caldurii dup ă acordarea ajutorului a c ărui valoare medie este 5,3%. Am reprezentat de asemenea separat şi ponderea costului caldurii din venitul familiei p entru familiile foarte sarace ajutate conform Ordonan ţei de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003 - se pot observa nivele de ordinul 20%. Pentru a explica de ce am ales valoarea de 2% în ca lculele din model ca o limita peste care se acorda ajutor social, trebuie sa men ţion ăm ca exista o diferen ţa între PIB/familie considerat în model şi venitul familiei. Din datele disponibile pentru anul 2000, venitul total pe fami lii în România reprezint ă 46,4% din PIB - ul acelui an. În mod corespunz ător, f ăcând comparatia cu o baza largita, vom avea un proc ent mai mic al costului caldurii care pe medie da 5 ,3% x 46,4% = 2,4%. Acesta este motivul pentru care am considerat, în mod conservativ, valoarea de 2% în c alcule. Mai mult, folosind aceasta valoare nivelul ajutorului social ajunge sa fie apropiat de valoarea real ă din anul 2003. Pentru a estima şi num ărul de apartamente care beneficiaz ă de ajutor am reprezentat num ărul cumulat de apartamente pe aceea şi figura dar la o alta scara. Num ărul aproximativ de apartamente care beneficiaz ă de ajutor este de 1.375.000 din cele circa 1.920.0 00 de apartamente care sunt conectate la sistemele de înc ălzire urbana. Figura 17 Sursa: Anuarul Statistic al României, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003 NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a figurei 17, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004, la pagina 90, a se vedea imaginea asociata. O imagine general ă a subven ţiilor este data în tabelul de mai jos pentru 2001 c are acoper ă atât caldura cat şi energia electrica. Structura subven ţiilor este data pentru 2001. *T* ┌───────────────────────────────────────────────────┬───────┬───────────────────┐ │ Tipul de ajutor │Procent │Fonduri [mil. Euro] │ ├───────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────────────┤ │Subven ţii, aloca ţii, facilit ăţi fiscale, acoperirea │ 27.57% │ 48.11 │ │dobânzii, alte ajutoare │ │ │

├───────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────────────┤ │Reducerea fiscalitatii │ 0.16% │ 0.28 │ ├───────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────────────┤ │Capital de stat │ 20.07% │ 35.02 │ ├───────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────────────┤ │Exceptarea şi reducerea arieratelor şi a │ 5.55% │ 9.68 │ │penalitatilor │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────────────┤ │Garan ţii de stat │ 46.65% │ 81.4 │ ├───────────────────────────────────────────────────┼───────┼───────────────────┤ │Total │100.00% │ 174.49 │ └───────────────────────────────────────────────────┴───────┴───────────────────┘ *ST* Ajutor pentru energie electrica şi termica în 2001. Sursa: Monitorul Oficial al României nr. 625 bi s/2003, Partea I Resursele financiare reprezentate de subven ţii sunt semnificative şi folosirea lor în cadrul structurii financiare a investi ţiilor poate fi benefica. De exemplu, putem consider a ca fondurile de garantare sunt alocate 50% (adic ă 40 mil. Euro) pentru garantarea creditelor de combustibil i ar restul de 50% pentru a garanta investi ţia. Cele 40 mil. Euro vor acoperi, luând ca ex. rata B ăncii Mondiale de 0,5%/an o garan ţie pentru un credit pe 8 ani de 1.000 mil. Euro (=4 0 mil. euro/0,5%/8). Un milion de Euro participare local ă la investi ţie poate aduce alte doua milioane de investi ţie str ăin ă dac ă sunt îndeplinite şi alte condi ţii specifice. Cu o participare local ă de 33% sindicalizarea restului pana la 100% este posibil de realizat asigurând o evolu ţie promitatoare a economiei şi capabilitatea sa de a returna creditul conform ce lor ar ătate în model. Returnarea creditului depinde de pre ţ şi de m ărimea pie ţei de IU. 6.2.2. Evolu ţia num ărului de apartamente conectate la SCIU în func ţie de pre ţul caldurii şi pre ţul gazelor Pornind de la cifrele privind num ărul considerat de apartamente conectate la SCIU în fiecare ora ş am trasat o curba de tendinta la nivel na ţional care este reprezentat ă al ături de curba de evolu ţie a pre ţului caldurii (valori medii luate pentru anii considera ţi în Euro/Gcal); pre ţurile echivalente la paritatea puterii de cump ărare variaza de la 35 la 39 la 45 şi la 63 Euro PPP/Gcal). Graficul de mai jos arata o sc ădere a num ărului de apartamente conectate odat ă cu cre şterea pre ţului. Aceasta tendinta este influentata şi de un alt factor adic ă presiunea de piata a promotorilor de centrale de apartament folosind drept combustibil gazul metan. Dependenta crescanda a apartamentului mediu de gaze le naturale este rezultatul acestei tendinte. Figura 18 Evolu ţia apartamentelor conectate în func ţie de pre ţul caldurii NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a evolu ţiei apartamentelor conectate în func ţie de pre ţul caldurii, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.0 7.2004 la pagina 92, a se vedea imaginea asociata. Modul în care num ărul de apartamente conectate variaza cu pre ţul caldurii este dat în figura urm ătoare; dependenta este o func ţie putere cu coeficient negativ.

Evolu ţia apartamentelor conectate este influentata şi de pre ţul gazelor naturale, care va creste în urm ătorii ani în parte din cauza cre şterii ponderii importului şi, de asemenea, ca rezultat al politicii Guvernului de a creste pre ţul gazelor la valori apropiate de cele din UE. Al ături de (i) cre şterea pre ţului gazelor, care indeparteaza consumatorii de folosirea centralelor pe gaze pot fi luati în consi derare al ţi doi factori: (ii) ac ţiuni legale de stabilire a unor zone prioritare pentru IU şi (iii) îmbun ăt ăţirea perceptiei pre ţului/confortului/capacit ăţii de control datorit ă investi ţiilor în tehnologie (ex. utilizarea robinetelor termostat ate şi contoarelor individuale) precum şi a efectelor ajutoarelor sociale. Graficul de mai jos prezint ă evolu ţia general ă simulata a apartamentelor conectate la SCIU descri să de func ţia de mai sus cu o corectie a evolu ţiei bazat ă pe saturarea num ărului de apartamente la num ărul acestora din anul 2001 când au început deconectarile masive, (aceasta ipoteza poat e fi schimbat ă dac ă exista condi ţii locale diferite, ca de exemplu investi ţii de dezvoltare de noi sisteme de înc ălzire urbana). Figura 19 Evolu ţia apartamentelor conectate la SCIU în func ţie de pre ţul caldurii şi pre ţul gazelor naturale NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a evolu ţiei apartamentelor conectate la SCIU în func ţie de pre ţul caldurii şi pre ţul gazelor naturale, se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 619 bis din 08.07.2004 la pagina 93, a se vedea imaginea asociata. 6.2.3. Evitarea deficitului guvernamental şi atragerea investitorilor 6.2.3.1. Scenarii pentru Guvern şi investitori Pentru determinarea parametrilor de baza ai mod elului bazat pe date şi tendinte reale, vezi mai sus şi Anexa 1, consideram în continuare ca variabilele de control, pre ţul caldurii şi cel al energiei electrice, sunt cele pe care guvernul le poate schimba în situa ţia în care toate celelalte r ămân constante fiind fixate pentru un proiect de inv esti ţie la nivelul întregii tari. Schimbarea de pre ţuri conduce la scenarii în care fiecare este caract erizat de o pereche de pre ţuri, respectiv pentru caldura şi pentru energia electrica. Am considerat 5 pre ţuri ale caldurii, de la 13 la 29 Euro/Gcal şi trei pre ţuri ale energiei electrice, de la 45 la 65 Euro/MWh. Defini nd aceste domenii de pre ţuri am determinat 15 scenarii pentru care am calculat valorile T-S (Taxe - Subven ţii), IRR şi NVP (valoare prezenta neta) în fiecare scenariu. Cele 15 scenarii considerate sunt rezumate în t abelul de mai jos. Repetam ca singurii parametri va riabili sunt pre ţurile caldurii şi respectiv ale energiei electrice. Ceilal ţi parametri sunt mentinuti constanti cu valorile da te în Anexa 1. Subliniem ca suma de 3.000 mil. Euro inves ti ţie reprezint ă o valoare pentru care cash flow-ul prezint ă valori ale IRR în jurul a 15%. Aceasta suma poate fi subiectul unei analize de senzitivitate separat ă pe care nu am f ăcut-o având în vedere faptul ca ea trebuie efectuat ă la nivel local pentru fiecare companie de IU în pa rte, cu toate datele schimbate pentru a reflecta condi ţiile locale. La nivelul întregii tari calculele ara ta ca 3.000 mil. Euro reprezint ă o suma poten ţiala de investi ţie care poate fi returnat ă în condi ţii bune. Aceasta suma rezulta de asemenea din evaluarile necesarului de investi ţii în SCIU f ăcute pe baza datelor din 2003. *T* ┌────────────┬───────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │ │ Valori de intrare │ Valori de ie şire în mil. $ │ │Scenariu nr. ├────────────┬──────────┼────────────────────┬──────────────┬─────┤ │ │ $/Gcal │$/MWh el. │ Taxe - Subven ţii │ IRR% │ NPV │

├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 1 │ 13 │ 45 │ 2.279 │ 2% │ 330 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 2 │ 17 │ 45 │ 2.043 │ 6% │ 965 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 3 │ 21 │ 45 │ 1.042 │ 9% │1579 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 4 │ 25 │ 45 │ -180 │ 12% │2177 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 5 │ 29 │ 45 │ -1.402 │ 15% │2764 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 6 │ 13 │ 55 │ 3.282 │ 10% │1845 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 7 │ 17 │ 55 │ 3.046 │ 13% │2444 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 8 │ 21 │ 55 │ 2.045 │ 16% │3023 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 9 │ 25 │ 55 │ 823 │ 19% │3598 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 10 │ 29 │ 55 │ -399 │ 22% │4173 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 11 │ 13 │ 65 │ 4.284 │ 17% │3283 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 12 │ 17 │ 65 │ 4.049 │ 20% │3858 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 13 │ 21 │ 65 │ 3.048 │ 23% │4433 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 14 │ 25 │ 65 │ 1.826 │ 25% │4993 │ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼──────────────┼─────┤ │ 15 │ 29 │ 65 │ 604 │ 28% │5550 │ └────────────┴────────────┴──────────┴────────────────────┴──────────────┴─────┘ *ST* Valorile rezultate vor fi folosite pentru a det ermina dac ă exista un scenariu în care atât Guvernul cat şi investitorul sa- şi atinga obiectivele într-un mod care asigura un câ ştig acceptabil pentru fiecare dintre ei. Deoarece aceasta este o situa ţie tipica de teoria jocurilor, o vom aborda în aces t mod pentru g ăsi un r ăspuns. Situa ţia creata confrunta Guvernul cu un "investitor", fi ecare având matricea sa de câ ştiguri şi incercand sa aleag ă o strategie care sa le îndeplineasc ă obiectivele stabilite. Pentru Guvern: Matricea de câ ştiguri prezint ă pentru pre ţurile considerate ale caldurii şi energiei electrice, valorile corespunz ătoare ale parametrului Taxe - Subven ţii în valori nominale. *T* ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Valori nominale în matricea strategiei Guvern ului mil. $ │ │ (Taxe - Subven ţii) │

├───────────────────┬────────────┬────────────┬───────────┬──────────┤ │Venit Guvern $/Gcal │ 45 │ 55 │ 65 │ $/MWh │ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┤ │ 13 │ 2279 │ 3282 │ 4284 │ │ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┤ │ 17 │ 2043 │ 3046 │ 4049 │ │ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┤ │ 21 │ 1042 │ 2045 │ 3048 │ │ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┤ │ 25 │ -180 │ 823 │ 1826 │ │ ├───────────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┤ │ 29 │ -1402 │ -399 │ 604 │ │ └───────────────────┴────────────┴────────────┴───────────┴──────────┘ *ST* Obiectivul este de a selecta pre ţul maxim al caldurii care evita deficitul (pentru p erioada considerat ă pana în 2017) la pre ţul minim al energiei electrice care va rezulta acce ptabil pentru investitor din motive de cash flow. P re ţul minim al energiei electrice este considerat şi din motive de piata a energiei electrice, adic ă de a asigura posibilitatea pentru CET de a- şi vinde energia electrica. În prezent, numai energia electrica ce corespun de caldurii generate este preluat ă obligatoriu de distribuitorul de energie electrica în timp ce restul energiei electr ice poate fi oferit ă în conformitate cu mecanismele pie ţei. Observam ca veniturile Guvernului care nu prezi nt ă deficit sunt ob ţinute pentru pre ţul caldurii de 21 Euro/Gcal, banda verde pentru fiecare pre ţ al energiei electrice. Aceasta arata ca guvernul a re o strategie pentru SCIU (sa men ţin ă pre ţul ini ţial al caldurii la 21 Euro/Gcal în condi ţiile de cre ştere din model). Dac ă investitorul va avea o strategie corespunz ătoare în matricea sa de câ ştiguri, atunci vom putea g ăsi pre ţuri acceptabile pentru caldura şi energia electrica care sa îndeplineasc ă atât obiectivele Guvernului cat şi pe cele ale investitorului (solu ţia se g ăseşte în intersectia setului de elemente corespunz ătoare ale celor doua matrici). Pentru investitor: Matricea de câ ştiguri prezint ă pentru acelea şi pre ţuri ale caldurii şi energiei electrice valorile IRR pentru cash flow-ul investi ţiei. Într-o matrice separat ă am calculat şi NPV pentru a evalua câ ştigul investitorului în valori scontate. Matricea strategiei investitorulu i IRR şi NPV *T* IRR 45 55 65 $/MWh $/Gcal 13 2% 10% 17% 17 6% 13% 20% 21 9% 16% 23% 25 12% 19% 25% 29 15% 22% 28% Obiectivul investitorului: IRR>15% NPV 45 55 65 $/MWh $/Gcal 13 330 1845 3283 17 965 2444 3858

21 1579 3023 4433 25 2177 3598 4993 29 2764 4173 5550 *ST* Obiectivul investitorului este de a p ăstra IRR peste 15% pentru ca proiectul sa fie sufic ient de atractiv pentru orice entitate de finan ţare (pentru perioada pana în 2017). Observam ca obiectivul investitorului defineste zona inferioar ă a metricei IRR care con ţine şi rândul corespunz ător pre ţului caldurii de 21 Euro/Gcal unde Guvernul evita d eficitul. Pentru a respecta şi pre ţul minim al energiei electrice şi IRR peste 15% pe acest rând avem un element unic identificat de pre ţul caldurii de 21 Euro/Gcal şi de pre ţul energiei electrice de 53 Euro/Gcal. Acest scenariu arata pen tru guvern un câ ştig de 2.045 mil. Euro, iar pentru investitor o NPV de 3.023 mil. Euro pentru perioada considerat ă în model. CAP. 7 Finan ţarea proiectelor de reabilitare a sistemelor de înc ălzire urbana 7.1. Preg ătirea, evaluarea şi implementarea proiectelor de reabilitare M ăsurile organizatorice, tehnice şi legislative propuse prin prezenta strategie trebu ie sa fie acompaniate şi de programe de investi ţii prin care sa se realizeze urm ătoarele: ● cre şterea performantelor instala ţiilor şi aducerea lor la nivelul standardelor europene; ● reducerea pierderilor pe întregul ciclu de produc ţie, transport şi distribu ţie; ● sc ăderea costurilor de produc ţie şi a tarifelor de distribu ţie a energiei termice şi ob ţinerea unor pre ţuri de livrare la consumatorul final accesibile acestora; ● măsurarea prin contorizare a cantit ăţilor de energie termica livrata şi facturarea în func ţie de consumul individual al fiec ărui apartament; ● introducerea sistemelor de automatizare şi dispecerizare astfel încât sa poat ă fi asigurata monitorizarea şi controlul permanent al functionarii instala ţiilor în cadrul parametrilor optimi, de la producer e pana la utilizator; ● asigurarea posibilitatii consumatorilor de a- şi regla şi adapta consumul în func ţie de nevoi şi de capacitatea de plata. Realizarea obiectivelor de mai sus se poate ob ţine prin programe de investi ţii concepute la nivel zonal care sa grupeze mai multe localit ăţi cu specific asem ănător şi pentru care sa se poat ă asigura asistenta tehnica de preg ătire şi implementare a proiectelor necesar ă. Gruparea mai multor localit ăţi în cadrul unor programe de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii este necesar ă deoarece: ● b ăncile şi în general institu ţiile interna ţionale de credit prefera sa negocieze şi sa finanteze proiecte de valori mari; ● companiile interna ţionale interesate sa între pe piata româneasc ă a serviciilor de înc ălzire urbana doresc sa dialogheze cu parteneri romani puternici; ● pentru preg ătirea şi finan ţarea proiectelor cu valori mari pot fi utilizate ma i eficient cadrele tehnice şi economice specializate. Ministerul Administra ţiei şi Internelor î şi propune sa asigure interfata necesar ă pentru lansarea unor astfel de programe bazate pe propuneri venite de la municipii şi ora şe, coroborate cu ofertele venite din partea unor investitori/finan ţatori externi.

La stabilirea necesarului de investi ţii pentru serviciile de producere, transport şi distribu ţie a energiei termice s-au avut în vedere urm ătoarele ipoteze: ● perioada de aliniere la nivelul parametrilor stabi li ţi prin directivele Uniunii Europene a serviciului p ublic de înc ălzire urbana va fi de 15 ani cu începere din 2004; ● popula ţia care va beneficia de aceste servicii va fi de 6, 5 milioane de locuitori repartizata în 2.335.000 de apartamente; ● procesul de modernizare şi retehnologizare va cuprinde toate capacitatile de produc ţie, sistemele de transport şi distribu ţie a energiei termice care apar ţin autorit ăţilor administra ţiei publice locale şi acele capacit ăţi care în prezent apar ţin S.C. Termoelectrica S.A. şi care urmeaz ă sa treac ă în patrimoniul autorit ăţilor locale; ● în procesul de modernizare 50% din capacitatile de producere a energiei termice vor fi transformate p entru a produce în regim de cogenerare; ● costurile de investi ţii au fost evaluate pe baza unor indicatori specifi ci ale c ăror valori sunt urm ătoarele: *T* - re ţele de distribu ţie 97,8 Euro/m (d=100 mm); 327, 8 Euro/m (d=500 mm); - re ţele primare de transport 327,8 Euro/m (d=500 mm); - centrale termice 200 Euro/Gcal/h; - centrale termice de cogenerare 300 Euro/kWel; 100 Euro/Gcal/h; - transformare CT în CET 350 Euro/kWel; 165.000 Euro/Gcal/h; - costuri pentru modernizarea IMA 570 mil. Euro. *ST* Asa cum rezulta din datele analitice, necesarul total de investi ţii pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de producere, transport şi distribu ţie a energiei termice este de 6,797 mld. USD. În condi ţiile unei rate constante anuale a investi ţiilor, efortul investitional anual este evaluat la cca. 453 mil. USD/an şi va putea fi asigurat din urm ătoarele surse: ● surse proprii ale operatorilor; ● credite (aloca ţii) bugetare; ● credite bancare; ● fonduri nerambursabile; ● capital privat. 7.2. Consideratii privind sursele alternative d e finan ţare Bugetul de stat se confrunta în aceasta perioad a, şi probabil şi în urm ătorii ani, cu constrângeri mari încât apreciem ca finan ţarea investi ţiilor aferente serviciilor de înc ălzire urbana din aceasta sursa va continua sa se re duc ă. Pe de alta parte, autorit ăţile administra ţiei publice locale nu au înc ă suficiente resurse proprii pentru acoperirea necesarului de investi ţii din bugetele locale. De aceea trebuie avute în v edere surse alternative de finan ţare, şi anume: ● stimularea implicarii capitalului privat prin util izarea contractelor de parteneriat public-privat; ● atragerea şi utilizarea de fonduri nerambursabile; ● utilizarea creditelor bancare în baza garan ţiilor de stat sau a garan ţiilor proprii ale autorit ăţilor administra ţiei publice locale; ● venituri proprii ale utilizatorilor.

7.2.1. Capital privat Capitalul privat trebuie implicat în sfera serv iciilor de înc ălzire urbana, sub forma contractelor de parteneriat public-privat, pentru ca: ● interesul privat disciplineaza autoritatea din pun ct de vedere bugetar şi creste eficienta economic ă a operatorului; ● concentreaza capital pe termen lung în sfera servi ciilor publice de înc ălzire urbana; ● introduce elemente de concurenta într-un domeniu c aracterizat în general ca monopolist, iar concurent a determina cre şterea calit ăţii. În perioada urm ătoare Ministerul Administra ţiei Publice va sprijini implicarea capitalului priv at în investi ţiile din infrastructura aferent ă serviciilor publice de alimentare cu energie termi ca produs ă centralizat a localit ăţilor, în principal prin promovarea gestiunii delegate a serv iciilor în baza contractelor de concesiune şi/sau de parteneriat public-privat. Investi ţiile mari şi costisitoare, necesare pentru construirea unor ce ntrale de cogenerare pentru asigurarea energiei termice, se vor putea realiza î n perioada urm ătoare cu predilectie prin aranjamente contractuale de aceasta forma. De asemenea va fi deschis ă mai mult piata serviciilor de înc ălzire urbana pentru operatorii cu capital privat sa u mixt. Procesul de licentiere, obligativitatea îndep linirii unor criterii de performanta, scoaterea la licita ţie publica a serviciilor prestate de operatorii care nu au ob ţinut licenta, sunt c ăile avute în vedere pentru deschiderea pie ţei serviciilor c ătre operatorii strategici. În acest scop legisla ţia secundar ă, aflat ă în faza finala de elaborare şi adoptare, va trebui sa dea solu ţii cu privire la modul de selec ţie al partenerilor, la con ţinutul contractelor de delegare a serviciului, la c ondi ţiile de derulare şi garantare a investi ţiei etc. Foarte important este ca mesajul autorit ăţilor locale şi centrale cu privire la interesul pentru astfel de aranjamente sa fie transparent, riguros şi profesionist, în asa fel încât sa fie incurajati parteneri seriosi cu poten ţial economic şi tehnic. Valoarea mare a efortului investitional nu poat e fi acoperit ă integral din surse ale bugetelor locale sau ale bugetului de stat. Este necesar de aceea sa se apel eze la investitori privati care sa aduc ă capital pentru investi ţii. Formele oferite în prezent de legisla ţia româneasc ă pentru atragerea/participarea capitalului în acest sector sunt: ● crearea de societ ăţi joint-venture cu participarea autorit ăţilor locale şi respectiv a investitorilor privati; ● privatizarea operatorilor şi concesionarea serviciilor cu condi ţia moderniz ării infrastructurii aferente; ● delegarea gestiunii pe baza contractelor de parten eriat public-privat; ● opera ţiuni de investi ţii prin credit furnizor. Pentru a deschide piata serviciilor de înc ălzire urbana şi a stimula atragerea investitorilor str ăini şi a capitalului privat în sector sunt necesare o serie de m ăsuri dup ă cum urmeaz ă: ● garantarea de c ătre stat a creditelor externe pentru proiectele imp ortante din domeniu; ● recunoa şterea prin lege a dreptului de proprietate asupra b unurilor realizate cu capital propriu al investitor ului în cadrul contractelor de delegare a gestiunii, pan a la expirarea contractelor; ● reglement ări mai flexibile privind modul de aprobare a tarife lor; legisla ţie mai dura pentru sanc ţionarea railor platnici; ● scutirea de taxe vamale, comisioane vamale şi TVA la importul de echipamente destinate sectorul ui înc ălzirii urbane; ● scutirea la plata impozitului pe profit pe durata rambursarii creditelor; ● reesalonarea datoriilor acumulate de c ătre operatorii din sistem; ● asigurarea unor condi ţii echitabile de vânzare a energiei electrice produ să în sistem de cogenerare.

7.2.2. Fonduri nerambursabile Scenariile de finan ţare a proiectelor de investi ţii din infrastructura urbana a României trebuie sa aib ă în vedere şi sursele de finan ţare nerambursabile provenite de la Uniunea European ă, de la alte state europene sau din afar ă continentului european pentru urm ătoarele argumente: ● este o ţara candidata la integrare; ● este parte a ecosistemului european, ca poluator şi în acela şi timp ca receptor de poluare; ● este o ţara care a aderat la majoritatea conven ţiilor de mediu şi dezvoltare durabila. În aceasta perioada se afla în diferite faze de preg ătire programe de investi ţii în infrastructura local ă, finan ţate par ţial din credite nerambursabile de la U.E. ● Programul ISPA, componenta - mediu; ● Programele de coeziune economic ă şi social ă finan ţate din Fondul de dezvoltare regionala (Phare); ● Programul RICOP - componenta Lucr ări Publice. Aceste programe sunt avansate din punct de vede re al preg ătirii tehnice şi al aranjamentelor financiare, fiind deja stabilite comitetele de coordonare şi agen ţiile de implemntare. 7.2.3. Credite interne sau externe Finan ţarea infrastructurii aferente serviciilor de înc ălzire urbana prin utilizarea creditelor bancare tre buie extins ă pentru ca: ● aloca ţiile de la bugetul statului sunt reduse, ca urmare a constrangerilor bugetare; ● interesul capitalului privat este înc ă mic, comparativ cu nevoile de investi ţii ale acestui sector; ● creditul impune eficienta economic ă şi disciplina financiar ă, caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector; ● creditul permite împ ăr ţirea poverii investi ţiilor urgente din infrastructura dargeneratoare de beneficii pe termen lung, pe mai multe genera ţii de viitori beneficiari. De aceea, în prezent sunt în curs de preg ătire mai multe programe de investi ţii care se adreseaz ă reabilit ării, moderniz ării şi eficientizarii infrastructurii serviciilor de înc ălzire, în principal din mediul urban. Schema de finan ţare are în vedere pe lâng ă credite bancare pe termen lung de la institu ţii financiare interna ţionale şi atragerea unor granturi de la Uniunea European ă, precum şi facilit ăţi ale programelor de joint - implementation, credit furnizor, etc. CAP. 8 Plan de ac ţiune pentru implementarea strategiei na ţionale privind alimentarea cu energie termica a loc alit ăţilor prin sisteme de producere şi distribu ţie centralizate 8.1. Liniile de ac ţiune şi elemente de monitorizare a implementarii Linia de ac ţiune 1: Îmbun ăt ăţirea cadrului legislativ România are nevoie de un cadru legal consistent pentru sectorul energiei termice. Cu toate ca Guve rnul a adoptat, în vederea ader ării la UE, "Foaia de parcurs din domeniul energetic din România" (prin Hot ărârea Guvernului nr. 890/2003 ) şi

"Strategia nationala în domeniul eficientei energet ice" (prin Hot ărârea Guvernului nr. 163/2004 ), în ambele documente problemelor referitoare la energia termica sunt rel ativ reprezentate. În "Strategia nationala în domeniul eficientei energetice" energia termica este considerat ă legat ă de centralele electrice de termoficare, iar în "Foaia de parcurs din domeniul energetic din România" de asemenea nu are o dezvoltare suficienta. Motivul principal pentru aceasta situa ţie fiind, desigur, caracterul local al pie ţei de energie termica, prin contrast cu sistemul interconectat de energie elect rica şi acela al re ţelelor de gaz metan. În plus, la nivel local nu exista strategii ene rgetice în care înc ălzirea sa aib ă o pozi ţie importanta, fie ea înc ălzire centralizata sau distribuita şi sa acopere toat ă piata de energie termica. Elaborarea unui plan de furnizare de energie la nivel local poate contribui la evitarea situa ţiilor în care de exemplu carbunele şi de şeurile locale de lemn sunt neglijate în favoarea aducerii gazului din con ducte aflate la distan ţe mari. Piata energiei termice este o piata local ă dar ea are o influenta semnificativ ă asupra economiei în mai multe feluri (locuri de mu nca, importuri de combustibil, eficienta, tehnologii, etc.). La nivel local este imperios necesar ă declan şarea unor ac ţiuni pentru formarea unei viziuni cu privire la vii torul înc ălzirii urbane urmate de elaborarea, aprobarea şi implementarea unor strategii energetice locale ad aptate specificului local, posibilit ăţilor şi nevoilor comunit ăţilor locale. Elaborarea, adoptarea, gestionarea şi controlul implementarii "Strategiei na ţionale privind alimentarea cu energie termica a localit ăţilor prin sisteme de producere şi distribu ţie centralizate": Ac ţiunea 1. Elaborarea Strategiei na ţionale privind alimentarea cu energie termica a loc alit ăţilor prin sisteme de producere şi distribu ţie centralizate. Ac ţiunea 2. Îmbun ăt ăţirea cadrului legislativ pentru IU. Ac ţiunea 3. Adoptarea Legii energiei termice. Ac ţiunea 4. Elaborarea legisla ţiei secundare necesare. Ac ţiunea 5. Adoptarea unei Hot ărâri a Guvernului privind rela ţiile contractuale şi introducerea contractelor individuale. Ac ţiunea 6. Adoptarea unei Hot ărârea Guvernului privind repartizarea costurilor de înc ălzire. Ac ţiunea 7. Adoptarea unei Ordonanta Guvernului privin d zonele prioritare pentru IU. Ac ţiunea 8. Elaborarea unor hot ărâri ale consiliilor locale pentru func ţionarea asocia ţiilor de proprietari. Ac ţiunea 9. Dezvoltarea strategiilor locale cu privire la înc ălzirea urbana. Ac ţiunea 10. Crearea zonelor prioritare pentru IU. Rezultate principale: ● Strategia nationala de IU; ● Legea energiei termice; ● Strategiile energetice locale. Linia de Ac ţiune 2: îmbun ăt ăţirea politicii fiscale Multe din sistemele de IU au zeci de ani de ope rare iar aducerea lor la nivelul tehnologic prezent necesita investi ţii. În plus, m ăsurile de cre ştere a eficientei, a nivelului de confort şi a capacit ăţii de monitorizare şi control a producerii, transportului, distribu ţiei şi consumurilor de energie termica necesita finantar i care nu pot fi cerute numai de la clien ţi, ci şi de la administra ţia local ă şi de la Guvern. Politica fiscal ă necesita pre ţuri reale ale energiei termice, eliminarea subven ţiilor c ătre produc ători, utilizare adecvat ă a instrumentelor de taxare şi de amortizare pentru atragerea de investi ţii şi încurajarea m ăsurilor de economisire a energiei. Îmbun ăt ăţirea politicii fiscale relevante pentru IU: Ac ţiunea 11. Implementarea unei politici fiscale atrac tive pentru IU. Ac ţiunea 12. Promovarea investi ţiilor în IU prin mecanisme ale economiei de piata ( contracte de PPP, PPI).

Ac ţiunea 13. Crearea unui mediu favorabil pentru compa niile specializate în servicii de eficienta energet ica. Ac ţiunea 14. Aducerea pre ţurilor la nivelul real. Ac ţiunea 15. Internalizarea costurilor de mediu. Ac ţiunea 16. Eliminarea subven ţiilor de produc ţie directe şi indirecte. Ac ţiunea 17. Sprijinirea implementarii investi ţiilor pentru economisirea energiei. Ac ţiunea 18. Stabilirea unor reguli şi responsabilit ăţi clare de separare între companiile de IU şi municipalitatea în proprietatea şi/sau coordonarea c ăreia se g ăsesc. Ac ţiunea 19. Cre şterea volumului de finan ţare mobilizat din surse interne şi externe. Rezultate principale: ● Eliminarea pe termen mediu a pre ţului de referinta; ● Eliminarea subven ţiilor operationale. Linia de ac ţiune 3: Îmbun ăt ăţirea capacit ăţilor de reglementare Cu un nou cadru legal şi o politica fiscal ă mai buna autorit ăţile de reglementare vor trebui sa ia în considerare îmbun ăt ăţirea metodelor de determinare a tarifului şi sa introduc ă un tarif cu doua componente. Va trebui elaborata o metodologie clara pentru stabilirea pre ţului na ţional de referinta care sa ia în considerare putere a de cump ărare a clien ţilor rezidentiali. De fapt, în timp, pre ţul de referinta va trebui eliminat şi înlocuit cu ajutoare sociale mai bine orientate şi alocate. Facilitarea implementarii tehnologiilor energiilor alternative şi internalizarea unor externalitati importante (ex. costurile de mediu), pentru a crea o buna competi ţie, va trebui sa devin ă o parte componenta a activit ăţii de reglementare. Îmbun ăt ăţirea activit ăţii de reglementare: Ac ţiunea 20. Înt ărirea rolului, autonomiei şi competentelor autorit ăţilor de reglementare. Ac ţiunea 21. Introducerea tarifului cu doua componente (binom). Ac ţiunea 22. Elaborarea unei metodologii clare pentru stabilirea pre ţului na ţional de referinta. Ac ţiunea 23. Revizuirea metodologiei generale de calcu l a tarifului. Ac ţiunea 24. M ăsuri de promovare a companiilor private de colectar e a pl ăţii energiei termice. Ac ţiunea 25. Promovarea tehnologiei SCIU asociata cu t ehnologia cogenerarii. Ac ţiunea 26. Introducerea metodelor şi dispozitivelor de m ăsurare a energiei termice livrate la bransament. Ac ţiunea 27. Introducerea sistemelor de m ăsurare la nivel de apartament. Ac ţiunea 28. Verificarea func ţiunilor şi responsabilit ăţilor de reglementare. Rezultate principale: ● Separare/corelare clara a sarcinilor între autorit ăţile de reglementare; ● Codul comercial al sectorului IU; ● Cre şterea pre ţului de referinta cu 9% - 12%; ● Implementarea tarifului cu doua componente. Linia de ac ţiune 4: Stabilirea unei pie ţe transparente de energie primara În prezent diverse tehnologii intra în competi ţie pe piata de energie termica iar pre ţurile lor prezint ă distorsiuni rezultate din nevoile lor de combustibil, costuri a scunse sociale şi economice (ca de exemplu întreruperea ciclurilor economice rezultate din schimbarea de tehnologie pe partea de distribu ţie a caldurii) precum şi costuri de mediu. Aceste distorsiuni trebuie eliminate. Necesitatea implemen tarii directivelor EU conduce de asemenea la acest rezultat. În plus,

subven ţiile incrucisate vor trebui analizate pe o baza mai larga şi eliminate (adic ă unele subven ţii pot rezulta în afar ă sectorului IU la nivelul întregii economii ca de ex emplu scutirea de taxe vamale pentru importurile de centrale termice de apartament). Pe de alta parte dac ă fabricatia cazanelor mici este facuta în România e fectul benefic de creare de locuri de munca nu va trebui neglijat în raport cu acela de d istrugere de locuri de munca prin închiderea sistem elor de IU. Stabilirea de pie ţe transparente şi libere pentru surse de energie primara: Ac ţiunea 29. Eliminarea distorsiunilor de pre ţ pentru diferite tipuri de energie folosit ă pentru înc ălzire. Ac ţiunea 30. Eliminarea tuturor subven ţiilor incrucisate şi a acelora directe din pre ţ. Rezultate principale: ● Analiza şi elaborarea unui plan de eliminare a distorsiunilo r de pre ţ. Linia de ac ţiune 5: Preg ătirea SCIU pentru privatizare Cadrul legal de reglementare adecvat sus ţinut de politica fiscal ă corespunz ătoare într-o piata transparenta şi competitiv ă trebuie sa conduc ă la atragerea investitorilor privati. Pot exista di verse niveluri de implicare a acestora şi trebuie acordat ă mai mult ă atentie p ăr ţilor din active şi din pasive care sunt p ăstrate şi care sunt transferate investitorilor privati. Ultimii ani au ar ătat ca în sectorul energetic investi ţiile mari (presupuse a fi aduse de investitorii privati) şi liberalizarea pie ţei nu sunt evenimente simultane. În acest context, preg ătirea privatiz ării SCIU presupune folosirea avantajelor unor investi ţii f ăcute înainte de privatizare astfel ca folosind gest iunea privat ă sa se reduc ă componentele de costuri pe perioada pl ăţii serviciului datoriei. Pentru atingerea acestui o biectiv trebuie elaborata o strategie separat ă de privatizare a SCIU care sa foloseasc ă şi avantajul de scala (adic ă al grup ării mai multor utilit ăţi) şi care sa permit ă acordarea de garan ţii pentru riscuri necomerciale de c ătre Guvern şi/sau administra ţia publica local ă. Preg ătirea infrastructurii de IU pentru privatizare: Ac ţiunea 31. Elaborarea unei strategii separate de pri vatizare a operatorilor de IU. Ac ţiunea 32. Preg ătirea operatorilor pentru privatizare. Ac ţiunea 33. Gruparea mai multor SCIU în programe de m odernizare agreate cu IFI. Ac ţiunea 34. Cre şterea valorii garan ţiilor de riscuri necomerciale acordate investitoril or privati. Ac ţiunea 35. Facilitarea implicarii companiilor de ene rgie private din str ăin ătate. Ac ţiunea 36. Transformarea sectorului IU într-un secto r cu o participare privat ă mare. Rezultate principale: ● Elaborarea planului de privatizare (gruparea compa niilor, deciderea zonelor prioritare pentru IU şi a altor zone economice de înc ălzire, selectarea nivelului de implicare pentru inv estitorii privati etc.). Linia de ac ţiune 6: Înt ărirea capacit ăţii institu ţionale la nivel municipal Furnizarea energiei termice constituie o piata local ă şi, oricât de buna ar fi strategia guvernamental ă şi m ăsurile legale financiare etc., dac ă la nivel municipal nu exista capacitate institutio nala atunci implementarea şi sus ţinerea strategiei vor fi o problema. Fiecare municipalitate trebuie sa înfiin ţeze o direc ţie de gestiune energetica. Aceasta va aduna date cr edibile şi va elabora Planul de optiuni pentru furnizarea de ener gie la nivel municipal şi va genera indicatorii statistici pentru

urmărirea implementarii acestor planuri. În plus, se va elabora un plan de recuperare financiar ă bazat pe îmbun ăt ăţirea ratei de colectare/încasare a facturilor, corelat c u ridicarea calit ăţii serviciului, diminuarea ratei de devalorizare a patrimoniului, optiuni alternative de locuri de mun ca şi de asistenta financiar ă de la Guvern. Reducerea poluarii va trebui sa constituie, de asemenea, o alta preocupar e continua a acestora. Cre şterea capacit ăţii institu ţionale la nivel municipal: Ac ţiunea 37. Preg ătirea planurilor de IU. Ac ţiunea 38. Introducerea indicatorilor statistici de evaluare. Ac ţiunea 39. Îmbun ăt ăţirea calit ăţii serviciului. Ac ţiunea 40. Cre şterea procentului de conectari. Ac ţiunea 41. Oprirea devalorizarii patrimoniului. Ac ţiunea 42. Elaborarea Planului de recuperare financi ar ă şi eficientizare a serviciului. Ac ţiunea 43. Cre şterea volumului de încasare a facturilor. Ac ţiunea 44. Dezvoltarea de programe alternative de lo curi de munca şi pentru asistenta financiar ă pentru angaja ţii companiilor de IU care î şi pierd locurile de munca din cauza restructur ării şi retehnologiz ării. Ac ţiunea 45. Reducerea poluarii. Ac ţiunea 46. Elaborarea de planuri de furnizare de ene rgie la nivel municipal. Rezultate principale: ● Plan de IU; ● Plan de recuperare financiar ă; ● Plan de alimentare cu energie la nivel municipal; ● Program de preg ătire pentru administra ţia publica local ă. Linia de ac ţiune 7: Definirea politicii de investi ţii pentru IU Nu exista o solu ţie unica miracol pentru IU, ci un pachet de m ăsuri pornind de la consumator (izolare termica la cl ădiri, contorizare, robinete termostatate etc.) în a monte c ătre distribu ţie (conducte preizolate, urm ărirea şi controlul pierderilor), transport (izolare conducte, puncte t ermice cu schimbatoare termice în pl ăci şi dispozitive de urm ărire şi control sau chiar transferarea punctelor termice ma i aproape de consumatori pentru a scurta lungimea r eţelelor de distribu ţie) şi generare (redimensionarea generarii bazat pe sc ăderea consumului din cauza cre şterii eficientei, o alegere mai buna a tehnologiei pentru a optimiza portofoliu l de combustibil, etc.). O analiza profunda a re ţelei este necesar ă pentru stabilirea zonelor de prioritate pentru IU bazat pe densitatea de apartamente, configura ţia re ţelei, etc. În plus, eficienta energetica genereaz ă reduceri de emisii de CO(2) care poate aduce mai multe fonduri pentru proiectele de invest i ţie (prin mecanismele Protocolului Kyoto). De asemen ea folosirea energiilor alternative trebuie sa aib ă o componenta separate în Planul de eficienta energ etica. Pe aceea şi linie, pentru a asigura beneficiile investi ţiei, ca parte a politici locale se vor desemna zone prioritate pentru IU, şi se vor elimina zonele neeficiente ale SCIU unde poate fi facuta sc himbarea de tehnologie. Mai mult, în zonele de IU c u blocuri care au atât apartamente conectate la sistem cat şi apartamente deconectate, implementarea tarifului cu doua componente va acorda un termen de gra ţie de doi ani pentru apartamentele deconectate de a decide reconectarea sau a începe sa pl ăteasc ă oricum partea fixa. Aceasta m ăsura urm ăre şte sa creasc ă reconectarea astfel ca sa aduc ă densitatea de apartamente la nivel economic. Definirea politicii de investi ţii pentru SCIU:

Ac ţiunea 47. Plan de ac ţiune pentru eficienta energetica. Ac ţiunea 48. Adoptarea unui program de izolatie termic a a cl ădirilor. Ac ţiunea 49. Optimizarea zonelor de IU. Ac ţiunea 50. Reducerea costurilor de producere şi distribu ţie a caldurii. Ac ţiunea 51. Economisirea energiei primare şi reducerea emisiilor de CO(2). Ac ţiunea 52. Reabilitarea şi îmbun ăt ăţirea SCIU. Ac ţiunea 53. Alocarea de fonduri guvernamentale pentru investi ţii urgente în proiecte de eficienta energetica. Ac ţiunea 54. Plan de ac ţiune pentru surse de energie alternativa. Ac ţiunea 55. Reducerea poluarii. Ac ţiunea 56. Elaborarea de planuri de furnizare de ene rgie la nivel municipal. Rezultate principale: ● Selectarea grupului de prioritate 1 al ora şelor şi preg ătirea Planului de investi ţii la clien ţi (incluzând contoare, robinete termostatate, izolatie termica e tc.); Planul de investi ţii în re ţele; Planul de investi ţii în generare; Planul de resurse financiare pentru fiecare ora ş şi lansarea investi ţiilor în aceasta ordine; ● Selectarea zonelor prioritare pentru IU şi pentru sisteme de înc ălzire alternative; ● Plan de eficienta energetica şi energii alternative. Linia de ac ţiune 8: Eliminarea impacturilor sociale negative Diverse impacturi sociale pot fi luate în consi derare când se implementeaza strategia de energie t ermica. Eliminarea subven ţiilor c ătre furnizorii de energie, combinata cu introducere a în tarif a componentei de serviciului datoriei du pă executarea investi ţiei, poate produce impacturi sociale negative în sp ecial pentru clien ţii rezidentiali saraci. Diverse m ăsuri pot fi luate în acest caz începând cu suportul guvernamental pentru investi ţia de economisire de energie la nivelul apartamentului, introducerea de tarife orientate social şi, posibil, cote de ajutor pentru a ajunge în final la reducerea procentului cheltuielilor pentru energie în venitul familiei. Un alt tip de impact este reprezentat de apari ţia somajului, care scade puterea de cump ărare a clien ţilor SCIU şi apari ţia de arierate. Aici vor trebui considerate doua as pecte (i) restructurarea SCIU nu trebuie sa conduc ă la distrugerea brusca a ciclurilor economice (ex. înch iderea minei adiacente din cauza închiderii CET din lipsa de clien ţi) şi (ii) locurile de munca distruse la generarea ener giei, datorate cre ării unor unit ăţi mai eficiente şi mai mici, vor trebui compensate cu locuri de munca create datorit ă programelor de cre ştere a eficientei la consumatori. Componenta de timp este de asemenea importanta: schimbarea sistemului de înc ălzire într-un ora ş nu trebuie sa fie discontinua, ci bine pregatita, pentru a permite cl ien ţilor sa absoarba socul f ăr ă daune nenecesare şi f ăr ă presiune inutila asupra bugetelor locale. Eliminarea impactului social negativ a restruct ur ării sectorului IU: Ac ţiunea 57. Eliminarea subven ţiilor operationale c ătre furnizorul de IU. Ac ţiunea 58. Sprijinirea m ăsurilor de economie de energie la consumatori. Ac ţiunea 59. Introducerea tarifelor orientate social. Ac ţiunea 60. Reasezarea ajutoarelor pentru înc ălzire acordate familiilor cu venituri reduse. Ac ţiunea 61. Dezvoltarea unui program de sc ădere a procentului reprezentând cheltuielile pentru înc ălzire în venitul apartamentului la nivele acceptabile. Rezultate principale: ● Decizie a Guvernului de eliminare a subven ţiilor operationale; ● Selectarea companiilor care trebuie sa fie închise şi elaborarea planului de reorientare social ă;

● Decizie a Guvernului asupra ajutoarelor c ătre consumatorii rezidentiali saraci. Linia de ac ţiune 9: Protec ţia mediului Mediul trebuie sa constituie o componenta perma nenta în strategia de IU. Pe lâng ă măsurile directe de reducere a poluarii, diverse alte ac ţiuni produc efecte benefice de mediu. Printre cele mai importante men ţion ăm: structurarea portofoliului de combustibil pentru a minimiza polu area, inclusiv folosirea surselor alternative; cre şterea eficientei energetice ceea ce conduce la reducerea emisiilor p oluante; sistemele de monitorizare a agen ţilor poluanti. Utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto poate usura f inan ţarea costurilor asociate acestor m ăsuri. Protec ţia mediului: Ac ţiunea 62. Stabilirea unui procent de energie altern ativa pentru România. Ac ţiunea 63. Implementarea combustibililor şi tehnologiilor nepoluante. Rezultate principale: ● Elaborarea unui plan de costuri şi beneficii de mediu pentru investi ţiile în SCIU cu identificarea posibilit ăţilor de folosirea a finan ţării prin mecanismele protocolului de la Kyoto. Linia de ac ţiune 10: Constientizarea publicului Decizia de schimbare a sistemului de înc ălzire este luat ă de fiecare consumator bazat pe cuno ştin ţele sale, pe perceptia calit ăţii serviciului şi a capabilitatilor de a controla consumul (factura ). Am men ţionat cuno ştin ţele consumatorilor ca un factor cheie de decizie. În mu lte cazuri îns ă, aceste cuno ştin ţe lipsesc sau, mai periculos, sunt incomplete sau deformate. Cre şterea nivelului de constientizare a publicului devi ne în aceste situa ţii o componenta cheie pentru implementarea strategiei de IU. Mijloacele d e a realiza acest lucru variaza de la campanii peri odice în mass media, la organizarea unor centre de servicii pentru consu matori pana la promovarea ini ţiativelor regionale. În final se cere crearea unei infrastructuri permanente de constient izare a publicului. Constientizarea publicului: Ac ţiunea 64. Executarea de campanii în mass media. Ac ţiunea 65. Stabilirea infrastructurii tehnice şi institu ţionale pentru informarea permanenta a publicului. Ac ţiunea 66. Promovarea ini ţiativelor regionale. Rezultate principale: ● Stabilirea centrelor de servicii şi informare a consumatorilor în fiecare ora ş. ANEXA 1 NOTA C.T.C.E. PIATRA NEAMT Anexa 1 - se g ăseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 bis din 8 iulie 2004, la pag. 109-112.(a se vedea imaginea asociata) ANEXA 2 *T*

Situa ţia apartamentelor din municipii racordate la sistem ele centralizate de înc ălzire la data de 01.09.2003 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Num ăr de Num ăr de Num ăr Nr. Num ăr total de apartamente apartamente estimat de crt. JUDE ŢUL apartamente bransate debransat e apartamente existente la SCIU debransate ce se vor la 01.09.2003 pana la debransa 01.09.2003 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 ALBA 26977 8393 18584 930 2 ARAD 40294 39200 1094 0 3 ARGES 84131 61017 23114 1100 4 BACAU 81253 48661 32592 1580 5 BIHOR 60890 59832 1058 400 6 BISTRITA-NASAUD 20500 14500 6000 600 7 BOTOSANI 47483 39555 7928 1300 8 BRA ŞOV 92905 69360 2 3545 3378 9 BR ĂILA 60867 51867 9000 500 10 BUZAU 41603 30482 11121 2522 11 CARAS-SEVERIN 26300 10299 16001 100 12 CALARASI 24677 6158 18519 550 13 CLUJ 113637 82487 31150 8180 14 CONSTANTA 127302 115616 11686 650 15 COVASNA 11567 4030 7537 527 16 DAMBOVITA 17600 13000 4600 2200 17 DOLJ 85435 80940 4495 595 18 GALA ŢI 158772 124633 34 139 964 19 GIURGIU 22240 15227 7013 0 20 GORJ 28783 9797 18986 790 21 HARGHITA 23260 18977 4283 400 22 HUNEDOARA 70018 44030 25988 19010 23 IALOMITA 32538 23698 8840 12098 24 IA ŞI 101770 82845 18925 600 25 ILFOV 0 0 0 0 26 MARAMURES 7523 1632 5891 710 27 MEHEDINTI 26787 26779 8 216 28 MURES 57032 40226 16806 1800 29 NEAMT 56000 22950 33050 1630 30 OLT 32156 6950 25206 7 31 PRAHOVA 69564 64264 5300 1400 32 SATU MARE 34441 0 34441 0 33 SALAJ 19687 7687 12000 1500 34 SIBIU 36110 22550 13560 900 35 SUCEAVA 57488 40846 16642 590

36 TELEORMAN 31741 28228 3513 1740 37 TIMIS 109762 102912 6850 1400 38 TULCEA 20974 15145 5829 593 39 VASLUI 58819 37636 21183 179 40 VALCEA 35352 32946 2406 300 41 VRANCEA 39769 32949 6820 1218 42 MUN. BUCURE ŞTI 602353 576882 25471 8800 TOTAL 2.696.360 2.115.186 581.174 81.957 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Situa ţia contorizarii la nivel de bransament (de imobil sau de scara) şi la nivel individual la 31.03.200 4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. total apartam ente bransate, din care ───────────────────────────────────────────────── Nr. Denumire operator cu contor la cu contor crt. Total b ransament individual ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 RAT Cluj 60.690 5 9.698 14 2 CET Br ăila 51.876 41.057 0 3 CET Arad 35.780 4.510 0 4 Proditerm Bistrita 3.882 1.750 3.200 5 CET Targoviste 15.162 1 5.089 0 6 CET Zalau 19.275 9.156 19.275 7 CET Ia şi 89.142 2.357 111 8 CET Resita 26.300 2 1.986 9 CET Timi şoara 92.000 92.000 10 CET Giurgiu 15.227 3.698 880 11 CET Botosani 22.245 1 0.900 600 12 CET Calafat 3.300 141 2.700 13 CET Oradea 55.975 5 5.675 0 14 CET Pitesti 47.926 4 7.922 0 15 ENET Focsani 29.438 639 19.356 16 CET Govora 33.516 3 3.516 9 17 CET Bacau 27.238 2 2.346 0 18 CET Vaslui 9.303 524 19 CET Gurabarza 3.579 3.561 18 20 CET Ploiesti 61.223 6 1.223 21 RAM Buzau 34.034 3 2.877 5.011 22 CET Bra şov 54.295 47.200 23 CET Onesti 9.931 9.668 9.931 24 CET Suceava 27.961 1.200 0 25 RAT Craiova 72.300 1 8.798 26 Apaterm Gala ţi 87.000 66.120 11.03 4

27 RADET Constanta 88.085 8 8.085 28 Radet Bucure şti 586.700 303.266 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL 1.663.383 1.05 4.962 72.139 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *ST* OBS. Extrapoland la nivelul întregii tari se po ate estima ca num ărul apartamentelor racordate în prezent la SCIU est e de cca. 1.950.000. ANEXA 3 *T* *Font 7* Inventar al instala ţiilor mari de ardere din subordinea autorit ăţilor publice locale şi evaluarea necesarului de investi ţii pentru încadrarea în prevederile directivei 80/2001/EC ───┬───────┬────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──────┬─────┬────────────────────────────────────┬────┐ │ │ │ │An │ │ │Programul şi valoarea investi ţiilor │ │ │ │ │ │auto │ │ │ pentru conformarea │ │ │ │ │ │riza │ Tip │Pute- │ La cerin ţele Directivei 2001/80/EC │ An │ No. │Jude ţul │ Sucursala │ Cazan │tie │insta- │ re ├────┬─────┬────┬─────┬────┬────┬────┤con- │ │ │ │ │con- │latie │ter- │ De │Inves │ │Inves │Redu│În- │Val. │for- │ │ │ │ │stru │ │mica │SO(2│titii │ De │titii │cere │ves- │to- │ma- │ │ │ │ │ctie │ │(MW) │ │ De │NO(x│ De │pul- │ti- │tala │re │ │ │ │ │sau │ │ │ │SO(2) │ │NO(x) │beri │tii │În- │ │ │ │ │ │An │ │ │ │mil. │ │ │ │redu │ves- │ │ │ │ │ │PIF │ │ │ │EURO │ │ │ │cere │ti- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pul- │tii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │beri │Mil. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │EURO│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 1 │Arad │CET ARAD │Steam boiler CR -1244 no. 1 │1981│Type I │ 403 │2011│ 20 │ │ │2010│ 4 │ 24 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 2 │ │CET ARAD-CET│Industrial steam boiler 100 t/h │1981│Type I │ 80 │2011│0.275 │2011│0.275 │ │ │0,55 │2011│ │ │LIGNIT │nr. 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼ ┼─────┼ ┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 3 │ │ │ Boiler 100 t/h no. 2 │1981│Type I │ 80 │ │0.275 │ │0.275 │ │ │0.55 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 4 │ │CET ARAD │ Boiler type BK2-75t/h │1964│Type I │ 57 │ │ │2007│ 0.5 │ │ │ 0.5 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 5 │ │CET ARAD │ Boiler type TKTI - 73 t/h │1966│Type I │ 73 │ │ │2007│ 0.5 │ │ │ 0.5 │2007│

───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 6 │ │CET ARAD │Hot water boiler no.1 100Gcal/h │1964│Type I │ 116 │ │ │2007│ 0.04 │ │ │0.04 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 7 │ │CET ARAD │ Hotwater boiler no.1 100Gcal/h │1963│Type I │ 116 │ │ │2007│ 0.04 │ │ │0.04 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 8 │ │CET ARAD │ Hot water boiler no.3 100Gcal/h │1971│Type I │ 116 │ │ │2005│ 3 │ │ │ 3 │2005│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 9 │ │CET ARAD │ Hot water boiler no.4100 Gcal/h │1977│Type I │ 116 │ │ │2006│ 3 │ │ │ 3 │2006│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 10 │ │CET ARAD │Hot water boiler no.5 100 Gcal/h │1977│Type I │ 116 │ │ │2006│ 3 │ │ │ 3 │2006│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 11 │ │CET ARAD │Hot water boiler no.6 100 Gcal/h │1980│Type I │ 116 │ │ │2007│ 3 │ │ │ 3 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 12 │Bacau │CET BACAU │ Steam boiler CRG 1870.00 (420 │1985│Type I │ 343 │2009│ 20 │ │ │2007│ 4 │ 24 │2009│ │ │ │ t/h) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 13 │ │CET BACAU │ Steam boiler Babcock 100 t/h │2000│Type I │ 76.5 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2003│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 14 │ │CET Onesti │ C 4 - Boiler 420 t/h TGM 85 │1960│Type I │ 286 │ │ │2010│ 2 │ │ │ 2 │2010│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 15 │ │CET Onesti │ C 5 - Boiler 420 t/h TGM 86 │1964│Type I │ 286 │ │ │2010│ 2 │ │ │ 2 │2010│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 16 │ │CET Onesti │ C 6 - Boiler 420 t/h TGM 84 A │1966│Type I │ 286 │ │ │2010│ 2 │ │ │ 2 │2010│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 17 │Bistri- │C.T.BISTRITA │ Hot water boiler CAF no.1 │1980│Type I │ 116 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ ta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Nasaud │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 18 │ │ │Hot water boiler CAF no.2 │1981│Type I │ 116 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 19 │ │ │Steam boiler 105 to/h no.2 │1981│Type I │ 69.0 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 20 │ │ │ steam boiler 105 to/h no.3 │1984│Type I │ 69.0 │ │ │2008│ 4 │ │ │ 4 │2008│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 21 │Bra şov │ SC CET │- Boiler 420 t/h, type CR 1244, no. │1983│Type I │ 337 │2011│ 20 │2007│ 2.5 │2008│ 4 │26.5 │2011│ │ │ BRAŞOV SA │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 22 │ │ SC CET │- Boiler 420 t/h, type CR 1244, │1984│Type I │ 337 │2011│ 20 │2007│ 2.5 │2011│ 4 │26.5 │2011│ │ │ BRAŞOV SA │ no.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 23 │ │ SC CET │ Hot water boiler CAF 100 │1984│Type I │ 133 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2015│ │ │ BRAŞOV SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 24 │ Boto- │ SC TERMICA │ Hot water boiler CAF 100 no. 1 │1978│Type I │ 116 │ │ │2011│ 2 │ │ │ 2 │2011│ │ sani │ sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 25 │ │ │Hot water boiler CAF 100 no. 2 │1979│Type I │ 116 │ │ │2011│ 2 │ │ │ 2 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 26 │ │ │Hot water boiler CAF 100 no. 3 │1981│Type I │ 116 │ │ │2011│ 2 │ │ │ 2 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 27 │ │ │Steam boiler no. 1 │1978│Type I │ 84 │ │ │2011│ 1 │ │ │ 1 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 28 │ │ │Steam boiler no.2 │1979│Type I │ 84 │ │ │2011│ 1 │ │ │ 1 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 29 │Cluj │Regia │ Hot water boiler CAF 8 no.1 │1981│Type I │ 116 │ │ │2005│ 1 │ │ │ 1 │2005│ │ │Autonom ă de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Termoficare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 30 │ │ │ Hot water boiler CAF 8 no.2 │1981│Type I │ 116 │ │ │2008│ 1 │ │ │ 1 │2008│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 31 │Caras │ CET │ Boiler type I.P. 01 no. 1 │1966│Type I │39.65 │ │ │2010│ 4 │ │ │ 2 │2010│ │Severin │ ENERGOTERM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SA RESITA, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼ ┼ ┼────┼────┼────┼────┤ 32 │ │ │ Boiler type I.P. 01 no. 2 │1965│Type I │39.65 │ │ │ │ │ │ │ 2 │2010│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 33 │ │ CET │ Hot water boiler CAF 1 │1964│Type I │ 58 │ │ │2007│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2007│ │ │ENERGOTERM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA RESITA, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 34 │ │ CET │ Hot water boiler CAF 2 │1973│Type I │ 116 │ │ │2008│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2008│ │ │ENERGOTERM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA RESITA, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 35 │ │ CET │ Hot water boiler CAF 3 │1978│Type I │ 58 │ │ │2009│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2009│ │ │ENERGOTERM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA RESITA, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 36 │Dambo- │ TERMICA │ Hot water boiler CAF no 3 │1977│Type I │58.15 │ │ │2009│ 2 │ │ │ 2 │2009│ │vita │ Targoviste │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 37 │Giurgiu │ │Energetic steam boiler no.3 - 420 │1986│Type I │ 285 │2010│ 20 │ │ │2009│ 4 │ 24 │2010│ │ │ │ t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 38 │ │TERMOELECTR │Industrial steam boiler no.1- │1980│Typel │ 72 │ │ │2008│ 2 │ │ │ 2 │2008│ │ │ICA GIURGIU │ 105t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 39 │ │ │ Industrial steam boiler no.2 - │1980│Type I │ 72 │ │ │2008│ 2 │ │ │ 2 │2008│ │ │ │ 105t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤

40 │ │ │Industrial steam boiler no.5 - │1980│Type I │ 72 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ │ 105t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 41 │ │ │Industrial steam boiler no.6 - │1980│Type I │ 72 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ │ 105t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 42 │ Salaj │ S.C. Uzina │ Industrial steam boiler no.1 - │1983│Type I │ 85.4 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ Electrica │ 120t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 43 │ │ │ Industrial steam boiler no.2 - │1983│Type I │ 85.4 │ │ │2009│ 1.3 │ │ │ 1.3 │2011│ │ │ │ 120t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 44 │ │ │ Industrial steam boiler no.3 - │1985│Type I │ 85.4 │2011│ 15 │2009│ 0.5 │2011│ 0.5 │ 18 │2011│ │ │ │ 120t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 45 │ │ │Industrial steam boiler no.4 - │1985│Type I │ 85.4 │2011│ 15 │2009│ 0.5 │2011│ 0.5 │ 18 │2011│ │ │ │ 120t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 46 │ │S.C. Uzina │ Hot water boiler CAF │1982│Type I │ 230 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 47 │ │S.C. Uzina │ Hot water boiler CAF2 │1982│Type I │ 83.7 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 48 │ │S.C. Uzina │ Hot water boiler CAF 100 G │1982│Type I │116.2 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 49 │ │S.C. Uzina │ Steam boiler C 105 │1981│Type I │ 723 │ │ │2009│ 1 │ │ │ 1 │2009│ │ │Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 50 │Suceava │ S.C.TERMICA │ Boiler type CRG-1244, no. 1 │1984│Type I │ 296 │2011│ 20 │ │ │2011│ 4 │ 24 │2011│ │ │ S.A SUCEAVA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 51 │ │ │ Boiler type CRG-1244, no. 2 │1984│Type I │ 296 │ │ │2011│ 4 │ │ │ 4 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 52 │ │S.C.TERMICA │ Boiler type PTVM - 50, no.3 + Hot │1974│Type I │ 58 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2015│ │ │S.A SUCEAVA │ water boiler CAF-100, no. 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 53 │ │S.C.TERMICA │ Steam boiler CR -105, no. 5 │1982│Type I │ 116 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2015│ │ │S.A SUCEAVA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 54 │ │S.C.TERMICA │ Steam boiler CR -105, no.6 │1982│Type I │ 72 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2015│ │ │S.A SUCEAVA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 55 │ │ │ Steam boiler CR -105, no.7 │1983│Type I │ 72 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2015│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 56 │Vrancea │ │ Hot water boiler CAF3 │1976│Type I │ 58 │ │ │2007│ 0 │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 57 │ │ │ Hot water boiler CAF5 │1980│Type I │116.3 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 58 │ │ │ Hor water boiler CAF6 │1981│Type I │116.3 │ │ │2007│ 4.5 │ │ │ 4.5 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 59 │ │ SC ENET SA │ Boiler CR1 │1969│Type I │ 18.5 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 60 │ │ │ Boiler CR2 │1969│Type I │ 18.5 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 61 │ │ │ Boiler CR3 │1970│Type I │ 18.5 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 62 │Vaslui │SC TERMICA │ Steam boiler K 1(40t/h) │1984│Type I │28.51 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ VASLUI SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 63 │ │ │ Steam boiler K 2(40t/h) │1985│Type I │28.51 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 64 │ │ │ Steam boiler K 3(40t/h) │1984│Type I │28.51 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 65 │Arges │CET GAVANA │ Hot water boiler CAF 1 │1968│Type I │ 116 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 66 │ │ │ Hot water boiler CAF 2 │1970│Type I │ 116 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 67 │ │ │ Hot water boiler CAF 3 │1971│Type I │ 116 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 68 │ │ │ Hot water boiler CAF 4 │1979│Type I │ 116 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 69 │ │ │ Hot water boiler CAF 5 │1964│Type I │ 58 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 70 │ │ CET PITESTI │ Boiler no. 1 type C2-PG -boilers │1969│Type I │204.6 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ │ │ SUD │ group no.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 71 │ │ │ Boiler no. 2 type C2-PG- boilers │1969│Type I │204.6 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ │ │ │ group no.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 72 │ │ │ Boiler no.3 type C2-PG- Boilers │1970│Type I │204.6 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ │ │ │ group no.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 73 │ │CET PITESTI │ Boiler no.4 type C4-PG-boilers │1973│Type I │212.8 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│

│ │ SUD │ group no.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 74 │ │ │ Boiler no.5 type C4-PG-Boilers │1974│Type I │425.6 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ │ │ │ group no.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 75 │ │ │ Boiler no.6 type C4-PG-Boilers │1975│Type I │425.6 │ │ │2004│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2004│ │ │ │ group no.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 76 │Prahova │ SC │ Steam boiler no.7-Group no. 2 - │1978│Type I │ 286 │ │ │2006│ 4 │ │ │ 4 │2006│ │ │TERMOELECTR │ 420 Vh │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ICA PLOIESTI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ sa; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 77 │ │ │ Steam boiler no..6-type TGM84B- │1973│Type I │ 286 │ │ │2005│ 4 │ │ │ 4 │2005│ │ │ │ Group no. 2-420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 78 │ │ │ Steam boiler no.5-type TGM84B- │1973│Type I │ 286 │ │ │2003│ 4 │ │ │ 4 │2003│ │ │ │ Group no. 2-420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 79 │ │ SC │ Hot water boiler CAF 1-type C4P- │1969│Type I │ 116 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │TERMOELECTR │ Group no.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ICA PLOIESTI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 80 │ │ │ Hot water boiler CAF 2 -type C4P- │1969│Type I │ 116 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ │ Group no.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 81 │ │ │ CAI 5105 t/h │1982│Type I │ 72 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 82 │ │ │ Hot water boiler CAF 6 - type C4P │1970│Type I │ 116 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ │ - Group no. 4-100 gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 83 │Teleor- │ SC TERMA │ Hot water boiler CAF 5M │1983│Type I │ 56.5 │ │ │2009│ 2 │ │ │ 2 │2009│ │ man │ serv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 84 │ │SC TURNU SA │ Hot water boiler CAF 1 type PTMV │1970│Type I │ 58 │ │ │2010│ 2 │ │ │ 2 │2010│ │ │ TURNU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ MAGURELE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 85 │ │SC TURNU SA │ Hot water boiler CAF 2 type PTMV │1982│Type I │ 58 │ │ │2010│ 2 │ │ │ 2 │2010│ │ │ TURNU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ MAGURELE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 86 │Timis │ S.C. │ Hot water boiler CAF 1-type │1963│Type I │ 58.1 │ │ │2007│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2007│ │ │ TERMOCET │ PTVM1-CET CENTRU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ 2002 sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 87 │ │ S.C. │ Hot water boiler CAF 2-type │1969│Type I │58.1 │ │ │2008│ 2.5 │ │ │ 2 5 │2008│ │ │ TERMOCET │ PTVM1-CET CENTRU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 88 │ │ S.C. │ Hot water boiler CAF 3 │1973│Type I │116,3 │ │ │ ANR│ 0.2 │ │ │ 0.2 │2006│ │ │ TERMOCET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 89 │ │ S.C. │ Hot water boiler CAF 4 │1977│Type I │116.3 │ │ │2011│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2011│ │ │ TERMOCET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 90 │ │ S.C. │ Hot water boiler CAF 5-type CAF 4 │1981│Type I │116.3 │ │ │2011│ 2.5 │ │ │ 2.5 │2011│ │ │ TERMOCET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 91 │ │ S.C. │ Steam boiler CA 1 - CET SUD - │1981│Type I │ 81.4 │2011│ 6.66 │2011│ 2.5 │2011│1.33 │10.5 │2011│ │ │ TERMOCET │ 100 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 92 │ │ S.C. │ Steam boiler CA 2- CET SUD - │1981│Type I │ 81.4 │2011│ 6.66 │2011│ 2.5 │2011│1.33 │10.5 │2011│ │ │ TERMOCET │ 100 t/h 2002 SA: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 93 │ │ S.C. │ Steam boiler CA 3- CET SUD - │1981│Type I │ 81.4 │2011│ 6.66 │2011│ 2.5 │2011│1.33 │10.5 │2011│ │ │ TERMOCET │ 100 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 94 │ │ S.C. │ Hot water boiler CAF 1 CET SUD │1984│Type I │116.3 │2010│ 10 │ │ 2.5 │2005│ 2 │14.5 │2010│ │ │ TERMOCET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 95 │ │ S.C. │ Hot water boiler CAF 2 CET SUD │1985│Type I │ 116 │2010│ 10 │ │ 2.5 │2005│ 2 │14.5 │2010│ │ │TERMOCET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 96 │ Bihor │ S.C. │ Steam group boilers no. 1 │1966│Type I │ 127 │ │ │2008│ 5 │ │ │ 5 │2008│ │ │ ELECTROCENT│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ RALE ORADEA│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ S.A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 97 │ │ │ Steam group boilers no. 2 │1966│Type I │ 127 │ │ │2009│ 5 │ │ │ 5 │2009│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤

98 │ │ │ Steam group boilers no. 3 │1968│Type I │ 269 │ │ │2010│ 10 │ │ │ 10 │2010│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 99 │ │ │ Steam group boilers no. 4 │1971│Type I │ 300 │2010│ 15 │ │ │2010│ 2 │ 17 │2010│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 100│ │ │ Steam group boilers no.5 │1976│Type I │ 300 │2011│ 15 │ │ │2011│ 2 │ 17 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 101│ │ │ Steam group boilers no. 6 │1987│Type I │ 269 │2011│ 15 │ │ │2011│ 2 │ 17 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 102│Tulcea │Consiliul │ Hot water boiler CAF 2 │ │Type I │ 58 │ │ │2010│ 2 │ │ │ 2 │2010│ │ │Local │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Tulcea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 103│Buzau │ REGIA │ Hot water boiler no. 1 │1987│Type I │ 116 │ │ │2009│ 2 │ │ │ 2 │2009│ │ │ AUTONOMĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ MUNICIPALA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ R.A.M. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ BUZAU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 104│ │ │ Hot water boiler no. 2 │1987│Type I │ 116 │ │ │2009│ 2 │ │ │ 2 │2009│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 105│Ia şi │ S.C." │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CET IA ŞI" │ Steam boiler no. 1 - RO 120-120 │1965│Type I │ 94 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ S.A. - │ t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CET Ia şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 106│ │ │ Steam boiler no. 2- RO 120 -120 │1965│Type I │ 94 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ │ t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 107│ │ │ Steam boiler no. 3- R0120- 120 │1966│Type I │ 94 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ │ t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 108│ │ S.C. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │"CET IA ŞI" │ Steam boiler no. 4 - CPG 420 - │1970│Type I │ 283 │ │ │2011│ 3 │ │ │ 3 │2011│ │ │ S.A. - │ 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CET Ia şi I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 109│ │ │ Steam boiler no. 5- CPG 420 - │1976│Type I │ 283 │ │ │2011│ 3 │ │ │ 3 │2011│ │ │ │ 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 110│ │ S.C. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ "CET IA ŞI" │ Hot water boiler no. 1 CAF 1-100 │1963│Type I │ 116 │ │ │2011│ 4 │ │ │ 3 │2011│ │ │ S.A. │ Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CETIasil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 111│ │ │ Hot water boiler no. 2 CAF 2 100 │1963│Type I │ 116 │ │ │2011│ 4 │ │ │ 3 │2011│

│ │ │ Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 112│ │ │ Hot water boiler no. 3 CAF 3 100 │1968│Type I │ 116 │ │ │2011│ 4 │ │ │ 3 │2011│ │ │ │ Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 113│ │ │ Hot water boiler no. 4 CAF 4-100 │1971│Type I │ 116 │ │ │2011│ 4 │ │ │ 3 │2011│ │ │ │ Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 114│ │S.C. "C.E.T. │ Boiler no. 1 type CR 1244 420 │1981│Type I │ 305 │2010│ 10 │ │ │2011│ 2 │ 12 │2011│ │ │IA ŞI" S.A.- │ t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CET Ia şi II, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 115│ │ S.C."C.E.T. │ Boiler no. 2 type CR 1244 420 │1981│Type I │ 305 │2010│ 10 │ │ │2011│ 2 │ 12 │2011│ │ │IA ŞI" SA-CET │ t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Ia şi II │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 116│ Valcea │ S.C C.E.T. │ Boiler no.3 │1973│Type I │ 285 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2003│ │ │GOVORA S.A. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 117│ │ │ Boiler no.4 │1976│Type I │ 285 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2003│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 118│ │S.C. C.E.T. │ Boiler CR 1244 no. 5 │1986│Type I │ 285 │2010│ 20 │ │ │2009│ 4 │ 24 │2010│ │ │GOVORA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 119│ │ │ Boiler CR 1244 no. 6 │1987│Type I │ 285 │2011│ 10 │ │ │2011│ 2 │ 12 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 120│ │ S.C. C.E.T. │ Steam boiler type CR 1244 no. 7 │1981│Type I │ 285 │2011│ 10 │ │ │2011│ 2 │ 12 │2011│ │ │ GOVORA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 121│ Br ăila │ SC CET SA │ Boiler 21 │1966│Type I │ 142 │ │ │2011│ 4 │ │ │ 4 │2011│ │ │ BR ĂILA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 122│ │ │ Bolier 22 │1966│Type I │ 142 │ │ │2011│ 4 │ │ │ 4 │2011│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 123│ │ SC CET SA │ Boiler 23 │1966│Type I │ 142 │ │ │2010│ 4 │ │ │ 4 │2010│ │ │ BR ĂILA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 124│ │ │ Boiler 24 │1966│Type I │ 142 │ │ │2009│ 4 │ │ │ 4 │2009│ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤ 125│ │ SC CET SA │ Boiler 42 type Vulcan │1983│Type I │ 85 │ │ │ │ │ │ │ 0 │2007│ │ │ BR ĂILA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┴───────┴────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┘ *ST*

ANEXA 4 *T* *Font 7* GRAFICU L de modernizare al instala ţiilor mari de ardere din subordinea autorit ăţilor publice locale ───┬───────┬────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──────┬─────┬────┬────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │Anul │ │Nomi- │ │ │ │ │ │ │auto │ │nal │ │ │ No │ Jude ţ │ Unitate │ │riza │Insta- │ther- │ │ │ │ │ │ │rii │lation │mal │ │ │ │ │ │ Cazare │sau │ type │powet │ │ Valoare de investi ţie │ │ │ │ │ al │ │(MW) │ │ pentru BAT - mil. EURO │ │ │ │ │pune│ │ │ │ │ │ │ │ │rii │ │ │ │ │ │ │ │ │ în │ │ │ │ │ │ │ │ │func │ │ │ │ │ │ │ │ │tiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ne │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┬────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────┤ │ │ │ Tip instalare │ │ │ │ An │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │con- │2003 │2004│2005 │2006│2007│2008│2009│2010│ 2011 │ │ │ │ │ │ │ │for- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 1 │ Arad │ CET ARAD │ Steam boiler CR-1244 │1981│Type I │ 403 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 2 │ Arad │ CET ARAD - │ Industrial steam boile │1981│Type I │ 80 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CET LIGNIT │ 100 t/h nr. 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 3 │Arad │ │ Boiler 100 t/h no. 2 │1961│Type I │ 80 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────── ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 4 │Arad │ CET ARAD │ Boiler type BKZ - 75 t/h │1964│Type I │ 57 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 5 │Arad │ CET ARAD │ Boiler type TKTI - 73 t/h │1966│Type I │ 73 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 6 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 1 │1964│Tipe I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 7 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 1 │1963│Tipe I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 8 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 3 │1971│Tipe I │ 116 │2005│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤

9 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 4 │1977│Tipe I │ 116 │2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 10 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 5 │1977│Tipe I │ 116 │2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 11 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 6 │1980│Tipe I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 12 │ Bacau │ CET BACAU │ Steam boiler CRG │1985│Tipe I │ 343 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1870.00 (420 t/h) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 13 │ Bacau │ CET BACAU │ Steam boiler Babcock │2000│Tipe I │ 76,5 │2003│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 180 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 14 │ Bacau │ CET Onesti │ C 4 - Boiler 420 t/h TGM 85 │1960│Tipe I │ 286 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 15 │ Bacau │ CET Onesti │ C 5 - Boiler 420 t/h TGM 86 │1964│Tipe I │ 286 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 16 │ Bacau │ CET Onesti │ C 6 - Boiler 420 t/h TGM 84 A │1966│Tipe I │ 286 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 17 │Bistri- │ C.T. │ Hot water boiler CAF no. 1 │1980│Tipe I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ta │ Bistrita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 18 │Bistri- │ │ Hot water boiler CAF no. 2 │1981│Tipe I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 18 │Bistri- │ │ Hot water boiler CAF no. 2 │1981│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 19 │ Bacau │ │ Steam boiler 105 to/h no. 2 │1981│Type I │ 69,0 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 20 │ Bacau │ │ Steam boiler 105 to/h no. 3 │1984│Type I │ 69,0 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 21 │Bra şov │S.C. CET │ Boiler 420 t/h, type │1983│Type I │ 337 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Bra şov SA │ CR 1244, no. 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 22 │Bra şov │S.C. CET │ Boiler 420 t/h, type │1984│Type I │ 337 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Bra şov SA │ CR 1244, no. 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 23 │Bra şov │ SC. CET │ Hot water boiler CAF no. 1 │1980│Type I │ 133 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Bra şov SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 24 │Boto- │ S.C. │ Hot water boiler CAF no. 1 │1978│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sani │TERMICA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 25 │Boto- │ │ Hot water boiler CAF no. 2 │1979│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 26 │Boto- │ │ Hot water boiler CAF no. 3 │1981│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│sani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 27 │Boto- │ │ Steam boiler no. 1 │1978│Type I │ 84 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 28 │Boto- │ │ Steam boiler no. 2 │1979│Type I │ 84 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 29 │Cluj │ Regia │ Hot water boiler CAF 8 no. 1 │1981│Type I │ 116 │2005│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Autonom ă de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Termofocare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 30 │Cluj │ │ Hot water boiler CAF 8 no. 2 │1981│Type I │ 116 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 31 │Caras │ CET │ Boiler type I.P. nr. 01 no.1 │1966│Type I │39,85 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Severin │Energoterm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 32 │Caras │ │ Boiler type I.P. nr. 01 no.2 │1965│Type I │39,85 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Severin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 33 │Caras │ CET │ Hot water boiler CAF 1 │1964│Type I │ 58 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Severin │Energoterm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 34 │Caras │ CET │ Hot water boiler CAF 2 │1973│Type I │ 116 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Severin │Energoterm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 35 │Caras │ CET │ Hot water boiler CAF 3 │1978│Type I │ 58 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Severin │Energoterm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 36 │Dambo- │ Termica │ Hot water boiler CAF no. 3 │1977│Type I │58,15 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vita │Targoviste │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 37 │Giurgiu │ │ Energetic steam boiler │1986│Type I │ 285 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┼ 38 │Giurgiu │ TERMO- │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ELECTRICA │ no. 1 - 105 t/h │1980│Type I │ 72 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ GIURGIU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 39 │Giurgiu │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ no. 2 - 105 t/h │1980│Type I │ 72 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 40 │Giurgiu │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ no. 5 - 105 t/h │1980│Type I │ 72 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 41 │Giurgiu │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ no. 6 - 105 t/h │1980│Type I │ 72 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 42 │Salaj │SC Uzina │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Electr │ no. 1 - 120 t/h │1983│Type I │ 85,4 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 43 │Salaj │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ no. 2 - 120 t/h │1983│Type I │ 85,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 44 │Salaj │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ no. 3 - 120 t/h │1985│Type I │ 85,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 45 │Salaj │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ no. 4 - 120 t/h │1985│Type I │ 85,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 46 │Salaj │ S.C. Uzina │ Hot water boiler CAF │1982│Type I │ 230 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 47 │Salaj │ S.C. Uzina │ Hot water boiler CAF 2 │1982│Type I │ 83,7 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 48 │Salaj │ S.C. Uzina │ Hot water boiler CAF 100 G │1982│Type I │116,2 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 49 │Salaj │ S.C. Uzina │ Steam boiler C 105 │1981│Type I │ 72,3 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 50 │Suceava │S.C. Termica │ Boiler type CRG - 1244, no. 1 │1984│Type I │ 296 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SA Suceava │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 51 │Suceava │ │ Boiler type CRG - 1244, no. 2 │1984│Type I │ 296 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 52 │Suceava │S.C. Termica │ Boiler type PTVM - 50, no. 3 + │1974│Type I │ 58 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SA Suceava │ Hot water boiler CAF -100, no.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 53 │Suceava │S.C. Termica │ Steam boiler CR - 105, no. 5 │1982│Type I │ 116 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SA Suceava │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 54 │Suceava │S.C. Termica │ Steam boiler CR - 105, no. 6 │1982│Type I │ 72 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SA Suceava │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 55 │Suceava │ │ Steam boiler CR - 105, no. 5 │1983│Type I │ 72 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 56 │Vrancea │ │ Hot water boiler CAF 3 │1976│Type I │ 58 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤

57 │Vrancea │ │ Hot water boiler CAF 5 │1980│Type I │116,3 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 58 │Vrancea │ │ Hot water boiler CAF 6 │1980│Type I │116,3 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 59 │Vrancea │ SC ENET SA │ Boiler CR 1 │1969│Type I │ 18,5 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 60 │Vrancea │ │ Boiler CR 2 │1969│Type I │ 18,5 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 61 │Vrancea │ │ Boiler CR 3 │1970│Type I │ 18,5 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 62 │Vaslui │S.C. Termica │ Steam boiler K 1(40t/h) │1984│Type I │28,51 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ VASLUI SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 63 │Vaslui │ │ Steam boiler K 2(40t/h) │1985│Type I │28,51 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 64 │Vaslui │ │ Steam boiler K 3(40t/h) │1984│Type I │28,51 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 65 │Arges │ CET GAVANA │ Hot water boiler CAF 1 │1968│Type I │ 116 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 66 │Arges │ │ Hot water boiler CAF 2 │1970│Type I │ 116 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 67 │Arges │ │ Hot water boiler CAF 3 │1971│Type I │ 116 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 68 │Arges │ │ Hot water boiler CAF 4 │1979│Type I │ 116 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 69 │Arges │ │ Hot water boiler CAF 5 │1964│Type I │ 58 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 70 │Arges │CET PITESTI │ Boiler no. 1 type C2-PG │1969│Type I │204,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SUD │ boiler group no. 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 71 │Arges │ │ Boiler no. 2 type C2-PG │1969│Type I │204,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ boiler group no. 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 72 │Arges │ │ Boiler no. 3 type C2-PG │1970│Type I │204,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ boiler group no. 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 73 │Arges │CET PITESTI │ Boiler no. 4 type C4-PG │1973│Type I │212,8 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SUD │ boiler group no. 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 74 │Arges │ │ Boiler no. 5 type C4-PG │1974│Type I │425,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ boiler group no. 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 75 │Arges │ │ Boiler no. 6 type C4-PG │1975│Type I │425,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ boiler group no. 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 76 │Prahova │S.C. Termo- │ Steam boiler no. 7 - │1978│Type I │ 286 │2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ELECTRICA │ Grup no. 2 - 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │PLOIESTI SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 77 │Prahova │ │ Steam boiler no. 6 - type │1973│Type I │ 286 │2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │ │ TGM84B - no. 2 - 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 78 │Prahova │ │ Steam boiler no. 5 - type │1973│Type I │ 286 │2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ TGM84B - no. 2 - 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 79 │Prahova │ SC TERMO- │ Hot water CAF 1 - type │1969│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ELECTRICA │ C4P Group no.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │PLOIESTI SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 80 │Prahova │ │ Hot water CAF 2 - type │1969│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ C4P Group no.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 81 │Prahova │ │ CAI 5 105 t/h1 │1982│Type I │ 72 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 82 │Prahova │ │ Hot water CAF 6 - type CAP - │1970│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Group no. 4 - 100 gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 83 │Teleor- │SC TERM SERV│Hot water boiler CAF 5M │1983│Type I │ 56,5 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │man │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 84 │Teleor- │SC TURNU SA │Hot water boiler CAF 1 │1970│Type I │ 58 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │man │ TURNU │ type PTMV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ MAGURELE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 85 │Teleor- │SC TURNU SA │Hot water boiler CAF 2 │1982│Type I │ 58 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │man │ TURNU │ type PTMV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ MAGURELE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 86 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 1- │1963│Type I │ 58,1 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ type PTMV PTVM1 -CET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CENTRU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 87 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 2- │1969│Type I │ 58,1 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ type PTMV PTVM1 -CET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CENTRU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 88 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 3 │1973│Type I │116,3 │2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 89 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 4 │1977│Type I │116,3 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 90 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 5- │1981│Type I │116,3 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ type CAF 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 91 │ Timis │SC TERMOCET │Steam boiler CA 1 - CET SUD │1981│Type I │ 81,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ 100 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 92 │ Timis │SC TERMOCET │Steam boiler CA 2 - CET SUD │1981│Type I │ 81,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ 100 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 93 │ Timis │SC TERMOCET │Steam boiler CA 3 - CET SUD │1981│Type I │ 81,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ 100 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 94 │ Timis │SC TERMOCET │ Hot boiler CAF 1 - CET SUD │1984│Type I │116,3 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 95 │ Timis │SC TERMOCET │ Hot boiler CAF 2 - CET SUD │1985│Type I │ 116 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 96 │ Bihor │SC ELECTRO- │ Steam group-boilers no. 1 │1965│Type I │ 127 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CENTRALE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ORADEA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 97 │ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 2 │1966│Type I │ 127 2009 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 98 │ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 3 │1968│Type I │ 269 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 99 │ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 4 │1971│Type I │ 300 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 100│ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 5 │1975│Type I │ 300 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 101│ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 6 │1987│Type I │ 269 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 102│ Tulcea │ Consiliul │ Hot water boiler CAF 2 │ │Type I │ 58 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Local │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Tulcea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 103│ Buzau │ REGIA │ Hot water boiler no. 1 │1987│Type I │ 116 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ AUTONOMĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ MUNICIPALA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │R.A.M. Buzau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 104│ Buzau │ │ Hot water boiler no. 2 │1987│Type I │ 116 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 105│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │Steam boiler no. 1 - RO │1965│Type I │ 94 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ 120- 120 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ IA ŞI I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 106│ Ia şi │ │Steam boiler no. 2 - RO │1965│Type I │ 94 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 120- 120 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 107│ Ia şi │ │Steam boiler no. 3 - RO │1966│Type I │ 94 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 120- 120 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 108│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │Steam boiler no. 4 - │1970│Type I │ 283 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ CPG 420- 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ IA ŞI I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤

109│ Ia şi │ │Steam boiler no. 5 - │1976│Type I │ 283 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CPG 420- 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 110│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │Hot water boiler no. 1 │1970│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ CPG 420- 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ IA ŞI I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 111│ Ia şi │ │Hot water boiler no. 2 │1963│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CAF 2 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 112│ Ia şi │ │Hot water boiler no. 3 │1968│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CAF 3 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 113│ Ia şi │ │Hot water boiler no. 4 │1971│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CAF 4 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 114│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │ Boiler no. 1 type CR │1981│Type I │ 305 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ 1244 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ IA ŞI II │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 115│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │ Boiler no. 2 type CR │1981│Type I │ 305 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ 1244 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ IA ŞI II │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 116│Valcea │SC CET │ Boiler no. 3 │1973│Type I │ 285 │2003│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ GOVORA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 117│Valcea │ │ Boiler no. 4 │1976│Type I │ 285 │2003│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 118│Valcea │SC CET │ Boiler CR 1244 no. 5 │1986│Type I │ 285 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ GOVORA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 119│Valcea │ │ Boiler CR 1244 no. 6 │1987│Type I │ 285 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 120│Valcea │SC CET │ Steam boiler type CR 1244 no. 7 │1981│Type I │ 285 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ GOVORA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 121│Br ăila │ SC CET │ Boiler 21 │1966│Type I │ 142 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA BRĂILA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 122│Br ăila │ │ Boiler 22 │1966│Type I │ 142 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 123│Br ăila │ SC CET │ Boiler 23 │1966│Type I │ 142 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA BRĂILA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 124│Br ăila │ │ Boiler 24 │1966│Type I │ 142 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 125│Br ăila │ SC CET │ Boiler 42 type Vulcan │1983│Type I │ 85 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA BRĂILA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

───┴───────┴────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘ ANEXA 4 GRAFICU L de modernizare al instala ţiilor mari de ardere din subordinea autorit ăţilor publice locale ───┬───────┬────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──────┬─────┬────┬────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │Anul │ │Nomi- │ │ │ │ │ │ │auto │ │nal │ │ │ No │ Jude ţ │ Unitate │ │riza │Insta- │ther- │ │ │ │ │ │ │rii │lation │mal │ │ │ │ │ │ Cazare │sau │ type │powet │ │ Valoare de investi ţie │ │ │ │ │ al │ │(MW) │ │ pentru BAT - mil. EURO │ │ │ │ │pune│ │ │ │ │ │ │ │ │rii │ │ │ │ │ │ │ │ │ în │ │ │ │ │ │ │ │ │func │ │ │ │ │ │ │ │ │tiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ne │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┬────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────┤ │ │ │ Tip instalare │ │ │ │ An │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │con- │2003 │2004│2005 │2006│2007│2008│2009│2010│ 2011 │ │ │ │ │ │ │ │for- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 1 │ Arad │ CET ARAD │ Steam boiler CR-1244 │1981│Type I │ 403 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ 4 │ 20 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 2 │ Arad │ CET ARAD - │ Industrial steam boiler │1981│Type I │ 80 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │0,275+ │ │ │ CET LIGNIT │ 100 t/h nr. 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0,275 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 3 │Arad │ │ Boiler 100 t/h no. 2 │1961│Type I │ 80 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │0,275+ │ ───┼───────┼────────────┼───────── │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0,275 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 4 │Arad │ CET ARAD │ Boiler type BKZ - 75 t/h │1964│Type I │ 57 │2007│ │ │ │ │ 0,5 │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 5 │Arad │ CET ARAD │ Boiler type TKTI - 73 t/h │1966│Type I │ 73 │2007│ │ │ │ │ 0,5 │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 6 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 1 │1964│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ 0,4 │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 7 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 1 │1963│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ 0,4 │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 8 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 3 │1971│Type I │ 116 │2005│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ 3 │ │ │ │ │ │ │

───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 9 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 4 │1977│Type I │ 116 │2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 10 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 5 │1977│Type I │ 116 │2006│ │ │ │ 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 11 │ Arad │ CET ARAD │ Hot water boiler no. 6 │1980│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ 7 │ │ │ │ │ │ │ │ 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 12 │ Bacau │ CET BACAU │ Steam boiler CRG │1985│Type I │ 343 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1870.00 (420 t/h) │ │ │ │ │ │ 4 │ │ │ │ │ 20 │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 13 │ Bacau │ CET BACAU │ Steam boiler Babcock │2000│Type I │ 76,5 │2003│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 180 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 14 │ Bacau │ CET Onesti │ C 4 - Boiler 420 t/h TGM 85 │1960│Type I │ 286 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 15 │ Bacau │ CET Onesti │ C 5 - Boiler 420 t/h TGM 86 │1964│Type I │ 286 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 16 │ Bacau │ CET Onesti │ C 6 - Boiler 420 t/h TGM 84 A │1966│Type I │ 286 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 17 │Bistri- │ C.T. │ Hot water boiler CAF no. 1 │1980│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ta │ Bistrita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 18 │Bistri- │ │ Hot water boiler CAF no. 2 │1981│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 19 │Bistri- │ │ Steam boiler 105 to/h no. 2 │1981│Type I │ 69,0 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 20 │Bistri- │ │ Steam boiler 105 to/h no. 3 │1984│Type I │ 69,0 │2008│ │ │ │ │ │ 4 │ │ │ │ │ ta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 21 │Bra şov │S.C. CET │ Boiler 420 t/h, type │1983│Type I │ 337 │2011│ │ │ │ │2,5 │ 4 │ │ │ 20 │ │ │ Bra şov SA │ CR 1244, no. 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 22 │Bra şov │S.C. CET │ Boiler 420 t/h, type │1984│Type I │ 337 │2011│ │ │ │ │2,5 │ │ │ │20+4 │ │ │ Bra şov SA │ CR 1244, no. 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 23 │Bra şov │ SC. CET │ Hot water boiler CAF 100 │1984│Type I │ 133 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Bra şov SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 24 │Boto- │ S.C. │ Hot water boiler CAF 100 no. 1 │1978│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sani │TERMICA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 25 │Boto- │ │ Hot water boiler CAF 100 no. 2 │1979│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 26 │Boto- │ │ Hot water boiler CAF 100 no. 3 │1981│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│sani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 4 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 27 │Boto- │ │ Steam boiler no. 1 │1978│Type I │ 84 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 28 │Boto- │ │ Steam boiler no. 2 │1979│Type I │ 84 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 29 │Cluj │ Regia │ Hot water boiler CAF 8 no. 1 │1981│Type I │ 116 │2005│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Autonom ă de │ │ │ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ Termoficare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 30 │Cluj │ │ Hot water boiler CAF 8 no. 2 │1981│Type I │ 116 │2008│ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 31 │Caras │ CET │ Boiler type I.P. 01 no.1 │1966│Type I │39,65 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │Severin │Energoterm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 32 │Caras │ │ Boiler type I.P. 01 no.2 │1965│Type I │39,65 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │Severin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 33 │Caras │ CET │ Hot water boiler CAF 1 │1964│Type I │ 58 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Severin │Energoterm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │SA Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 34 │Caras │ CET │ Hot water boiler CAF 2 │1973│Type I │ 116 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Severin │Energoterm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │SA Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 35 │Caras │ CET │ Hot water boiler CAF 3 │1978│Type I │ 58 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Severin │Energoterm │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │SA Resita │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 36 │Dambo- │ Termica │ Hot water boiler CAF no. 3 │1977│Type I │58,15 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vita │Targoviste │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 37 │Giurgiu │ │ Energetic steam boiler │1986│Type I │ 285 │2010│ │ │ │ │ │ │ 4 │ 20 │ │ ───┼───────┼────────────┼ │ │ │ no. 3 - 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┼ 38 │Giurgiu │ TERMO- │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ELECTRICA │ no. 1 - 105 t/h │1980│Type I │ 72 │2008│ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ │ │ │ GIURGIU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 39 │Giurgiu │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ no. 2 - 105 t/h │1980│Type I │ 72 │2008│ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 40 │Giurgiu │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ no. 5 - 105 t/h │1980│Type I │ 72 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤

41 │Giurgiu │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ no. 6 - 105 t/h │1980│Type I │ 72 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 42 │Salaj │SC Uzina │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Electrica │ no. 1 - 120 t/h │1983│Type I │ 85,4 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 43 │Salaj │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ no. 2 - 120 t/h │1983│Type I │ 85,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ 1,3 │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 44 │Salaj │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 15+ │ │ │ │ no. 3 - 120 t/h │1985│Type I │ 85,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ 0,5 │ │ 2,5 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 45 │Salaj │ │ Industrial steam boiler │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 0,5 │ │ 15+ │ │ │ │ no. 4 - 120 t/h │1985│Type I │ 85,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,5 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 46 │Salaj │ S.C. Uzina │ Hot water boiler CAF │1982│Type I │ 230 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 47 │Salaj │ S.C. Uzina │ Hot water boiler CAF 2 │1982│Type I │ 83,7 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 48 │Salaj │ S.C. Uzina │ Hot water boiler CAF 100 G │1982│Type I │116,2 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 49 │Salaj │ S.C. Uzina │ Steam boiler C 105 │1981│Type I │ 72,3 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Electrica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ │ │ Zalau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 50 │Suceava │S.C. Termica │ Boiler type CRG - 1244, no. 1 │1984│Type I │ 296 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │20+4 │ │ │ SA Suceava │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 51 │Suceava │ │ Boiler type CRG - 1244, no. 2 │1984│Type I │ 296 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 52 │Suceava │S.C. Termica │ Boiler type PTVM - 50, no. 3 + │1974│Type I │ 58 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SA Suceava │ Hot water boiler CAF -100, no.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 53 │Suceava │S.C. Termica │ Steam boiler CR - 105, no. 5 │1982│Type I │ 116 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SA Suceava │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 54 │Suceava │S.C. Termica │ Steam boiler CR - 105, no. 6 │1982│Type I │ 72 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SA Suceava │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 55 │Suceava │ │ Steam boiler CR - 105, no. 7 │1983│Type I │ 72 │2015│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤

56 │Vrancea │ │ Hot water boiler CAF 3 │1976│Type I │ 58 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 57 │Vrancea │ │ Hot water boiler CAF 5 │1980│Type I │116,3 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 58 │Vrancea │ │ Hot water boiler CAF 6 │1981│Type I │116,3 │2007│ │ │ │ │ 4,8 │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 59 │Vrancea │ SC ENET SA │ Boiler CR 1 │1969│Type I │ 18,5 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 60 │Vrancea │ │ Boiler CR 2 │1969│Type I │ 18,5 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 61 │Vrancea │ │ Boiler CR 3 │1970│Type I │ 18,5 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 62 │Vaslui │S.C. Termica │ Steam boiler K 1(40t/h) │1984│Type I │28,51 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ VASLUI SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 63 │Vaslui │ │ Steam boiler K 2(40t/h) │1985│Type I │28,51 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 64 │Vaslui │ │ Steam boiler K 3(40t/h) │1984│Type I │28,51 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 65 │Arges │ CET GAVANA │ Hot water boiler CAF 1 │1968│Type I │ 116 │2004│ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 66 │Arges │ │ Hot water boiler CAF 2 │1970│Type I │ 116 │2004│ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 67 │Arges │ │ Hot water boiler CAF 3 │1971│Type I │ 116 │2004│ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 68 │Arges │ │ Hot water boiler CAF 4 │1979│Type I │ 116 │2004│ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 69 │Arges │ │ Hot water boiler CAF 5 │1964│Type I │ 58 │2004│ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 70 │Arges │CET PITESTI │ Boiler no. 1 type C2-PG │1969│Type I │204,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SUD │ boiler group no. 1 │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 71 │Arges │ │ Boiler no. 2 type C2-PG │1969│Type I │204,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ boiler group no. 1 │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 72 │Arges │ │ Boiler no. 3 type C2-PG │1970│Type I │204,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ boiler group no. 1 │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 73 │Arges │CET PITESTI │ Boiler no. 4 type C4-PG │1973│Type I │212,8 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ SUD │ boiler group no. 2 │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 74 │Arges │ │ Boiler no. 5 type C4-PG │1974│Type I │425,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ boiler group no. 2 │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 75 │Arges │ │ Boiler no. 6 type C4-PG │1975│Type I │425,6 │2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ boiler group no. 2 │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 76 │Prahova │S.C. TERMO- │ Steam boiler no. 7 - │1978│Type I │ 286 │2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ELECTRICA │ Grup no. 2 - 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ 4 │ │ │ │ │ │ │ │PLOIESTI SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 77 │Prahova │ │ Steam boiler no. 6 - type │1973│Type I │ 286 │2005│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ TGM84B - Grup no. 2 - 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ 4 │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 78 │Prahova │ │ Steam boiler no. 5 - type │1973│Type I │ 286 │2003│ │ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ TGM84B - Grup no. 2 - 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 79 │Prahova │ SC TERMO- │ Hot water boiler CAF 1 - type │1969│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ELECTRICA │ C4P Group no.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │PLOIESTI SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 80 │Prahova │ │ Hot water boiler CAF 2 - type │1969│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ C4P Group no.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 81 │Prahova │ │ CAI 5 105 t/h1 │1982│Type I │ 72 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 82 │Prahova │ │Hot water boiler CAF 6 - type C4P - │1970│Type I │ 116 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Group no. 4 - 100 gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 83 │Teleor- │SC TERM SERV│Hot water boiler CAF 5M │1983│Type I │ 56,5 │2009│ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ │man │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 84 │Teleor- │SC TURNU SA │Hot water boiler CAF 1 │1970│Type I │ 58 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │man │ TURNU │ type PTMV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ │ MAGURELE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 85 │Teleor- │SC TURNU SA │Hot water boiler CAF 2 │1982│Type I │ 58 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │man │ TURNU │ type PTMV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ │ MAGURELE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 86 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 1- │1963│Type I │ 58,1 │2007│ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ type PTVM1 -CET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CENTRU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 87 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 2- │1969│Type I │ 58,1 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ type PTVM1 -CET │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ │ │ │ │ CENTRU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 88 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 3 │1973│Type I │116,3 │2006│ │ │ │ 0,2 │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 89 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 4 │1977│Type I │116,3 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,5 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 90 │ Timis │SC TERMOCET │Hot water boiler CAF 5- │1981│Type I │116,3 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,5 │ │ │ 2002 SA │ type CAF 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 91 │ Timis │SC TERMOCET │Steam boiler CA 1 - CET SUD │1981│Type I │ 81,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │6,66+ │ │ │ 2002 SA │ 100 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,5+ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1,33 │

───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 92 │ Timis │SC TERMOCET │Steam boiler CA 2 - CET SUD │1981│Type I │ 81,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │6,66+ │ │ │ 2002 SA │ 100 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,5+ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1,34 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 93 │ Timis │SC TERMOCET │Steam boiler CA 3 - CET SUD │1981│Type I │ 81,4 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │6,66+ │ │ │ 2002 SA │ 100 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2,6+ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1,35 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 94 │ Timis │SC TERMOCET │ Hot water boiler CAF 1 - CET SUD │1984│Type I │116,3 │2010│ │ │2,5+ │ │ │ │ │ 10 │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 95 │ Timis │SC TERMOCET │ Hot water boiler CAF 2 - CET SUD │1985│Type I │ 116 │2010│ │ │2,5+ │ │ │ │ │ 10 │ │ │ │ 2002 SA │ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 96 │ Bihor │SC ELECTRO- │ Steam group-boilers no. 1 │1966│Type I │ 127 │2008│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CENTRALE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 5 │ │ │ │ │ │ORADEA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 97 │ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 2 │1966│Type I │ 127 2009 │ │ │ │ │ │ │ 8 │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 98 │ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 3 │1968│Type I │ 269 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ 30 │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 99 │ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 4 │1971│Type I │ 300 │2010│ │ │ │ │ │ │ │15+2│ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 100│ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 5 │1975│Type I │ 300 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │15+2 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 101│ Bihor │ │ Steam group-boilers no. 6 │1987│Type I │ 269 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │15+2 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 102│ Tulcea │ Consiliul │ Hot water boiler CAF 2 │ │Type I │ 58 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ Local │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ Tulcea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 103│ Buzau │ REGIA │ Hot water boiler no. 1 │1987│Type I │ 116 │2009│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ AUTONOMĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ │ │ MUNICIPALA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │R.A.M. Buzau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 104│ Buzau │ │ Hot water boiler no. 2 │1987│Type I │ 116 │2009│ │ │ │ │ │ │ 2 │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 105│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │Steam boiler no. 1 - RO │1965│Type I │ 94 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ 120- 120 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ IA ŞI I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 106│ Ia şi │ │Steam boiler no. 2 - RO │1965│Type I │ 94 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 120- 120 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 107│ Ia şi │ │Steam boiler no. 3 - RO │1966│Type I │ 94 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 120- 120 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤

108│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │Steam boiler no. 4 - │1970│Type I │ 283 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ CPG 420- 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │ │ │ IA ŞI I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 109│ Ia şi │ │Steam boiler no. 5 - │1976│Type I │ 283 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CPG 420- 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 110│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │Hot water boiler no. 1 │1963│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ CAF 1 - 100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │ │ │ IA ŞI I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 111│ Ia şi │ │Hot water boiler no. 2 │1963│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │ │ │ │ CAF 2-100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 112│ Ia şi │ │Hot water boiler no. 3 │1968│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │ │ │ │ CAF 3-100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 113│ Ia şi │ │Hot water boiler no. 4 │1971│Type I │ 116 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ CAF 4-100 Gcal/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 114│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │ Boiler no. 1 type CR │1981│Type I │ 305 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ 1244 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 10 │ 2 │ │ │ IA ŞI II │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 115│ Ia şi │SC "CET IA ŞI │ Boiler no. 2 type CR │1981│Type I │ 305 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │S.A. - CET │ 1244 420 t/h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 10 │ 2 │ │ │ IA ŞI II │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 116│Valcea │SC CET │ Boiler no. 3 │1973│Type I │ 285 │2003│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ GOVORA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 117│Valcea │ │ Boiler no. 4 │1976│Type I │ 285 │2003│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 118│Valcea │SC CET │ Boiler CR 1244 no. 5 │1986│Type I │ 285 │2010│ │ │ │ │ │ │ 4 │ 20 │ │ │ │ GOVORA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 119│Valcea │ │ Boiler CR 1244 no. 6 │1987│Type I │ 285 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ 10+2 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 120│Valcea │SC CET │ Steam boiler type CR 1244 no. 7 │1981│Type I │ 285 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ 10+2 │ │ │ GOVORA SA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 121│Br ăila │ SC CET │ Boiler 21 │1966│Type I │ 142 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ 4 │ │ │SA BRĂILA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 122│Br ăila │ │ Boiler 22 │1966│Type I │ 142 │2011│ │ │ │ │ │ │ │ │ 4 │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 123│Br ăila │ SC CET │ Boiler 23 │1966│Type I │ 142 │2010│ │ │ │ │ │ │ │ 4 │ │ │ │SA BRĂILA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤

124│Br ăila │ │ Boiler 24 │1966│Type I │ 142 │2009│ │ │ │ │ │ │ 4 │ │ │ ───┼───────┼────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤ 125│Br ăila │ SC CET │ Boiler 42 type Vulcan │1983│Type I │ 85 │2007│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SA BRĂILA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ───┴───────┴────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘ *ST* -----------